ANEXĂ din 27 martie 2015

privind aprobarea programelor școlare pentru disciplinele opționale "Joc și mișcare", curriculum la decizia școlii pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, "Educație pentru prevenirea riscului rutier", curriculum la decizia școlii pentru învățământul primar, "Educație pentru dezvoltare", curriculum la decizia școlii pentru liceu, "Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală", curriculum la decizia școlii pentru liceu*)

Notă

──────────

*) Aprobată prin Ordinul nr. 3.542 din 27 martie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 22 aprilie 2015.

──────────

Anexa 1

Programa școlară pentru disciplina opțională

JOC ȘI MIȘCARE

[curriculum la decizia școlii pentru clasa

pregătitoare, clasa I și clasa a II-a]

Notă de prezentare

Programa școlară pentru Joc și mișcare prezintă competențele generale și specifice, activitățile de învățare, conținuturile și sugestiile metodologice pentru această nouă disciplină din oferta curriculară centrală de discipline opționale, pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a din învățământul primar și este proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an școlar. Disciplina poate fi studiată într-un singur an școlar sau succesiv, în doi/trei ani, potrivit prevederilor curriculumului la decizia școlii pentru anul de studiu respectiv.

Introducerea disciplinei Joc și mișcare în oferta centrală de discipline opționale care pot fi incluse în curriculumul la decizia școlii pentru clasele pregătitoare, I și a II-a accentuează rolul pe care activitățile ludice cu caracter dinamic trebuie să îl aibă în procesul de creștere și dezvoltare a copiilor de 6 - 8 ani. Disciplina Joc și mișcare subliniază potențialul instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace didactice specifice perioadei micii școlarități, prin faptul că valorifică tendința naturală a copiilor pentru mișcare. Prin mișcare copilul explorează, cunoaște, interacționează cu propriul corp și cu mediul înconjurător. Cunoscând posibilitățile de acțiune asupra mediului, copilul devine încrezător în forțele proprii și cutezător în a descoperi lumea.

Integrată în cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, disciplinei opționale îi revine sarcina de a completa influențele pe care Educația fizică le exercită la nivelul personalității copilului, aducându-și o contribuție considerabilă la dezvoltarea cognitivă și socio-afectivă a acestuia prin valorificarea valențelor jocurilor de mișcare. Potențialul instructiv-educativ al jocurilor dinamice poate susține dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor și, prin aceasta, o mai bună adaptare la solicitările mediului școlar și social. Numeroasele tipuri de jocuri de mișcare - cu și fără obiecte, de întrecere și de cooperare, cu roluri etc., pot sta la baza proiectării unor situații de instruire cu bogate influențe benefice asupra personalității copilului, căruia îi oferă posibilitatea definirii continue a trăsăturilor sale cognitive, afective, moral-volitive.

În timp ce influențele jocurilor de mișcare asupra sferei motrice și fizice sunt valorificate în primul rând la Educație fizică, în cadrul acestei discipline se va urmări potențarea influențelor mișcării sub formă de joc, asupra dezvoltării cognitive și socio-afective a copilului.

Potențialul jocurilor de mișcare poate fi utilizat și pentru consolidarea cunoștințelor pe care copiii le dobândesc la alte discipline de studiu (limba română, matematică, științele naturii etc.). Maniera integrată de abordare a acestor obiecte de studiu face posibilă învățarea/consolidarea prin jocuri dinamice a alfabetului, cifrelor, denumirii animalelor, fructelor, legumelor etc. Prin faptul că îi este specifică activitatea în grup, jocul de mișcare favorizează manifestarea relațiilor sociale (de cooperare, de întrecere), presupunând armonizarea intereselor individuale și a eforturilor personale cu cele ale grupului; favorizează încadrarea în colectiv, asumarea de responsabilități, manifestarea atitudinii critice și autocritice, a inițiativei și le permite copiilor să învețe ce înseamnă toleranța, acceptarea celuilalt, luarea unei decizii și asumarea consecințelor acesteia. Jocul presupune reguli și respectarea lor, astfel disciplina Joc și mișcare contribuie la dezvoltarea morală a copilului și permite o mai bună integrare școlară și socială a acestuia. Ca urmare a situațiilor favorabile sau nefavorabile cu care se confruntă copilul în timpul jocului, el va trăi o gamă largă de stări afective - bucurie, tristețe, mulțumire, entuziasm, plăcere. Copilul are ocazia să cunoască aceste stări, să le înțeleagă și să învețe să le controleze, astfel încât să aibă un comportament echilibrat, la școală și în societate.

Structura programei școlare include următoarele elemente

- Notă de prezentare

- Competențe generale

- Competențe specifice și exemple de activități de învățare

- Conținuturi

- Sugestii metodologice

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini formate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competențele generale ale disciplinei Joc și mișcare vizează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întreg ciclul primar.

Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.

Conținuturile învățării sunt structurate, în mod progresiv, pe ani de studiu și reprezintă baza de operare pentru formarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii

1. Capacitate psiho-motrică

2. Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

3. Stil de viață activ

Sugestiile metodologice includ strategii didactice și au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei. Pentru a facilita demersul cadrului didactic, sugestiile metodologice includ, de asemenea, o descriere a jocurilor de mișcare oferite ca exemple în secțiunea de conținuturi.

Programa școlară propune o abordare flexibilă, bazată pe valorificarea competențelor și a experienței profesorului, a resurselor specifice unității de învățământ. Cadrul didactic este liber să aleagă, să modifice sau să adauge activități de învățare. Întregul demers didactic este însă adaptat particularităților elevilor și bazat pe învățarea prin joc. La rândul lor, elevii sunt încurajați să își exprime opțiunile pentru abordarea în procesul de învățare a anumitor jocuri.

Prin influențele pe care le exercită, disciplina își aduce o contribuție importantă asupra întregii personalități a copilului, contribuind la dezvoltarea acesteia încă din perioada școlară mică.

Competențe generale

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în│

│funcție de capacitatea psiho-motrică și interesele individuale │

│2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile│

│ludice │

└───────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în funcție de capacitatea psiho-motrică și interesele individuale

*Font 8*

┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐

│ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │

├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤

│1.1. Utilizarea deprinderilor │1.1. Aplicarea deprinderilor │1.1. Aplicarea deprinderilor │

│locomotorii în acord cu reguli│locomotorii în cadrul unor │locomotorii în cadrul unor │

│simple ale unor activități de │jocuri cu reguli simple │activități ludice de cooperare │

│joc │- jocuri de cunoaștere │- executarea unor acte și acțiuni │

│- executarea actelor și │intuitivă a elementelor din │motrice, de pe loc și din deplasare│

│acțiunilor motrice la comandă │universul copiilor │pe perechi │

│- jocuri de atenție cu │- jocuri de imitare a unor │- executarea unor acte și acțiuni │

│executarea sarcinilor motrice │activități din viața cotidiană │motrice, de pe loc și din deplasare│

│prestabilite │ │în grup │

├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤

│1.2. Manevrarea obiectelor în │1.2. Manevrarea obiectelor în │1.2. Manevrarea obiectelor în │

│acord cu un sistem de reguli │activități de joc ce presupun │condiții de cooperare intra-grup │

│simple ale jocurilor de │cooperare între parteneri │- transmiterea obiectelor în │

│mișcare │- participare la jocuri de │manieră diferită, în funcție de │

│- implicarea în jocuri de │mișcare cu manevrarea │regulile de desfășurare ale │

│numărare cu manevrarea │obiectelor între doi parteneri,│jocurilor de mișcare │

│obiectelor │folosind diferite deprinderi │- participare la jocuri de mișcare │

│- jocuri de mișcare cu │de manipulare │cu manevrarea obiectelor între │

│manevrarea diferitor obiecte │ │membrii grupului │

│(mingi, cercuri, cuburi etc.) │ │ │

├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤

│1.3. Utilizarea deprinderilor │1.3. Utilizarea deprinderilor │1.3. Utilizarea deprinderilor │

│motrice de bază pentru │motrice de bază pentru │motrice de bază pentru realizarea │

│desfășurarea unor activități │realizarea unor activități │unor activități ludice, asociate │

│cu caracter ludic, cu efort │ludice, cu efort moderat │unui context sugestiv/intuitiv cu │

│redus │- efectuarea de acte și acțiuni│eforturi diferite │

│- reproducerea unor fenomene │motrice în ritmuri impuse de │- executarea unor acțiuni motrice │

│din natură prin deprinderi │diferite instrumente muzicale, │asociate povestirii │

│motrice de bază (locomotorii │obiecte de percuție │- acționare în jocuri de mișcare │

│și de stabilitate) │ │cuprinzând conținuturi care imită │

│- participare la jocuri de │ │acțiuni / activități din lumea │

│comunicare și conștientizare │ │animalelor și viața cotidiană │

│corporală │ │ │

└──────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile ludice

*Font 8*

┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐

│ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │

├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤

│2.1. Respectarea regulilor de │2.1. Respectarea regulilor în │2.1. Participarea la jocurile de │

│protecție individuală și de │activitățile de joc și mișcare │mișcare în acord cu spiritul │

│siguranță în timpul │- enunțarea regulilor de joc │regulilor de joc │

│activităților de joc și │- exemplificarea regulilor unor│- acordarea/primirea de sprijin din│

│mișcare │jocuri │partea partenerilor în cadrul │

│- cunoașterea regulilor de │- identificarea unor situații │activităților de joc și mișcare │

│verificare și organizare a │de nerespectare a regulilor │- participarea activă și │

│spațiului de joc │jocurilor de mișcare și a │manifestarea comportamentelor │

│- verificarea materialelor │consecințelor acestora │adecvate în activitățile de joc și │

│didactice utilizate în cadrul │- observarea modului în care │mișcare │

│jocurilor │participanții la jocuri │ │

│- autoverificarea echipamentu-│respectă regulile specifice │ │

│lui adecvat condițiilor de │acestora │ │

│desfășurare a jocurilor de │ │ │

│mișcare │ │ │

├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤

│2.2. Manifestarea echilibrată │2.2. Manifestarea unor │2.2. Promovarea relațiilor de │

│a emoțiilor în cadrul │comportamente de cooperare în │cooperare/întrajutorare intragrup, │

│jocurilor de mișcare │cadrul jocurilor de mișcare │în cadrul jocurilor de mișcare │

│- exersarea unor manifestări │- acționarea în acord cu │- formularea de aprecieri asupra │

│adecvate situației și │regulile privind asistența, │evoluției și comportamentului │

│momentelor de joc (de exemplu,│ajutorul și sprijinul colegilor│propriu/ coechipierilor/ │

│aplauze, încurajări) │în timpul practicării jocurilor│adversarilor, în practicarea │

│- participarea la acțiuni │de mișcare │jocurilor de mișcare │

│desfășurate pe perechi, în │- realizarea de acțiuni de │- atenționări asupra │

│grup, cu componență și nivel │cooperare în jocurile de │comportamentelor indezirabile ale │

│motric variabil │mișcare organizate pe perechi, │colegilor și acceptarea din partea │

│ │grupuri mici, echipe │acestora a atenționărilor asupra │

│ │ │comportamentului propriu │

└──────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘

Conținuturi

*Font 8*

┌─────────────┬───────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────────┐

│ Domenii │ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │

├─────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┤

│1. Capacitate│Jocuri de mișcare │Jocuri de mișcare │Jocuri de mișcare cuprinzând │

│psiho - │cuprinzând variante de │cuprinzând variante de │variante de mers, în tempou │

│motrică │mers, în tempou │mers, în tempou accelerat│variabil │

│ │constant │(Exemple de jocuri: │(Exemple de jocuri: Uriașii și │

│ │(Exemple de jocuri: │Lanțul - mers în coloană │piticii - mers pe vârfuri, │

│ │Balerinele - mers pe │câte unul/doi ținându-se │alternat cu mers ghemuit) │

│ │vârfuri, Căprițele - │de mâini/ cu mâinile pe │ │

│ │mers pe călcâie, │umerii colegului din │Jocuri de mișcare și ștafete │

│ │Piticii voioși - mers │față, Trec soldații - │cuprinzând variante de │

│ │ghemuit) │mers în cadență) │alergare: │

│ │ │ │- rectilinie │

│ │Jocuri de mișcare și │Jocuri de mișcare și │- șerpuită │

│ │ștafete cuprinzând │ștafete cuprinzând │- în zig-zag │

│ │variante de alergare: │variante de alergare: │- cu ocolire de obstacole │

│ │- rectilinie │- rectilinie │(Exemple de jocuri: Cursa pe │

│ │- șerpuită │- șerpuită │numere, Ogarul și iepurele, Al │

│ │(Exemple de jocuri: │- în zig-zag │treilea fuge, Batistuța) │

│ │Acul cu ață, Buchețele,│(Exemple de jocuri: │ │

│ │Ursul doarme) │Automobilele, Cursa │Jocuri de mișcare și ștafete │

│ │ │vocalelor, Salut │cuprinzând variante de sărituri│

│ │Jocuri de mișcare și │prietene, Cursa │cu desprindere de pe un picior │

│ │ștafete cuprinzând │vocalelor) │și de pe ambele picioare │

│ │variante de sărituri │ │(Exemple de jocuri: Șotronul, │

│ │cu desprindere de pe │Jocuri de mișcare și │Broscuțele sar în lac) │

│ │ambele picioare │ștafete cuprinzând │ │

│ │(Exemple de jocuri: │variante de sărituri cu │Jocuri de mișcare și ștafete │

│ │Broscuțele sar în lac, │desprindere de pe ambele │cuprinzând variante de aruncare│

│ │Din cerc în cerc) │picioare, de pe loc peste│și prindere: │

│ │ │obstacole mici │- aruncare lansată cu două │

│ │Jocuri de mișcare și │(Exemple de jocuri: │mâini înainte, în sus și pe │

│ │ștafete cuprinzând │Broscuțele sar în lac, │deasupra capului │

│ │variante de aruncare │Din cerc în cerc, Banda │- prindere cu o mână prin │

│ │și prindere: │rulantă) │apucare (Exemple de jocuri: │

│ │- aruncare lansată cu │ │Mingea la coș - aruncare la │

│ │două mâini de jos │Jocuri de mișcare și │țintă, Suveica simplă, Șarpele │

│ │- aruncare lansată cu │ștafete cuprinzând │își prinde coada, Mingea apel) │

│ │două mâini cu │variante de aruncare și │ │

│ │rostogolirea obiectelor│prindere: │Jocuri de mișcare, trasee │

│ │pe sol │- aruncare lansată cu │aplicative și ștafete │

│ │- prindere cu două │două mâini de jos la │cuprinzând deprinderi motrice │

│ │mâini la piept │distanță și la partener │complexe (utilitar-aplicative):│

│ │(Exemple de jocuri: │- aruncare cu două mâini │- transport de obiecte ușoare │

│ │Mingea prin tunel, │de la piept înainte și │- târâre │

│ │Țintașii iscusiți) │în sus │- tracțiune │

│ │ │- prindere cu două mâini │(Exemple de jocuri: │

│ │Jocuri de mișcare, │la piept │Infanteriștii, Ajută-te singur)│

│ │trasee aplicative și │(Exemple de jocuri: │ │

│ │ștafete cuprinzând │Ferește-ți capul, │Jocuri de mișcare și ștafete │

│ │deprinderi motrice │Apărătorul cetății, │vizând dezvoltarea calităților │

│ │utilitar-aplicative: │Mingea prin tunel, │motrice: │

│ │- echilibru static și │simplă, Șarpele își │- viteză de deplasare │

│ │dinamic │prinde coada, Mingea │- coordonarea acțiunilor cu │

│ │- transport de obiecte │apel) │partener (Exemple de jocuri: │

│ │ușoare │ │Cursa pe numere, Șarpele își │

│ │(Exemple de jocuri: La │Jocuri de mișcare, trasee│prinde coada, Ciobanul își │

│ │circ, Cărăușii) │aplicative și ștafete │apără oile) │

│ │ │cuprinzând deprinderi │ │

│ │Jocuri de mișcare și │motrice complexe │Jocuri pentru orientare │

│ │ștafete vizând dezvol- │(utilitar-aplicative): │spațială: │

│ │tarea calităților │- echilibru static și │- direcții, sensuri, dimensiuni│

│ │motrice: viteză de │dinamic │(Exemple de jocuri: Figurile │

│ │reacție și coordonare │- transport de obiecte │geometrice, Păsărelele intră-n │

│ │segmentară │ușoare │cuib) │

│ │(Exemple de jocuri: │- târâre │ │

│ │Alb și negru/Sus-jos - │(Exemple de jocuri: │ │

│ │executare acțiuni │Cărăușii, Cobilița, │ │

│ │motrice la semnale │Unde-s doi puterea │ │

│ │vizuale sau auditive, │crește) │ │

│ │Crabii și creveții) │ │ │

│ │ │Jocuri de mișcare și │ │

│ │Jocuri pentru schema │ștafete vizând dezvolta- │ │

│ │corporală: │rea calităților motrice: │ │

│ │- denumire segmente │viteză de execuție și │ │

│ │corporale │viteză de deplasare │ │

│ │- denumire mișcări ale │- coordonare segmentară │ │

│ │segmentelor corporale │(Exemple de jocuri: │ │

│ │(Exemple de jocuri: │Vânătorul iscusit, │ │

│ │Mingea frige, │Crabii și creveții) │ │

│ │Ferește-ți capul, │ │ │

│ │Ferește-ți picioarele) │Jocuri pentru schemă │ │

│ │ │corporală: │ │

│ │ │- posibilități de mișcare│ │

│ │ │ale segmentelor în raport│ │

│ │ │cu un partener și cu │ │

│ │ │obiecte │ │

│ │ │(Exemple de jocuri: │ │

│ │ │Mingea pe pod, Mingea │ │

│ │ │prin tunel, Mingea │ │

│ │ │șarpe) │ │

├─────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┤

│2. Deprinderi│Reguli simple ale │Regulile jocurilor de │Regulile jocurilor de mișcare │

│de comunicare│jocurilor de mișcare │mișcare │(De exemplu, enunțarea și │

│și lucru în │(De exemplu, liniile de│(De exemplu, criterii de │respectarea regulilor jocurilor│

