STATUTUL din 9 aprilie 2008 Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România

Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, denumită în continuare B.O.R.V. sau Biserica, este continuatoarea vechii Biserici Ortodoxe Ruse de până la reforma patriarhului Nikon, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, cu toate dogmele, canoanele, rânduielile, riturile și cărțile ei bisericești, și cuprinde pe credincioșii de confesiune creștin-ortodoxă de rit vechi din România și din alte țări, care au aderat la B.O.R.V. liber și în mod organizat.

În urma reorganizării B.O.R.V. din anul 1846 a luat ființă ierarhia de Fântâna Albă.

B.O.R.V. este autocefală și unitară în organizarea sa.

B.O.R.V. este autonomă administrativ față de stat și față de alte instituții.

Activitatea B.O.R.V. se desfășoară cu respectarea legilor țărilor unde are unități de cult și se bazează pe

a) Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție;

b) canoanele și pravilele Sfinților Apostoli, ale soboarelor ecumenice și locale și ale Sfinților Părinți;

c) hotărârile Sfintelor Soboare ale B.O.R.V.;

d) prezentul statut.

Relațiile B.O.R.V. cu statul se exercită cu respectarea prevederilor Constituției României și a legilor care reglementează raporturile dintre stat și cultele religioase legal recunoscute.

B.O.R.V. este în relație de comuniune cu bisericile ortodoxe de rit vechi aparținând ierarhiei de Fântâna Albă.

În B.O.R.V. funcționează judecata bisericească în 3 instanțe

a) episcopul eparhial;

b) Comisia permanentă eparhială;

c) Sfântul Sobor.

Problemele privind viața internă a bisericii, respectiv conducerea canonică, organizarea bisericească, activitatea pastorală și serviciul divin, vor fi soluționate în cadrul organelor statutare ale B.O.R.V., acestea neputând fi obiectul unor plângeri către organele administrative sau judecătorești ale statului.

Personalul clerical superior (diaconi, preoți, arhierei) nu se vor implica în activități politice, iar spațiile proprii unităților de cult nu pot fi puse la dispoziție pentru organizarea de activități politice.

Calendarul liturgic al B.O.R.V. este cel iulian, atât în perioada triodului (între Duminica Vameșului și Duminica Tuturor Sfinților), cât și în cea a octoihului.

Autoritatea canonică și administrativă a B.O.R.V. se întinde, conform canoanelor, asupra tuturor așezămintelor religioase și culturale ce aparțin acesteia, precum și asupra tuturor bunurilor patrimoniale ale B.O.R.V.

Autoritatea canonică a B.O.R.V. se întinde asupra eparhiilor sale, a instituțiilor culturale și religioase de rit vechi din străinătate.

(1) B.O.R.V. este organizată ca mitropolie, cu titulatura „Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi“, iar sub aspectul orânduirii canonice și administrative se compune din eparhii, parohii și mănăstiri.

(2) Eparhiile B.O.R.V. sunt următoarele

a) Eparhia de Fântâna Albă, cu reședința în municipiul Brăila, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din județele Brăila și Galați, municipiul București, localitatea Bordușani (județul Ialomița), localitatea Fântâna Albă (Ucraina);

b) Eparhia Slavei, cu reședința în localitatea Slava Rusă din județul Tulcea, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din localitățile: Slava Rusă, Slava Cercheză, Carcaliu, Ghindărești, Jurilovca, 2 Mai, orașele Cernavodă și Năvodari, municipiul Constanța și parohiile din Bulgaria;

c) Eparhia Bucovinei și Moldovei, cu reședința în orașul Târgu Frumos din județul Iași, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din județele Iași, Vaslui, Neamț, Suceava și Botoșani;

d) Eparhia Tulcei, cu reședința în municipiul Tulcea, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din municipiul Tulcea, orașele Sulina și Mahmudia, localitățile Sarichioi, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfiștovca;

e) Eparhia S.U.A., cu reședința în S.U.A., statul Oregon, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din S.U.A., Canada și Australia;

f) Eparhia occidentală, cu sediul în orașul Torino/Italia, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Italia, Spania, Portugalia, Franța, Germania, Austria, Ungaria;

g) Eparhia Țărilor Baltice, cu reședința în orașul Jēkabpils, care cuprinde parohiile din Estonia, Letonia și Lituania.

(1) Titulaturile arhiepiscopilor și episcopilor sunt cele ale eparhiilor pe care le păstoresc.

(2) Schimbarea titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor și episcopiilor, precum și înființarea de noi unități de cult se fac prin hotărârea Sfântului Sobor.

(3) Schimbarea întinderilor teritoriale ale eparhiilor se face prin hotărârea Sfântului Sobor. Aceste modificări vor fi comunicate autorității de stat competente.

Sfântul Sobor este cea mai înaltă autoritate a B.O.R.V. în toate domeniile ei de activitate.

Sfântul Sobor se compune din: mitropolitul ca președinte, toți arhiepiscopii și episcopii eparhioți, episcopul-vicar, vicarii administrativi eparhiali (iconomii) și clericii B.O.R.V, un mirean din fiecare parohie și un delegat de la fiecare mănăstire. Clericii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sobornicească, supunându-se hotărârilor Sfântului Sobor și prevederilor prezentului statut. De asemenea, toți clericii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.

(1) Sfântul Sobor este prezidat de mitropolit sau de episcopul delegat de acesta.

(2) Când nu există delegație de la mitropolit, Sfântul Sobor este prezidat de arhiereul prezent cu cea mai veche hirotonie.

(1) Sfântul Sobor are următoarele atribuții

a) să păstreze unitatea dogmatică, canonică și de cult în B.O.R.V.;

b) să analizeze problemele dogmatice, canonice și de cult și să le rezolve în conformitate cu învățătura B.O.R.V.;

c) să formuleze un punct de vedere asupra proiectelor de legi referitoare la B.O.R.V.;

d) să susțină interesele și drepturile B.O.R.V.;

e) să reglementeze prin emiterea, încetarea ori modificarea oricăror raporturi canonice și juridice de natură patrimonială, spirituală, culturală sau epitropală din cadrul B.O.R.V.;

f) să hotărască asupra schimbării titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, a întinderii lor teritoriale și a înființării de noi eparhii;

g) să aleagă membrii Comisiei de cenzori, Comisiei de învățământ-editare și ale altor comisii pe care Sfântul Sobor le înființează;

h) să examineze raportul general întocmit de Consiliul permanent și să hotărască măsurile care trebuie luate pentru o bună chivernisire a treburilor bisericești;

i) să aleagă Mitropolitul B.O.R.V. și episcopii eparhioți;

j) să emită Gramata de Întronizare a Mitropolitului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România;

k) să judece, în calitate de instanță supremă de apel a B.O.R.V., toate litigiile și problemele din interiorul Bisericii, în cazul în care instanțele inferioare nu au soluționat cazul sau soluțiile acestora nu sunt în conformitate cu rânduielile bisericești;

l) să îndrume și să supravegheze activitatea organelor executive centrale ale B.O.R.V.;

m) să cerceteze, să completeze, să aprobe sau să anuleze hotărârile Consiliului permanent, în cazul în care acestea nu sunt conforme învățăturii creștine și canoanelor Bisericii sau dacă provoacă nedumeriri și tulburări în rândul credincioșilor;

n) să examineze și să aprobe dările de seamă și referatele comisiilor permanente eparhiale privitoare la starea moral-duhovnicească și materială a eparhiilor respective;

o) să voteze bugetul general al Mitropoliei, să verifice și să aprobe contul de gestiune;

p) să inițieze, să autorizeze și să supravegheze tipărirea de cărți de ritual pentru trebuințele bisericii;

r) să execute toate atribuțiile legale cu privire la învățământul religios și pentru pregătirea personalului cultului de toate gradele;

s) să inițieze, să autorizeze și să supravegheze traducerea, editarea și răspândirea Sfintei Scripturi și a altor cărți cu caracter religios, atât pentru uzul clerului, cât și pentru cel al mirenilor;

t) să hotărască, conform canoanelor, asupra problemelor ce intră în competența sa, precum și asupra celor care nu sunt date prin legi sau regulamente în competența unui alt organ bisericesc;

u) să interpreteze, cu caracter obligatoriu, pentru toate organele bisericești, dispozițiile statutare sau regulamentare proprii.

