STATUT din 7 iulie 2010 (*actualizat*)

Biserica Unitariană Maghiară, denumită în continuare Biserica, este comunitatea religios-etică a unitarienilor maghiari şi a celor de altă naţionalitate care li s-au alăturat.

Biserica se organizează, se guvernează şi conduce potrivit legilor statale în vigoare, pe baza principiului sinod-presbiterian al moralei şi eticii, conform unor legi şi regulamente create în sfera competenţelor proprii. Principiile de bază ale organizării şi funcţionării sale le dictează Statutul Bisericii, denumit în continuare Statutul, care slujeşte ca temei şi cadru pentru oricare alte norme juridice canonice.

(1) În activitatea ei religioasă - liturgică, ceremonială, didactică -, în viaţa organizatorică, în guvernare, în gestionarea administraţiei, Biserica foloseşte limba maternă a majorităţii enoriaşilor săi, limba maghiară.

(2) În relaţiile oficiale cu autorităţile statului român, Biserica foloseşte limba română.

Se constituie membri ai Bisericii toţi cei care, în calitate de membri ai oricărei parohii unitariene, îşi asumă îndeplinirea obligaţiilor cuprinse în Statut şi alte norme canonice şi îşi exercită drepturile.

Drepturile enoriaşului: participarea la serviciul divin şi posibilitatea solicitării ceremonialelor rituale; posibilitatea eligibilităţii pentru demnităţi şi funcţii în cadrul Bisericii, respectiv dreptul la alegerea în sine; asistenţă juridică şi apărare în cadrul Bisericii în cazul unor eventuale încălcări ale drepturilor.

Obligaţiile enoriaşului: să ducă o viaţă plină de credinţă şi morală; să se preocupe de învăţătura religioasă şi de educaţia copiilor săi; să respecte Statutul şi celelalte norme canonice, să-şi îndeplinească cu rigoare misiunile, să colaboreze cu autorităţile ecleziastice şi să le respecte hotărârile, să participe la purtarea poverilor stabilite întru atingerea scopurilor Bisericii, adică să contribuie la îndeplinirea misiunii ei.

În toate domeniile vieţii bisericeşti femeile şi bărbaţii beneficiază de drepturi egale.

Blazonul Bisericii: în centrul unui scut renascentist albastru, tivit cu auriu şi cu baza ascuţită, pe o stâncă ivită dintre ramuri, stă un porumbel alb încercuit de un şarpe de argint ce-şi muşcă propria coadă. Scutul este încununat de o coroană palmată din aur, bătută în pietre preţioase."*)

----------

Structura Bisericii are trei nivele. Unitatea de bază a structurii este parohia, cea intermediară este protopopiatul, respectiv eparhia, iar cea superioară este biserica centrală. Biserica centrală şi unităţile ei organizatorice cu drept de autoguvernare - parohiile şi protopopiatele - dispun de personalitate juridică.

Parohia este comunitatea organizată a enoriaşilor care domiciliază pe un teritoriu determinat.

Caracterul parohiei poate fi de mamă, coparohie, filie ori diasporă.

Înfiinţarea unei parohii noi, respectiv modificarea caracterului celor existente se va face pe baza propunerilor parohiilor interesate, cu avizul adunării generale a protopopiatului competent, cu aprobarea Consistoriului Suprem.

(1) Din punct de vedere organizatoric şi al autoguvernării, parohiile se organizează în protopopiate, respectiv eparhie. Protopopiatele şi eparhia reprezintă unitatea organizată a parohiilor determinate geografic.

(2) În cadrul Bisericii, eparhia dispune de statut juridic specific şi de autonomie materială şi de gestiune. În general, cu excepţia derogărilor de la normele în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile şi pentru eparhie.

Unităţile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureş, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc şi Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României.

Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum şi noua distribuţie a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor şi cu consultarea parohiilor interesate, sunt de competenţa Consistoriului Suprem.

Biserica este structura organizatorică superioară a parohiilor şi protopopiatelor unitariene din România şi a parohiilor şi eparhiei din Ungaria.

----------

Biserica este guvernată de autorităţile ei, care funcţionează în baza unei organizări proprii: la nivel de bază autorităţile parohiale, la nivel intermediar cele eparhiale şi protopopiale, iar la nivel superior autorităţile supreme bisericeşti. Autorităţile superioare exercită drept de directive şi de control asupra celor ierarhic inferioare. Autorităţile bisericeşti au în subordine organisme de guvernare, oficii administrative şi comisii.