│echipă │plecare - sosire, │stabilire a învingăto- │predate) │

│ │repere, respectarea │rilor, sistemul de │Sprijin și colaborare în grup │

│ │comenzii start, pornire│depunctare în cazul │pentru obținerea avantajului │

│ │după semnal, păstrarea │nerespectării regulilor) │față de grupul advers │

│ │ordinii la execuție) │Reguli de interacțiune │Comportamente de dezaprobare a │

│ │ │în perechi și grupuri │abaterilor de la reguli │

│ │Modalități de │(De exemplu, primire/ │(De exemplu, semnalarea │

│ │comunicare verbală și │acordare ajutor │abaterilor, impunerea │

│ │nonverbală elev - │partenerului, │depunctării lor) │

│ │profesor │atenționări reciproce) │Mesaje verbale și nonverbale în│

│ │(De exemplu, stimuli │Drepturi și │grup │

│ │vizuali, auditivi, │responsabilități în joc │(De exemplu, atenționări, │

│ │kinestezici; gesturi │(De exemplu, egalitate în│încurajări, impulsionarea │

│ │de încurajare, de │efectuarea acțiunilor │startului) │

│ │felicitare, de │stabilite, respectarea │Procedee de acordare/primire de│

│ │atenționare) │regulilor) │sprijin din partea partenerilor│

│ │Mesaje verbale și │Modalități de comunicare │de joc │

│ │nonverbale incluse în │verbală și nonverbală │(De exemplu, asistență, ajutor,│

│ │practicarea jocurilor │elev - elev, în pereche │sprijin) │

│ │de mișcare │(De exemplu, stimulare/ │Responsabilitățile rolurilor de│

│ │Reguli de interacțiune │încurajare) │subordonare │

│ │cu alții │Mesaje intuitive de │(De exemplu, executarea │

│ │(Exemple de jocuri: │comunicare │comenzilor, indicațiilor │

│ │Mima, Oglinda, Statuile│(De exemplu, semnale │responsabilului de grup, │

│ │Naveta spațială) │asociate practicării │căpitanului) │

│ │ │jocurilor - cifre, culori│Reguli de interacțiune │

│ │ │jaloane, stegulețe, │intra-grup conform regulilor │

│ │ │comenzi) │jocului │

│ │ │Comportamente de susți- │(De exemplu, recunoașterea │

│ │ │nere, de încurajare │rezultatului întrecerii) │

│ │ │(De exemplu, felicitări, │(Exemple de jocuri: Năvodul, │

│ │ │consolări reciproce - │Păsărelele intră-n cuib, │

│ │ │după caz) │Leapșa, Al treilea fuge) │

│ │ │Modalități de colaborare │ │

│ │ │în sarcini motrice │ │

│ │ │variate │ │

│ │ │(De exemplu, tractare, │ │

│ │ │prindere, pasare, │ │

│ │ │transport de obiecte în │ │

│ │ │doi, în grup) │ │

│ │ │(Exemple de jocuri: │ │

│ │ │Remorcarea, Ancorăm │ │

│ │ │corabia la mal, Între │ │

│ │ │două focuri) │ │

├─────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┤

│3. Stil de │Efectele jocului de │Efectele jocului de │Reacțiile organismului la │

│viață activ │mișcare asupra stării │mișcare desfășurate în │diferite tipuri de jocuri │

│ │de sănătate │aer liber asupra │Jocuri de mișcare pentru timpul│

│ │Jocuri de mișcare │sănătății │liber desfășurate în spații │

│ │pentru timpul liber │Jocuri de mișcare pentru │amenajate, în aer liber │

│ │desfășurate în spații │timpul liber desfășurate │(Exemple de jocuri: Mingea la │

│ │de joacă │în: │căpitan, Suveica simplă, │

│ │(Exemple de jocuri: │- în interior (domiciliu,│Suveica dublă, Calculatoarele) │

│ │Șoarecele și pisica, │cabane) │Menținerea atitudinii corporale│

│ │Șoarecele isteț și │- în aer liber (loc de │corecte în poziții statice și │

│ │pisica periculoasă, │joacă, bază sportivă, │în mișcare │

│ │Toboganul, │curtea școlii) │ │

│ │Derdelușul) │(Exemple de jocuri: │Variante de jocuri de mișcare, │

│ │ │Vânătorul iscusit, │pe perechi și grupuri │

│ │Variante de jocuri de │Crabii și creveții, │restrânse numeric, constituite │

│ │mișcare desfășurate în │Ferește capul, Colțurile │preferențial │

│ │grupuri mici │colorate, Șotronul, │(Exemple de jocuri: Vizitiul și│

│ │constituite spontan │Leapșa) │căluțul, Nu te lăsa frate, │

│ │(Exemple de jocuri: │ │Remorca, Avionul, Elasticul, │

│ │Elasticul, Coarda, │Variante de jocuri de │Vizitiul și doi cai, Troica) │

│ │Șotronul) │mișcare desfășurate în │ │

│ │ │grupuri organizate │Jocuri de mișcare pentru timpul│

│ │Activități ludice │spontan │liber desfășurate în excursii, │

│ │pentru tabere, │(Exemple de jocuri: │tabere, drumeții │

│ │excursii, drumeții │Vânătorii și rațele, │Ofertele școlilor și comunită- │

│ │ │Leapșa, Între două │ților locale de practicare a │

│ │ │focuri, Vânătorul, │activităților fizice │

│ │ │Vrabia și albina) │(concursuri școlare - în școală│

│ │ │ │între școli; centre locale de │

│ │ │Jocuri de mișcare pentru │inițiere în diferite sporturi, │

│ │ │timpul liber, │serbări sportive) │

│ │ │desfășurate în excursii, │ │

│ │ │tabere, drumeții │ │

└─────────────┴───────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────────┘

Sugestii metodologice

Programa disciplinei opționale Joc și mișcare se adresează învățătorilor și profesorilor pentru învățământ primar și are rolul de a orienta cadrele didactice în scopul proiectării și derulării la clasă a activităților specifice acestei discipline.

Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Învățătorii/profesorii pentru învățământ primar vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de dorințele elevilor.

După o lectură aprofundată a programei, este necesar să se răspundă la următoarele întrebări

- În ce scop voi face? (identificarea competențelor)

- Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)

- Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)

- Cu ce voi face? (analiza resurselor)

- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

Ținând seama de particularitățile copiilor din clasele primare, învățătorii/ profesorii pentru învățământ primar vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de Joc și mișcare. Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare, efectuat cu sau fără întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor. Prin activitățile motrice copilul are posibilitatea de a cunoaște, de a explora, de a-și interioriza sau exterioriza stări și sentimente, de a interacționa cu propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjurător. Treptat, el devine încrezător în forțele proprii, dornic de a descoperi lumea.

Strategiile didactice recomandate pentru lecțiile de Joc și mișcare sunt cele activ-participative. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care presupune implicarea directă a elevilor. Elevii exersează abilități și își formează atitudini în diferite medii de învățare: sala de clasă, sala de sport, curtea școlii și devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile și activitățile propuse. Pe parcursul acestora, este foarte important ca elevii să se simtă bine, să-și interiorizeze starea de bucurie, să fie motivați intrinsec pentru joc și mișcare.

În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a cunoștințelor însușite. La cele trei clase, cu deosebire la clasa pregătitoare, se va pune accentul pe lucrul în perechi și în grup, favorizând integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă, dezvoltarea comunicării, a toleranței, a rezolvării unor situații de tip investigativ. Se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instalații, sisteme de protecție etc.) care să asigure protejarea copiilor, înlăturându-se orice risc de producere a unor accidente. Se recomandă ca resursele să fie estetice, atractive și ușor de manevrat.

Desfășurarea întregului joc sau etape ale acestuia vor fi demonstrate de către învățător și elevi, insistându-se pe anumite mișcări sau atitudini implicate de acestea.

În derularea demersului didactic se vor lua în considerație următoarele aspecte

- cuprinderea tuturor elevilor în activitățile de joc și mișcare, adaptând acțiunile motrice la particularitățile fizice și motrice ale unor elevi; nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor; prin rotație, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor;

- se vor constitui grupe/echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajarea elevilor cu capacitate motrică mai scăzută;

- pentru a oferi posibilitatea de revanșă a grupei/echipei învinse, orice întrecere trebuie repetată de minimum 3 ori;

- un joc nou predat se va relua obligatoriu în următoarele 3 - 4 lecții pentru a fi însușit de către elevi;

- jocurile de mișcare se pot relua de la o clasă la alta, în contexte organizatorice noi, respectându-se particularitățile elevilor;

- într-o lecție se pot proiecta: un joc nou și unul însușit anterior; un joc nou și una-două ștafete; două jocuri însușite anterior; 2 - 3 ștafete;

- jocurile și ștafetele dintr-o lecție vor angrena echilibrat calitățile motrice și tipurile de efort;

- pentru a permite un număr mai mare de execuții, se vor constitui grupe sau echipe cu efective de maximum 6 - 8 elevi;

- se recomandă ca la fiecare oră să existe cel puțin o formă de întrecere (individual, pe perechi, între grupe, între echipe);

- la clasele pregătitoare, I și a II-a, se recomandă utilizarea cu precădere a jocurilor care încurajează autocunoașterea capacității motrice, autodepășirea, cooperarea și colaborarea;

- fiecare lecție va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort (încălzirea);

- după fiecare joc sau ștafetă se vor acorda pauze de refacere după efort;

- o parte din timpul recreațiilor poate fi utilizată și pentru practicarea jocurilor însușite în lecție;

- în activitățile extracurriculare se vor integra jocuri de mișcare pe care elevii le-au învățat de-a lungul lecțiilor.

Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învățământ. Pentru disciplina opțională Joc și mișcare, se realizează prin

- evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului în desfășurarea jocurilor, vizând cu precădere executarea acțiunilor motrice ale jocului, respectarea regulilor de joc, utilizarea deprinderilor de comunicare și lucru în echipă și îndeplinirea rolurilor atribuite în desfășurarea jocurilor;

- evaluarea sumativă, semestrială, va avea în vedere capacitatea copilului de a participa eficient la desfășurarea a minimum 4 jocuri de mișcare, dintre cele predate de-a lungul semestrului, cu îndeplinire de roluri variate.

Alte criterii care pot contribui la stabilirea calificativului ce se acordă elevului sunt reprezentate de

- participări la activități extracurriculare cuprinzând jocuri de mișcare organizate de învățător/profesor;

- progresul înregistrat de elev în cadrul jocurilor de mișcare.

Programa școlară include, în continuare, o prezentare a unor jocuri de mișcare. Dintre acestea, unele sunt incluse, ca exemplificări, în secțiunea de conținuturi. În afara jocurilor de mișcare prezentate de programă ca exemple, învățătorii/profesorii pentru învățământ primar pot preda și alte jocuri dinamice/ștafete corespunzătoare condițiilor concrete în care își desfășoară activitatea.

DESCRIEREA JOCURILOR DE MIȘCARE DATE CA EXEMPLE

1. "Acul cu ață"

Elevii formează un cerc ținându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului învățătoarea numește, în ordine, un grup de 5-6 copii, în care primul primește rolul de "ac" iar ceilalți 4-5 primesc împreună rolul de "ață". Copiii cu rol de "ață" se prind cu ambele brațe de mijlocul celui din față. La semnalul învățătoarei, "acul și ața încep să coasă", alergând șerpuit printre brațele copiilor din cerc. Când "coaserea" s-a terminat, "acul și ața" își reiau locul în cerc, următorii 5-6 copii preluând rolurile de "ac și ață". Dacă "ața" se rupe în timpul deplasării, grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se oprește, refăcând (reînnodând ața sau reintroducându-o în "ac") formația de coasere. Jocul se poate desfășura și sub formă de întrecere, câștigând "acul și ața" care au realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit.

2. "Salut prietene"

Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Învățătoarea numește un copil care aleargă în jurul cercului și la un moment dat atinge cu mâna umărul unuia dintre copii, alergând în continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers și, când cei doi se întâlnesc, își dau mâna și rostesc o formulă de salut, în limba română sau în limba străină studiată. După aceea ambii copii își continuă alergarea, căutând să ajungă primul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care ajunge primul la locul rămas liber este copilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care va continua jocul.

3. "Batistuța" (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână)

Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața spre interiorul acestuia și cu ambele mâini întinse în spate, cu palma spre exterior. Un copil, numit de învățătoare, având în mână obiectul care a dat denumirea jocului (castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurul cercului și la un moment dat, pune obiectul în mâna unui elev, continuându-și alergarea. Cel care a primit obiectul pornește în alergare în sens opus și încearcă, și el, să ajungă primul la locul liber. Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu celălalt copil. Dacă nu reușește să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou și continuă jocul.

4. "Șoarecele și pisica"

Elevii, primind rolul de "pisicuțe" se dispun într-un cerc cu fața spre interior. Un copil rămâne în afara cercului primind rolul de "șoricel". "Șoricelul" aleargă în jurul cercului și, la un moment dat, atinge cu mâna o "pisicuță", continuând să alerge ca să-i ocupe locul "pisicuței" pe care a atins-o. "Pisicuța" atinsă de "șoricel" îl urmărește în alergare, căutând să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul. Dacă l-a prins, "pisicuța" revine la locul său inițial, iar "șoricelul" continuă jocul. Dacă nu l-a prins, "pisicuța" devine "șoricel".

5. "Șoarecele isteț și pisica periculoasă"

Elevii formează un cerc ținându-se de mâini, cu excepția a doi copii care primesc rolurile de "șoricel" și, respectiv, "pisicuță". Pe circumferința cercului se "deschid" patru portițe, prin desprinderea mâinilor a câte doi elevi. "șoricelul" este introdus în cerc și i se spune că poate intra și ieși din cerc, atât prin portițe cât și prin "găurile" formate de brațele unite ale copiilor. "Pisica" rămâne în afara cercului și are voie să intre și să iasă din cerc, doar prin "portițe". Jocul începe prin urmărirea "șoricelului" de către "pisică", cu intenția de a-l prinde (atinge). Dacă "șoricelul" este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se numește o altă pereche care să continue jocul. În sprijinul "pisicii" mai poate interveni și o a doua "pisică".

6. "Al treilea fuge" sau "Prinde-l pe al treilea"

Elevii se dispun pe două cercuri concentrice, formând perechi situate la două lungimi de brațe, una față de cealaltă. Doi copii, primind rolurile de urmărit și, respectiv, urmăritor rămân în afara cercurilor, la distanță de 2 m, unul față de celălalt. La semnal, cei doi aleargă în jurul cercurilor, urmăritorul încercând să-l prindă (atingă) pe urmărit, iar acesta poate scăpa de urmărire dacă se plasează în fața unei perechi din cercuri. În acel moment, perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reușește să-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la o pereche, cei doi elevi își inversează rolurile.

7. "Coșulețul cu două toarte"

Elevii dispuși pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coșuleț cu două toarte, având o mână pe șold iar cealaltă petrecută pe după brațul îndoit al partenerului. "Coșulețele" astfel formate se dispersează pe toată suprafața de joc. Selectând o pereche, învățătoarea va da unuia dintre copii rolul de urmărit, iar celuilalt rolul de urmăritor.

Urmăritul aleargă printre "coșulețe" și pentru a nu fi prins de urmăritor se atașează la una din toartele unui "coșuleț". În acel moment, "toarta" în plus (elevul) va deveni urmărit.

Dacă urmăritorul reușește să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la un "coșuleț", cei doi își inversează rolurile.

8. "Ogarul și iepurele"

Elevii sunt dispersați pe întreaga suprafață de joc primind rolul de "copaci" care formează o "pădure". Un copil numit de învățătoare primește rolul de "iepuraș", care se deplasează prin pădure. La marginea "pădurii" apare "ogarul" unui vânător (un alt copil numit de învățătoare), care, văzând "iepurașul" țâșnește (aleargă) să-l prindă. "Iepurașul" speriat, aleargă printre copaci și ca să scape de "ogar" se așează în ghemuit în fața unui "copac". În acel moment "copacul" devine "iepuraș" și este urmărit de "ogar". Fostul "iepuraș" se ridică în picioare și devine "copac". Când "ogarul" reușește să prindă "iepurașul", cei doi își schimbă rolurile.

9. "Pescarul cu plasă" sau "Năvodul"

Pe o suprafață delimitată care reprezintă "lacul", elevii deveniți "peștișori" înoată (aleargă) liber. Un copil desemnat de învățătoare primește rolul de "pescar", care aleargă încercând să prindă (atingă) un "peștișor". "Peștișorul" prins îl ia de mână pe "pescar" și formează o "plasă" cu care aleargă să prindă alți "peștișori". Jocul continuă până când este prins și ultimul "peștișor". Dacă "plasa" se rupe, "peștișorul" prins în momentul acela este eliberat și plasa se reface. "Peștișorii" nu au voie să treacă printre brațele "plasei". Ca recompensă, ultimul "peștișor" prins, devine "pescar".

10. "Semănatul și culesul cartofilor" (sau orice "legumă" care poate fi transportată în alergarea de viteză)

Elevii sunt organizați în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează (trasează) trei/patru cercuri la distanță de 4-5 m unul față de celălalt. La capătul traseului se așează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul învățătoarei, primii copii din fiecare echipă ridică cele 3-4 "legume" așezate în fața lor și din alergare "seamănă" (pun) câte o "legumă" în fiecare cerc (găletușă), apoi ocolesc fanionul și revin la propria echipă, predând ștafeta (atingere cu palma) următorului coechipier. Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

11. "Vizitiul și căluțul"

Se alcătuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echipă se așează în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10/15/20 m se plasează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește un cerc sau o coardă. La semnalul de începere un elev din prima pereche se "înhamă" cu cercul sau coarda, iar celălalt apucă cu ambele mâini "hățurile", respectiv cercul sau capetele corzii, pornind în alergare până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând cercul sau coarda următoarei perechi și deplasându-se la coada șirului.

Câștiga echipa care reușește să revină prima în formația inițială. La reluarea jocului, rolurile se schimbă în cadrul fiecărei perechi.

12. "Vizitiul și doi cai"

Acțiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în faptul că se alcătuiesc două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte trei. La semnal, doi copii din prima linie se "înhamă" cu câte un cerc sau coardă, iar cel de al treilea preia "hățurile" cu fiecare mână, pornind în cursă.

