DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992

DOCUMENTELE CONFERINTEI LA NIVEL ÎNALT PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE ÎN EUROPA

(HELSINKI, 9-11 IULIE 1992)

DECLARAŢIA LA NIVEL ÎNALT DE LA HELSINKI, 1992

Perspectivele şi problemele schimbării

1. Noi, şefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, am revenit la locul de naştere al procesului de la Helsinki pentru a da un nou impuls eforturilor noastre comune.

2. Carta de la Paris pentru o Noua Europa, semnată la ultima Conferinţa la nivel înalt, a creat instituţii de cooperare şi a trasat orientări pentru realizarea unei comunităţi a statelor libere şi democratice de la Vancouver la Vladivostok.

3. Am fost martorii încetării războiului rece, ai prabusirii regimurilor totalitare şi sfirsitului ideologiei care a stat la baza acestora. În prezent, în toate ţările noastre, democraţia constituie baza vieţii politice, sociale şi economice. C.S.C.E. a jucat un rol-cheie în aceste transformări pozitive. Totuşi, moştenirea trecutului rămîne puternica. Ne confruntam cu probleme şi sanse, dar şi cu serioase dificultăţi şi dezamagiri.

4. Ne-am reintrunit aici pentru a trece în revista recentele evolutii, pentru a consolida realizarile C.S.C.E. şi a trasa direcţia lor viitoare. Pentru a face faţa noilor ameninţări am adoptat astăzi, aici, un program de intarire a capacităţilor noastre de acţiune concertata şi de intensificare a cooperării în folosul democraţiei, prosperitatii şi asigurării drepturilor egale de securitate.

5. Aspiraţiile popoarelor de a-şi hotărî liber statutul lor politic intern şi extern au condus la raspindirea democraţiei şi şi-au găsit recent expresia în apariţia unui număr de state suverane. Participarea lor deplina conferă o noua dimensiune C.S.C.E.

6. Salutam angajamentul tuturor statelor participante faţă de valorile noastre comune. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale, democraţiei şi statului de drept, libertatea economică, justiţia socială şi responsabilitatea faţă de mediul înconjurător - sînt obiectivele noastre comune. Ele sînt imuabile. Aderarea la angajamentele noastre constituie baza participării şi cooperării în C.S.C.E. şi piatra unghiulara pentru dezvoltarea viitoare a societăţilor noastre.

7. Reafirmam valabilitatea principiilor directoare şi valorilor comune ale Actului final de la Helsinki şi ale Cartei de la Paris, intruchipind responsabilităţile statelor unul faţă de celălalt şi ale guvernelor faţă de popoarele lor. Aceasta este constiinta colectivă a comunităţii noastre. Recunoastem ca suntem răspunzători unul faţă de celălalt pentru respectarea lor. Evidentiem drepturile democratice ale cetăţenilor de a cere guvernelor lor respectarea acestor valori şi standarde.

8. Subliniem ca angajamentele asumate în domeniul dimensiunii umane a C.S.C.E. constituie subiecte de preocupare directa şi legitima a tuturor statelor participante şi nu aparţin exclusiv afacerilor interne ale statului respectiv. Protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi întărirea instituţiilor democratice continua să fie baza vitala a securităţii noastre atotcuprinzatoare.

9. Tranzitia spre şi dezvoltarea democraţiei şi economiei de piaţa în noile democratii a fost continuată cu hotărîre, trecind prin dificultăţi şi condiţii variate. Ne oferim sprijinul şi solidaritatea noastră statelor participante aflate în tranzitie spre democratie şi economia de piaţa. Salutam eforturile lor de a se integra pe deplin în comunitatea mai larga a statelor. Făcînd ca aceasta tranzitie să fie ireversibila, vom asigura securitatea şi prosperitatea noastră, a tuturor.

10. Încurajarea acestui sentiment de comunitate mai larga rămîne unul din scopurile noastre fundamentale. Salutam în acest sens rapida adaptare a instituţiilor şi organizaţiilor europene şi transatlantice, care conlucreaza tot mai mult pentru a face faţa schimbărilor şi a conferi o baza solida pentru pace şi prosperitate. Comunitatea Europeană (C.E.E.), indeplinindu-şi rolul sau important în dezvoltarea politica şi economică a Europei, se îndreaptă spre o uniune şi a decis să-şi lărgească componenta. Ea se implica îndeaproape în activităţile C.S.C.E.

Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (N.A.T.O.), una din legăturile transatlantice esenţiale, a adoptat un nou concept strategic şi şi-a intarit rolul, ca un element integral al securităţii în Europa. Prin constituirea Consiliului Nord-Atlantic de Cooperare (N.A.C.C.), s-au stabilit relaţii de cooperare cu noii parteneri, în armonie cu scopurile C.S.C.E. De asemenea, a oferit sprijin practic activităţii C.S.C.E.

Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.) este o parte integrantă a dezvoltării Uniunii Europene; de asemenea, constituie mijlocul de a întări stilpul european al Aliantei Atlantice, de a dezvolta o capacitate operationala; se deschide cooperării suplimentare cu noii parteneri şi s-a oferit sa furnizeze resurse în sprijinul C.S.C.E.

Consiliul Europei îşi elaborează propriile programe pentru noile democratii, deschizîndu-se pentru primirea de noi membri şi cooperind cu C.S.C.E. în dimensiunea umană.

Grupul celor 7 şi Grupul celor 24 sînt profund angajate în asistenţa pentru ţările în tranzitie.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.E.C.D.), Comisia Economică O.N.U. pentru Europa (E.C.E.) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.) au jucat un rol-cheie în construcţia noii Europe.

Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.) şi-a declarat disponibilitatea de a asista C.S.C.E. în urmărirea obiectivelor sale.

Acestea şi alte forme de cooperare regionala şi subregionala care continua să se dezvolte, cum ar fi Consiliul Statelor Marii Baltice, Triunghiulara de la Visegrad, Cooperarea Economică a Marii Negre şi Iniţiativa Europeană Centrala, multiplica legăturile care unesc statele participante la C.S.C.E.

11. Salutam adoptarea Documentului de la Viena din 1992 privind măsurile de intarire a încrederii şi securităţii şi semnarea Tratatului privind cerul deschis, împreună cu adoptarea Declaraţiei referitoare la Tratatul privind cerul deschis. Salutam, de asemenea, iminenta intrare în vigoare a Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa (C.F.E.) şi Documentul Final al Negocierilor privind efectivele forţelor armate convenţionale în Europa. Aceste acorduri oferă o baza solida pentru viitoarea noastră securitate prin cooperare. Salutam recenta înţelegere comuna ruso-americana cu privire la armamentul strategic ofensiv. Ne reafirmam angajamentul de a deveni semnatarii iniţiali ai viitoarei convenţii privind interzicerea dezvoltării, producţiei, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea lor şi chemam alte state sa procedeze la fel.

12. Traim în perioada perspectivelor, dar şi a instabilitatii şi insecuritatii. Declinul economic, tensiunea socială, naţionalismul agresiv, intoleranta, xenofobia şi conflictele etnice ameninta stabilitatea în aria C.S.C.E. Violari grave ale angajamentelor C.S.C.E. în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv a celor privind minorităţile naţionale, constituie o ameninţare specială pentru dezvoltarea paşnică a societăţii, în special în noile democratii.

Este încă mult de făcut în edificarea unor societăţi democratice şi pluraliste, în care diversitatea să fie pe deplin protejata şi respectata în practica. În consecinţa, respingem orice formă de discriminare rasială, etnică şi religioasă. Libertatea şi toleranta trebuie să fie invatate şi practicate.

13. Pentru prima data în ultimele decenii avem de făcut faţa războiului în zona C.S.C.E. Continua să se înregistreze noi conflicte armate şi masiva utilizare a forţei pentru a realiza hegemonia şi pentru expansiuni teritoriale. Pierderile de vieţi omeneşti, suferinta umană, implicind un număr urias de refugiati, au fost cele mai grele de la cel de-al doilea război mondial. Deteriorarea patrimoniului nostru cultural şi distrugerea proprietăţii au fost dezastruoase.

Comunitatea noastră este profund ingrijorata de aceste evolutii. Individual şi în comun cu C.S.C.E., O.N.U. şi alte organizaţii internaţionale, am căutat sa atenuam suferinţele şi sa cautam soluţii pe termen lung crizelor care au apărut.

