ORDIN nr. 3.397 din 10 septembrie 2012 privind stabilirea criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România

Se aprobă criteriile și indicatorii de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

CRITERII ȘI INDICATORI

de identificare a pădurilor virgine

și cvasivirgine în România

Păduri virgine

Păduri cvasivirgine

Definiție: Pădurea virgină este acea

pădure care s-a format și dezvoltat

exclusiv sub acțiunea factorilor naturali

și în care procesele ecosistemice în

dinamica lor se produc fără nicio influență

antropică directă sau indirectă.

Definiție: Pădurea cvasivirgină este pădurea

virgină din trecut, care, între timp,

a suferit modificări antropice observabile,

nesemnificative asupra structurii, stațiunii

și proceselor ecosistemice*1).

Criteriul 1: Naturalitatea

Indicatori

1.1. Compoziție și distribuție naturală

a speciilor componente.

1.2. Prezența unor structuri complexe

stratificate în plan vertical și

mozaicat în plan orizontal, fiind

evidentă textura specifică

constituită din faze de

dezvoltare - regenerare, tinerețe,

maturitate/optimală, terminală/

bătrânețe, dezagregare.

1.3. Biodiversitate accentuată,inclusiv

sub raportul dimensiunilor și

vârstei arborilor, unii dintre

aceștia având vârste apropiate de

limita longevității fiziologice.

Frecvent, structură plurienă și

relativ plurienă.

1.4. Lipsa intervențiilor silvicul-

turale și a celorlalte activități

antropice, inclusiv a pășunatului

domestic. Nu se admit cioate.

1.5. Prezența frecventă a lemnului mort

pe picior și la sol, aflat în

diferite stadii de descompunere.

1.6. Consistență (indicele de închidere

a coronamentului) naturală,

adecvată condițiilor staționale,

variabilă în raport cu faza de

dezvoltare*2). În condiții

staționale precare consistența

este mult subunitară (Molidiș

de stâncărie calcaroasă, Molidiș

cu Polytrichum ș.a.).

1.7. Sol nealterat (cu excepția

eroziunii produse natural).

1.8. Absența drumurilor și construc-

țiilor în pădure, cu excepția unei

infrastructuri necesare manage-

mentului de cercetare științifică

și a unor trasee tematice și/sau

turistice, precum și pichetarea

limitelor amenajistice.

1.9. Accesibilitate dificilă sau

restricționată.

Criteriul 1: Naturalitatea

Indicatori

1.1. Compoziție și distribuție naturală

a speciilor componente.

1.2. Prezența unor structuri complexe

stratificate în plan vertical și

mozaicat în plan orizontal, fiind

evidentă textura specifică consti-

tuită din faze de dezvoltare. Pot

lipsi unele faze de dezvoltare, cu

deosebire faza de dezagregare sau

faza de regenerare.

1.3. Biodiversitate ridicată, inclusiv

sub raportul dimensiunilor și vârstei

arborilor, unii dintre aceștia având

elemente de arboret cu vârste de

peste 150 de ani. Frecvent, structură

plurienă și relativ plurienă.

1.4. Lipsa intervențiilor silviculturale

în ultima perioadă de 30 de ani.

Se admit cel mult 5 cioate vechi la

hectar, având diametre de peste

15 cm, aflate în diferite stadii de

descompunere.

1.5. Prezența lemnului mort pe picior și

la sol, aflat în diferite stadii de

descompunere.

1.6. Consistență - indicele de închidere

a coronamentului - naturală sau

apropiată de aceasta (diminuată cu

cel mult 0,2) adecvată condițiilor

staționale, variabilă în raport cu

faza de dezvoltare. În condiții

staționale precare consistența este

mult subunitară (Molidiș de stâncărie

calcaroasă, Molidiș cu Polytrichum

ș.a.).

1.7. Sol nealterat de eroziune datorată

intervențiilor antropice. Se admit

drumuri vechi de exploatare, dar

acestea sunt neutilizate și acoperite

în mod natural cu litieră, plantule,

arbuști, arbori și/sau plante

ierboase.

1.8. Absența drumurilor și construcțiilor

în pădure sau existența unor drumuri

care nu au fost utilizate în ultima

perioadă de 30 ani. Fac excepție

infrastructura managementului de

cercetare științifică și a unor

trasee tematice și/sau turistice,

precum și pichetarea limitelor

amenajistice.

Criteriul 2: Mărimea suprafeței și limite

Indicatori

2.1. Mărimea suprafeței pădurilor

virgine (ansamblul unităților

amenajistice) va fi de cel puțin

20 de hectare (fără fragmentele

care nu corespund criteriilor de

selecție), cu excepția ecosis-

temelor rare și de mare interes

ecologic (ecosisteme cu Pinus

cembra, ecosisteme unicat din

Delta Dunării și multe altele)

pentru care suprafața minimă

va fi de 10 hectare. Ecosistemele

rare și de mare interes ecologic

vor fi înconjurate de zone tampon

de protecție.