O variantă, când se folosește cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluți să intre în același cerc.

13. "Carul roman" sau "Troica"

Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuși în trei linii de câte 4 copii.

În fața fiecărei echipe se așează câte două cercuri și două corzi, iar la distanță de 15-20 m se plantează un reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se "înhamă" cu corzile și apucă cu mâna dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apucă cu fiecare mână cele două cercuri. Al patrulea copil apucă cu fiecare mână capetele corzilor "căluților" din lateral și "atelajul" pornește în cursă. Finalul cursei și desemnarea echipei câștigătoare sunt identice cu descrierile făcute la jocul anterior.

14. "Naveta spațială"

Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. La distanță de 10/15/20 m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de 2/2 m (sau se așează câte o saltea sau bancă) care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi transportați cosmonauții. Primul copil din fiecare echipă va primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl va introduce și pe primul coechipier în cerc și împreună vor alerga până la zona de aterizare, unde "cosmonautul" transportat va fi debarcat. "Naveta" se reîntoarce pe "pământ" preluându-l pe următorul cosmonaut. Câștiga echipa care reușește să transporte prima toți membrii.

La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de "navetă" revenind altui copil.

15. "Uliul și porumbeii"

La cele două capete ale unui spațiu delimitat se trasează câte o zonă pentru refugiul "porumbeilor". Elevii primesc rolul de "porumbei" și "zboară" liber în suprafața de joc dintre cele două spații de refugiu. Un copil, numit de învățătoare, va primi rolul de "uliu" și va fi plasat în afara spațiului de joc, la mijlocul acestuia. La avertizarea învățătoarei "uliul!", "porumbeii" încearcă să ajungă într-unul din spațiile de refugiu, în timp ce "uliul" încearcă să prindă (atingă) un "porumbel". "Porumbelul" prins schimbă rolul cu "uliul". Dacă "uliul" nu prinde nici-un "porumbel", acesta își reia locul pe marginea suprafeței de joc, iar învățătoarea dă semnalul "porumbeii" zboară!, după care la semnalul "uliul", jocul continuă.

Pentru a da mai multe șanse "uliului" se mai poate introduce, pe partea opusă a terenului, încă un "uliu".

16. "Șarpele își prinde coada"

Elevii formează un șir, ținându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele brațe a mijlocului celui din față. La semnalul de începere a jocului, primul copil din față, urmat de cei din prima parte a coloanei, încearcă, prin mișcări stânga-dreapta, să atingă ultimul copil din coada șarpelui (coloanei). Acesta din urmă, împreună cu copiii care formează coada șarpelui se deplasează în sens opus "capului șarpelui", încercând să evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei devenind "capul șarpelui".

17. "Ciobanul își apără oile"

Elevii sunt împărțiți în două echipe, una dispusă în formația de cerc, cealaltă formând o coloană câte unul în mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiați unul de altul, cuprinzând cu ambele brațe, mijlocul coechipierului din față. Copiii de pe cerc sunt "lupii" și primesc o minge cu care să vâneze. Primul copil din șirul aflat în mijlocul cercului devine "cioban" și are rolul de a-și apăra "oițele" din spate, respingând mingea aruncată de "lupi". "Lupii" prin pase succesive încearcă să lovească cu mingea ultima "oiță" din turmă, iar "oițele" se deplasează în funcție de minge, ascunzându-se după "cioban".

Jocul se desfășoară contratimp, echipele schimbându-și rolurile la fiecare trei minute. "Oița" lovită (numai de la mijloc în jos) trece în fața șirului și preia rolul de cioban.

Câștiga echipa care în cele trei minute a reușit să "vâneze" cât mai multe "oițe".

18. "Apărătorul cetății"

Elevii sunt dispuși într-un cerc, în interiorul căruia se "construiește" o cetate (2-3 mingi medicinale suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Un elev primește rolul de apărător al cetății, având voie să respingă mingea aruncată de cei de pe cerc, atât cu brațele cât și cu picioarele. Dacă cetatea este atinsă, elevul care a reușit aruncarea devine apărătorul cetății, iar celălalt îi ia locul în cerc.

19. "Vânătorii și rațele"

Elevii se constituie în două echipe, una de "vânători" și cealaltă "de rațe". Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează "rațele". "Vânătorii" se dispun în exteriorul figurii trasate pe sol și încearcă să "vâneze" (să atingă de la mijloc în jos) câte o rățușcă, cu o minge pe care o pasează între ei. Se joacă contratimp, fiecare echipă, fiind pe rând, timp de trei minute "vânători".

Câștiga echipa care "vânează" cele mai multe rățuște în timp de 3 minute.

20. "Între două focuri"

Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi despărțit în două zone printr-o linie de centru. Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se cu jumătate din efectiv înapoia uneia din liniile de fund ale dreptunghiului, iar cealaltă jumătate se dispune, în linie, în jumătatea dreptunghiului opusă liniei proprii de fund. Prin tragere la sorți se acordă o minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o pasează între cele două linii (focuri) încercând să surprindă și să atingă cu mingea unul dintre componenții echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un punct. Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repusă în joc de către echipa adversă. După o repriză de 3 minute, echipele schimbă pozițiile liniilor, cei din centru trecând înapoia liniilor de fund.

Câștiga echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

21. "Cursa pe numere"

Elevii sunt împărțiți pe 2-3 echipe, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10-15-20 m se așează un reper care să poată fi ocolit. Copiii din fiecare echipă numără în continuare, fiecare component reținând numărul care îi aparține. Când învățătoarea va pronunța sau va arăta o cifră, copiii cu numărul respectiv pornesc în cursă, ocolesc fanionul și revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul său aduce un punct echipei sale.

Câștiga echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

22. "Calculatoarele"

Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior. Diferența dintre aceste două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev pornește în cursă derivă din rezultatul unei operații matematice pe care o pronunță sau afișează învățătoarea, calculul fiind realizat de către fiecare elev (ex. 2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi operațiile pe care le-au însușit elevii. Echipa câștigătoare se stabilește ca la jocul anterior.

23. "Cursa vocalelor"

Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de 10-15-20 m se amplasează 3-4 repere dispuse în zig-zag și un fanion la capătul traseului, care să poată fi ocolit. Sub îndrumarea învățătoarei, copiii din fiecare echipă, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u).

La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul care o reprezintă pornește în cursă, șerpuiește printre repere, ocolește fanionul și revine la locul pe care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care ocupă primul locul său din echipă, aduce un punct echipei sale.

24. "Crabii și creveții"

Elevii sunt organizați în două echipe, dispuse în linie, deoparte și de alta a unei linii de centru, la distanță de un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanță de 3-4 m, se trasează o linie "de scăpare". Fiecare dintre cele două echipe primește denumirea uneia dintre viețuitoarele din titlul jocului. Așezați față în față în diferite poziții (stând, pe genunchi, așezat, ghemuit) la auzul pronunțării de către învățătoare a unuia dintre numele din titlul jocului, componenții echipei numite încearcă să-i prindă (atingă) pe componenții echipei adverse, care, la rândul lor, încearcă să treacă, fără a fi prinși, de linia de scăpare. După fiecare secvență jucată se numără elevii prinși de către o echipă. Câștiga echipa care acumulează cel mai mare număr de adversari prinși. Pronunția învățătoarei trebuie să aibă o fază pregătitoare (crrr) și o fază executorie (eveții). Din când în când se verifică și orientarea atenției copiilor pronunțându-se un cuvânt care nu trebuie să producă efectul stabilit.(ex. crrr-etă!; crrr-eion; crrr-avată etc.)

25. "Păsărelele intră-n cuib"

Elevii sunt grupați câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formează "cuibul" iar al treilea intră în cuib, devenind "păsărică". "Cuiburile" sunt răspândite pe toată suprafața de joc. Învățătoarea numește doi elevi care devin "păsărele fără cuib".

La semnalul învățătoarei "păsărelele zboară", copiii aflați în cuiburi, ies din acestea și aleargă simulând zborul păsărelelor. La semnalul "Păsărelele intră în cuib", toate păsărelele, inclusiv cei doi fără cuib, caută să intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru că s-au orientat și mișcat mai încet, vor rămâne din nou, alte două păsărele fără cuib. După 3-4 repetări ale jocului, păsărelele vor schimba rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile.

26. "Îndemânaticii"

Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe șiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se amplasează două cercuri, la distanță de 5m față de linia de plecare și între ele, traseul terminându-se la 15-20 m, cu un reper care poate fi ocolit.

La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echipă pornesc în alergare, ajung la primul cerc, îl apucă, îl trec pe deasupra capului și-l scot pe sub picioare, aleargă în continuare, intră în al doilea cerc și îl scot pe deasupra capului, după care ocolesc reperul de la capătul parcursului și revin la propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

27. "Ferește-ți capul"

Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii. La distanță de 1 metru de această linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă își trimite un reprezentant care primește o minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o pasează primului coechipier, care o prinde, o repasează înapoi și se ghemuiește. Pasatorul transmite mingea următorului coechipier, care o prinde, o repasează și se ghemuiește, ș.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea la linia de pasare, timp în care fostul pasator se așează în fața echipei sale, ceilalți coechipieri făcând un pas înapoi.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

28. "Mingea prin tunel"

Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior, cu deosebirea că elevii din fiecare echipă adoptă poziția stând depărtat.

La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin tunelul format de picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde mingea, aleargă cu ea la linia de lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat în fața echipei, ceilalți copii făcând un pas înapoi.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

29. "Mingea prin tunel" (variantă)

Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că nu se mai trasează linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echipă, care posedă câte o minge, o transmit printre picioare, din mână în mână, următorului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (fără să atingă solul) acesta aleargă cu ea în fața echipei și o transmite în aceeași manieră mai departe. În același timp, toți componenții echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea să se plaseze la intrarea în tunel.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

30. "Mingea pe pod" sau "Banda rulantă"

Jocul se organizează și se desfășoară identic cu jocul descris anterior, numai că transmiterea mingii din mână în mână se realizează pe deasupra capului.

31. "Mingea șarpe"

Organizarea și desfășurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior, cu deosebirea că transmiterea mingei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului. Dacă mingea se primește din partea dreaptă se va transmite prin partea stângă ș.a.m.d.

32. "Ferește-ți picioarele"

Elevii sunt împărțiți în 2-3 echipe, dispuși în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare. Primul copil din fiecare echipă primește un baston pe care îl apucă cu o mână de unul din capete. La semnal, copilul cu bastonul se întoarce cu fața spre echipa sa și din alergare, cu celălalt capăt al bastonului atingând solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe verticală. Când purtătorul bastonului ajunge la capătul echipei sale, transmite bastonul din mână în mână până la copilul din fața echipei, care reia acțiunea.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

33. "Vânătorul iscusit"

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii paralele situate la 4-5m una față de cealaltă. La mijlocul distanței dintre linii se așează (trasează) un cerc în care se introduce un obiect care poate fi apucat cu o mână.

Componenții celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reținând-și numărul. Se formează astfel perechi de elevi din cele două echipe, purtând același număr.

Jocul începe prin pronunțarea sau afișarea de către învățătoare a uneia din cifrele existente, la care cei doi elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se îndreaptă în viteză spre cerc, încercând să "vâneze" obiectul din interiorul acestuia și să ajungă neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei echipe.

Vânătorul care reușește să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau reușește să-l prindă pe adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câștiga un punct pentru echipa sa.

34. "Buchețelele"

Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă florile din care trebuie formate buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei cifre (din concentrul cunoscut de copii) aceștia se grupează în numărul corespunzător, în buchete (ținându-se de mâini; cuprinzându-se pe după umeri sau pe după mijloc). Copiii rămași în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea: "Te-ai mișcat încet, nu ești în buchet. Grăbește-te!" Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor.

35. "Cercurile zburătoare"

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare fiind dispusă în formația de cerc, cu fața spre interior. Fiecare echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului unde găsește o coardă lungă (frânghie) sau două corzi legate între ele, obligatoriu având la un capăt atașată o îngreuiere mică (minge de oină; recipient mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului apucă coarda de capătul liber și o învârte pe sub picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care stă mai mult în aer, câștiga un punct. Copilul care a fost atins de coardă și a întrerupt zborul echipei sale schimbă rolul cu elevul care învârte coarda.

36. "Mingea la căpitan"

Se formează două echipe care se dispun pe două cercuri concentrice trasate pe sol/podea. Echipa situată pe cercul exterior își trimite "căpitanul" în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul exterior, având o minge, încearcă să o transmită "căpitanului" lor printre brațele și picioarele elevilor din echipa adversă, situată pe cercul interior. Transmiterea mingii spre căpitan se va face fără a depăși înălțimea copiilor. Dacă mingea ajunge la "căpitan", echipa realizează un punct, iar dacă mingea este transmisă înapoi de către "căpitan" se realizează încă un punct. Se joacă pe reprize de câte 3 minute, după fiecare repriză, echipele își schimbă rolurile.

37. "Figurile geometrice"

Pe suprafața de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însușite de elevi, încadrate într-un cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la pronunțarea de către învățătoare a numelui unei figuri geometrice, copiii trebuie să se orienteze și să se plaseze corect în cercul corespunzător. Copiii care nu au recunoscut figura geometrică sau s-au plasat greșit vor fi corectați și îndrumați.

O variantă și mai atractivă este aceea în care pe suprafața de joc se trasează mai multe figuri geometrice de același fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însușite. La comanda învățătoarei "Câte (cinci, patru sau șapte etc.) în triunghi!", copiii trebuie să recunoască triunghiurile dar să se și grupeze conform comenzii.

38. "Recunoaște-ți vecinii"

Din formația de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălțimii, clasa se desparte în două echipe, separate de învățătoare care se situează în mijlocul formației de adunare. După atenționarea "Verificați-vă vecinii", învățătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor copiilor către diferite direcții ("la colțurile terenului/sălii, fuga marș!"; "sub panourile de baschet/în porțile de handbal, fuga marș!"; "la copacii din față, fuga marș!"). După ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, după un moment de pauză, învățătoarea dă comanda de adunare în formația inițială. Echipa care se aliniază corect și cel mai rapid, câștiga întrecerea.

39. "Revenim rapid"

Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda și semnul învățătoarei "Pas alergător (semn spre stânga și spre dreapta) marș!", cele două echipe pornesc în alergare pe direcția indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin față pe ultimul copil din echipă și revin în formația inițială (linie). Echipa care revine prima, aliniată corect, câștiga un punct. La următoarea repetare a jocului, deplasarea echipelor se poate realiza prin spatele liniei.

40. "Șotronul"

Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care se dorește a fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi - gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse - trunchiul; câte 3 dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul constă în realizarea de către fiecare elev a unor variante de sărituri (cu desprindere și aterizare de pe și pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în apropiat; cu întoarcere de 90° - 180°) în funcție de modalitățile stabilite de învățătoare. Traseul săriturilor poate fi marcat prin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau prin săgeți (linii, coturi, curbe).

Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuțiilor (se înregistrează numărul erorilor fiecărei echipe) cât și viteza cu care echipa a realizat, cu toți membrii săi, parcurgerea traseului respectiv.

41. "Din cerc în cerc"

Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în formă de șah (2 cercuri paralele, un cerc în față și la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele ș.a.m.d.). Distanța dintre marginile cercurilor variază în funcție de clasă, între 0,5-1,00 m. La semnalul învățătoarei și conform explicațiilor date, primii elevi de la fiecare echipă efectuează o săritură în depărtat în primele două cercuri, urmată de o săritură într-un picior în cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în cercurile 4 și 5, după care o săritură cu întoarcere de 180° în cercul 3 și una în depărtat în cercurile 1 și 2. Apoi printr-o săritură peste linia de plecare se predă ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea poate introduce în traseu și alte variante de sărituri.

Câștiga echipa care parcurge corect traseul și ajunge prima în formația inițială.

42. "Broscuțele sar în lac"

Elevii primesc rolul de "broscuță", cu excepția unuia care primește rolul de "șarpe". În jurul suprafeței de joc se amplasează bănci de gimnastică, capacele lăzii de gimnastică, saltele suprapuse, etc. În mijlocul suprafeței astfel delimitate se află "lacul".

Sub forma povestirii, "broscuțele" după ce s-au bălăcit în "lac" (aleargă, sar din ghemuit în ghemuit) ies din lac și se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafețele înălțate, amplasate pe malul "lacului". În jurul suprafeței de joc se târăște (plimbă) "șarpele". La atenționarea învățătoarei "Șarpele!" acesta încearcă să prindă o "broscuță", iar "broscuțele" se feresc de "șarpe" sărind în "lac". Dacă o "broscuță" este prinsă (atinsă), elevul respectiv schimbă rolul cu "șarpele". Dacă "șarpele" nu prinde nicio "broscuță" va continua să îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit cu un alt elev.

43. "Banda rulantă"

Elevii sunt împărțiți în 2 - 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echipă adoptă poziția culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe (căpitănii) au la nivelul tălpilor o minge medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cu două mâini) pe care, la comanda "Start!", prin ridicarea trunchiului o apucă și o ridică deasupra capului, după care revine în poziția culcat dorsal, transmițând mingea (obiectul) următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se deplasează cu ea în fața echipei, așezându-se în poziția culcat dorsal și continuând jocul.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

44. "Transportul bușteanului"

Efectivul clasei se împarte în două echipe, în fața cărora se așează câte două saltele unite între ele. Componenții echipei adoptă poziția culcat dorsal cu brațele întinse în prelungirea corpului, situându-se unul lângă altul la distanță de 0,25 m. Ultimul elev din echipă adoptă poziția culcat facial cu brațele întinse, situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de "buștean". La semnalul "Start!" membrii fiecărei echipe se întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare laterală, determinând avansarea "bușteanului". Mișcarea se repetă cu repeziciune până când bușteanul este "transportat". Ajuns la capăt, "bușteanul" se așează în poziția culcat dorsal în fața echipei, iar ultimul copil intră în rolul de "buștean".

Câștiga jocul echipa care revine prima în formația inițială.