(2) Judecarea bisericească a diaconilor, preoților, episcopilor, arhiepiscopilor și mitropolitului se face în absența mirenilor.

(1) Sfântul Sobor se întrunește în sesiune ordinară anual, iar în sesiune extraordinară, ori de câte ori este nevoie.

(2) Convocarea, cu prezentarea ordinii de zi, se va face de către președintele Sfântului Sobor, în timp util (o lună, în cazul sesiunii ordinare).

(1) Sfântul Sobor se consideră legal constituit dacă sunt prezenți cel puțin două treimi din numărul clericilor în funcție și cel puțin o zecime din mirenii delegați să participe la Sfântul Sobor.

(2) Chestiunile administrative, de personal și candidaturile se soluționează de către membrii Sfântului Sobor prezenți la ședință prin hotărâri ce se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis.

(3) Votarea secretă se face în situațiile prevăzute de statut.

(4) Problemele dogmatice, canonice, precum și cele privitoare la slujbele bisericești se rezolvă exclusiv pe temeiul Sfintei Scripturi, a canoanelor și tipicului bisericesc, precum și pe baza scrierilor Sfinților Părinți.

Deschiderea și închiderea sesiunilor Sfântului Sobor se fac de către președintele Sfântului Sobor. Comisia de validare a delegaților la Sfântul Sobor prezintă raportul privind întrunirea cvorumului. Din Comisia de validare fac parte consilierii administrativi ai fiecărei eparhii din țară.

(1) După deschiderea sesiunii Sfântului Sobor se aleg 2 vicepreședinți dintre clerici.

(2) Toate hotărârile Sfântul Sobor se consemnează de către secretariat în procesul-verbal al ședinței Sfântului Sobor și se întăresc prin semnăturile președintelui Soborului, episcopilor în funcție și a tuturor delegaților la Sfântul Sobor. Secretariatul Sfântului Sobor este compus din secretarii eparhiilor B.O.R.V. de pe teritoriul României.

(3) Participanții la Sfântul Sobor care nu sunt de acord cu hotărârile acestuia își vor putea trece opiniile într-o anexă la hotărârile Soborului.

Hotărârile Sfântului Sobor sunt obligatorii pentru întreaga Biserică Ortodoxă de Rit Vechi din România, atât pentru eparhiile și parohiile din țară, cât și pentru cele din străinătate.

(1) În perioada dintre sesiunile Sfântului Sobor funcționează Consiliul permanent.

(2) Consiliul permanent exercită atribuțiile Sfântului Sobor, cu excepția celor prevăzute în art. 19 lit. f), g), i), k), m), t) și u).

(3) Atribuțiile prevăzute la art. 19 lit. a), b) și l) nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferă întârziere.

(4) Consiliul permanent exercită orice alte atribuții stabilite de Sfântul Sobor și pregătește materialele pentru Soborul următor.

(1) Consiliul permanent se compune din mitropolit, arhiepiscopi, episcopi, episcopul-vicar, secretarul și consilierul duhovnicesc din fiecare eparhie de pe teritoriul României, precum și alte persoane convocate în funcție de problemele aflate pe ordinea de zi.

(2) Mitropolitul este președintele Consiliului permanent. În lipsa mitropolitului prezidează cel mai vechi arhiereu în funcție dintre cei prezenți.

(1) Consiliul permanent se convoacă ori de câte ori este nevoie.

(2) Convocarea Consiliului permanent revine mitropolitului.

(3) În cazul vacantării scaunului de mitropolit, Consiliul permanent se convoacă de către arhiereul cu cea mai veche hirotonie, aflat în funcție, de pe teritoriul României.

(4) Consiliul permanent este legal constituit în prezența a cel puțin trei pătrimi (3/4) dintre membrii săi, cu obligativitatea prezenței a cel puțin unui membru din fiecare eparhie de pe teritoriul României.

(1) Toate hotărârile Consiliului permanent se consemnează în registrul de procese-verbale de către secretariat și se întăresc prin semnăturile tuturor participanților la Consiliul permanent. Secretariatul Consiliului permanent este compus din secretarii eparhiilor B.O.R.V. de pe teritoriul României.

(2) Cei care nu vor fi de acord cu hotărârile Consiliului permanent vor putea să își menționeze opiniile în registrul de procese-verbale sau într-o anexă specială.

Consiliul permanent ia hotărâri cu votul majorității simple, respectiv cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

Consiliul permanent aduce la cunoștința Sfântului Sobor pentru ratificare, hotărârile luate în intervalul dintre ședințele Sfântului Sobor.

(1) Mitropolitul este Întâistătătorul între ierarhii B.O.R.V. și președintele organismelor centrale deliberative și executive bisericești. Mitropolitul B.O.R.V. este Arhiepiscop de Fântâna Albă.

(2) Titulatura sa este de „Arhiepiscop de Fântâna Albă și Mitropolit al tuturor creștinilor ortodocși de rit vechi“.

(1) Mitropolitul se bucură de toate drepturile stabilite de Sfintele Canoane, de prezentul statut și de regulamentele bisericești.

(2) Pomenirea numelui său la serviciile religioase se face în conformitate cu Sfintele Canoane și cu practica Bisericii.

(3) Ca semn distinctiv, mitropolitul poartă comănac alb cu heruvimi și camilafcă cu cruce, engolpion și cruce pectorală.

Mitropolitul are grijă de bunăstarea internă și externă a B.O.R.V. și o cârmuiește împreună cu Consiliul permanent, pe care îl prezidează.

Mitropolitul are următoarele atribuții

a) convoacă și prezidează organele legislative ale B.O.R.V.;

b) duce la îndeplinire hotărârile organelor legislative și executive ale B.O.R.V.;

c) reprezintă B.O.R.V. în justiție, în fața autorităților și față de terți, personal sau prin împuterniciți legal;

d) reprezintă B.O.R.V. în relația cu celelalte biserici și culte;

e) adresează scrisori pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă de Rit Vechi;

f) vizitează frățește ierarhii Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi;

g) se îngrijește de îndeplinirea la timp a formelor legale pentru completarea eparhiilor vacante;

h) hirotonește, împreună cu alți arhierei, episcopii;

i) emite gramate la instalarea arhiepiscopilor și episcopilor;

j) numește locțiitori de episcopi la eparhii, în caz de vacanță;

k) examinează în Consiliul permanent plângerile aduse împotriva ierarhilor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunoștința Sfântului Sobor;

l) prezintă Sfântului Sobor dări de seamă despre situația B.O.R.V. și activitatea Consiliului permanent;

m) semnează toate documentele Mitropoliei;

n) supraveghează îndeplinirea de către arhierei a îndatoririlor lor de arhipăstori în cârmuirea eparhiilor și poate da sfaturi frățești pentru bunul mers al lucrurilor în eparhii;

o) în conformitate cu dispozițiile Canonului 11 al Soborului VII Ecumenic exercită dreptul de devoluțiune;

p) execută orice alte atribuții date lui prin canoane, legi și regulamente.