Pentru îndeplinirea sarcinilor de guvernare şi de dirijare a activităţii, autorităţile ecleziastice aleg demnitari şi angajează funcţionari, conform normelor canonice în vigoare.

Demnitarii bisericeşti, funcţionarii, ceilalţi angajaţi şi membrii diferitelor corporaţii ecleziastice au răspundere patrimonială şi morală pentru orice daune cauzate cu intenţie ori prin neglijenţă.

Demnitarii bisericeşti, funcţionarii, ceilalţi angajaţi şi membrii diferitelor autorităţi ecleziastice nu pot participa la dezbaterea, respectiv luarea de decizii în cazurile în care sunt interesaţi personal sau prin soţi ori rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau în care sunt interesaţi ca reprezentant ori mandatar.

Autorităţile parohiei sunt adunarea generală şi prezbiteriul. Organul de conducere al parohiei este preşedinţia prezbiteriului.

Demnitarii parohiei sunt: preotul paroh, epitropul, casierul, secretarul şi prezbiterii. Funcţionarii parohiei sunt: preotul paroh şi cantorul.

(1) Adunarea generală este autoritatea supremă decizională şi de control a parohiei.

(2) Prezbiteriul este autoritatea decizională, executivă şi de control a parohiei în intervalul dintre şedinţele adunării generale.

(3) Preşedinţia prezbiteriului este organul de conducere a parohiei între şedinţele prezbiteriului.

(1) Preotul paroh este conducătorul vieţii spirituale şi religios-morale a parohiei, fiind responsabil pentru problemele ei administrative şi economice.

(2) În cadrul Bisericii servesc şi preoţi care nu îndeplinesc o muncă specific congregaţională.

(3) Epitropul este principalul demnitar mirean al parohiei, responsabil cu problemele ei economice şi administrative.

(4) Casierul administrează problemele financiare ale parohiei.

(5) Secretarul (grefierul) răspunde de întocmirea autentică a proceselor-verbale parohiale.

(6) Cantorul este funcţionarul laic care dirijează viaţa muzicală a parohiei.

(1) Autorităţile protopopiatului sunt adunarea generală şi consiliul protopopial, organul de conducere este preşedinţia consiliului, iar organul de control este comisia de inspecţie.

(2) Autorităţile eparhiei sunt adunarea generală şi consiliul reprezentanţilor eparhiali, organul de conducere este preşedinţia consiliului reprezentanţilor, iar organul de control este comisia de inspecţie eparhială.

(1) Demnitarii protopopiatului sunt protopopul, curatorii protopopeşti, secretarul şi directorul relaţiilor publice.

(2) Demnitarii eparhiei sunt episcopul vicar, curatorul general, curatorul eparhial, secretarul eparhial, directorul relaţiilor publice şi contabilul-şef.

(1) Adunarea generală a protopopiatului este principala autoritate decizională şi de control.

(2) În intervalul dintre şedinţele adunării generale, autoritatea decizională, executivă şi de control este consiliul protopopial.

(3) În intervalul dintre şedinţele consiliului, organul de conducere al protopopiatului este preşedinţia consiliului.

(4) Comisia de inspecţie este organul de supraveghere a vieţii spirituale şi religios-etice, precum şi a administrării şi gospodăririi parohiilor.

(1) Protopopul este principalul demnitar spiritual şi totodată funcţionar al protopopiatului.

(2) Curatorii sunt principalii demnitari mireni ai protopopiatului.

(3) Secretarul devine locţiitorul protopopului în cazul împiedicării activităţii acestuia ori a vacantării postului.

(4) Directorul relaţiilor publice supraveghează respectarea legilor canonice şi a dispoziţiilor regulamentare.

(5) Contabilul-şef este promotorul şi totodată supraveghetorul administrării financiare şi gospodăririi conforme a eparhiei.

(1) Autorităţile supreme ale Bisericii sunt Sinodul, Consistoriul Suprem şi Consistoriul Reprezentanţilor Bisericeşti.