45. "Transportul rănitului"

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei linii de plecare/sosire. (Se redemonstrează modul în care cei doi elevi din marginile formației de trei, formează "scăunelul" și cum elevul din mijloc ("rănitul") stă pe "scăunel" și se ține cu mâinile pe după gâtul partenerilor). Toate formațiile de câte trei elevi formează "scăunelul" fiind pregătite să-și transporte "rănitul". În fața ambelor echipe se așează la 10 - 15 m un reper care poate fi ocolit. La comanda "Start!" primii trei copii din fiecare echipă pornesc în cursă, ocolesc reperul și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor trei coechipieri. Câștiga echipa care revine prima în formația inițială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de trei.

46. "Cărăușii"

Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața, fiecărei echipe, la distanță de 10-15 m se așează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește obiectul care trebuie transportat (minge umplută, recipienți de plastic umpluți) specificându-se procedeul de apucare/susținere și transport. La comanda "Start!", primii copii din fiecare echipă preiau obiectul de jos, parcurg traseul, ocolesc reperul și revin la propria echipă, unde predau obiectul următorului coechipier și trec la coada șirului.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

47. "Cobilița"

Clasa se organizează ca și la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezintă un baston care are atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toartă, umplut, cu capacitate de 1,5/2 litri. La comanda "Start!" primul copil din echipă, ajutat de cel de al doilea, așează bastonul sprijinit pe ambii umeri, înapoia gâtului, ținând cu mâinile toartele recipienților atârnați de baston și pornește în cursă. După ce ocolește reperul de la capătul traseului revine la echipă și predă "încărcătura" următorului coechipier. Echipa care revine prima în formația inițială câștiga întrecerea. Pentru a ușura sarcina de transport, recipienții pot fi legați de baston, înainte de începerea jocului.

48. "Unde-s doi puterea crește"

Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La 10 - 15 m de această linie, în fața fiecărei echipe se plasează un reper care poate fi ocolit. În fața fiecărei echipe se află un baston, în mijlocul căruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echipă, apucă cu o mână capetele bastonului, ridică încărcătura și pornește în cursă. După ocolirea reperului, revin la propria echipă, predând bastonul cu "încărcătura" următoarei perechi și se așează la coada coloanei. Câștiga echipa care revine prima în formația inițială. O variantă atractivă de transportat în pereche, este aceea în care cu două bastoane sunt transportați doi recipienți atârnați în mijlocul acestora, elevii din pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.

49. "Ajută-te singur"

Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte și un reper care poate fi ocolit, la distanță de 10 - 15 m. La semnal, primii copii din fiecare echipă se culcă facial pe bancă și se deplasează pe suprafața acesteia prin tracțiuni/împingeri cu ajutorul brațelor sau/și al picioarelor, după care aleargă, ocolesc reperul de la capătul traseului și revin la propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea va alterna variantele de tracțiune-împingere, de la o întrecere la alta.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

50. "Remorcarea"

Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că primii doi copii din fiecare echipă primesc rolurile de "remorcă" și, respectiv "remorcat". "Remorca" se situează în stând depărtat cu banca între picioare, iar "remorcatul" se culcă facial pe bancă, cu brațele întinse înainte. La semnal, "remorca" apucă palmele "remorcatului" și îl tractează până la capătul celor două bănci, după care ambii elevi, ținându-se de mână, aleargă până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor doi coechipieri. La reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiecărei perechi. "Remorca" poate realiza tracțiunea atât cu fața cât și cu spatele spre "remorcat".

În fiecare variantă, câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

51. "Avionul"

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se în coloană câte 3, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează 2 - 3 bănci de gimnastică, una în continuarea celeilalte. La semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se așează în culcat facial la capătul băncii, cu brațele întinse înainte, iar ceilalți doi elevi, situați de o parte și de alta a băncii, îl tractează apucându-l de mâini. După parcurgerea traseului, revin în viteză la propria echipă și predau ștafeta următoarei linii de trei elevi. La următoarele reluări ale jocului, se schimbă rolurile în fiecare linie de câte trei copii.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

52. "Toboganul"

Clasa se împarte în 2 - 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire situată la 10 m față de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În fața fiecărei echipe se agață de scara fixă o bancă de gimnastică în poziție oblică față de sol.

La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se cațără pe scara fixă pe lângă banca agățată, o încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut până ating solul cu picioarele. Apoi se deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

53. "Derdelușul"

Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că în fața fiecărei echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția oblică față de sol.

La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca înclinată, cu ajutorul brațelor și picioarelor, apoi încalecă cealaltă bancă și alunecă pe șezut până atinge solul, după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

54. "Cursa broscuțelor"

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe care se situează în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte, iar la 10 - 15 m de bănci se plasează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare echipă apucă marginile băncii cu mâinile și prin săltare vine în poziția sprijin ghemuit pe bancă, apoi mută brațele în față și trece în poziția sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mișcările se repetă alternativ până la capătul băncilor, după care elevul aleargă, ocolește fanionul și revine cât mai repede la echipa sa, predând ștafeta.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

55. "Cursa iepurașilor"

Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior. Se deosebește doar acțiunea motrică, în care elevul situat lateral față de bancă, apucă marginile acesteia și prin săltare își trece picioarele de cealaltă parte a băncii. Apoi urmează mutarea către înainte a brațelor și trecerea picioarelor peste bancă. După ce s-au parcurs ambele bănci, elevul aleargă, ocolește fanionul și revine în viteză la propria echipă, predând ștafeta.

56. "La circ"

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, situate în coloană câte unul. În fața fiecărei echipe se plasează câte 1 - 2 bănci de gimnastică, cu partea lată în sus. La semnal, copiii urcă pe bancă și se deplasează în echilibru în una dintre variantele comandate de învățătoare (cu purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu pășire peste acestea, cu trecerea prin și peste obstacole, cu adoptarea a diferite poziții, deplasare laterală sau cu spatele spre direcția de înaintare etc.). Dacă nivelul de manifestare a echilibrului este corespunzător, se poate trece la deplasări pe banca situată cu partea îngustă în sus sau înclinată.

Câștiga echipa care înregistrează cel mai mic număr de dezechilibrări.

57. "Lupta cocoșilor"

Elevii sunt împărțiți pe perechi, alcătuite din copii de același sex și cu înălțimi și greutăți relativ egale. La semnal, timp de 30"/1', elevii, prin sărituri succesive într-un picior, cu brațele ridicate, cu palmele pe șold sau la spate, încearcă să-și dezechilibreze partenerul, împingându-l cu umărul. La epuizarea timpului stabilit, învățătoarea verifică frontal, prin ridicare de mână, care dintre copii au reușit să-și dezechilibreze partenerul de mai multe ori.

58. "Nu te lăsa, frate!"

Elevii sunt organizați pe perechi, de același sex și relativ egali ca potențial fizic, situate între două linii paralele la distanță de 3 m una față de cealaltă. Fiecare pereche primește un baston de gimnastică, pe care îl apucă (cu palmele intercalate) la mijloc și îl fixează între piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche încearcă să-l împingă pe partenerul de joc, dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desfășoară pe secvențe de 10" - 15" și continuă până când unul dintre componenții perechii reușește să-l împingă pe partener de 3 - 5 ori, aspect care se verifică frontal, ca și la jocul anterior.

59. "Nu te lăsa, frate!" (variantă)

Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se așează pe podea, spate în spate, cu tălpile pe sol și genunchii îndoiți. Fiecare pereche primește un baston pe care îl fixează între ei, trecându-l printre brațe, cu coatele îndoite. La semnal, fără a se ridica, fiecare copil încearcă să-și împingă partenerul, prin forța picioarelor, peste linia din spatele acestuia.

Stabilirea învingătorului se realizează frontal ca și la jocul anterior.

60. "Mingea călătoare"

Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziția așezat depărtat pe banca din fața echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sau umplută) pe care, la semnal o transmit, cu două mâini pe deasupra capului următorului coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se ridică, aleargă și se așează în depărtat pe bancă, în fața echipei, transmițând mingea următorului coechipier. Între timp, ceilalți copii de pe bancă se deplasează către înapoi prin alunecare pe șezut, pentru a-i face loc celui care se va așeza în față. Transmiterea mingii, la următoarele reluări ale jocului se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori șerpuit.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

61. "Ancorăm corabia la mal"

Elevii sunt împărțiți în două echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate față în față la distanță de 1 - 1,5 m, separate la mijlocul distanței de o linie trasată pe sol. Copiii ambelor echipe apucă cu palmele, o frânghie, egal repartizată ca lungime celor două echipe. La semnal, ambele echipe încearcă să deplaseze prin tracțiune, echipa adversă, peste linia de mijloc. Se joacă de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câștigătoare finală.

62. "Echipa de intervenție rapidă"

Se constituie trei echipe, fiecare așezându-se lateral pe câte o bancă. La semnal, întreaga echipă se ridică în picioare și îl urmează în alergare pe primul elev, care ocolește banca și se reașează în lateral pe bancă. Echipa care revine prima în poziția inițială câștiga întrecerea. Pe parcursul întregii acțiuni se păstrează ordinea în formație.

63. "Echipa de intervenție rapidă" (variantă)

Clasa este împărțită în trei echipe, membrii fiecăreia așezându-se (încălecând) banca. La semnal, întreaga echipă se ridică în picioare și își urmează "căpitanul", care ocolește banca prin stânga sau prin dreapta (conform comenzii) și ajuns la capătul ei, se deplasează în depărtat (cu banca între picioare) așezându-se când ajunge la capătul din față al băncii. Toți membrii echipei execută aceeași acțiune.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

64. "Suveica simplă"

Elevii clasei se împart în două echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în două coloane câte unul, egale numeric, situate față în față, înapoia unor linii trasate la 2 - 3 m, una față de cealaltă.

Fiecare echipă deține o minge, pe care o țin "căpitănii" (aflați de aceeași parte). La semnal, "căpitanul" transmite (pasează, rostogolește) mingea coechipierului său din coloana din față și se deplasează la coada șirului. Elevul care a primit mingea, o transmite la rândul său coechipierului din față și se deplasează la coada coloanei proprii. Câștiga echipa al cărei "căpitan" ajunge primul în formația inițială. Pe tot parcursul acțiunilor, după ce elevul a transmis mingea și se deplasează spre capătul din spate al coloanei sale, ceilalți copii fac un pas înainte, pentru ca următorul "pasator" să ajungă la linia trasată pe sol.

65. "Suveica dublă"

Clasa se organizează ca și la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a transmis mingea coechipierului din coloana din față, "pasatorul" se deplasează la capătul din spate al coloanei din fața sa. Ca urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele inițiale.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

66. "Suveica încrucișată"

Se utilizează aceeași organizare ca și la jocul anterior, numai că cele două coloane ale aceleiași echipe nu se mai așează față în față, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pe diagonală, având grijă ca mingea să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă, executantul se va deplasa la coada șirului propriu. Când se dorește creșterea complexității, atât pasa cât și deplasarea la coloana opusă se fac pe diagonală.

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

67. "Automobilele"

În spațiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colț al spațiului de joc se marchează o zonă de 3 - 4 metri pătrați unde va funcționa "service"-ul, iar în alt colț se va marca o zonă unde va funcționa "spitalul de urgență". Elevii primesc misiunea de a "conduce" cu prudență, să evite "accidentele" (ciocnirile) și să respecte culorile semaforului (arătate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronunța în cor: la galben încetinim, la roșu ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc "motoarele" și intră în circulație (aleargă) simulând zgomotul motoarelor. Învățătoarea, prin rostirea sau prin arătarea de cartonașe/stegulețe colorate, va alterna culorile "semaforului", urmărind și corectând (după caz) reacțiile copiilor. "Automobilele" (copiii) care s-au ciocnit vor fi duși, unul la "service" și celălalt la "spital".

Jocul continuă până când în suprafața de joc rămân 6 - 8 "automobile" care vor fi declarate ca fiind cel mai bine conduse.

68. "Ursul doarme!"

Pe suprafața de joc se trasează un cerc mare, în afara căruia sunt situați elevii. În mijlocul cercului se trasează un cerc mic care va simula "bârlogul ursului". Unul dintre copii va primi rolul de "urs" și va sta ghemuit în "bârlog". Jocul începe prin apropierea copiilor de "bârlogul ursului" cântând

Ursul doarme, ursul doarme.

Și pare lihnit de foame,

Oare pe noi ne-a simțit,

Fugiți, că s-a și trezit.

Pe ultimul vers, "ursul" se scoală și încearcă să prindă (atingă) unul dintre copii, înainte ca acesta să iasă în afara cercului mare. Toți copiii aleargă încercând să scape de "urs".

Dacă un elev este prins, acesta va schimba rolul cu "ursul". Dacă "ursul" nu prinde nici-un copil, va continua jocul îndeplinind încă o dată același rol.

69. "Vânătorul, vrabia și albina"

Elevii clasei sunt dispuși într-un cerc, cu interval de două lungimi de brațe, între ei. Învățătoarea desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de "vânător", "vrabie" și "albină", situându-i în afara cercului, la distanțe egale între ei.

La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, "vânătorul" încercând să prindă (atingă) "vrabia", dar ferindu-se în același timp de "albină" care încearcă să-l "înțepe" (prindă). "Albina" fuge după "vânător" dar trebuie să se ferească de "vrabie" care vrea să o mănânce (prindă).

Cei trei pot alerga atât în afara cercului cât și prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimbă rolul cu un alt elev de pe cerc.

70. "Leapșa"

Pe o suprafață de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primește rolul de prinzător. La începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând "să dea leapșa" (să-l atingă) pe un copil. Elevul care a primit "leapșa" încearcă să o transmită mai departe, altui copil.

71. "Leapșa pe ghemuite"

Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în faptul că elevul urmărit poate scăpa de "purtătorul de leapșă" dacă se ghemuiește, caz în care prinzătorul aleargă după alt copil.

72. "Țintașii iscusiți"

Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasată la 3 m paralel cu peretele. La 0,5 m distanță față de perete se amplasează două bănci de gimnastică unite cap la cap, paralele cu zidul. Căpitănii celor trei echipe primesc câte o minge umplută (săculeț cu nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spațiul dintre perete și bancă. Indiferent dacă a reușit sau nu să nimerească "ținta", preia mingea și foarte repede o înmânează următorului coechipier.

Câștiga echipa care a acumulat cel mai mare număr de "ținte" lovite.

73. "Mingea apel"

Elevii sunt organizați în formația de cerc. Un copil numit de învățătoare, primește o minge și pătrunde în interiorul cercului. Din mers, aruncă mingea în sus și pronunța numele unui coleg/unei colege. Copilul strigat iese repede din cerc, urmărește mingea și încearcă să o prindă. Dacă cel strigat pe nume a prins mingea, continuă jocul, locul său în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dacă cel strigat nu a reușit să prindă mingea, revine la locul său din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a făcut "apelul".

74. "Poșta merge"

Elevii clasei se dispun în formație de cerc. Un copil numit de învățătoare primește rolul de "poștaș" și adoptă poziția sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. "Poștașul" strigă: "Poșta merge de la Tudor la Felicia" (numele a doi copii aflați pe circumferința cercului). Copiii numiți încearcă, prin alergare, să schimbe locurile între ei. În același timp "poștașul" încearcă să ocupe unul din locurile celor doi. Dacă cei doi copii numiți au reușit să-și schimbe locurile, "poștașul" continuă jocul. Dacă "poștașul" a reușit să ocupe unul din locurile celor doi elevi numiți, elevul rămas fără loc, devine "poștaș" și continuă jocul.

75. "Infanteriștii"

Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare situate la 15 - 20 m de peretele pe care sunt amplasate scările fixe. În fața fiecărei echipe se așează: câte două saltele unite cap la cap, în mijlocul cărora se află un obstacol pe sub care se trece; o bancă dispusă longitudinal, un gărduleț; o bancă de gimnastică cu partea îngustă în sus.

La semnal, primul copil din fiecare echipă pornește pe traseu, realizând o târâre joasă cu trecere pe sub obstacol, o deplasare prin tracțiune pe banca de gimnastică, sare peste gărduleț, se deplasează în echilibru pe bancă, urcă pe o scară fixă și coboară pe cealaltă, după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier.

Câștiga echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toți elevii.

76. "Mingea frige"

Elevii sunt dispuși în cerc și transmit din mână în mână o minge/obiect, în sensul stabilit de profesor. Ei încearcă să transmită mingea cât mai repede pentru a nu fi surprinși cu ea în mână la formularea de către profesor a sintagmei "mingea frige". Cel pe care l-a "fript" mingea este "sfătuit" în cor să fie mai rapid în execuție.

Bibliografie

Cârstea, Gh. Teoria și metodica educației fizice și sportului. București: Editura An-Da, 2000.

Dragnea, A., Bota, A., Teodorescu, S., Stănescu, M., Șerbănoiu, S., Tudor, V. Educație fizică și sport - teorie și didactică. București: Editura FEST, 2006.

Epuran, V. Jocuri de mișcare, București: IEFS, 1977.

Mujicicov, N., Branga, I., Mujicicov, C. Jocuri pentru copii și tineret. București: Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, 1966.

Oprea, L., Sulea, R. Ghid pentru profesorii de educație fizică. București: Editura SEMN, 2009.

Grupul de lucru

Alin Cătălin PĂUNESCU Ministerul Educației Naționale

Petrică DRAGOMIR Institutul de Științe ale Educației

Monica STĂNESCU U.N.E.F.S. București - F.E.F.S.

Iliana IONESCU Liceul de Informatică "Ștefan Odobleja" Craiova

Sorina POPA Colegiul Național "Decebal" Deva

Adrian NIȚIȘOR Școala cu clasele I-VIII Nr. 2

Drobeta Turnu Severin

Elena Magda MELINTE L.P.S.- C.S.S. Piatra Neamț / I.S.J. Neamț

Csaba Istvan FARCAȘ I.S.J. Covasna

Cătălin GANERA L.P.S. "Nicolae Rotaru" Constanța

Alexandru JAKO L.P.S. "Avram Iancu" Zalău

Ioana CONSTANTIN Institutul de Științe ale Educației

Gheorghița DOROBANȚU Grădinița cu program normal Potlogi, Dâmbovița

Nicoleta STĂNICĂ Școala Gimnazială Prof. Ion Vișoiu,

Chitila, Ilfov

Anexa 2

Programa școlară pentru disciplina opțională

EDUCAȚIE PENTRU PREVENIREA RISCULUI RUTIER

[curriculum la decizia școlii pentru

învățământul primar]

Notă de prezentare

Programa școlară a disciplinei Educație pentru prevenirea riscului rutier reprezintă o ofertă curriculară centrală de disciplină opțională pentru clasele I - a IV-a din învățământul primar, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an școlar. Disciplina face parte din aria curriculară Consiliere și orientare și poate fi studiată într-un singur an școlar și/sau în doi ani școlari (clasa I și/sau a II-a, clasa a III-a și/sau a IV-a), potrivit prevederilor programei școlare.

Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar.

În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate prevederile următoarelor documente naționale și internaționale

- Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2013-2020;

- Programul UE de acțiune pentru siguranță rutieră 2011-2020;

- Comunicarea Comisiei Europene "Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020".

Declararea de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite a perioadei 2011-2020 ca "Decada Acțiunii pentru Siguranța Rutieră", în scopul stabilizării și reducerii numărului accidentelor rutiere din întreaga lume, favorizează valorificarea cadrului educațional pentru sensibilizarea școlarilor mici asupra riscurilor la care se expun în trafic, ca pietoni sau pasageri în autovehicule. Programa școlară valorifică, de asemenea, studiile și bunele practici europene în domeniul educației pentru prevenirea riscului rutier datorate proiectului strategic ROSEE - "Siguranță rutieră în regiunile din Sud Estul Europei" finanțat prin Programul de Cooperare Transnațională Sud Est Europa" (2012-2014).

Programa școlară a disciplinei Educație pentru prevenirea riscului rutier urmărește pregătirea elevilor pentru viață, având următoarele finalități

- identificarea de către elevi a riscurilor prezente în circulația rutieră;

- recunoașterea de către elevi a pericolelor și a urmărilor grave care survin în urma nerespectării normelor rutiere;

- aplicarea corectă a regulilor elementare de circulație pe drumurile publice și formarea unor deprinderi în acest sens;

- manifestarea unei conduite preventive, a respectului față de propria viață și față de viața celor din jur.

Oferta curriculară propusă prin programă constituie o noutate prin accentul pus, din perspectiva elevilor, pe prevenirea riscului rutier, pe siguranța rutieră, precum și pe crearea unei culturi a siguranței rutiere.

Structura programei școlare include

● Notă de prezentare

● Competențe generale

● Competențe specifice și exemple de activități de învățare

● Conținuturi

● Sugestii metodologice

● Bibliografie și resurse

Competențele generale ale disciplinei Educație pentru prevenirea riscului rutier vizează achizițiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei.

Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt corelate cu exemple de activități de învățare. Exemplele de activități de învățare constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară sau de a le completa, astfel încât acestea să faciliteze un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și a proiectării unor parcursuri de învățare adaptate specificului clasei și elevilor. Activitățile de învățare sunt variate și antrenante, reușind să-l plaseze pe elev în situații similare celor din viața reală.

Conținuturile cuprind recomandări cu privire la temele propuse pentru dezvoltarea competențelor. Ordinea abordării conținuturilor, ritmul și strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcție de caracteristicile grupului de elevi.

Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice și proiectarea activității didactice, având rolul de a orienta cadrele didactice spre formarea competențelor prevăzute de programă.

Competențe generale

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│1. Explorarea unor elemente și riscuri specifice circulației rutiere │

│2. Aplicarea normelor de conduită preventivă prin respectarea │

│regulilor de circulație │

│3. Manifestarea unor deprinderi corecte de comportament în │

│relațiile cu ceilalți participanți la circulația pe drumurile publice│

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Explorarea unor elemente și riscuri specifice circulației rutiere

*Font 7*

┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐

│ Clasa I │ Clasa a II-a │ Clasa a III-a │ Clasa a IV-a │

├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤

│1.1. Sesizarea unor elemente │1.1. Recunoașterea rolului │1.1. Caracterizarea mijloacelor │1.1. Caracterizarea deplasării pe │

│specifice circulației ca pieton │polițistului rutier │de transport în comun │drumurile publice în condiții │

│pe drumurile publice │- descrierea elementelor de │- descrierea mijloacelor de │speciale și în grup │

│- descrierea elementelor de │recunoaștere a unui polițist │transport cu care copiii se │- discutarea aspectelor care fac │

│identificare ale unui drum │rutier și a utilității │deplasează pe drumul către │dificilă circulația pe drumurile │

│(stradă, șosea, carosabil, │acestuia pentru siguranța │școală, a marcajelor/ │publice în condiții speciale (de │

│trotuar, intersecție) │circulației pe drumurile │indicatoarelor rutiere asociate │exemplu, în condiții de │

│- realizarea de desene/mici │publice │- exerciții de recunoaștere a │vizibilitate redusă cauzată de │

│machete (alee, stradă, șosea, │- alcătuirea, în perechi, a │semnificației textelor și │ceață) │

│intersecție) care pun în │unui portofoliu cu informații │inscripționărilor aflate pe │- exerciții de recunoaștere a │

│evidență elemente ale drumului │referitoare la meseria de │ușile sau în interiorul │mijloacelor de protecție personală│

│public │polițist (din ziare, reviste, │mijloacelor de transport în comun│și a accesoriilor reflectorizante │

│- descrierea utilizatorilor │cărți de povești, poezii, │- realizarea unor machete ale │necesare circulării în condiții de│

│rutieri (pietoni, bicicliști, │ghicitori etc.) │"mijloacelor de transport" din │vizibilitate redusă │

│autovehicule, motocicliști, │- simularea unor scurte │materiale reciclabile (cutii, │- prezentarea de soluții pentru │

│alții) │dialoguri între elevi care │dopuri, sârme etc.) │echiparea bicicletei cu accesorii │

│- desenarea, completarea sau │asumă roluri de pieton și de │ │reflectorizante necesare pe timp │

│colorarea unor fișe de lucru ce │polițist rutier │ │de noapte sau în condiții de │

│includ utilizatori rutieri │ │ │vizibilitate redusă │

│- discuție pe tema "Strada pe │ │ │- descrierea, pe perechi, a ceea │

│care locuiesc și circul ca │ │ │ce presupune deplasarea în grup │

│pieton" │ │ │organizat, în situații diferite │

│- descrierea drumului spre/ │ │ │(de exemplu, pe șosea, pe trotuar)│

│înspre școală │ │ │ │

│- exerciții de recunoaștere, în │ │ │ │

│teren, a elementelor specifice │ │ │ │

│drumului public, a │ │ │ │

│indicatoarelor, marcajelor │ │ │ │

│rutiere și amenajărilor pentru │ │ │ │

│siguranță rutieră │ │ │ │

├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤

│1.2. Recunoașterea unor riscuri │1.2 Identificarea unor riscuri│1.2. Evaluarea unor situații care│1.1. Examinarea potențialelor │

│ale circulației ca pieton pe │legate de alegerea locurilor │implică riscuri în utilizarea │riscuri în deplasarea pe drumurile│

│drumurile publice │de joacă și de deplasarea cu │mijloacelor de transport în comun│publice în condiții speciale și în│

│- exerciții în perechi sub │bicicleta │- lectură după imagini care │grup │

│formă de interviu, prin care │- exerciții de recunoaștere a │presupun riscuri în circulația cu│- formularea oral/ în scris de │

│copiii pun întrebări despre │locurilor de joacă sigure, a │mijloacele de transport în comun │riscuri cu referire la situații │

│riscurile/pericolele/ │celor destinate plimbării cu │- comentarea unor texte/cazuri │diferite observate de către elevi,│

│indicatoarele întâlnite în drum │bicicleta/rolele/patinele și │selectate din mass-media care │în circulația pe drumurile publice│

│spre școală │sania, în siguranță │prezintă situații de risc în │în condiții speciale (de exemplu, │

│- exerciții de identificare, în │- discutarea regulilor │circulația cu mijloacele de │vânt puternic și ploaie) │

│contexte date, a situațiilor de │minimale de siguranță în │transport în comun │- descrierea unor situații de risc│

│risc rutier pentru pietoni │spațiile din vecinătatea │- realizarea unui avizier cu │în condițiile deplasării, pe │

│ │traficului rutier │desene pe tema utilizării │trotuar, a elevilor unei clase │

│ │- exerciții-joc de │mijloacelor de transport în │pentru a vizita un obiectiv │

│ │recunoaștere a semnificației │comun, în situații comparative │turistic │

│ │indicatoarelor rutiere pentru │("Așa DA/ Așa NU") │ │

│ │deplasarea cu bicicleta │ │ │

│ │- jocuri pe calculator care │ │ │

│ │prezintă diferite indicatoare │ │ │

│ │rutiere și situații asociate │ │ │

│ │în circulația pe drumurile │ │ │

│ │publice │ │ │

└────────────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘

2. Aplicarea normelor de conduită preventivă prin respectarea regulilor de circulație

*Font 7*

┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐

│ Clasa I │ Clasa a II-a │ Clasa a III-a │ Clasa a IV-a │

├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤

│2.1. Recunoașterea principalelor│2.1. Identificarea unor reguli│2.1. Explorarea unor reguli │2.1. Explorarea unor reguli pentru│

│reguli de circulație în │simple de alegere a locului de│aplicabile în circulația cu │circulația pe drumurile publice în│

│deplasarea pietonilor pe │joacă și de recreere │mijloacele de transport în comun │condiții speciale, precum și în │

│drumurile publice │- realizarea unor desene, │- exerciții de identificare a │grup │

│- exerciții de stabilire a │colaje care să conțină locuri │regulilor ce trebuie respectate │- exerciții de tipul "Continuă │

│locului fiecărui utilizator │de joacă sigure pentru copii │în deplasarea cu mijloacele de │propoziția", "Continuă povestea", │

│rutier ca participant la trafic │- discuții, în grupuri mici, │transport în comun (referitoare │pentru descrierea unor reguli │

│(pieton, automobil, mijloace │referitoare la locurile în │la așteptarea în stație, urcare, │elementare pentru deplasarea pe │

│transport în comun, biciclist │care obișnuiesc să se joace │călătoria propriu-zisă, coborâre)│drumurile publice, ca pieton, în │

│etc.) │- lucru în grupuri de câte │- participarea la mici scenete │situații speciale │

│- lecturi după imagini și │patru, pentru stabilirea unor │care să prezinte situații de │- exprimarea unor opinii personale│

│discuții în grup care │criterii/reguli de alegere a │respectare/încălcare a regulilor │privind cerințe ale deplasării în │

│evidențiază situații întâlnite │locurilor de joacă și de │de utilizare a mijloacelor de │siguranță pe drumul spre/dinspre │

│de elevi pe stradă referitoare │recreere │transport în comun │școală, în condiții de vreme │

│la modul de circulație │ │- realizarea unor scurte │neprielnică, cu vizibilitate │

│- completarea, colorarea/ │ │povestiri/completarea de fișe de │redusă │

│desenarea unor fișe de lucru, │ │lucru privind recunoașterea │- stabilirea, în grupuri mici, de │

│care să pună în evidență │ │respectării/nerespectării │reguli care trebuie respectate în │

│recunoașterea principalelor │ │regulilor aplicabile la │deplasarea în grup organizat (de │

│reguli de circulație în │ │deplasarea cu mijloacele de │exemplu, pentru a vizita un muzeu)│

│deplasarea, ca pieton, pe │ │transport în comun │ │

│drumurile publice │ │ │ │

├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤

│2.2. Identificarea normelor │2.2. Punerea în practică a │2.2. Aplicarea unor norme de │2.2. Aplicarea unor norme │

│elementare de conduită │unor norme elementare de │conduită preventivă în circulația│elementare de conduită preventivă │

│preventivă a pietonului │conduită preventivă în │cu mijloacele de transport în │în circulația în condiții speciale│

│- exerciții de corelare a unor │contexte de joacă și de │comun │precum și în grup │

│situații de risc date cu norme │recreere │- joc de rol cu privire la │- realizarea unor fișe de │

│de conduită preventivă │- alegerea, dintr-un set de │utilizarea în condiții de │observare a situațiilor din │

│- realizarea unor desene sau │imagini date care prezintă │siguranță a mijloacelor de │traficul rutier privind │

│completarea de fișe de lucru, │copii în locuri de joacă │transport în comun │respectarea/nerespectarea │

│care să prezinte comportamente │sigure și nesigure, acelor │- simularea unei călătorii cu │regulilor de circulație în │

│comparabile (Așa DA, Așa NU) ale│imagini care reprezintă locuri│autobuzul și a modului de │condiții speciale și prezentarea, │

│copiilor în timpul deplasării ca│de joacă permise │comportament care elimină diverse│în fața clasei, a propriilor │

│pietoni │- discuții, în perechi, pentru│riscuri, în condițiile în care │opinii │

│- prezentarea opiniei proprii │alegerea unui loc de joacă, │autobuzul este aglomerat │- crearea unor pliante/fluturași │

│despre importanța indicatoarelor│care să exprime acordul │- realizarea de scurte compuneri │cu mesaje de avertizare, în care │

│și marcajelor rutiere pentru │ambilor elevi; evaluarea │cu tema "Cum mă comport în │să fie evidențiate pericole │

│siguranța deplasării pe │alegerii, răspunzând la │autobuz?", care să reflecte o │(legate, de exemplu, de deplasarea│

│drumurile publice și protejarea │întrebarea "Am procedat bine?"│conduită preventivă │în grup organizat, de cauze ale │

│vieții │- lucru individual pentru │ │producerii accidentelor) │

│- joc de rol cu tema "Cum │finalizarea unei povestiri, cu│ │- simularea unor deplasări în │

│respect indicatoarele și │început dat, care presupune │ │grup: mersul în coloană pe trotuar│

│marcajele rutiere întâlnite în │aplicarea unor norme de │ │traversarea străzii, deplasarea pe│

│drum spre școală?" │prevenire a riscului în │ │trecerea de pietoni/deplasarea pe │

│- simulare cu tema "Ce faci dacă│plimbarea cu bicicleta │ │timp de noapte/nefavorabil │

│semaforul de la trecerea de │- descrierea unor situații în │ │ │

│pietoni este defect"? │care copiii trebuie să │ │ │

│- discutarea unor zicători/ │coopereze cu polițistul rutier│ │ │

│proverbe care se pot asocia │- prezentarea unor situații │ │ │

│comportamentelor corecte/ │care necesită apelarea │ │ │

│incorecte în traficul rutier │numărului de urgență "112" │ │ │

└────────────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘

3. Manifestarea unor deprinderi corecte de comportament în relațiile cu ceilalți participanți la circulația pe drumurile publice

*Font 7*

┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐

│ Clasa I │ Clasa a II-a │ Clasa a III-a │ Clasa a IV-a │

├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤

│3.1. Identificarea unor │3.1. Recunoașterea unor │3.1. Evaluarea unor deprinderi │3.1. Examinarea unor deprinderi de│

│deprinderi de comportament în │deprinderi corecte de │corecte de comportament în │comportament favorabile │

│situații în care oamenii intră │comportament în alegerea │circulația cu mijloacele de │ameliorării siguranței circulației│

│în relație în cadrul circulației│locului de joacă, în │transport în comun │- realizarea unor texte scurte/ │

│pe drumurile publice │deplasarea cu bicicleta │- povestirea orală a unor │scenete/jocuri de rol în care sunt│

│- lecturi după imagini pentru │- povestiri orale cu început │întâmplări la care copiii au │prezentate dialoguri între diverse│

│identificarea unor ipostaze în │sau sfârșit dat (referitoare │participat, în deplasarea lor cu │categorii de participanți la │

│care copiii interrelaționează cu│la situații de joc și │mijloacele de transport în comun │trafic │

│ceilalți în circulația pe │recreere) pentru identificarea│- participarea la mici scenete cu│- discutarea unor studii de caz │

│drumurile publice │deprinderilor corecte de │dialoguri între copii prin │referitoare la comportamente │

│- participarea la mici scenete │comportament │asumarea diverselor roluri: │potrivite/nepotrivite în │

│cu dialoguri între copii, prin │- exerciții de exprimare a │călător - călător; șofer - │circulația pe drumurile publice; │

│asumarea diverselor roluri: │acordului sau dezacordului │călător; șofer - polițist rutier │identificarea modalităților de │

│pieton - pieton; pieton - șofer │față de comportamente │- lectură după imagini care oferă│corectare a comportamentelor │

│etc. │potrivite/nepotrivite ale unor│exemple de comportamente │nepotrivite │

│- recunoașterea unor │personaje din lecturi/imagini │potrivite/nepotrivite în │- concurs de desene pe teme de │

│comportamente bazate pe │prezentate (de exemplu, cu │circulația cu mijloacele de │educație rutieră și realizarea │

│corectitudine/incorectitudine, │privire la alegerea locului de│transport în comun │unei expoziții cu tema: "Și eu pot│

│respect/lipsă de respect, │joacă, la deplasarea cu │ │contribui la siguranța circulației│

│politețe/lipsă de politețe față │bicicleta etc.) │ │pe drumurile publice" │

│de ceilalți participanți la │- lectură după imagini │ │ │

│trafic │(fotografii, diapozitive, │ │ │

│ │ilustrații din ziare și │ │ │

│ │reviste) pentru recunoașterea │ │ │

│ │unor deprinderi corecte/ │ │ │

│ │incorecte de comportament în │ │ │

│ │activități de recreere sau │ │ │

│ │deplasare cu bicicleta │ │ │

├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤

│3.2. Punerea în practică a unor │3.2. Aplicarea unor deprinderi│3.2. Aplicarea unor deprinderi │3.2. Manifestarea unor deprinderi │

│deprinderi corecte de │corecte de comportament în │corecte de comportament în │favorabile comportării corecte în │

│comportament în cadrul │alegerea locului de joacă, în │circulația cu mijloacele de │circulația pe drumurile publice │

│circulației pe drumurile publice│deplasarea cu bicicleta │transport în comun │- analiza unor studii de caz, │

│- observarea și discutarea │- exerciții de respectare a │- simularea (în clasă, în curtea │publicate în mass-media, cu │