Toate actele oficiale cu caracter general privind B.O.R.V. se adresează pe numele mitropolitului, iar acesta le aduce la cunoștința Consiliului permanent.

Sub autoritatea episcopală directă a mitropolitului se află Eparhia de Fântâna Albă.

Mitropolitul poate fi ajutat de un episcop vicar ales de Sf. Sobor care îndeplinește atribuțiile delegate, prin decizie, de acesta.

Este organismul central executiv al Sfântului Sobor.

Comisia se compune din mitropolit în calitate de președinte, episcopul vicar, vicarul administrativ și consilierii administrativi eparhiali de pe teritoriul României.

Comisia mitropolitană are următoarele atribuții

a) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea așezămintelor culturale, social-filantropice, economice și fundaționale ale B.O.R.V.;

b) stabilește mijloace de ajutorare ale organismelor și instituțiilor centrale bisericești;

c) întocmește raportul anual privind activitatea generală a Bisericii;

d) întocmește contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al Administrației mitropolitane;

e) întocmește bugetul general al Administrației mitropolitane, al Sfântului Sobor și al comisiilor acestuia;

f) aprobă planul de activitate al editurii;

g) exercită orice atribuții care îi sunt date prin statut, regulamente sau prin hotărâri ale Sfântului Sobor.

Vicarul administrativ (iconomul B.O.R.V.) este ales de Sfântul Sobor dintre clerici și se ocupă de organizarea activității Comisiei mitropolitane.

Cancelaria mitropolitană este organul central administrativ al B.O.R.V. și este condusă de mitropolit.

Cancelaria mitropolitană execută toate lucrările administrative ale organelor deliberative și executive centrale bisericești. Din încredințarea mitropolitului, aceasta este coordonată de vicarul-administrativ. Activitățile specifice Cancelariei mitropolitane sunt duse la îndeplinire de către secretarul mitropolitan, dar și de către alte persoane cu diferite specializări care contribuie la buna funcționare a acesteia.

Atribuțiile Cancelariei mitropolitane sunt

a) pregătește pentru publicare procesele-verbale ale ședințelor de lucru ale organismelor centrale bisericești;

b) elaborează corespondența organismelor centrale ale B.O.R.V. cu autoritățile publice ale statului;

c) asigură funcționarea departamentelor secretariat, registratură și arhivă, personal-resurse umane și altele.

(1) Unitățile componente ale B.O.R.V. sunt

a) parohia;

b) mănăstirea;

c) eparhia.

(2) Eparhiile sunt conduse de episcopi, cu ajutorul comisiilor permanente eparhiale, iar parohiile, de preoți parohi cu ajutorul comitetelor parohiale.

(1) Fiecare dintre unitățile componente ale B.O.R.V. are dreptul de a se conduce și administra autonom față de altă unitate componentă de același grad, în conformitate cu dispozițiile prezentului statut, și de a participa, prin reprezentanții săi, la lucrările unităților componente superioare.

(2) Modul de constituire și funcționare a unităților componente și a organelor locale de același grad este identic pentru întreaga B.O.R.V.

Unitățile locale sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică, supunându-se prezentului statut.

Înființarea și desființarea unităților locale ale B.O.R.V. se comunică pentru evidența ministerului de resort.

Parohia este comunitatea credincioșilor, clerici și mireni, de religie creștin-ortodoxă de rit vechi, așezați pe un anumit teritoriu, sub conducerea unui preot paroh.

Membrii parohiei au îndatorirea de a susține, întări și răspândi credința B.O.R.V., de a lucra astfel încât toți credincioșii să viețuiască potrivit învățăturilor acestei credințe, de a cerceta Sfânta Biserică, de a participa la sfintele slujbe, dea se împărtăși cu Sfintele Taine, de a împlini faptele milei creștine, de a întreține și ajuta Biserica și pe slujitorii ei.

Parohiile cu un număr mic de credincioși, care sunt lipsite de propriul paroh, sunt încredințate de către chiriarh spre ocârmuire unui cleric din eparhia respectivă.

Înființarea, desființarea și modificarea teritorială a unei parohii se aprobă de Adunarea eparhială, la cererea credincioșilor și cu avizul chiriarhului.

(1) Parohiile sunt datoare să organizeze școli bisericești, unde se predau: citirea în limba slavonă bisericească, cântările bisericești, tipicul bisericesc, Sfânta Scriptură și Istoria Bisericii, după manualele ortodoxe de rit vechi.

(2) Cadrele didactice de la aceste școli se numesc de către comitetele parohiale, cu aprobarea preotului și binecuvântarea chiriarhului.

Parohiile B.O.R.V. au dreptul de a avea profesorii lor de religie la școlile de stat și cele particulare, precum și la școlile pentru educarea religioasă a elevilor care aparțin B.O.R.V.

Nu se pot înstrăina bisericile și pământul de sub ele, sfintele icoane, sfintele vase, veșminte și alte atribute ale slujbelor bisericești.

Pentru necesitățile proprii, parohia poate să organizeze în cadrul său comitete culturale, de binefacere, frății, cercuri.

Parohul, ca împuternicit al episcopului, este conducătorul administrației parohiale și președintele Adunării parohiale și Comitetului parohial.

Numirea și revocarea din funcție a parohului se fac de către chiriarhul locului.

Atribuțiile și obligațiile parohului, în afară de cele harismatice, didactice și de conducere spirituală a parohiei, sunt următoarele

a) duce la îndeplinire toate dispozițiile prezentului statut și ale regulamentelor în ceea ce privește parohia;

b) reprezintă parohia în justiție, în fața autorităților și față de terți, personal sau prin delegați legal împuterniciți, cu aprobarea prealabilă a chiriarhului locului;

c) convoacă și prezidează Adunarea parohială și Comitetul parohial;

d) duce la îndeplinire dispozițiile organelor superioare;

e) se îngrijește de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunării parohiale și ale Comitetului parohial;

f) ține un registru referitor la toți membrii parohiei, în care sunt menționate: numele, prenumele, data nașterii, a botezului, a cununiei, ocupația, data eventualei mutări din parohie și data morții;

g) controlează administrarea averii bisericești, a instituțiilor culturale și a fundațiilor bisericești din parohie;

h) întocmește și ține la zi inventarul averii parohiei.

Pe lângă preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai mulți preoți slujitori și diaconi. Numărul acestora se stabilește la propunerea Adunării parohiale de către Adunarea eparhială, ținându-se seama de necesitățile parohiei, de numărul credincioșilor și de mijloacele de întreținere.

La parohiile cu mai mulți preoți slujitori, aceștia sunt egali în drepturile și datoriile harismatice, didactice și de conducere spirituală.

(1) La propunerea chiriarhului și cu consultarea comitetelor parohiale implicate, Comisia permanentă eparhială poate decide transferul personalului clerical dintr-o parohie în alta.

(2) Transferarea personalului clerical între parohii aparținând de eparhii diferite se face respectându-se prevederile alineatului precedent, decizia fiind luată prin consens între comisiile permanente eparhiale ale celor două eparhii.

(1) Parohia are ca organ deliberativ Adunarea parohială.

(2) Adunarea parohială este compusă din toți credincioșii majori ai parohiei, care mărturisesc, prin ținuta morală și faptele lor, atașamentul față de B.O.R.V.

Președintele Adunării parohiale este preotul paroh sau locțiitorul său. În cazul în care la adunare ia parte episcopul, acesta va prezida ședința.