(2) Sinodul este autoritatea legislativă a Bisericii. Atribuţiile Sinodului: adoptă, modifică, dispune intrarea în vigoare, respectiv abrogă Statutul; alege, respectiv revocă episcopul; stabileşte sărbătorile ecleziastice; modifică Catehismul Unitarian şi Cartea de Imnuri Unitariene; stabileşte liniile directoare ale Bisericii în chestiuni cardinale ale teologiei şi vieţii sociale.

(3) Consistoriul Suprem este principala autoritate decizională şi de supraveghere a Bisericii. Atribuţiile Consistoriului Suprem: adoptă, modifică, dispune intrarea în vigoare, respectiv abrogă liturghia slujbelor religioase şi a ceremoniilor; adoptă, modifică, dispune intrarea în vigoare, respectiv abrogă normele ecleziastice inferioare Statutului; decide în privinţa înfiinţării de noi protopopiate, parohii, instituţii de învăţământ, alte instituţii bisericeşti, organizaţii socioreligioase şi profesionale, aşezăminte sociale şi unităţi economice, respectiv în privinţa redistribuirii parohiilor în protopopiate; alege pe un mandat de şase ani, respectiv revocă curatorii generali, vicarul episcopal şi directorul relaţiilor publice.

(4) Consistoriul Reprezentanţilor Bisericeşti este organul operativ de control şi executiv, care guvernează Biserica între două şedinţe ale Sinodului, respectiv Consistoriului Suprem, şi ia deciziile necesare în intervalul dintre şedinţele acestora. Atribuţia Consistoriului Reprezentanţilor Bisericeşti este de a pregăti deciziile Sinodului şi ale Consistoriului Suprem, respectiv executarea hotărârilor luate de acestea.

(1) Organele supreme de guvernare şi control ale Bisericii sunt: Preşedinţia Consistoriului Reprezentanţilor Bisericeşti, Comisia Supremă de Anchetă şi Vizitaţia Episcopală.

(2) Preşedinţia Consistoriului Reprezentanţilor Bisericeşti este chemată, în intervalul dintre şedinţele acestuia, să soluţioneze problemele din competenţa Consistoriului şi să ia hotărârile ce se impun în cazul neputinţei amânării lor.

(3) Comisia Supremă de Anchetă este organul de control al administrării şi gospodăririi Bisericii centrale.

(4) Vizitaţia Episcopală este organul menit să sprijine şi să supravegheze viaţa duhovnicească şi religios-morală a bisericii centrale.

(1) Sediul Bisericii este în Cluj-Napoca, bd. 21 Decembrie 1989 nr. 9.

(2) Sediul Eparhiei din Ungaria a Bisericii este în Budapesta, sectorul V, str. Nagy Ignac nr. 2-4.

(1) Principalii demnitari ai Bisericii sunt episcopul, prim curatorii generali, vicarul episcopal, directorul relaţiilor publice, vicarul eparhial şi curatorul general eparhial.

(2) Episcopul este demnitarul clerical suprem al Bisericii. El este ales de către Sinod, pentru un mandat de şase ani, dintre preoţii sfinţiţi sau dintre profesorii de teologie, demnitarii şi funcţionarii superiori clericali ai Bisericii. Poate fi reales o singură dată. Postul de episcop devine vacant în caz de expirare a mandatului, demisie, deces sau revocare.

(3) Curatorii generali sunt demnitarii mireni supremi ai Bisericii.

(4) Vicarul episcopal este locţiitorul episcopului, în cazul vacantării postului ori al împiedicării funcţionării sale.

(5) Directorul relaţiilor publice supraveghează respectarea legilor canonice şi a dispoziţiilor regulamentare.

(6) Vicarul eparhial este principalul demnitar clerical al eparhiei.

(7) Curatorul general eparhial este principalul demnitar mirean al eparhiei.

(1) Compoziţia, competenţa şi regulamentul de funcţionare a autorităţilor bisericeşti, ale organelor de conducere şi control, ale oficiilor şi comisiilor, precum şi competenţa demnitarilor bisericeşti, respectiv sarcinile funcţionarilor şi altor angajaţi sunt reglementate de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bisericii, respectiv de Regulamentul de organizare şi funcţionare a oficiului central al Bisericii.