│elementelor care evidențiază │mesajelor transmise nonverbal │școlii) a unor situații de │privire la circulația pe drumurile│

│comportamentul pe stradă │de polițistul rutier │comportament corect/incorect │publice și la necesitatea │

│- formularea de texte scurte │- construirea unor povestiri │întâlnite în mijloacele de │respectării regulilor de │

│privind tipuri de comportamente │orale, care să pună în │transport în comun; analizarea │circulație │

│și atitudini ale diverselor │evidență comportamente │modului de îndreptare a │- joc de rol "Semaforul"/ │

│categorii de participanți la │corecte/incorecte, favorabile/│comportamentelor incorecte │"Autobuzul" │

│traficul rutier: pietoni, │nefavorabile siguranței │- exerciții de tip "Așa DA - Așa │- discuții referitoare la urmările│

│bicicliști, conducători de │circulației │NU", de exprimare a acordului/ │pozitive/ negative pe care le au │

│vehicule │- realizarea unor desene/ │dezacordului asupra unor │comportamentele în circulația │

│- corelarea unor contexte │machete cu traseul posibil al │comportamente în mijloacele de │rutieră, asupra propriei persoane │

│rutiere nesigure (lipsa │unui concurs de biciclete, în │transport în comun, pornind de la│și asupra celorlalți utilizatori │

│trecerilor de pietoni, │condițiile asigurării │întâmplări povestite de elevi │rutieri │

│deteriorarea marcajelor, lipsa │siguranței participanților │- teatru de păpuși/scenetă în │- simularea unei situații ce │

│indicatoarelor, nefuncționarea │ │care se prezintă comportamente │necesită implicare în situația │

│semafoarelor etc.) cu moduri de │ │corecte în deplasarea cu │producerii unui accident │

│comportament adecvate acestora │ │mijloacele de transport în comun │- realizarea unui album cu │

│ │ │ │imagini/desene care prezintă │

│ │ │ │aspecte din circulația pe drumul │

│ │ │ │public, în condițiile respectării/│

│ │ │ │nerespectării regulilor de │

│ │ │ │circulație │

│ │ │ │- realizarea unor portofolii/ │

│ │ │ │proiecte referitoare la implicarea│

│ │ │ │elevilor clasei în acțiuni de │

│ │ │ │siguranță rutieră, de exemplu, │

│ │ │ │prin patrulele școlare de │

│ │ │ │circulație │

└────────────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘

Conținuturi

*Font 7*

┌──────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐

│ Domenii │ Clasa I │ Clasa a II-a │ Clasa a III-a │ Clasa a IV-a │

├──────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤

│Circulația│Participant ca pieton la │Polițistul rutier │Circulația cu mijloacele de │Circulația în condiții speciale │

│rutieră - │circulația rutieră │- mesaje non verbale ale │transport în comun │(vizibilitate redusă, pe timp de │

│elemente │- elemente de identificare│polițistului rutier │- mijloace de transport în comun │noapte) │

│specifice │ale drumului public │- semnificația semnalelor │- riscuri în circulația cu │- situații de risc în deplasarea │

│și riscuri│- categorii de utilizatori│polițistului rutier │mijloacele de transport în comun │pe drumurile publice, în condiții │

│ │rutieri │ │ │speciale │

│ │- indicatoare și marcaje │Spații destinate circulației │ │- mijloace de protecție în timpul │

│ │rutiere pentru pietoni și │rutiere și spații de joacă │ │deplasării în condiții speciale │

│ │mesaje asociate acestora │- spații rutiere nesigure │ │ │

│ │- riscuri asociate │- locuri de joacă în siguranță│ │Circulația în grup │

│ │circulației pe drumurile │- riscuri ale utilizării │ │- mod de realizare │

│ │publice │incorecte a spațiilor │ │- riscuri ale circulației în grup │

│ │ │destinate circulației rutiere │ │ │

│ │ │ │ │Accidentul - eveniment rutier │

│ │ │Circulația cu bicicleta │ │posibil │

│ │ │- indicatoare rutiere pentru │ │- riscuri/consecințe ale │

│ │ │bicicliști │ │nerespectării regulilor de │

│ │ │- riscuri în circulația cu │ │circulație │

│ │ │bicicleta │ │ │

├──────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤

│Reguli de │Reguli de circulație - │Reguli de circulație - norme │Reguli de circulație - norme de │Reguli de circulație - norme de │

│circulație│norme de conduită ca │de conduită în contexte și │conduită în circulația cu │conduită în realizarea circulației│

│- norme de│pieton │spații publice │mijloacele de transport în comun │în condiții speciale și în grup │

│conduită │- reguli de circulație │- rolul polițistului rutier │- reguli în deplasarea cu │- reguli ale deplasării în │

│ │elementare ca pieton: │- evitarea riscurilor prin │mijloacele de transport în comun │condiții speciale și în grup │

│ │circulația pietonilor pe │alegerea locurilor de joacă │- evitarea riscului rutier în │organizat │

│ │trotuar; traversarea │- reguli în deplasarea cu │deplasarea cu mijloacele de │- evitarea riscului în deplasarea │

│ │străzii │bicicleta │transport în comun │în condiții speciale și în grup │

│ │- evitarea riscului rutier│- norme de conduită preventivă│- norme de conduită preventivă în│- norme de conduită preventivă în │

│ │în deplasarea ca pieton │în deplasarea cu bicicleta │deplasarea cu mijloacele de │deplasarea în condiții speciale și│

│ │- norme de conduită │ │transport în comun │în grup │

│ │preventivă în deplasarea │ │ │ │

│ │pe drumurile publice │ │ │ │

├──────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤

│Fapte și │Comportamente corecte/ │Deprinderi de comportament │Fapte și comportamente │Fapte și comportamente │

│comporta- │incorecte │- cooperarea cu polițistul │- respectarea/nerespectarea │- modul de acțiune în cazul │

│mente în │- comportamente bazate pe │rutier │regulilor în deplasarea cu │producerii unui accident │

│circulația│corectitudine, respect, │- situații de utilizare a │mijloacele de transport în comun │- patrulele școlare de circulație │

│pe │politețe, respectarea │numărului de urgență "112"; │- comportamente bazate pe respect│- participare la acțiuni de │

│drumurile │regulilor de circulație │- comportament favorabil │și politețe în deplasarea cu │siguranță rutieră │

│publice │în opoziție cu: │siguranței circulației │mijloacele de transport în comun │- comportamente bazate pe │

│ │- comportamente bazate pe │(toleranță, spirit civic, │în opoziție cu: │respectarea regulilor de │

│ │incorectitudine, lipsă de │întrajutorare) │- comportamente bazate pe lipsă │circulație și atitudine preventivă│

│ │respect, comportament │în opoziție cu: │de respect și de politețe în │în opoziție cu: │

│ │nepoliticos, nerespectarea│- deprinderi de comportament │deplasarea cu mijloacele de │- comportamente bazate pe │

│ │regulilor de circulație │incorect, nefavorabil │transport în comun │nerespectarea regulilor de │

│ │ │siguranței circulației │ │circulație și atitudine │

│ │ │(intoleranță, agresivitate, │ │nepreventivă │

│ │ │lipsă de respect) │ │ │

└──────────┴──────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘

Sugestii metodologice

Procesul instructiv-educativ modern presupune selectarea riguroasă a strategiilor didactice și aplicarea lor într-o formă cât mai atractivă pentru elevi. Elevul trebuie să devină coparticipant la propria instruire și educare.

Pentru disciplina Educație pentru prevenirea riscului rutier este necesară folosirea de către cadrul didactic, în cadrul unui demers didactic personalizat, a unor strategii care să le ofere elevilor posibilitatea de a utiliza în activitatea cotidiană, achizițiile dobândite în viața de familie și în școală. Este opțiunea cadrului didactic de a alege modalitatea cea mai adecvată de realizare a activităților, în funcție de particularitățile și cerințele grupului de elevi. Selecția activităților se va face și în funcție de specificul local, precum și de resursele materiale disponibile.

Periodic, cadrul didactic poate colabora cu reprezentanți ai Poliției Rutiere pentru prezentări, demonstrații, aplicații, activități în parteneriat. De asemenea, se recomandă implicarea părinților, mai ales pentru participarea în activități precum: ateliere, expoziții, lecții deschise pe teme de circulație, proiecte în echipă părinți - copii, discuții pe baza portofoliilor elevilor. Rolul cadrului didactic este de a organiza și oferi oportunități de învățare care să-i permită elevului să-și descopere și să experimenteze propriile abilități și atitudini, să realizeze transferul acestora în viața reală. Utilizarea de mijloace și materiale didactice interactive și atractive, precum și utilizarea surselor de informare virtuale va conduce la eficientizarea demersurilor didactice.

Strategiile didactice recomandate pentru orele de Educație pentru prevenirea riscului rutier sunt cele activ - participative. Disciplina are un accentuat caracter explorator și practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a elevilor. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic. Se vor utiliza resurse diverse pentru proiecte (creioane și coli de hârtie, foarfece, lipici, materiale reciclabile, elemente din natură, bucăți de material textil, plastic sau lemnos etc.).

Strategiile didactice presupun adaptarea metodelor la specificul vârstei școlarului și la specificul obiectului de studiu Educație pentru prevenirea riscului rutier. Sunt, de exemplu, recomandate

- conversația, metodă bazată pe dialogul întrebare/răspuns cu accent pe întrebările de tip productiv - cognitiv;

- observarea, care poate fi realizată, atât în sala de clasă (utilizând imagini, proiecții video, afișe, materiale prezentate în format electronic), cât și pe stradă;

- jocul de rol, care urmărește formarea și exersarea unor deprinderi de comportament corect pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în relaționarea cu cei din jur;

- proiectul, prin care elevul este implicat în rezolvarea unor probleme legate de siguranța rutieră, crearea, colectarea și selecționarea unor materiale.

Proiectele pe care elevii le pot realiza la orele de Educație pentru prevenirea riscului rutier vor avea teme adecvate vârstei lor și se pot referi la probleme specifice ale siguranței rutiere. Rezultatele proiectelor pot fi: expoziții de desene, colaje de fotografii, decupaje din ziare sau reviste, culegeri de texte, compuneri, pliante, afișe ș.a., care să ilustreze diverse situații întâlnite de elevi în circulația lor pe drumurile publice, precum și realizarea de mici machete. Programa prevede realizarea de proiecte individuale sau de grup, dar și în comunitate.

Conversația, dezbaterea și discuțiile de grup permit elevilor să prezinte propriile opinii, să învețe și să valorizeze atât experiența personală, cât și experiența colegilor lor. Atunci când este posibil, activitățile vor fi realizate într-un spațiu neconvențional, cum ar fi: pe stradă, în parcuri, în curtea școlii, în excursii etc.

În cadrul orelor de Educație pentru prevenirea riscului rutier NU se vor utiliza calificative sau alte modalități de notare. Evaluarea la disciplina Educație pentru prevenirea riscului rutier se va realiza prin metode moderne ce presupun probe practice, realizarea unor portofolii sau mici proiecte personale sau de grup.

Recomandăm utilizarea următoarelor metode de evaluare

- exprimarea ideilor și argumentelor personale, oral sau prin eseuri, compuneri, colaj etc.;

- proiectul individual și de grup;

- portofoliul;

- demonstrațiile practice;

- discuțiile de grup.

Este prioritar principiul "a învăța, făcând", precum și învățarea continuă. Strategiile didactice pot include și o serie de activități nonformale și informale cum ar fi: vizite la secțiile de poliție, vizite la autobaze sau depouri, invitarea la clasă a polițiștilor rutieri, participarea la acțiuni și evenimente cu tematică rutieră organizate cu diferite prilejuri, excursii tematice sau parteneriate cu poliția rutieră.

Educația copiilor pentru prevenirea riscului rutier este un demers complex și îndelungat. Este necesar ca demersul didactic derulat în clasă să fie susținut prin activități realizate în contexte nonformale care îl pot implica activ pe elev, precum

- ieșiri în teren (pe stradă) împreună cu polițiștii rutieri și observarea unor situații de risc rutier;

- aplicații practice pe teme de circulație pe drumurile publice, în prezența polițistului rutier, în care elevii vor juca roluri de pietoni, bicicliști, utilizatori de role, pe un amplasament simulat ca drum public cu spațiu pentru joc în vecinătate;

- prezentarea/discutarea, împreună cu polițistul rutier, a regulilor ce trebuie respectate în timpul deplasării ca pasager în diferite situații (în excursie cu autoturismul/autocarul, pe jos în grup);

- prezentarea de către polițistul rutier a enunțurilor din codul rutier aplicabile vârstei elevilor;

- organizarea unui concurs de biciclete în curtea școlii, amenajată cu indicatoare (machete)/ marcaje provizorii, care să demonstreze însușirea și respectarea regulilor de circulație;

- prezentarea rolului și regulamentului patrulelor școlare de circulație de către polițiștii rutieri;

- discuții cu asistenta medicală a școlii privind acordarea primului ajutor în caz de accident;

- organizarea unui concurs de colaje/compuneri în care să se evidențieze comportamente pozitive, în deplasarea pe stradă sau cu mijloacele de transport în comun, ajutorarea persoanelor care întâmpină greutăți în diferite situații (la urcarea sau la coborârea din autobuz, în timpul mersului, la traversarea străzii ș.a.);

- organizarea unui concurs de afișe cu mesaje de avertizare care să evidențieze pericolele la care se expun pietonii neatenți, cei care nu respectă regulile, inclusiv pe timp nefavorabil, pe timp de noapte etc.

Bibliografie și resurse

A. Legislație rutieră, România

Legea nr. 203/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 760 din 12 noiembrie 2012.

Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.876 din 26 octombrie 2006.

B. Reglementări europene

***Comunicatul de presă al Comisiei Europene IP/13/236 din 19.03.2013, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-236_ro.htm

***COM(2010) 389 final, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - "Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020" din 20.07.2010, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/transport/road_safety/pdf/com_20072010_en.pdf

***MEMO/10/343 "Programul de siguranță rutieră 2011-2020: măsuri detaliate", Comisia Europeană din 20.07.2010, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-10-343_ro.htm

C. Alte documente de referință și publicații

***Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră 2013 - 2020, București, 2013.

Filip, V.I., Vochină, V. Manual de circulație rutiera pentru clasele 1 și a 2-a. Editura Niculescu, București, 2013.

Filip, V.I., Vochină, V. Manual de circulație rutieră. Clasa a 3-a și a 4-a. Editura Niculescu, București, 2013.

Chifu, F., Bîrsan, G., Motoc, M., Stroescu, C. Educație rutieră pentru ciclul primar - Manual opțional. Editura Corint, 2006.

Grupul de lucru

Valentina Irinel FILIP Liceul Teoretic Bilingv "Miguel de Cervantes", București

Isolda-Maria CONSTANTIN Asociația EU Concepts R D, București

Anexa 3

Programa școlară pentru disciplina opțională

EDUCAȚIE PENTRU DEZVOLTARE

[curriculum la decizia școlii pentru liceu]

Notă de prezentare

Programa școlară a disciplinei Educație pentru dezvoltare reprezintă o ofertă curriculară de disciplină opțională pentru liceu, proiectată pentru un buget de timp de 1-2 ore/săptămână, pe durata unui an școlar.

Prezenta programă școlară constituie un exemplu de bună practică din cadrul proiectului internațional "Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Implicarea elevilor și a cadrelor didactice din licee în programe și proiecte de educație pentru dezvoltare". Proiectul s-a desfășurat în perioada noiembrie 2010 - iulie 2013 și a fost coordonat de organizația Open Education Centre din Bulgaria, în parteneriat cu asociația "Asistență și programe pentru dezvoltare durabilă - Agenda 21" din România, Carrefoure Europeo Emilia din Italia, HIVSports din Marea Britanie și Universitatea din Fort Hare, Republica Africa de Sud. Prezenta programă școlară a fost pilotată în unitățile de învățământ participante în proiect (zece unități de învățământ din Municipiul București și o unitate de învățământ din județul Ilfov). Disciplina poate fi predată în oricare dintre clasele de liceu de către profesorii care predau discipline de studiu din ariile curriculare Om și societate, Matematică și Științe ale naturii, în condițiile adecvării demersului didactic la particularitățile de vârstă ale elevilor.

Disciplina Educație pentru dezvoltare poate fi studiată 1-2 ore săptămânal, diferențiat, după cum urmează

● pentru 2 ore/săptămână vor fi avute în vedere toate competențele și toate elementele de conținut corespunzătoare acestora;

● pentru 1 oră/săptămână vor fi avute în vedere competențele și elementele de conținut corespunzătoare temelor/modulelor I și III, la care se adaugă, de la tema/modulul II, doar conținutul 1. Cetățenie globală și dezvoltare durabilă și la alegere

- fie conținutul II.2. Drepturile omului, justiție socială și toleranță;

- fie conținutul II.3. Mediul înconjurător și dezvoltarea durabilă;

- fie tema/modulul IV. Proiectul educațional pentru dezvoltare.

Programa școlară a disciplinei opționale Educație pentru dezvoltare este justificată din perspectiva următoarelor elemente de noutate pe care le promovează

● abordarea de tip interdisciplinar și transdisciplinar a unor probleme de actualitate referitoare la globalizare, la dezvoltare/dezvoltare durabilă, la cetățenia globală;

● pregătirea elevilor de liceu pentru înțelegerea impactului problemelor care se manifestă la nivel global asupra dezvoltării la nivel individual și de grup;

● implicarea tinerilor în elaborarea și în aplicarea unor proiecte pentru dezvoltare și în promovarea unui comportament adecvat dezvoltării durabile.

În acord cu documentele de politică educațională din România care prevăd centrarea învățământului liceal pe dezvoltarea și diversificarea competențelor cheie, prezenta programă școlară se raportează la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului privind competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC). Această raportare are în vedere și faptul că documentul de referință european pentru competențe cheie prezintă atât contextul globalizării, cât și necesitatea dobândirii de către fiecare cetățean a unui set de competențe care să-i permită să se adapteze în mod flexibil la o lume caracterizată prin schimbare rapidă și prin interconectare profundă. Cadrul de referință european pentru competențe cheie este reflectat la nivelul cunoștințelor, abilităților, atitudinilor pe care le promovează programa, respectiv la nivelurile: valori și atitudini selectate; competențe specifice elaborate, corelate cu elemente de conținut; sugestii metodologice formulate.