(1) Adunarea parohială are următoarele atribuții

a) propune candidați pentru funcția de preot și diacon pentru parohia respectivă.

b) alege membrii Comitetului parohial, desemnează delegatul pentru Sfântul Sobor și Adunarea eparhială;

c) alege cântărețul bisericesc (dascălul) și îngrijitorul de clădiri (paracliserul);

d) verifică activitatea Comitetului parohial;

e) întocmește bugetul parohial;

f) ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea și înzestrarea bisericii, a casei parohiale și a altor clădiri parohiale;

g) hotărăște înființarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic și stabilește normele pentru aducerea mijloacelor bănești necesare parohiei;

h) examinează și completează raportul anual privind activitatea parohiei;

i) verifică și aprobă gestiunea anuală a parohiei;

j) hotărăște cu privire la cumpărarea de imobile și la vânzarea și grevarea imobilelor parohiale;

k) administrează averea parohială, îngrijindu-se de buna întreținere a edificiilor bisericești, culturale și fundaționale;

l) suspendă dreptul de vot al unor membri ai Adunării parohiale, pentru motive bine întemeiate.

(2) Hotărârile Adunării parohiale și ale Comitetului parohial cu privire la atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. d), e), f), h), i) și j) sunt supuse verificării și aprobării Comisiei permanente eparhiale.

(1) Adunarea parohială se convoacă de președinte, iar în cazuri excepționale poate fi convocată și de chiriarh.

(2) Convocarea va preciza locul și data adunării, precum și problemele ce se vor discuta.

(3) Ea va fi adusă la cunoștința membrilor Adunării parohiale prin viu grai și va fi afișată la avizierul bisericii.

Adunarea parohială se întrunește în ședință ordinară o dată pe an, iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie, fiind anunțată cu cel puțin o săptămână înainte.

(1) Ședința Adunării parohiale se ține în biserică sau într-o altă locație adecvată, de preferință duminică sau întro zi de sărbătoare, și se consideră legal constituită dacă se va prezenta cel puțin majoritatea simplă din numărul total al membrilor Adunării parohiei.

(2) În cazul în care nu se întrunește numărul necesar de membri se convoacă o a doua adunare peste o săptămână și se consideră legal constituită cu orice număr de membrii prezenți.

(1) Toate chestiunile dezbătute în adunare se adoptă prin vot deschis cu majoritate simplă.

(2) Votul secret se exercită la cererea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor prezenți la adunare.

(1) La fiecare adunare se va alege un secretar care consemnează într-un proces verbal hotărârile adoptate ce se întăresc prin semnătura președintelui adunării și a secretarului și, facultativ, a membrilor prezenți la adunare.

(2) Procesul-verbal al adunării se prezintă spre aprobare chiriarhului, iar, după aprobarea sa, hotărârile adunării devin obligatorii.

Atât la ședințele Adunării parohiale, cât și la cele ale Comitetului parohial pot fi invitate persoane competente din afara parohiei.

Contestarea hotărârilor Adunării parohiale se poate face în termen de 14 zile la Comisia permanentă eparhială.

(1) Adunarea parohială alege dintre membrii săi un număr de 3 până la 12 membri, după mărimea parohiei, care formează Comitetul parohial.

(2) Fac parte de drept din Comitetul parohial preotul paroh ca președinte, ceilalți preoți și diaconi.

Comitetul este ales pe termen de un an. Alegerea este valabilă în urma validării de către chiriarh.

Pentru activitate potrivnică bisericii, membrii comitetului parohial pot fi revocați de către Adunarea parohială la cererea motivată a parohului sau în urma sesizării de către chiriarh. Membrii revocați nu pot fi realeși timp de 3 ani.

Comitetul parohial are următoarele atribuții

a) să reprezinte interesele parohiei;

b) să ducă la îndeplinire hotărârile Adunării parohiale;

c) să întocmească bugetul de venituri și cheltuieli;

d) să întocmească și să prezinte Adunării parohiale dări de seamă privind activitatea și bugetul parohiei;

e) să întrețină bisericile, casele de rugăciuni, capelele, cimitirele, instituțiile de binefacere, cele culturale și alte instituții ale parohiei;

f) să organizeze școli duminicale și alte activități privind întărirea vieții religioase a enoriașilor;

g) să editeze literatură cu conținut religios, cu aprobarea Comisiei de editare;

h) să păstreze capitalurile și averile parohiei, să le administreze și să le gestioneze;

i) să primească donații și ajutoare puse benevol la dispoziția bisericilor, caselor de rugăciuni, instituțiilor de binefacere și a celor culturale din parohie și să efectueze colectarea donațiilor;

j) să semneze în numele Adunării parohiale actele privind dobândirea de bunuri imobile aparținând parohiei;

k) să aleagă și să împuternicească delegați în chestiunile privind parohia în relațiile cu terți;

l) să recomande un cuantum minimal al contribuțiilor benevole de cult în favoarea parohiei;

m) să înzestreze biserica cu odăjdii, icoane, obiecte sfințite, cărți de cult și cele trebuincioase pentru serviciul religios, precum și pentru instituțiile ei, iar prin pangarul și colportajul parohial să pună la dispoziția credincioșilor cele necesare exercitării practicilor religioase ortodoxe, precum lumânări, icoane, cărți religioase și altele asemenea;

n) să sprijine preotul paroh în ducerea la îndeplinire a hotărârilor Sfântului Sobor, a Adunării eparhiale, Comisiei permanente eparhiale și ale chiriarhului locului în problemele ce vizează parohia;

o) să ajute la organizarea hramului bisericii, a întrunirilor duhovnicești și a altor manifestări religioase.

Pentru îndeplinirea lucrărilor de contabilitate, Comitetul parohial poate angaja o persoană de specialitate pe cheltuiala parohiei.

(1) Comitetul parohial adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi, iar la paritate de voturi prevalează votul președintelui.

(2) Ședințele comitetului sunt statutare dacă la ele participă cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor comitetului.

Eventualele contestații a hotărârilor Comitetului parohial se depun în cel mult 14 zile la Secretariatul eparhiei.

Comitetul parohial alege dintre membrii săi un epitrop, care va avea următoarele atribuții

a) să ajute preotul în administrarea bunurilor parohiale;

b) să ajute la gestionarea fondurile parohiei.

Comitetul parohial alege dintre membrii săi un casier, care va avea următoarele atribuții

a) să țină registrul de venituri și cheltuieli, iar, când parohia are venituri mai mari, să înființeze un oficiu de casă și contabilitate;

b) să încaseze sumele cuvenite parohiei și să facă plățile curente cu aprobarea parohului;

c) să prezinte Comitetului parohial la sfârșitul anului un raport asupra veniturilor și cheltuielilor bisericești;

d) toate sumele provenite din donațiile credincioșilor, precum și pangarul bisericesc vor fi consemnate în registrul de venituri și cheltuieli cu specificația sursei, în prezența a doi membri ai Comitetului parohial, iar în lipsa acestora a doi membri ai Adunării parohiale.

Comitetul parohial alege dintre membrii săi un secretar, care va consemna procesele-verbale ale ședințelor Comitetului parohial într-un registru.

Comisia de cenzori se alege anual de către Adunarea parohială. Ea se compune din 3 membri.

(1) Comisia de cenzori controlează toată activitatea economico-financiară a parohiei, averea ei, sumele, conturile, bugetele, referatele.

(2) Activitatea Comisiei de cenzori se desfășoară fie din inițiativa acesteia, fie pe baza unei hotărâri speciale a Adunării parohiale. Controlul Comisiei de cenzori se face trimestrial.