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bisericii dispune totodată statutul juridic specific al Eparhiei din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare în sânul Bisericii centrale, autonomia ei financiară şi patrimonială, precum şi modul specific de funcţionare a autorităţilor, oficiilor şi demnitarilor ei.

----------

În interesul formării profesionale a preoţilor, precum şi al continuării activităţii sale religios-morale, educative şi didactice, Biserica susţine funcţionarea unor instituţii de învăţământ. Instituţia de învăţământ superior a Bisericii este Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca. Instituţii de învăţământ preuniversitare publice sunt Colegiul Unitarian Janos Zsigmond din Cluj-Napoca şi Gimnaziul Unitarian Berde Mozes din Cristuru Secuiesc. Pe lângă acestea, autorităţile Bisericii centrale, respectiv ale protopopiatelor, eparhiei şi ale parohiilor pot înfiinţa - cu aprobarea autorităţilor ierarhic superioare competente, respectiv cu respectarea reglementărilor legale în vigoare - şi alte instituţii de învăţământ (licee, gimnazii, şcoli generale, şcoli elementare, grădiniţe şi creşe), precum şi internate, de a căror întreţinere sunt răspunzătoare.

În scopul păstrării valorilor religioase, spirituale, culturale şi istorice ale Bisericii, precum şi al protejării şi al cercetării lor, Biserica sprijină funcţionarea unor instituţii cu caracter intern: biblioteci, arhive, edituri, ateliere teologice. Pe lângă acestea, autorităţile Bisericii centrale, ale protopopiatelor şi ale parohiilor pot înfiinţa - cu aprobarea autorităţilor ierarhic superioare competente - şi alte instituţii interne, de a căror întreţinere sunt răspunzătoare.

Biserica organizează, în cadrul Casei sale de pensii, asigurarea socială a angajaţilor săi, cu excepţia persoanelor angajate de către Eparhia din Ungaria.

În scopul dezvoltării serviciului social, Biserica sprijină funcţionarea unor organizaţii religios-morale şi profesionale: Asociaţia David Ferenc, Uniunea Preoţilor Unitarieni din România, Asociaţia Femeilor Unitariene din România, Asociaţia Naţională de Tineret David Ferenc, Asociaţia Gondviseles Segelyszervezet (Asociaţia Caritativă Providenţa). Pe lângă acestea, autorităţile Bisericii centrale, ale protopopiatelor şi ale parohiilor pot înfiinţa - cu aprobarea autorităţilor ierarhic superioare competente - şi alte organizaţii religios-morale şi profesionale, de a căror întreţinere sunt răspunzătoare.

Domeniile de activitate ale Bisericii sunt diferitele forme ale vieţii religioase şi spirituale, servicii caritative, educaţie, învăţământ, cultură, precum şi responsabilitatea socială. În aceste domenii, Biserica realizează, prin autorităţile sale, organele de conducere şi de control, oficiile, instituţiile de învăţământ, instituţiile şi organizaţiile sale, precum şi prin membri, demnitari, funcţionari şi ceilalţi angajaţi, următoarele activităţi: slujbe religioase, liturgice şi ceremoniale, respectiv alte activităţi specifice vieţii religioase, îngrijirea bolnavilor, asistenţă spirituală, servicii caritative şi alte activităţi sociale, de salvare, ajutorare, reabilitare şi alte asemenea programe; activităţi de educaţie moral-religioasă, didactică, instructivă şi activităţi pentru tineret; activităţi culturale, de păstrare a tradiţiilor şi protecţie a monumentelor istorice.

Cheltuielile de susţinere a activităţilor Bisericii sunt acoperite din surse interne şi externe.

Sursa principală a veniturilor bisericeşti o constituie cotizaţiile membrilor, donaţiile în bani, colectele şi ajutoarele, donaţiile în natură, precum şi moştenirile de bunuri mobile şi imobile. Munca voluntară, fizică ori spirituală, se consideră a fi o resursă internă preţioasă.

Întru sporirea capacităţii sale de autofinanţare, Biserica poate desfăşura şi activităţi economice, al căror venit să-l dirijeze spre atingerea scopurilor sale.

Resursele externe ale Bisericii sunt obţinute din surse naţionale şi internaţionale, cum ar fi finanţări, donaţii şi ajutoare de la stat, autorităţi judeţene şi locale, precum şi alte surse similare."