Prin deciziile de la Helsinki am stabilit un program cuprinzator de acţiuni coordonate care va conferi C.S.C.E. instrumente suplimentare pentru abordarea tensiunilor înainte ca violenta sa izbucneasca şi controlarea crizelor care ar putea, regretabil, să apară. Consiliul şi Comitetul Inaltilor Funcţionari au stabilit deja un rol important pentru C.S.C.E. în abordarea crizelor care ar putea aparea în zona noastră.

Nici un efort internaţional nu poate avea succes dacă cei implicaţi în conflicte nu îşi reafirma voinţa de a cauta soluţii paşnice la diferendele lor. Subliniem hotărîrea noastră de a tine răspunzătoare părţile în conflict pentru acţiunile lor.

14. În timpul conflictelor, îndeplinirea cerinţelor umane de baza este cel mai mult supusă riscului. Vom exercita toate eforturile pentru a asigura satisfacerea lor şi respectarea angajamentelor umanitare. Ne vom strădui sa alinam suferinţele, prin încetarea umanitara a focului, şi sa facilitam acordarea de asistenţa sub supraveghere internationala, inclusiv tranzitarea în siguranţa a acesteia. Recunoastem ca problemele refugiatilor, ca urmare a acestor conflicte, necesita cooperarea noastră a tuturor. Ne exprimam sprijinul şi solidaritatea cu acele tari care duc greul problemei refugiatilor rezultind din aceste conflicte. În acest context, recunoastem necesitatea cooperării şi acţiunilor concertate.

15. Chiar acolo unde violenta a fost ţinuta sub control, este încă necesar ca suveranitatea şi independenta unor state să fie respectata. Ne exprimam sprijinul pentru eforturile statelor participante la C.S.C.E. de a inlatura, pe cale paşnică, prin negocieri, problemele moştenite din trecut, cum ar fi staţionarea forţelor armate străine pe teritoriile statelor baltice, fără consimţămîntul necesar al acestor tari.

De aceea, în conformitate cu principiile de baza ale dreptului internaţional şi pentru a preveni orice posibil conflict, adresam un apel statelor participante sa încheie, fără întîrziere, acorduri bilaterale adecvate, inclusiv grafice, pentru o retragere în scurt timp, în ordine şi completa, a unor astfel de trupe străine de pe teritoriile statelor baltice.

16. Degradarea mediului înconjurător ne ameninta pe toţi de mulţi ani. Pericolul accidentelor nucleare constituie o preocupare presanta. De asemenea, în mai multe zone ale C.S.C.E. exista pericole pentru mediul înconjurător ca urmare a activităţilor industriei de apărare.

17. Actuala proliferare a armelor sporeşte pericolul de conflict şi constituie o preocupare urgenta. Controlul efectiv al exportului materialelor nucleare, armelor convenţionale şi altor bunuri şi tehnologii sensibile reprezintă o necesitate presanta.

C.S.C.E. şi supravegherea schimbării

18. C.S.C.E. a fost instrumentata în promovarea schimbărilor; acum ea trebuie să se adapteze sarcinii de a le supraveghea. Deciziile noastre de la Helsinki au făcut C.S.C.E. mai operationala şi eficienta. Suntem hotariti sa folosim integral consultarile şi acţiunile concertate care să permită un răspuns comun problemelor cu care ne confruntam.

19. În abordarea acestor deziderate, evidentiem rolul central al C.S.C.E. în promovarea şi supravegherea schimbărilor în regiunea noastră. În aceasta era a tranzitiei, C.S.C.E. este cruciala în eforturile noastre de a preveni agresiunea şi violenta prin examinarea cauzelor care stau la originea conflictelor şi de a preveni, supraveghea şi rezolva conflictele paşnic, prin mijloace corespunzătoare.

20. În acest scop, am dezvoltat în continuare structurile pentru a asigura supravegherea politica a crizelor şi am creat noi instrumente de prevenire a conflictelor şi supraveghere a crizelor. Am consolidat Consiliul Ministrilor şi Comitetul Inaltilor Funcţionari (C.S.O.) şi am creat mijloace pentru a le sprijini. Capacitatea C.S.C.E. în domeniul atenţionarii din vreme a fost intarita, în special prin activitatea Inaltului Comisar pentru Minorităţile Naţionale, care a fost nou creat.