(3) Comisia este datoare să aducă la cunoștința Adunării parohiale rezultatele controlului.

(4) În cazul în care se constată nereguli în treburile parohiei, Comisia de cenzori propune președintelui convocarea Adunării parohiale. În caz de rea-voință înștiințează chiriarhul locului.

(1) Comisia de cenzori întocmește un raport, în care consemnează rezultatele controlului efectuat.

(2) Controlul activității economico-financiare a parohiei poate fi făcut și de chiriarh personal sau prin delegații săi.

Mănăstirea este o comunitate religioasă de călugări sau călugărițe, care din voință proprie au decis să își petreacă viața în înfrânare, sărăcie de bunăvoie și ascultare necondiționată.

Mănăstirea depinde întru toate direct și exclusiv de chiriarhul locului, care este conducătorul ei canonic.

Catedrala eparhială are statut canonic de mănăstire.

Înființarea, desființarea și transformarea mănăstirilor de călugări în mănăstiri de călugărițe sau a mănăstirilor de călugărițe în mănăstiri de călugări, precum și ridicarea schiturilor la rang de mănăstire se fac de către Adunarea eparhială.

În cadrul mănăstirilor și schiturilor aparținând B.O.R.V., niciunul dintre ctitori, donatori și binefăcători nu se poate prevala de acest statut pentru a emite pretenții asupra vreunui drept de proprietate, folosință sau amestec în conducerea, administrarea și viața spirituală a acestora.

Fiecare mănăstire este datoare

a) să își organizeze viața în interiorul ei, astfel încât să devină un loc de aleasă și desăvârșită viață bisericească, de frumoase virtuți creștinești, de evlavioase slujbe religioase, de o bogată mângâiere sufletească și pildă de viață creștinească, atât pentru conviețuitorii ei, cât și pentru cei ce o vizitează;

b) să se manifeste potrivit cu sfințenia locului, spre a fi de folos credincioșilor, dovedind o dragoste împreunată cu fapte bune față de obște;

c) să asigure viețuitorilor condiții adecvate traiului de obște.

Cu aprobarea chiriarhului se pot organiza în mănăstiri și schituri

a) cursuri sezoniere pentru studiul limbii slavone bisericești, cântărilor bisericești și a tipicului;

b) adunări, seminare, conferințe religioase în scopul creșterii spirituale a credincioșilor;

c) cursuri de inițiere în arta iconografiei.

Cei care doresc sa facă parte din obștea mănăstirească vor adresa chiriarhului o cerere scrisă, recomandarea preotului duhovnic și a starețului mănăstirii

a) vârsta minimă pentru primirea în mănăstire este 18 ani, iar pentru cei sub această vârstă, nu mai mică de 16 ani, este necesar acordul scris al părinților sau al tutorilor legali;

b) tunderea în monahism se face cu aprobarea chiriarhului și conform canonului 5 al Sinodului I-II din Constantinopol;

c) toți monahii (toate monahiile), de pe teritoriul unei mănăstiri (unui schit), inclusiv pensionarii indiferent de rangurile și funcțiile deținute anterior se vor supune rânduielilor mănăstirești, comune pentru întreaga obște.

Mănăstirile se întrețin din averile lor funciare, activități economice, și din donații benevole.

Mănăstirile au personalitate juridică și se administrează pe baza regulamentelor mănăstirești.

Conducătorul canonic al mănăstirilor și schiturilor dintr-o eparhie este chiriarhul, iar în lipsa lui stă la fața locului starețul, care este conducătorul direct al întregii mănăstiri sau a schitului.

Starețul(a) și egumenul(a) sunt numiți(te) direct de chiriarh dintre cei mai vrednici călugări (vrednice călugărițe).

(1) Starețul(a) este ajutat(ă) în conducerea mănăstirii de către Soborul mănăstiresc, consilierul duhovnicesc și iconomul mănăstirii.

(2) Consilierul duhovnicesc și iconomul mănăstirii sunt numiți de către Soborul mănăstiresc și confirmați în funcție de către chiriarh.

Starețul sau stareța ori împuterniciții lor legali reprezintă, cu aprobarea episcopului, mănăstirea înaintea instanțelor judecătorești, a tuturor autorităților administrative și față de terți.

Dacă în vreo mănăstire s-ar afla vreun arhiereu retras, acesta poate fi desemnat stareț de către chiriarh. În situația în care nu este desemnat stareț, obștea mănăstirii este datoare să îi dea cinstea cuvenită demnității arhierești.

(1) Treptele monahale sunt: fratele, rasoforul, monahul și schimnicul, în cazul bărbaților și, respectiv, sora, rasofora, monahia și schimnica, în cazul femeilor.

(2) Rangurile monahale sunt ierodiacon, arhidiacon, ieromonah și arhimandrit.

După binecuvântarea episcopului eparhial și cu acordul frăției mănăstirești, parohia cea mai apropiată de mănăstire poate alege la adunările sale generale, din sânul membrilor săi, un comitet mănăstiresc pentru a se îngriji de averea și înflorirea materială a mănăstirii. Acest comitet nu are dreptul să se amestece în viața duhovnicească internă a mănăstirii, în orânduielile regulamentare și în slujbele bisericești, căci din punct de vedere canonic mănăstirile sunt în deplină subordine a chiriarhului.

Eparhiile sunt unități teritoriale bisericești aflate sub conducerea unui chiriarh, constituite dintr-un număr de parohii și din mănăstirile aflate pe acel teritoriu.

Eparhiile au ca organ de conducere harismatică, catehetică și jurisdicțională un episcop sau arhiepiscop, ca organ deliberativ Adunarea eparhială, iar ca organ executiv Comisia permanentă eparhială.

Nicio eparhie nu poate înființa sau administra unități de cult pe teritoriul altei eparhii.

Arhiepiscopul, episcopul se bucură de toate drepturile prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul statut și de regulamentele bisericești.

Arhiepiscopul, episcopul și episcopul-vicar poartă uniforma monahală de culoare neagră (rasă, mantia mică și camilafcă), cruce, engolpion și toiag pastoral.

Drepturile și îndatoririle episcopului sau arhiepiscopului sunt

a) conduce eparhia în limitele prescrise de canoanele și normele în vigoare;

b) se îngrijește de bunul mers al vieții bisericești din eparhie și de funcționarea normală a organelor ei;

c) convoacă și prezidează organele deliberative și executive ale eparhiei și se îngrijește de ducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;

d) reprezintă eparhia în justiție, în fața autorităților și față de terți, personal sau prin delegați legal împuterniciți;

e) hirotonește clerici și conferă distincții bisericești;

f) numește personalul bisericesc sau îl confirmă, în caz de alegere, cu respectarea normelor în vigoare, numește secretarul eparhial;

g) face cât mai des vizite canonice în eparhia sa pentru a controla mersul treburilor bisericești, a mângâia și a lumina direct pe credincioși, raportând despre cele constatate Sfântului Sobor și Adunării eparhiale;

h) acordă dispense bisericești de căsătorie și recăsătorire, conform sfintelor canoane pentru credincioșii mireni;

i) în cazuri de vinovăție gravă și vădită poate suspenda din funcție personalul bisericesc de orice fel din eparhia sa chiar înainte de începerea cercetărilor, care vor fi făcute în termen de 30 de zile de la data suspendării;

j) acordă sau retrage binecuvântarea în ceea ce privește numirea personalului didactic de predare a religiei în unitățile de învățământ;

k) acordă concedii de odihnă personalului clerical, neclerical și monahal din administrația eparhială pentru îngrijirea sănătății.