2.2. Dispunere continuă (compactă) a

pădurii, astfel încât să se

asigure autoreglarea și

perpetuarea ecosistemului.

2.3. Limite naturale (culmi, văi,

pâraie, liziera pădurii ș.a.),

astfel încât pădurii selectate

să i se asigure stabilitate la

acțiunea factorilor externi, fără

ca aceste limite să se suprapună

în mod obligatoriu cu limitele

parcelare.

2.4. Se pot include și eventuale

suprafețe care nu corespund

criteriilor de selecție, fără

ca aceste suprafețe să depășească

10-15% din suprafața totală a

arboreturilor care îndeplinesc

condițiile de selecție.

2.5. Frecvent, configurație frământată

a suprafeței terenului (cauzată de

antrenarea solului din jurul

rădăcinilor principale ale

arborilor mari, doborâți natural).

Criteriul 2: Mărimea suprafeței și limite

Indicatori

2.1. Mărimea suprafeței pădurilor

cvasivirgine (ansamblul unităților

amenajistice) va fi de cel puțin

30 de hectare (fără fragmentele care

nu corespund criteriilor de

selecție), cu excepția ecosistemelor

rare și de mare interes ecologic

(ecosisteme cu Pinus cembra, ecosis-

teme unicat din Delta Dunării și

multe altele) pentru care suprafața

minimă va fi de 10 hectare. Ecosis-

temele rare și de mare interes

ecologic vor fi înconjurate de zone

tampon de protecție.

2.2. Dispunere continuă (compactă) a

pădurii, astfel încât să se asigure

autoreglarea și perpetuarea

ecosistemului.

2.3. Limite naturale (culmi, văi, pâraie,

liziera pădurii ș.a.), astfel încât

pădurii selectate să i se asigure

stabilitate la acțiunea factorilor

externi, fără ca aceste limite să se

suprapună în mod obligatoriu cu

limitele parcelare. Pădurea cvasi-

virgină poate fi mărginită și de

limite artificiale: drumuri perma-

nente, culoare pentru linii de înaltă

tensiune sau alte utilități, linii

parcelare deschise, căi ferate ș.a.

2.4. Suprafețele care nu corespund crite-

riului de naturalitate (criteriul 1)

nu pot depăși 15% din suprafața

totală a arboreturilor care

îndeplinesc criteriile de selecție.

2.5. Frecvent, configurație frământată

a suprafeței terenului (cauzată de

antrenarea solului din jurul

rădăcinilor principale ale arborilor

mari, doborâți natural).

*1) Majoritatea pădurilor considerate virgine din Europa și din țara noastră sunt în realitate cvasivirgine.

*2) Pe ansamblul unei păduri virgine având toate fazele de dezvoltare, indicele de închidere a coronamentului nu poate depăși 0,7 (0,8).

NOTĂ

Se încadrează ca păduri virgine și cvasivirgine arboreturile care îndeplinesc cumulativ criteriile și indicatorii din prezentul ordin.

------------

(1) Pădurile virgine, identificate pe baza criteriilor și indicatorilor prevăzuți la art. 1, se încadrează în amenajamentele silvice în categoria funcțională "1,5j - păduri virgine", tipul I funcțional - (TI).

(2) Pădurile cvasivirgine, identificate pe baza criteriilor și indicatorilor prevăzuți la art. 1, se încadrează în amenajamentele silvice în categoria funcțională "1,5o - păduri cvasivirgine", tipul I funcțional - (TI), constituită prin prezentul ordin.

(3) Măsurile de gospodărire ale pădurilor virgine și cvasivirgine sunt corespunzătoare tipului funcțional I.

(1) Măsurile de gospodărire pentru arboretele încadrate prin amenajamentele silvice, până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, la categoria funcțională "1.5j - păduri seculare, virgine și cvasivirgine, de valoare deosebită" sunt cele corespunzătoare tipului funcțional I.

(2) Abrogat.

(la 21-07-2016, Alin. (2) al art. 3 a fost abrogat de art. 14 din ORDINUL nr. 1.417 din 11 iulie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 21 iulie 2016. )

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul mediului și pădurilor,

Rovana Plumb

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 176.226 din 6 august 2012 al Direcției politici și strategii în silvicultură,

în temeiul prevederilor art. 122 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor,

ministrul mediului și pădurilor emite următorul ordin

București, 10 septembrie 2012.

Nr. 3.397.