DECIZIE nr. 115 din 29 septembrie 1998

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^4 din Codul de procedură civilă

Lucian Mihai - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Gabor Kozsokar - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de reprezentantul Ministerului Public în Dosarul nr. 1.155/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă.

La apelul nominal s-au prezentat Ciurea Ion Constantin, personal şi asistat de avocatul Tarna Valeriu, Lancranjan Dorin, personal, şi Lancranjan Ioana, personal.

Lipsesc: Consiliul General al Municipiului Bucureşti - Departamentul patrimoniului imobiliar şi Societatea Comercială "Orizont" - S.A. Bucureşti.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Faţa de declaraţia părţilor că nu au cereri de formulat, s-a considerat cauza în stare de judecată şi s-a dat cuvântul, pe fond, reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepţiei invocate, deoarece dispoziţiile atacate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 128 şi 130.

În continuare ia cuvântul, pentru Ciurea Ion Constantin, avocatul Tarna Valeriu, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, având în vedere ca, în speta, nu se justifica promovarea recursului în anulare, deoarece nu erau îndeplinite condiţiile cerute de lege. Potrivit principiului disponibilităţii, părţile dintr-un litigiu pot renunţa la căile de atac promovate, astfel încât procurorul general, ca reprezentant al Ministerului Public cu atribuţii speciale, îşi poate retrage recursul în anulare. În consecinţa, art. 330^4 teza a doua din Codul de procedură civilă este neconstitutional, întrucât da posibilitate părţilor din proces să solicite continuarea judecării unei cai de atac, care este de competenţa exclusiva a Ministerului Public. Se solicita să se ţină seama de iniţiativa legislativă din data de 21 septembrie 1998 a P.N.T.C.D. privind abrogarea dispoziţiilor referitoare la recursul în anulare, precum şi de practica instanţei supreme din ultima perioadă cu privire la retragerea recursului în anulare.

În cuvântul lor, Lancranjan Dorin şi Lancranjan Ioana, intervenienţi în interesul altuia, şi anume al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, arata ca Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti nu avea competenţa teritorială sa pronunţe o hotărâre de admitere a acţiunii formulate de Ciurea Ion Constantin împotriva pârâţilor Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Societatea Comercială "Orizont" - S.A. Bucureşti, deoarece imobilul în litigiu este situat în competenţa teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, aflându-se în str. Toma Ionescu nr. 5, sectorul 5, Bucureşti. Cat priveşte soluţionarea excepţiei invocate, aceasta este lăsată la aprecierea instanţei constituţionale.

CURTEA,

deliberând asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate, constata următoarele

Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 15 aprilie 1998, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de reprezentantul Ministerului Public în Dosarul nr. 1.155/1996.

În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile atacate contravin prevederilor constituţionale ale art. 128 "Folosirea căilor de atac" şi ale art. 130 "Rolul Ministerului Public".

Exprimandu-şi opinia, instanţa suprema apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^4 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul sau de vedere Guvernul, ţinând seama de practica jurisdicţională a Curţii Constituţionale, considera neîntemeiată excepţia invocată. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele

În temeiul art 144. lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizată.

În legătură cu textul art. 330^4 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, şi prin Decizia nr. 67 din 16 aprilie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 26 mai 1998, a hotărât ca acesta este constituţional.

Argumentul adus de Curte a fost acela ca art. 330^4 din Codul de procedură civilă nu face decât sa precizeze condiţiile în care procurorul general îşi poate retrage recursul în anulare şi consacra, totodată, dreptul părţilor la proces de a stărui în continuarea judecaţii. Aceste prevederi nu vin în contradictie cu dispoziţiile Constituţiei, întrucât, "dacă sunt considerate constituţionale prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă, reglementările cuprinse la art. 330^3 şi 330^4 din Codul de procedură civilă, inevitabile în condiţiile recursului în anulare, nu pot fi ele însele neconstituţionale, câtă vreme prin aceste reglementări nu se face altceva decât să se precizeze procedura soluţionării recursului în anulare şi fiecare dintre aceste reglementări sunt compatibile cu dispoziţiile de principiu ale legii fundamentale".

În legătură cu susţinerea privind încălcarea prevederilor art. 128 din Constituţie, este de reţinut faptul ca dispoziţia constituţională da în sarcina legiuitorului stabilirea condiţiilor de exercitare a căilor de atac, iar art. 330 şi 330^1 din Codul de procedură civilă fac tocmai acest lucru, stabilind cine poate exercita calea de atac a recursului în anulare, care este instanţa competenţa a soluţiona recursul în anulare, pentru ce motive şi în ce termen se poate exercita.

Textele care reglementează recursul în anulare, inclusiv art. 330^4 din Codul de procedură civilă, sunt în conformitate cu art. 128 şi 130 din Constituţie. Faptul ca o cale de atac care se poate exercita numai de către procurorul general este continuată, în caz de renunţare a acestuia, la cererea uneia dintre părţi, nu încalcă prevederile constituţionale.

Susţinerea ca, după declanşarea raportului juridic procesual, doar Ministerul Public este autorizat sa îl intrerupa echivaleaza cu o nesocotire a principiului egalităţii participanţilor la raportul juridic şi a interdependentei drepturilor şi obligaţiilor acestora, trasaturi de esenta a raportului de drept.

În concluzie, posibilitatea părţii interesate de a cere continuarea judecării recursului în anulare, în cazul în care procurorul general l-a retras, nu contravine prevederilor art. 128 şi 130 din Constituţie.

Motivele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nu pot fi deci reţinute, iar faţă de deciziile anterioare prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra art. 330^4 din Codul de procedură civilă nu au intervenit elemente noi, care să facă necesară reconsiderarea practicii Curţii.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de reprezentantul Ministerului Public în Dosarul nr. 1.155/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 septembrie 1998.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Doina Suliman

-----------