(1) Adunarea eparhială este organul deliberativ al eparhiei.

(2) Adunarea eparhială este condusă de chiriarhul eparhiei și se compune din toți clericii în funcție din eparhie, câte un reprezentant de la fiecare mănăstire și un mirean din fiecare parohie de pe teritoriul eparhiei.

Adunarea eparhială se convoacă de către chiriarh ori de câte ori este nevoie, cel puțin o dată pe an, dar și la cererea Comisiei permanente eparhiale.

Președintele Adunării eparhiale este chiriarhul.

Adunarea eparhială are următoarele atribuții

a) propune candidați pentru vrednicia de episcop al eparhiei respective;

b) alege consilierul duhovnicesc, consilierul administrativ, care fac parte de drept din Comisia permanentă, ceilalți membrii ai Comisiei permanente, Comisiei de cenzori și ai altor comisii pe care le consideră necesare;

c) veghează la bunul mers al vieții bisericești din eparhie;

d) emite reguli, regulamente și recomandări, în concordanță cu pravilele soboarelor și ordinelor organelor centrale bisericești, privind bunul mers al vieții bisericești în eparhie;

e) primește dările de seamă ale tuturor organelor de control și conducere aflate în subordinea eparhiei și ia hotărârile ce se impun;

f) înființează și finanțează organele și organizațiile create în vederea unei bune desfășurări a vieții bisericești din eparhie;

g) aprobă înființarea, desființarea și delimitarea teritorială a parohiilor;

h) aprobă rapoartele tuturor organelor împuternicite;

i) aprobă bugetul general al eparhiei;

j) aprobă contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al eparhiei;

k) hotărăște cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Adunarea eparhială se convoacă de către președinte cu cel puțin 14 zile înainte de ședință, cu precizarea ordinei de zi, iar în cazuri excepționale în cel mai scurt timp posibil.

Adunarea se consideră legal constituită în prezența a minimum jumătate din membrii săi. Hotărârile se adoptă cu votul majorității simple a celor prezenți. În caz de egalitate de voturi prevalează votul președintelui.

Procesele-verbale sunt întocmite de secretarul eparhial și se semnează de toți membrii participanți la ședință.

(1) Comisia permanentă eparhială este organul executiv de conducere al eparhiei și este prezidată de chiriarh.

(2) În caz de vacanță, președintele Comisiei permanente eparhiale este locțiitorul desemnat canonic și statutar.

(3) Comisia permanentă eparhială este constituită din chiriarh, consilierul duhovnicesc, consilierul administrativ și 2 clerici, aleși pe o perioadă de 2 ani de către Adunarea eparhială.

(4) Comisia permanentă eparhială este considerată legal constituită în prezența președintelui și a minimum 3 dintre ceilalți membri ai săi.

Comisia permanentă eparhială are următoarele atribuții

a) pune în aplicare hotărârile Adunării eparhiale;

b) pregătește întrunirea Adunării eparhiale, redactând și ordinea de zi;

c) prezintă Adunării eparhiale rapoartele anuale asupra activității sale;

d) dezbate problemele legate de constituirea de noi parohii, mănăstiri, unități de producție și alte organe și organizații necesare eparhiei;

e) se preocupă de găsirea mijloacelor materiale necesare eparhiei;

f) întocmește bugetul anual de venituri și cheltuieli al eparhiei;

g) întocmește contul de execuție bugetară și bilanțul financiar-contabil al eparhiei;

h) se îngrijește de bunul mers al activităților catehetice, misionare, filantropice desfășurate pe teritoriul eparhiei;

i) supraveghează activitatea comitetelor parohiale;

j) judecă și soluționează plângerile adresate ei, în calitate de instanță de recurs.

Comisia permanentă eparhială se întrunește la convocarea președintelui.

Procesele-verbale ale ședințelor Comisiei permanente sunt consemnate de către secretarul eparhial și contrasemnate de către membrii acesteia, prezenți la ședință.

Cancelaria eparhială este organul administrativ al eparhiei și este condusă de chiriarh.

Cancelaria eparhială execută toate lucrările administrative ale Adunării eparhiale și ale Comisiei permanente eparhiale. Din încredințarea chiriarhului, aceasta este coordonată de secretarul eparhial.

Atribuțiile Cancelariei sunt

a) pregătește pentru publicare procesele-verbale ale ședințelor de lucru ale Adunării eparhiale și ale Comisiei permanente eparhiale;

b) elaborează corespondența organismelor eparhiale cu autoritățile publice;

c) asigură funcționarea serviciilor de secretariat, registratură și arhivă, personal-resurse umane și altele.

(1) Preoții și diaconii sunt hirotoniți de chiriarhul locului.

(2) Candidații pentru funcția de preot și diacon pot fi propuși de către Adunarea parohială și trebuie să corespundă condițiilor canonice, statutare și regulamentare bisericești.

(3) Hirotonia întru diacon și preot se face numai pe seama unui altar din cuprinsul eparhiei.

Preotul este dator

a) să săvârșească slujbele bisericești și celelalte trebuințe duhovnicești ale enoriașilor săi;

b) să săvârșească Sfânta Liturghie în zilele de duminică și în marile sărbători;

c) să se îngrijească de mântuirea sufletelor creștinilor;

d) să învețe poporul prin predici și exemplu personal;

e) să întărească pe cei slabi în credință;

f) să îndrepte pe cei rătăciți, să dezrădăcineze ereziile, rătăcirile, superstițiile și obiceiurile păgâne.

Preotul, după demnitatea sa ierarhică, este subordonat, conform canoanelor bisericești, numai chiriarhului, ale cărui dispoziții este dator a le îndeplini fără obiecții și care are dreptul și puterea să îl supună, pentru abateri, diferitelor pedepse duhovnicești, inclusiv să îi interzică săvârșirea sfintelor slujbe.

Preotului îi sunt subordonați direct cântărețul bisericesc și îngrijitorul de clădiri.

Îndatoririle diaconului sunt

a) să ia parte la săvârșirea slujbelor bisericești și a trebuințelor potrivit orânduielilor;

b) să îl ajute pe preot în altar și în conducerea parohiei.

Sub aspect canonic, diaconul este subordonat direct chiriarhului.

(1) Candidații pentru funcția de citeț și ipodiacon sunt propuși de către preotul duhovnic și hirotesiți de către chiriarh.

(2) Hirotesia întru citeț și ipodiacon se face numai pe seama unui altar din cuprinsul eparhiei.

Cântărețul bisericesc trebuie să fie o persoană cu conduită morală ireproșabilă, bun cunoscător al tipicului bisericesc, al limbii slavone, a cântării psaltice.

Cântărețul bisericesc este ales de către Adunarea parohială, este numit în funcție de către preotul paroh și este subordonat personalului clerical superior.

Atribuțiile cântărețului bisericesc sunt următoarele

a) supraveghează și conduce desfășurarea slujbei în conformitate cu tipicul bisericesc;

b) ia parte activă la săvârșirea slujbelor bisericești;

c) conduce pe cei care cântă;

d) se îngrijește de starea cărților religioase.

Îngrijitorul de clădiri trebuie să fie o persoană cu conduită morală ireproșabilă.

Îngrijitorul de clădiri este numit în funcție de către preotul paroh și este subordonat personalului clerical superior.