În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate și recomandările conținute în următoarele documente internaționale

● Declarația Mileniului, care stabilește Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Declarația a fost adoptată în septembrie 2000, la Summit-ul Mileniului, de 191 de state, printre care și România;

● Un plan de acțiune al UE, în douăsprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, document elaborat de Comisia Europeană în anul 2010;

● Declarația de la Maastricht referitoare la educația globală, anexă la Cadrul strategic european pentru îmbunătățirea și dezvoltarea educației globale în Europa până în anul 2015;

● Îmbunătățirea competențelor pentru secolul 21: un program de cooperare europeană pe plan școlar, document elaborat de Comisia Europeană în anul 2008.

Programa școlară a disciplinei Educație pentru dezvoltare are ca finalitate abilitarea elevilor pentru manifestarea unui comportament adecvat dezvoltării durabile prin

● manifestarea receptivității față de problemele dezvoltării durabile considerate în raport cu rolurile și responsabilitățile asumate în viața de fiecare zi (de exemplu, în ceea ce privește mediul, cetățenia activă/cetățenia globală);

● punerea în practică a unui comportament responsabil față de resurse și față de modul lor de utilizare.

Structura programei școlare include următoarele elemente

● Notă de prezentare

● Competențe generale

● Valori și atitudini

● Competențe specifice și conținuturi

● Sugestii metodologice

Competențele generale sunt preluate din programele disciplinelor socio-umane și sunt dezvoltate din perspectiva ariilor curriculare Om și societate, Matematică și Științe ale naturii.

Competențele specifice sunt corelate cu unitățile de conținut, corespondența dintre acestea nefiind biunivocă; o anumită competență specifică poate să fie formată prin diferite unități de conținut.

Lista explicită ce recomandă valori și atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală și morală a învățării, din perspectiva contribuției specifice a acestei discipline la atingerea finalităților educației.

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei și cu statutul acesteia de curs opțional.

Programa se adresează atât profesorilor, cât și potențialilor autori de manuale/ghiduri. Prevederile existente în programa școlară constituie pentru profesori punctul de plecare pentru realizarea unei proiectări didactice personale a activității pe care o desfășoară cu elevii.

Competențe generale

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│1. Utilizarea conceptelor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om │

│și societate, Matematică și Științe ale naturii pentru organizarea │

│demersurilor de cunoaștere și explicare a unor fapte, evenimente, procese din│

│viața reală │

│2. Aplicarea achizițiilor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om │

│și societate, Matematică și Științe ale naturii în rezolvarea unor situații │

│problemă, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare │

│3. Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice și practice, │

│în cadrul diferitelor grupuri │

│4. Manifestarea unui comportament social activ și responsabil, adecvat │

│unei lumi în schimbare │

│5. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunității│

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Valori și atitudini

Competențele generale și specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învățare a disciplinei Educație pentru dezvoltare au la bază și promovează următoarele valori și atitudini

● justiție socială;

● solidaritate;

● apartenență la comunitatea globală;

● responsabilitate socială;

● responsabilitate față de mediu;

● cooperare pentru dezvoltare;

● atitudine pozitivă față de diversitate;

● respingerea risipei de resurse;

● protecția mediului;

● relaționare pozitivă cu ceilalți;

● comportament care valorizează dezvoltarea durabilă.

Competențe specifice și conținuturi

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐

│ Competențe specifice │ Conținuturi │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│1.1. Utilizarea corectă a termenilor │I. Globalizarea și problemele sale │

│specifici educației pentru dezvoltare │● Globalizarea. Forme de manifestare a│

│3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a │globalizării │

│principalelor provocări pe care le │● Teorii asupra globalizării │

│generează globalizarea la nivel │● Probleme ale globalizării │

│individual și la nivel de comunitate │● Provocări ale globalizării și │

│ │atitudini față de procesele │

│ │globalizării │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│1.2. Identificarea cauzelor și │II. Cetățenie globală și dezvoltare │

│efectelor unor conflicte locale, │durabilă │

│regionale, internaționale │1. Cetățenie globală și dezvoltare │

│2.1. Explicarea importanței justiției │durabilă │

│sociale pentru dezvoltarea durabilă și │2. Drepturile omului, justiție socială│

│pentru bunăstarea oamenilor │și toleranță │

│2.2. Analizarea consecințelor pozitive/│● Drepturile omului și cetățenia │

│negative pe care activitatea oamenilor │democratică │

│le poate avea asupra mediului │● Justiție socială │

│înconjurător │● Cooperare și conflict într-o lume │

│4.1. Proiectarea unui comportament care│globală │

│încurajează cetățenia globală și │ - Pace și război │

│interculturalitatea │ - Discriminare și xenofobie │

│4.2. Explorarea unor modalități de │ - Educație interculturală │

│utilizare rațională a resurselor și de │3. Mediul înconjurător și dezvoltarea │

│protecție a mediului │durabilă │

│5.1. Susținerea responsabilă, în │● Impactul antropic asupra │

│contexte date, a dezvoltării durabile │ecosistemelor │

│ │- Degradarea habitatelor │

│ │- Introducerea de specii noi │

│ │- Supraexploatarea rezervelor │

│ │biologice (defrișare, suprapășunat, │

│ │pescuit, vânătoare, comerț cu specii │

│ │sălbatice) │

│ │- Urbanizarea, industrializarea │

│ │- Deteriorarea mediului prin poluare │

│ │fizică, chimică, biologică │

│ │- Încălzirea globală │

│ │● Conservarea biodiversității și │

│ │resurselor │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│2.3. Analizarea raportului Nord-Sud │III. Parteneriatul global pentru │

│2.4. Explicarea necesității formulării │dezvoltare │

│unor obiective de dezvoltare ale │● Organizarea spațiului mondial │

│mileniului │- Marile ansambluri economice și │

│3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, │geopolitice │

│pentru exemplificarea obiectivelor de │- Migrațiile în lumea contemporană │

│dezvoltare ale mileniului și a │- Raportul Nord-Sud │

│parteneriatului global pentru │● Obiectivele de dezvoltare ale │

│dezvoltare │mileniului │

│ │● Parteneriatul global pentru │

│ │dezvoltare │

│ │- Europa și spațiile de civilizație │

│ │extraeuropene │

│ │- Studiu de caz - Africa Sub-Sahariană│

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│1.3. Identificarea etapelor unui │IV. Proiectul educațional pentru │

│proiect educațional pentru dezvoltare │dezvoltare │

│3.3. Elaborarea, în echipă, a unui │● Componentele și etapele unui proiect│

│proiect de educațional pentru │educațional pentru dezvoltare │

│dezvoltare │(proiectare, implementare, │

│5.2. Participarea, prin derularea/ │monitorizare și evaluare, elemente de │

│simularea derulării unui proiect │follow up) │

│educațional pentru dezvoltare, la │● Elaborarea și derularea/simularea │

│rezolvarea/simularea rezolvării unor │derulării unui proiect educațional │

│probleme cu caracter global │pentru dezvoltare │

│ │- Elaborarea fișei de proiect │

│ │- Derularea proiectului propus/ │

│ │simularea derulării proiectului propus│

│ │- Evaluarea proiectului propus │

└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice vizează modul de organizare și de proiectare a activității didactice în vederea formării la elevi a competențelor prevăzute de programa școlară.

Centrarea învățării pe elev și pe dobândirea de către elev a competențelor programei școlare presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile, înțelegerea modului în care achizițiile specifice Educației pentru dezvoltare se pot aplica în viața de fiecare zi; se recomandă, în acest fel

● învățarea prin acțiune (experiențială), realizarea unor activități bazate pe sarcini concrete;

● utilizarea unor strategii didactice care pun accent pe

- exersarea capacității acționale, dezvoltarea creativității;

- alternarea formelor de activitate (individuală, pe perechi și în grupuri mici);

- abordări inter, pluri și transdisciplinare, pentru realizarea unor conexiuni cu achiziții dobândite de către elevi prin studiul altor discipline de învățământ (îndeosebi din ariile curriculare Om și societate, Matematică și Științe ale naturii);

● utilizarea unor metode active (de exemplu: studiul de caz, învățarea problematizată, învățarea prin cooperare, învățarea prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, simularea, metode de gândire critică, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtuale), care pot contribui la realizarea unei interacțiuni pozitive și la implicarea elevilor în propria învățare;

● utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca instrument și mediu modern de învățare.

În spiritul altor programe școlare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane și prezenta programă școlară introduce în prezentarea conținuturilor un aspect legat de elaborarea și derularea/simularea derulării unui proiect educațional pentru dezvoltare. Opțiunea are în vedere deopotrivă valorificarea valențelor proiectului, ca metodă interdisciplinară de învățare, precum și apropierea demersului de predare-învățare de viața reală, în care proiectul este un instrument de lucru pentru desfășurarea activității în toate domeniile. În activitatea didactică, proiectul este conceput ca un ansamblu de acțiuni planificate într-un interval de timp determinat pentru realizarea unor obiective. Avantajele utilizării proiectului în activitatea didactică țin, în esență, de oportunitățile oferite elevilor în ceea ce privește

- dobândirea unor achiziții complexe (cunoștințe, abilități, valori), necesare pe parcursul întregii vieți, deopotrivă în viața personală, socială și profesională;

- exersarea directă a implicării/participării, a lucrului în echipă, a asumării de responsabilități; prin participare, elevii se informează în legătură cu o anumită problemă care vizează dezvoltarea, se raportează la valori și învață valori specifice unui comportament activ și responsabil, manifestă atitudini;

- participarea la decizii în grupul de lucru din care fac parte, identificarea de soluții, inițierea unor acțiuni în scopul rezolvării problemei vizate.

În mod concret, tema referitoare la Proiectul educațional pentru dezvoltare poate fi abordată în ultima parte a cursului opțional, într-un număr de ore care, pe de o parte, este în concordanță cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei și care, pe de altă parte, asigură realizarea celorlalte competențe și conținuturi prevăzute pentru studiu.

Derularea propriu-zisă/simularea derulării unui proiect pentru dezvoltare se poate realiza de exemplu, potrivit uneia dintre următoarele structuri metodologice

Varianta A - proiect local

> Identificarea temei de lucru.

> Planificarea culegerii de informații.

> Culegerea de informații.

> Sinteza informațiilor și realizarea produsului.

> Prezentarea produsului realizat.

> Reflectarea asupra întregii experiențe: achiziții dobândite (cunoștințe, abilități, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea și implementarea unui proiect pentru dezvoltare.

Varianta B - parteneriat pentru dezvoltare

> Pregătire: stabilirea unui parteneriat cu o clasă din altă școală (poate fi din aceeași localitate, din altă localitate sau chiar din altă țară).

> Prezentarea reciprocă a claselor partenere.

> Identificarea temei de lucru.

> Planificarea culegerii de informații.

> Culegerea de informații (posibile colaborări cu partenerii).

> Sintetizarea informațiilor și realizarea produsului.

> Prezentarea produsului realizat.

> Analizarea produsului realizat de clasa parteneră și oferirea de feedback.

> Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor și întrebărilor primite de la parteneri.

> Reflectarea asupra întregii experiențe: achiziții dobândite (cunoștințe, abilități, atitudini); derularea procesului; concluzii privind realizarea și implementarea unui proiect pentru dezvoltare.

> Schimb de impresii și de informații cu partenerii.

Alegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce privește complexitatea, este rezultatul opțiunii pe care o fac împreună, cadrele didactice și elevii și trebuie să plece de la analizarea și evaluarea realistă a resurselor existente și a posibilității de a finaliza proiectul.

Temele abordate în proiecte pot avea în vedere aspecte referitoare la

- problemele cu caracter global;

- oportunități și provocări cu care se confruntă tinerii într-o lume interdependentă;

- dezvoltarea durabilă;

- drepturile omului și dezvoltarea durabilă;

- cetățenia globală;

- justiția socială;

- obiectivele de dezvoltare ale mileniului;

- mediul înconjurător.

Produsele proiectelor pot fi

- un website;

- un material video, un joc video sau un joc online;

- un memoriu către autorități;

- postere, expoziție de postere;

- articole, o publicație;

- un concurs gen Cine știe, câștiga;

- un spectacol de teatru/teatru forum etc.

Programa școlară oferă cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situații de învățare, potrivit specificului competențelor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activități de învățare

● exerciții de clarificare a înțelesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui "dicționar al educației pentru dezvoltare");

● dezbaterea semnificației unor concepte specifice (de exemplu, "cetățenie globală", "cetățean al lumii")

● realizarea de portofolii pe teme specifice educației pentru dezvoltare, pentru protecția mediului (de exemplu: "Cum percep eu globalizarea?", "Planeta la control", "Regenerarea planetei - un obiectiv produs de la sine?");

● discutarea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de învățare în care pot să conștientizeze interdependențele (de exemplu, "Un vulcan din Islanda erupe - impact local sau global?", "Planeta - sat planetar?");

● identificarea rolului unei persoane în calitate de cetățean al lumii;

● dezvoltarea abilității elevilor de a analiza critic o problemă care se manifestă la nivel global;

● exerciții care îi pun pe elevi în situația de a fi interesați de "ceilalți" în sens restrâns (la nivel local) și în sens larg (la nivel global), de a fi interesați de evenimente globale;

● corelarea, în contexte diferite, a drepturilor pe care le au oamenii cu responsabilitățile corespunzătoare acestora;

● organizarea unui concurs pe problematica drepturilor omului;

● exerciții de asumare, în diferite contexte, a responsabilității individuale și a responsabilității colective;

● studii de caz pentru analizarea impactului discriminării și a xenofobiei în generarea/alimentarea unor conflicte locale, regionale, internaționale;

● analizarea complexității rezolvării unui conflict, a necesității cooperării pentru menținerea păcii;

● analizarea impactului unor conflicte în zona în care manifestă și la nivel global (de exemplu "Starea de război dintr-o zonă mai îndepărtată a planetei - o garanție a siguranței pentru locul în care trăiesc?");

● exersarea empatiei, a manifestării sensibilității față de nevoile și drepturile celorlalți;

● exerciții de valorizare a celorlalți ca diferiți, dar egali;

● analizarea calității mediului înconjurător, specific comunității în care trăiesc elevii;

● exerciții care îi pot sensibiliza pe elevi să manifeste preocupare pentru calitatea mediului la nivel local, regional, național, global;

● exerciții care îi confruntă pe elevi cu responsabilități față de mediul înconjurător și față de modul de utilizare a resurselor;

● simulare/joc de rol în scopul dezvoltării sentimentului de grijă pentru viitorul planetei și al generațiilor viitoare;

● realizarea unor activități în parteneriat (de exemplu, între școli sau între școală și comunitatea locală);

● exerciții de conștientizare a legăturilor dintre alegerile pe care le fac oamenii și consecințele alegerilor, dintre cauze și efecte;

● exerciții de conștientizare a consecințelor (pozitive/negative) ale acțiunilor oamenilor asupra mediului înconjurător;

● analizarea consecințelor pozitive și a celor negative ale stilurilor de viață ale oamenilor în ceea ce privește dezvoltarea durabilă;

● dezbatere/realizarea de colaje pe tema dreptului la educație pentru fetele din țările Africii Sub-Sahariene;

● realizarea unor postere multimedia pe problematica globalizării, a dezvoltării durabile și a cetățeniei globale;

● implicarea elevilor în contexte de învățare care presupun opțiuni (de exemplu, "Cetățean informat și indiferent/Cetățean informat și proactiv");

● implicarea elevilor în acțiuni de voluntariat prin dezvoltarea de proiecte.

Strategiile de lucru propuse trebuie să țină seama de experiența elevilor la această vârstă și să permită valorizarea pozitivă a acestei experiențe.

Din perspectiva demersului educațional centrat pe elev și pe dobândirea de către elev a competențelor programei școlare, se recomandă utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative. Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe

- valorizarea rezultatelor învățării, prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

- recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

Bibliografie

Diaconu, I. Drepturile omului. București: Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1993.

Fukuyama, F. State Building. Gouvernance et ordre du monde au XXIe siecle. Paris: La Table Ronde, 2005.

Keating-Chetwynd, S. (Ed.). Cum pot toți profesorii să sprijine educația pentru cetățenie și drepturile omului: un cadru pentru dezvoltarea competențelor. București: Editura Universitară, 2013.

Mansilla, V. B., Gardner H. From Teaching Globalization to Nurturing Global Consciousness, in Suarez - Orozco, M. (ed.) Learning in the Global Era: Internațional Perspectives on Globalization and Education, University of California Press, 2007. Disponibil la: http://www.ucpress.edu/content/pages/11060/11060.ch01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.

Miroiu, M. (coord.). Cultură civică. Democrație, drepturile omului, toleranță. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1995.

Melinescu N. Uriașul care se trezește. Africa subsahariană în ultimele trei decenii. Cluj-Napoca : CA Publishing, 2009.

Rusen, J., Keul H.-K., Iliescu A.P. (coordonatori). Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. București: Editura Paralela 45, 2004.

Valchev, R., Stoica, E., Teșileanu, A. Global Education. Teacher's manual. Sofia: Open Education Centre, 2012.

Velea L.-S. (coord.). Participarea elevilor în școală și comunitate. Ghid pentru profesori și pentru elevi. Botoșani: Editura Agata, 2006.

***Strategia Națională a României privind Dezvoltarea Durabilă. Orizonturi 2013-2020-2030, 2008. Disponibilă la: http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-româniei-2013-2020-2030/, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***Declarația Universală a Drepturilor Omului. Disponibilă la: http://www.anr.gov.ro/docs/legislație/internationala/Declarația_Universala_a_Drepturilor_Omului.pdf, accesată la data de 21 octombrie 2014.

***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***United Nations Millennium Declaration, New York: ONU, 2000. Disponibil la: http://www.un.org/millennium/declaration/ares552e.htm, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***The Millennium Development Goals Report 2011, New York: ONU, 2011. Disponibil la: http://www.un.org/millenniumgoals/pdf/(2011_E)%20MDG%20Report%202011_Book%20LR.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***Millennium Development Goals for România. Disponibil la: http://www.undp.ro/mdg/mdgs-in-românia, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***Un plan de acțiune al UE, în douăsprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, Bruxelles: Comisia Europeană, 2010. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0159 from=RO, accesat la data de 21 octombrie 2014.