Chestiunile administrării şi guvernării Bisericii, respectiv aspectele disciplinare referitoare la enoriaşi, demnitari, funcţionari şi alţi angajaţi, se consideră a fi chestiuni de ordin intern. În aceste cazuri, apărarea intereselor Bisericii, precum şi respectarea ordinii şi disciplinei sunt asigurate de instanţe bisericeşti cu statut independent.

Instanţele de judecată ale administraţiei Bisericii sunt Contenciosul administrativ parohial, protopopial şi central. Structura, competenţa şi procedura acestor instanţe sunt reglementate în Regulamentul contenciosului administrativ al Bisericii, aprobat de Consistoriul Suprem.

Instanţele de judecată disciplinară sunt comisiile de disciplină parohială, protopopială şi centrală. Structura, competenţa şi procedura comisiilor sunt reglementate în Regulamentul de disciplină al Bisericii, întocmit de Consiliul Suprem.

Legile statului în vigoare, precum şi convenţiile internaţionale garantează autonomia şi independenţa Bisericii în ceea ce priveşte organizarea, activitatea ei legislativă, guvernarea, conducerea, controlul şi disciplina internă. Astfel, în acord cu prezentul statut şi în spiritul regulamentelor stabilite de Consistoriul Suprem, Biserica se autoguvernează independent, prin dispoziţiile autorităţilor sale competente.

În cazul în care autorităţile statului ori ale altor organisme ar aduce atingere autonomiei bisericeşti, respectiv dreptului enoriaşilor la libera exercitare a credinţei, Biserica se poate adresa organelor de stat juridic competente pentru remedii juridice. În cazul neobţinerii remediilor juridice corespunzătoare, Biserica poate apela la organizaţiile şi instituţiile internaţionale competente.

(1) În cazul desfiinţării de parohii, protopopiate, instituţii didactice ale Bisericii, instituţii interne, organizaţii religios-morale şi profesionale, internate bisericeşti, aşezăminte sociale, unităţi economice sau alte persoane juridice înfiinţate de Biserică, patrimoniul acestora va trece în proprietatea Bisericii centrale, iar dreptul de proprietate va fi exercitat de Consistoriul Suprem.

(2) În cazul desfiinţării unor persoane juridice înfiinţate de parohii sau protopopiate, patrimoniul acestora va trece în proprietatea celor ce le-au înfiinţat.

Vor trece în proprietatea Bisericii centrale toate bunurile mobile şi imobile ale acelor unităţi organizatorice şi teritoriale, instituţii de învăţământ, instituţii interne, organizaţii religios-morale şi profesionale, precum şi ale altor persoane juridice înfiinţate de Biserică, care se declară independente de Biserica centrală ori se desprind de ea.

În interesul protejării interioare a unităţii organizatorice, autonomiei şi independenţei Bisericii Unitariene Maghiare, demnitarii, funcţionarii ori ceilalţi angajaţi ai ei nu pot fi membrii niciunei organizaţii secrete ori care lezează drepturile fundamentale ale omului (servicii secrete, organizaţii teroriste, organisme politice secrete).

În cazul în care s-ar dovedi că un demnitar, funcţionar ori alt angajat al Bisericii ar fi vizat de prevederile articolului 50, aceasta va pierde funcţia ori oficiul instantaneu.

(1) Începând cu 30 iunie 2012, succesoarea legală a Bisericii Unitariene Maghiare este Biserica; succesoarea Bisericii Unitariene din Ungaria este Eparhia din Ungaria a Bisericii.

----------

Alin. (1) al art. 52 a fost modificat de prin înlocuirea sintagmei "Biserica Unitariană din Transilvania" cu sintagma "Biserica Unitariană Maghiară", conform art. II din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016.

(2) Biserica funcţionează în baza Constituţiei României şi a legilor ei, cu excepţia Eparhiei din Ungaria, care funcţionează în baza Constituţiei Ungariei şi a legilor ei, autoguvernându-se în mod autonom.

Adoptarea şi modificarea prezentului statut ţin de competenţa Sinodului, în temeiul indicaţiilor legilor bisericeşti în vigoare.

Dispoziţiile provizorii privind intrarea în vigoare a Statutului, precum şi normele juridice necesare punerii sale în aplicare vor fi aprobate de Sinod, respectiv de Consistoriul Suprem.