Îngrijitorul de clădiri este dator

a) a veni la biserică înainte de începerea fiecărei slujbe;

b) a asigura condiții pentru desfășurarea slujbelor, îngrijinduse de curățenia lăcașului, starea obiectelor de cult, îndeplinind, de regulă, și funcția de clopotar;

c) a lua parte la săvârșirea slujbelor bisericești și a altor activități desfășurate în biserică;

d) a-l ajuta pe preot în altar în timpul slujbei religioase.

(1) Alegerea mitropolitului și episcopului se face prin vot secret de către Sfântul Sobor dintre candidații desemnați de către Consiliul permanent.

(2) Pentru respectivul scaun vacant vor începe procedurile statutare de ocupare în termen de cel mult 60 de zile.

(1) Pentru vrednicia de mitropolit este eligibil oricare dintre arhiereii și clericii B.O.R.V.

(2) Sfântul Sobor stabilește prin consultare deschisă o listă de candidați, cu motivarea fiecărei propuneri.

Locțiitorul de mitropolit este ierarhul eparhiot cu cea mai mare vechime în treapta arhieriei de pe teritoriul României.

(1) Secretariatul Sfântului Sobor face apelul membrilor acestuia conform procesului-verbal de validare și înmânează fiecăruia câte un buletin de vot, pe care sunt trecute numele candidaților. Fiecare votant face semnul Sfintei Cruci cu frică de Dumnezeu și intră în cabina de votare și, consultânduși conștiința, bifează un singur candidat de pe buletinul de vot, pe care îl consideră vrednic să fie ales.

(2) Fiecare votant depune buletinul în urnă.

(3) Votarea este obligatorie. Buletinele nebifate, bifate în dreptul mai multor candidați sau cu mai multe adăugiri sunt considerate nule.

(4) Președintele desface fiecare buletin din urnă, îl arată secretarilor, precum și tuturor celor prezenți, citește cu voce tare numele celui bifat. În acest timp Secretariatul înscrie într-o listă voturile sub numele respective.

(5) Secretariatul, după ce verifică dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista și o predă președintelui. Acesta anunță cu voce tare rezultatul votării.

(6) Mitropolit al B.O.R.V. devine candidatul care a obținut 2/3 din numărul voturilor exprimate. Dacă niciunul dintre candidați nu a întrunit numărul necesar de voturi se organizează o nouă votare la care participă primii doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Candidatul care a obținut majoritatea simplă devine noul mitropolit.

Rezultatul alegerii se consemnează printr-un proces-verbal, la care se anexează buletinele de vot.

(1) Pentru vrednicia de episcop eparhiot este eligibil episcopul vicar și oricare dintre clericii B.O.R.V.

(2) În cazuri excepționale pot fi propuși candidați din rândul călugărilor și mirenilor.

(3) Sfântul Sobor poate să completeze lista candidaților propuși de Adunarea eparhială.

(1) Secretariatul Sfântului Sobor face apelul membrilor acestuia conform procesului-verbal de validare și înmânează fiecăruia câte un buletin de vot, pe care sunt trecute numele candidaților. Fiecare votant face semnul Sfintei Cruci cu frică de Dumnezeu și intră în cabina de votare și, consultânduși conștiința, bifează un singur candidat de pe buletinul de vot, pe care îl consideră vrednic să fie ales.

(2) Fiecare votant depune buletinul în urnă.

(3) Votarea este obligatorie. Buletinele nebifate, bifate în dreptul mai multor candidați sau cu mai multe adăugiri sunt considerate nule.

(4) Președintele desface fiecare buletin din urnă, îl arată secretarilor, precum și tuturor celor prezenți, citește cu voce tare numele celui bifat. În acest timp Secretariatul înscrie într-o listă voturile sub numele respective.

(5) Secretariatul, după ce verifică dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista și o predă președintelui. Acesta anunță cu voce tare rezultatul votării.

(6) Episcop eparhiot devine candidatul care a obținut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Dacă niciunul dintre candidați nu a întrunit numărul necesar de voturi se organizează o nouă votare la care participă primii doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Candidatul care a obținut majoritatea simplă devine noul episcop eparhiot.

Rezultatul alegerii se consemnează printr-un proces-verbal, la care se anexează buletinele de vot.

(1) Se face de către Sfântul Sobor cu votul a jumătate plus 1 din totalul membrilor prezenți.

(2) Episcopul vicar se alege prin vot secret de către Sfântul Sobor la propunerea mitropolitului, făcută în consultare cu Consiliul permanent.

(3) Alegerea se desfășoară în conformitate cu articolul art. 142, cu adaptările adecvate.

(4) Dacă respectivul candidat nu obține majoritatea voturilor membrilor prezenți, mitropolitul poate propune un nou candidat în altă ședință, la alegerea căruia se va aplica aceeași procedură.

Gramata de Întronizare se face potrivit rânduielilor canonice și în conformitate cu datinile B.O.R.V. Numele celor aleși se comunică autorităților competente.

Gramata de Întronizare este emisă de Sfântul Sobor pentru mitropolit și de către mitropolit pentru episcopi.

(1) În caz de vacanță a scaunului de mitropolit al B.O.R.V. locotenența mitropolitană îi revine de drept ierarhului cu cea mai veche hirotonie din rândul episcopilor eparhioți de pe teritoriul României; în caz de indisponibilitate sau refuz locotenența va fi asigurată de următorul ierarh și așa mai departe.

(2) În caz de vacanță a scaunelor de episcop eparhiot, mitropolitul B.O.R.V. asigură personal gestionarea treburilor eparhiei sau numește un locțiitor, până la ocuparea scaunului vacant.

(3) Pe durata vacanței, locțiitorul scaunului respectiv rezolvă doar problemele curente ale eparhiei vacante, respectiv ale Cancelariei mitropolitane, fără dreptul de a face modificări în legislația și structura Bisericii sau de a schimba destinația bunurilor bisericești.

În caz de vacanțe la parohii și mănăstiri, chiriarhii vor lua măsuri pentru suplinire.

B.O.R.V., prin eparhiile sale, are datoria de a asigura asistența religioasă și personalul bisericesc aferent desfășurării acesteia în parohii, în armată, în penitenciare, în unități medicale, în așezăminte de asistență socială și în unități de învățământ, conform legislației în vigoare.

(1) Îndrumarea pastoral-misionară și jurisdicția canonic disciplinară a personalului clerical din aceste unități aparțin în exclusivitate eparhiilor pe raza cărora activează preoții respectivi.

(2) Preoții, diaconii și cântăreții bisericești de la parohii au îndatorirea de a acorda asistență religioasă credincioșilor aparținând B.O.R.V. din unitățile militare, penitenciare, medicale, asistență socială și din unitățile de învățământ de pe raza parohiilor lor ori de câte ori vor fi solicitați.

Pentru activitate deosebită în domeniul lucrării bisericești sub raport liturgic, didactic, misionar, pastoral, social, gospodăresc sau administrativ-economic, preoții de mir pot primi următoarele ranguri onorifice bisericești

a) stavrofor;

b) protoiereu.

Rangul de stavrofor se acordă de către chiriarh preoților de mir care au o activitate bisericească bogată și cel puțin 5 ani de slujire. Stavroforul poartă ca semn distinctiv cruce pectorală.

Rangul de protoiereu se acordă de către chiriarh preoților de mir care au o activitate bisericească excepțională și cel puțin 15 ani de slujire ca preot. Ca semn distinctiv, protoiereul poartă mitră preoțească, cruce pectorală și bederniță.

Pentru activitate îndelungată (minimum 10 ani) și deosebită, chiriarhul poate acorda diaconilor de mir rang de protodiacon. Ca semn distinctiv poartă orarul cu diagonală.