***The Maastricht Global Education Declaration, Appendix To the European Strategy Framework for Improving and Increasing Global Education in Europe to the Year 2015, Maastricht, 2002. Disponibil la: http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/Resources/Publications/GE_Maastricht_Nov2002.pdf., accesat la data de 21 octombrie 2014.

*** Îmbunătățirea competențelor pentru secolul 21: un program de cooperare europeană pe plan școlar. Bruxelles: Comisia Europeană, 2008. Disponibil la: http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/com2008_0425ro01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.

Resurse internet

www.ec.europa.eu (site oficial al Comisiei Europene)

http://www.unicef.org/ (site oficial al UNICEF)

http://www.au.int (pagina oficială a Uniunii Africane)

Autori curriculum

Eugen STOICA Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Angela TEȘILEANU Institutul de Științe ale Educației

Anexa 4

Programa școlară pentru disciplina opțională

EDUCAȚIE PENTRU DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

[curriculum la decizia școlii pentru liceu]

Notă de prezentare

Programa școlară a disciplinei Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală reprezintă o ofertă curriculară de disciplină opțională pentru liceu, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar. Disciplina poate fi predată în oricare dintre clasele de liceu, în condițiile adecvării demersului didactic la particularitățile de vârstă ale elevilor.

Prezenta programă școlară este justificată din perspectiva următoarelor aspecte

- raportarea elevilor de liceu, în cunoștință de cauză, la problematica drepturilor de proprietate intelectuală;

- implicarea tinerilor în elaborarea și în promovarea unor proiecte pentru drepturile de autor sau a altor drepturi de proprietate intelectuală;

- pregătirea elevilor de liceu pentru asumarea, în cunoștință de cauză, a comportamentului adecvat dezvoltării durabile.

Disciplina opțională Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală, propusă spre studiu în liceu, se raportează la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC), care conturează, pentru absolvenții învățământului obligatoriu, un "profil de formare european", orientat către formarea a opt competențe cheie. Contribuția disciplinei Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală la dezvoltarea competențelor cheie europene este nuanțată și diversificată, incluzând atât susținerea dezvoltării anumitor competențe cheie, cât și sensibilizarea cu privire la alte competențe cheie, astfel

● competențe sociale și civice;

● comunicare în limba maternă;

● spirit de inițiativă și antreprenoriat;

● competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii;

● competență digitală;

● a învăța să înveți;

● comunicare în limbi străine;

● sensibilizare și exprimare culturală.

De asemenea, actuala programă școlară urmărește valorizarea cadrului european al competențelor cheie și în ceea ce privește: selectarea seturilor de valori și atitudini; organizarea elementelor de conținut și corelarea acestora cu competențele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.

Programa școlară a disciplinei Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală are ca finalitate promovarea și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, realizate prin

- informarea elevilor de liceu asupra problemelor drepturilor de proprietate intelectuală;

- dezvoltarea receptivității elevilor față de problematica drepturilor de proprietate intelectuală în raport cu asumarea de roluri și de responsabilități în viața de fiecare zi;

- dezvoltarea unui comportament responsabil față de ideea promovării și respectării drepturilor de proprietate intelectuală.

Studiul disciplinei opționale Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală are un accentuat caracter interdisciplinar și transdisciplinar. Diferitele elemente incluse în structura programei școlare reflectă caracterul interdisciplinar și transdisciplinar specific acestei discipline.

Structura programei școlare include următoarele elemente

- Notă de prezentare

- Competențe generale

- Valori și atitudini

- Competențe specifice și conținuturi

- Sugestii metodologice

Competențele generale sunt preluate din programele disciplinelor socio-umane și sunt dezvoltate, cu precădere, din perspectiva ariilor curriculare Om și societate, Limbă și comunicare.

Competențele specifice sunt corelate cu unitățile de conținut, corespondența dintre acestea nefiind biunivocă; o anumită competență specifică poate fi atinsă prin diferite unități de conținut.

Lista explicită ce recomandă valori și atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală și morală a învățării, din perspectiva contribuției specifice a acestei discipline la atingerea finalităților educației.

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei și cu statutul acesteia de curs opțional.

Programa se adresează atât profesorilor, cât și potențialilor autori de manuale/ghiduri. Activitatea didactică, precum și elaborarea manualelor școlare/ghidurilor trebuie precedate de lectura integrală a programei școlare. Pornind de la propunerile existente în programă cu privire la activitățile de învățare, profesorii pot realiza o proiectare didactică personală, în concordanță cu prevederile programei și cu situațiile concrete de predare-învățare.

Competențe generale

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│1. Utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea │

│demersurilor de cunoaștere și explicare a unor fapte, evenimente, procese din│

│viața reală │

│2. Aplicarea achizițiilor specifice științelor sociale în rezolvarea unor │

│situații problemă, precum și în analizarea posibilităților personale de │

│dezvoltare │

│3. Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice și practice, │

│în cadrul diferitelor grupuri │

│4. Manifestarea unui comportament social activ și responsabil, adecvat unei │

│lumi în schimbare │

│5. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunității│

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Valori și atitudini

Competențele generale și specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învățare a disciplinei Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală au la bază și promovează următoarele valori și atitudini

● respectarea drepturilor de proprietate intelectuală;

● solidaritate;

● spirit civic;

● responsabilitate socială;

● respect față de lege;

● comportament moral;

● relaționare pozitivă cu ceilalți;

● disponibilitate, interes și inițiativă pentru realizarea de proiecte;

● apartenență la comunitatea educațională, la comunitatea locală/națională/internațională.

Competențe specifice și conținuturi

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐

│ Competențe specifice │ Conținuturi │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│1.1. Utilizarea corectă a termenilor │I. Proprietatea intelectuală și │

│specifici problematicii proprietății │drepturile de proprietate intelectuală│

│intelectuale și drepturilor de │● Ce este proprietatea intelectuală? │

│proprietate intelectuală │● Proprietatea intelectuală în viața │

│1.2. Identificarea principalelor │de zi cu zi │

│categorii de drepturi de proprietate │● Ce sunt drepturile de proprietate │

│intelectuală │intelectuală? │

│3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a │● Dreptul de autor, drepturile conexe │

│modului în care proprietatea │și drepturile de proprietate │

│intelectuală și protecția acesteia se │industrială │

│repercutează asupra existenței │ │

│cotidiene │ │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│1.3. Caracterizarea principalelor │II. Drepturile de proprietate │

│categorii de drepturi de proprietate │intelectuală și instituțiile de │

│intelectuală │protecție a acestora │

│2.1. Analizarea consecințelor pozitive │A. Drepturile de proprietate │

│ale respectării drepturilor de │intelectuală │

│proprietate intelectuală și a │● Dreptul de autor și drepturi conexe │

│riscurilor utilizării produselor │● Brevetele de invenție │

│contrafăcute sau a produselor pirat │● Mărcile de fabrică sau de comerț │

│3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, │● Indicațiile geografice │

│pentru prezentarea principalelor │● Desene și modele industriale │

│atribuții ale instituțiilor │● Topografiile de produse │

│internaționale, europene și naționale │semiconductoare │

│de protecție a drepturilor de │B. Instituțiile internaționale, │

│proprietate intelectuală │europene și naționale de protecție a │

│4.1. Manifestarea unei atitudini │drepturilor de proprietate │

│proactive referitoare la promovarea și │intelectuală │

│respectarea drepturilor de proprietate │● Organizația Mondială a Proprietății │

│intelectuală │Intelectuale (OMPI) │

│ │● Comisia Europeană - Direcția │

│ │Generală Piață Internă și Servicii │

│ │● Oficiul European pentru Brevete │

│ │(OEB) și Oficiul pentru Armonizare în │

│ │cadrul Pieței Interne (OAPI) │

│ │● Organizația Mondială a Comerțului │

│ │(OMC) │

│ │● Oficiul Român pentru Drepturi de │

│ │Autor (ORDA) │

│ │● Oficiul de Stat pentru Invenții și │

│ │Mărci (OSIM) │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│1.4. Identificarea propriilor nevoi │III. Dreptul de autor și cultura │

│informaționale │informației │

│2.2. Analizarea conceptului de cultură │● Ce reprezintă cultura informației? │

│a informației │● Reproducerea totală sau parțială │

│4.2. Susținerea responsabilă a ideii de│fără acordul titularilor de drepturi -│

│utilizare etică și legală a informației│o încălcare a dreptului de autor │

│ │● Utilizarea etică și legală a │

│ │informațiilor │

├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│3.3. Elaborarea, în echipă, a unui │IV. Proiectul educațional pentru │

│proiect educațional pentru promovarea │promovarea și respectarea drepturilor │

│și respectarea drepturilor de autor │de autor │

│5.1. Punerea în practică, în contexte │● Componentele și etapele unui proiect│

│date, a regulilor de utilizare │educațional pentru promovarea și │

│responsabilă a informației │respectarea drepturilor de autor │

│5.2. Participarea, prin derularea unui │(proiectare, implementare, │

│proiect, la acțiunea de sensibilizare a│monitorizare și evaluare, elemente de │

│comunității școlare/a comunității din │follow up) │

│care face parte/a opiniei publice față │● Elaborarea și derularea unui proiect│

│de promovarea și respectarea │educațional pentru promovarea și │

│drepturilor de autor │respectarea drepturilor de autor │

│ │- Elaborarea fișei de proiect │

│ │- Derularea proiectului propus/ │

│ │simularea derulării proiectului propus│

│ │- Evaluarea proiectului propus │

└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

Sugestii metodologice

Programa școlară a disciplinei opționale Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală este un instrument de lucru conceput în așa fel încât să permită profesorilor

● să-și orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competențelor specifice domeniului;

● să-și manifeste creativitatea și să-și adecveze demersurile didactice la particularitățile elevilor cu care lucrează.

Sugestiile metodologice vizează moduri posibile și dezirabile de organizare a activității didactice în vederea formării la elevi a competențelor formulate în programă.

Dezvoltarea competențelor cheie, considerarea elevului ca subiect al activității instructiv-educative și orientarea acestei activități spre formarea competențelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigențe ale învățării durabile, printre care

● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe

- construcția progresivă a cunoștințelor, exersarea și consolidarea abilităților, dezvoltarea creativității elevilor;

- cultivarea capacității elevilor de a se autoevalua, a spiritului reflexiv și autoexigenței;

- abordări flexibile și parcursuri didactice diferențiate;

- abordări inter, pluri și transdisciplinare;

● utilizarea unor metode active (de exemplu: simularea, învățarea problematizată, învățarea prin cooperare, studiul de caz, învățarea prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, analiza de text, metode de gândire critică, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtuale), care pot contribui la

- crearea acelui cadru educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă;

- înțelegerea modului în care conceptele specifice Educației pentru drepturile de proprietate intelectuală se pot aplica în viața de fiecare zi;

- exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;

- facilitarea înțelegerii unor probleme controversate de actualitate (reflectate în mass-media), atât de la nivel local și național, cât și de la nivel internațional;

- realizarea unor conexiuni cu achiziții dobândite de către elevi prin studiul altor discipline de învățământ;

● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate (individuală, pe perechi și în grupuri mici);

● învățarea prin acțiune (experiențială), realizarea unor activități bazate pe sarcini concrete;

● utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc și mediu modern de instruire, care să permită subordonarea utilizării tehnologiei informației și a comunicațiilor, în vederea desfășurării unor lecții interactive, atractive.

În spiritul altor programe școlare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane, și prezenta programă școlară introduce în prezentarea conținuturilor un aspect de noutate legat de elaborarea și derularea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor. Proiectul pentru promovarea drepturilor de autor facilitează dezvoltarea abilităților necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critică și sistemică, abilități de comunicare și de colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate, spirit de echipă. Pornind de la tema/problema aleasă de elevi și profesor, elevii sunt puși în situația de a realiza fișa unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor, precum și de a derula în mod efectiv proiectul propus. Astfel, elevii pot exersa achizițiile dobândite, pot fi implicați în activități de luare a deciziei, de propunere și de aplicare a unor strategii de rezolvare a unor probleme care vizează promovarea drepturilor de autor. În același timp, acest tip de învățare asigură implicarea activă a elevilor în activitatea de învățare prin sarcini de lucru atractive și motivante.

În mod concret, tema referitoare la Proiectul educațional pentru promovarea și respectarea drepturilor de autor poate fi abordată în ultima parte a cursului opțional, într-un număr de ore care, pe de o parte, este în concordanță cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei și care, pe de altă parte, asigură realizarea celorlalte competențe și conținuturi prevăzute pentru studiu.

Propunerea din cadrul programei referitoare la Proiectul educațional pentru promovarea și respectarea drepturilor de autor, poate fi extinsă, în funcție de interesul elevilor, la oricare din celelalte drepturi de proprietate intelectuală, precum drepturi conexe la dreptul de autor, brevete de invenție, mărcile de fabrică sau de cameră, indicațiile geografice, desene și modele industriale, topografii de produse semiconductoare.

Derularea propriu-zisă a unui proiect pentru promovarea și respectarea drepturilor de autor sau a altor drepturi de proprietate intelectuală se poate realiza, de exemplu, potrivit uneia dintre următoarele structuri metodologice

Varianta A - proiect local

> Identificarea temei de lucru.

> Planificarea culegerii de informații.

> Culegerea de informații.

> Sintetizarea informațiilor și realizarea produsului.

> Prezentarea produsului realizat.

> Reflectarea asupra întregii experiențe: achiziții dobândite (cunoștințe, abilități, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea și implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor.

Varianta B - parteneriat pentru promovarea drepturilor de autor

Pregătire: stabilirea unui parteneriat cu o clasă din altă școală (poate fi din aceeași localitate, din altă localitate sau chiar din altă țară).

> Prezentarea reciprocă a claselor partenere.

> Identificarea temei de lucru.

> Planificarea culegerii de informații.

> Culegerea de informații (posibile colaborări cu partenerii).

> Sintetizarea informațiilor și realizarea produsului.

> Prezentarea produsului realizat.

> Analizarea produsului realizat de clasa parteneră și oferirea de feedback.

> Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor și întrebărilor primite de la parteneri.

> Reflectarea asupra întregii experiențe: achiziții dobândite (cunoștințe, abilități, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea și implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor.

> Schimb de impresii și de informații cu partenerii.

Alegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce privește complexitatea, este rezultatul opțiunii pe care o fac împreună, cadrele didactice și elevii și trebuie să plece de la analizarea și evaluarea realistă a resurselor existente și a posibilității de a finaliza proiectul.

Produsele proiectelor pot fi

- un website;

- un material video, un joc video sau un joc online;

- o expoziție;

- o publicație;

- un concurs gen Cine știe, câștigă;

- o campanie de promovare și respectare a drepturilor de autor etc.

Programa școlară oferă cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situații de învățare, potrivit specificului competențelor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activități de învățare

● exerciții de clarificare a înțelesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui "dicționar al drepturilor de proprietate intelectuală");

● dezbaterea semnificației unor concepte specifice (de exemplu "proprietate intelectuală", "drepturi de proprietate intelectuală", "cultura informației")

● realizarea de portofolii pe teme specifice educației pentru drepturile de proprietate intelectuală (de exemplu, "Ce este proprietatea intelectuală?", "Drepturile de proprietate intelectuală", "Drepturile de autor-argumente pro și contra ?");

● reflecție critică (Think, Pair, Share) pentru identificarea propriilor nevoi informaționale;

● discuții pe marginea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de învățare în care pot să conștientizeze problematica drepturilor de proprietate intelectuală și nevoia de a respecta regulile etice de utilizare a informației;

● dezvoltarea abilității elevilor de a analiza critic o situație referitoare la problematica drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, pornind de la experiența unui consumator care constată că a cumpărat un produs piratat);

● organizarea unui concurs pe problematica drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, cu tema Cum promovăm, cum protejăm proprietatea intelectuală?);

● exerciții de asumare în diferite contexte a responsabilității individuale și a responsabilității colective (de exemplu, în realizarea revistei școlii);

● studii de caz pentru analizarea impactului nerespectării drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, pentru autorul unei lucrări, pentru consumatorul unor produse piratate sau contrafăcute);

● dezbatere/realizarea de colaje pe tema drepturilor de proprietate intelectuală (pentru a pune, de exemplu, în evidență, de către cine?, de ce?, cum? ce implică? respectarea drepturilor de proprietate intelectuală);

● realizarea unor postere multimedia pe problematica drepturilor de proprietate intelectuală;

● realizarea unor jocuri de rol care implică problematica drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, jocul de rol cu tema Problema proprietății intelectuale pentru un antreprenor de succes);

● realizarea unor activități în parteneriat, în scopul implicării elevilor în acțiuni de promovare a drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, între școli sau între școală și comunitatea locală);

● realizarea unor activități cu prilejul Zilei Internaționale a Cărții și Dreptului de Autor care este sărbătorită la 23 aprilie, în fiecare an, la inițiativa UNESCO.

Strategiile de lucru propuse trebuie să țină seama de experiența elevilor la această vârstă și să permită valorizarea pozitivă a acestei experiențe.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative. Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe

- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară;

- valorizarea rezultatelor învățării, prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

- recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

Bibliografie

Macovei, I. Dreptul proprietății intelectuale. București: Editura All, 2005.

OMPI. Introducere în proprietatea intelectuală. București: Editura Rosetti, 2001.

Ros, V., Spineanu-Matei O., Bogdan, D. Dreptul proprietății intelectuale. Dreptul proprietății industriale. Mărcile și indicațiile geografice. București: Editura All Beck, 2003.

***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014.

Resurse internet

● Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) - www.orda.ro

● Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) - www.osim.ro

● Europa - site oficial al UE - www.europa.eu (http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/businesses/intellectual_property/index_ro.htm)

Grupul de lucru

Eugen STOICA Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Anca-Denisa PETRACHE Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Angela TEȘILEANU Institutul de Științe ale Educației

Irina LUCAN-ARJOCA Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

Cristian FLORESCU Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

-----