Recunoaşterea Statutului de către organele de stat competente se face conform normelor juridice de stat în vigoare.

----------

Partea G a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016.

Bisericii Unitariene Maghiare*)

(actualizată până la data de 2 februarie 2016*)

----------

Notă

──────────

*) Conform art. II din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016 sintagma "Biserica Unitariană din Transilvania" a fost înlocuită cu sintagma "Biserica Unitariană Maghiară".

──────────

Preambul

Biserica Unitariană Maghiară este parte a Bisericii Creştine Universale, comunitate întru iubire a tuturor celor ce-L urmează pe Iisus Christos, în strădania de a se împărtăşi din împărăţia lui Dumnezeu. Formă instituţionalizată a credinţei unitariene care proclamă unicitatea lui Dumnezeu, reductibilă la învăţătura lui Iisus şi a apostolilor săi nemijlociţi, ea s-a organizat în timpul Reformei şi se împlineşte neîncetat, asumându-şi valorile istorice progresiste. Menirea şi-o găseşte în slujirea lui Dumnezeu şi a omului, în edificarea vieţii comunităţii. Consideră Sfânta Scriptură drept cartea sa de temelie.

Biserica Unitariană Maghiară proclamă unitatea lui Dumnezeu, urmarea neabătută a pildei şi învăţăturii lui Iisus, respectarea lumii create, a vieţii şi familiei, a bunătăţii originare a omului, responsabilitatea individuală şi mântuirea sa prin ţinuta sa morală, importanţa vieţii veşnice, a credinţei, a raţiunii şi conştiinţei. Proclamă şi practică libertatea conştiinţei şi a confesiunii, deschidere către cunoaşterea deosebirilor dintre religii şi concepţii despre lume, precum şi toleranţa interconfesională şi dreptatea socială.

Domeniile de exercitare a menirii sale sunt: viaţa duhovnicească, activităţi sociale, educaţia, învăţământul, cultura şi civilizaţia publică, precum şi asumarea de responsabilităţi sociale.

Dreptul la exercitarea liberă a credinţei a fost dobândit pentru prima oară de Biserica noastră prin hotărârea referitoare la culte a Dietei Transilvane din anul 1568. Forma ei organizatorică actuală a luat naştere în urma deciziei de reunificare din anul 2012 a Bisericii Unitariene Maghiare cu Biserica Unitariană din Ungaria, fiind succesoarea acestora.

----------

Ultimul paragraf al preambulului a fost modificat prin înlocuirea sintagmei "Biserica Unitariană din Transilvania" cu sintagma "Biserica Unitariană Maghiară", conform art. II din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016.

Partea A Dispoziții generale

Partea I a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016 devenind partea A.

Partea B Structura organizatorică a Bisericii

Capitolul I

Parohia

Capitolul II

Protopopiatele şi eparhia

Capitolul III

Biserica centrală

Partea a II-a a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016 devenind partea B.

Partea C Guvernarea Bisericii

Capitolul IV

Principiile de bază ale guvernării Bisericii

Capitolul V

Autorităţile, organul de conducere, demnitarii şi funcţionarii parohiei

Capitolul VI

Autorităţile, organele de conducere, de control şi demnitarii protopopiatului

Capitolul VII

Autorităţile bisericeşti supreme, organe de conducere şi control, demnitarii

Partea a III-a a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016 devenind partea C.

Partea D Instituţiile de învăţământ ale Bisericii, alte instituţii, organizaţii profesionale şi religios-morale

Capitolul VIII

Instituţiile de învăţământ ale Bisericii

Capitolul IX

Instituţiile Bisericii

Capitolul X

Organizaţiile religios-morale şi profesionale ale Bisericii

----------

Partea a IV-a a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016 devenind partea D.

Partea E Domeniile de activitate ale Bisericii şi sursele ei de întreţinere

Capitolul XI

Domeniile de activitate ale Bisericii

Capitolul XII

Sursele de întreţinere ale Bisericii

----------

Partea a V-a a fost modificată de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016 devenind partea E.

Partea F Disciplina canonică şi protecţia Bisericii

Capitolul XIII

Disciplina canonică

Capitolul XIV

Protecţia Bisericii

----------

Partea F a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016.

Partea G Dispoziţii finale

-------