Rangul de ieromonah-stavrofor se acordă de către chiriarh ieromonahilor care au o activitate bisericească bogată și cel puțin 5 ani de slujire. Ieromonahul-stavrofor poartă ca semn distinctiv cruce pectorală.

Rangul de arhimandrit se acordă de către chiriarh ieromonahilor-stavrofori care au o activitate bisericească excepțională și cel puțin 15 ani de slujire. Ca semn distinctiv, arhimandritul poartă mitră, cruce pectorală și bederniță.

Pentru activitate îndelungată (minimum 10 ani) și deosebită, chiriarhul acordă ierodiaconilor rang de arhidiacon. Ca semn distinctiv poartă orarul cu diagonală.

Instanțele disciplinare și de judecată bisericească pentru clericii în funcțiune și pensionari, în probleme doctrinare, morale, canonice și disciplinare, sunt

a) episcopul eparhial;

b) Comisia permanentă eparhială;

c) Sfântul Sobor.

(1) Episcopul eparhial judecă problemele ivite și mediază conflictele apărute atât între clerici, personalul eparhial, cât și între enoriașii eparhiei.

(2) Dacă părțile nu s-au declarat împăcate prin hotărârea dată de chiriarh, cazul se transferă în ultima instanță Comisiei permanente eparhiale.

Hotărârile Comisiei permanente eparhiale devin definitive și executorii.

Sfântul Sobor este unica instanță de judecată canonică a clericilor (diaconi, preoți, arhierei) B.O.R.V. pentru orice fel de abateri de la învățătura și disciplina Bisericii.

Totalitatea bunurilor aparținând schiturilor, mănăstirilor, parohiilor, episcopiilor și Mitropoliei constituie patrimoniul B.O.R.V., iar regimul lui este reglementat de prezentul statut. Bunurile aflate în folosință fac de asemenea parte din patrimoniul bisericesc și se administrează conform actelor de dobândire și dispozițiilor prezentului statut.

(1) Din punctul de vedere al destinației sale, averea bisericească cuprinde bunuri sacre și bunuri comune.

(2) Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfințire sau binecuvântare cultului divin. Ele nu pot fi înstrăinate și nici urmărite.

(3) Bunurile comune sunt cele destinate atât întreținerii bisericilor, slujitorilor, operelor culturale și de caritate, cât și îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.

Terenurile agricole (arabil, pășune, izlaz, livadă etc.) și pădurile aparținând unităților de cult ale B.O.R.V. vor fi folosite, conform dispozițiilor stabilite de organismele bisericești competente.

(1) Fondurile arhivistice și bibliotecile mănăstirilor, parohiilor, episcopiilor și ale Mitropoliei sunt proprietatea exclusivă ale acestora, nu pot fi înstrăinate, grevate sau urmărite și au regimul juridic al arhivelor și bibliotecilor private.

(2) Organizarea și funcționarea fondurilor arhivistice și a bibliotecilor unităților administrative bisericești se fac potrivit prevederilor statutare și regulamentare bisericești și a normelor legale în vigoare.

În cazul desființării unei unități de cult, proprietatea asupra întregului ei patrimoniu se transmite unității de cult superioare ierarhic, ce va dispune de aceasta cu titlul de proprietar al respectivului patrimoniu bisericesc. Patrimoniul bisericesc fără stăpân revine eparhiei în jurisdicția teritorială a căreia se află.

Bunurile dobândite prin contribuții, donații, succesiuni, precum și orice alte bunuri intrate în patrimoniul unităților componente ale B.O.R.V. din țară și din afara granițelor țării nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare.

Bisericile sunt parohiale, paraclise, catedrale și de mănăstiri.

Bisericile parohiale sunt proprietatea parohiei, sunt integrate patrimoniului eparhiei și stau sub jurisdicția și controlul autorității eparhiale.

După sfințirea unei biserici, aceasta trece în proprietatea și folosința unităților de cult din cadrul eparhiei cu tot terenul și clădirile aferente ei și este sub dispozițiile acestui statut, ținându-se seama și de actele de fundație. Eventualele condiții testamentare contrare acestui statut se vor considera nule.

Unitățile de cult pot solicita și primi de la autoritățile administrației publice centrale și locale fonduri în vederea construirii, reparării, conservării și întreținerii lăcașurilor de cult și edificiilor bisericești în condițiile prevăzute de lege.

(1) Fiecare parohie și mănăstire au dreptul să dețină sau să înființeze cel puțin un cimitir pentru îngroparea credincioșilor decedați care este proprietatea parohiei sau a mănăstirii.

(2) Cimitirele parohiale și mănăstirești sunt bunuri sacre, destinate exclusiv și direct cultului, sunt insesizabile și imprescriptibile și nu pot fi înstrăinate, schimbate, grevate sau sechestrate.

Cimitirul se administrează de către Consiliul parohial sau Consiliul mănăstiresc sub controlul periodic al Centrului eparhial.

Cimitirele parohiale și mănăstirești noi se înființează cu aprobarea Comisiei permanente eparhiale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Cheltuielile pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, precum și pentru reparații și construcții noi vor fi acoperite din contribuțiile benevole ale credincioșilor, din veniturile unităților de cult obținute din activități proprii și din contribuții de la bugetul de stat, de la bugetul autorităților publice locale și al altor instituții, în condițiile legii.

Salarizarea personalului bisericesc de conducere, precum și a personalului clerical și neclerical se fac conform normelor generale în vigoare în B.O.R.V., prin contribuții de la bugetul propriu al unităților de cult, prin contribuții de la bugetul de stat, de la bugetul administrațiilor publice locale și al altor instituții, în condițiile legii.

Președinții comisiilor Sfântului Sobor vor prezenta Comisiei mitropolitane un buget estimativ anual pentru desfășurarea activității. Cheltuielile aferente vor fi decontate din bugetul Mitropoliei B.O.R.V. pe baza documentelor justificative avizate de către președinții comisiilor. Pentru durata deplasărilor efectuate se acordă diurnă în conformitate cu legislația în vigoare.

Eparhiile au întâietate asupra tuturor bunurilor succesorale ale ierarhilor lor.

Bunurile călugărilor și călugărițelor aduse cu dânșii sau donate mănăstirii la intrarea în monahism, precum și cele dobândite în orice mod în timpul viețuirii în mănăstire rămân în totalitate mănăstirii de care aparțin și nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare.

Pentru ierarhii pensionați sau retrași, Sfântul Sobor va reglementa drepturile acestora în conformitate cu prevederile statutare și regulamentare bisericești.

Mitropolia B.O.R.V. publică revista periodică Vestitorul Mitropoliei.

(1) Prezentul statut, aprobat de Sfântul Sobor al B.O.R.V. pe temeiul principiilor și dispozițiilor generale, cuprinse în Sfintele canoane ale Bisericii Ortodoxe, pentru a determina modalitățile după care Biserica Ortodoxă de Rit Vechi își reglementează, conduce și administrează lucrarea sa religioasă, misionar-pastorală și patrimonială, este și rămâne obligatoriu pentru întreaga B.O.R.V. din țară și din afara granițelor țării.

(2) Statutul pentru organizarea și funcționarea B.O.R.V. se aplică prin regulamente specifice de activitate care au aceeași autoritate canonică și juridică cu cea a prezentului statut. Regulamentele specifice diverselor domenii de activitate ale Bisericii sunt aprobate de Sfântul Sobor.

Sfântul Sobor aprobă și modifică prezentul statut cu cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.

Notă

*) Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 398 din 9 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 365 din 13 mai 2008.

(la 06-09-2017, Actul a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 75 din 1 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 723 din 06 septembrie 2017 )

-----