Am creat posibilitatea ca C.S.C.E. sa acţioneze în menţinerea păcii, în conformitate cu modalităţile convenite. Activităţile C.S.C.E. de menţinere a păcii pot să fie întreprinse în cazuri de conflict, în cadrul şi între statele participante, pentru a ajuta la menţinerea păcii şi stabilitatii, sprijinind eforturile continue pentru o soluţie politica. În acest sens, suntem, de asemenea, pregatiti sa cautam, de la caz la caz, sprijinul instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale, cum ar fi C.E.E., N.A.T.O. şi U.E.O., precum şi alte instituţii şi mecanisme, inclusiv mecanismul C.S.I. de menţinere a păcii. Salutam disponibilitatea lor de a sprijini activităţile C.S.C.E. de menţinere a păcii, inclusiv prin disponibilizarea resurselor lor.

Dezvoltam, în continuare, posibilităţile noastre pentru o reglementare paşnică a diferendelor.

21. Abordarea noastră se bazează pe conceptul atotcuprinzator al securităţii, asa cum este initiat în Actul Final. Acest concept leagă menţinerea păcii de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. El corelează solidaritatea şi cooperarea economică şi în domeniul mediului înconjurător cu relaţiile interstatale paşnice. Acesta este la fel de valabil în supravegherea schimbărilor, cum era necesar în atenuarea confruntarii.

22. C.S.C.E. este un forum de dialog, negociere şi cooperare, care stabileşte direcţia şi impulsioneaza modelarea noii Europe. Suntem hotariti sa-l folosim pentru a da un nou impuls procesului de control al armamentelor, de dezarmare şi intarire a încrederii şi securităţii, sporirii consultării şi cooperării în problemele de securitate şi continuării procesului de reducere a riscului de conflict. În acest context, vom examina, de asemenea, noi pasi pentru întărirea în continuare a normelor de conduita în domeniile politico-militare ale securităţii. Vom asigura ca eforturile noastre în aceste domenii să fie coerente, intercorelate şi complementare.

23. Raminem convinsi ca securitatea este indivizibilă. Nici un stat din comunitatea C.S.C.E. nu îşi va întări propria securitate în dăuna securităţii altor state. Acesta este mesajul nostru hotărît către statele care recurg la ameninţarea sau folosirea forţei pentru atingerea obiectivelor lor prin flagrantă violare a angajamentelor C.S.C.E.

24. Cooperarea crescinda cu alte organizaţii şi instituţii europene şi transatlantice va fi esenţială pentru succesul eforturilor noastre în promovarea schimbărilor democratice în cadrul C.S.C.E. De aceea, suntem convinsi ca o ordine durabila şi paşnică pentru comunitatea statelor noastre va fi cladita pe întărirea reciprocă a instituţiilor, fiecare cu aria proprie de acţiune şi responsabilitate.

25. Reafirmind angajamentele decurgind din Carta Naţiunilor Unite, la care au subscris statele noastre, declaram înţelegerea noastră ca C.S.C.E. este un aranjament regional în sensul cap. VIII al Cartei Naţiunilor Unite. Ca atare, ea constituie o importanţa legătură între securitatea europeană şi globală. Drepturile şi responsabilităţile Consiliului de Securitate rămîn intangibile în totalitatea lor. C.S.C.E. va acţiona în strinsa colaborare cu Natiunile Unite, în special în prevenirea şi rezolvarea conflictelor.

26. Reafirmam condamnarea fără rezerve a tuturor actelor, metodelor şi practicilor de terorism. Suntem hotariti sa intarim cooperarea noastră în eliminarea acestei ameninţări pentru securitatea, democraţia şi drepturile omului. În acest scop, vom lua măsuri pentru prevenirea, în teritoriile noastre, a activităţilor criminale care sprijină actele de terorism în alte state. Vom incuraja schimbul de informaţii privind activităţile teroriste. Vom cauta, în continuare, în mod corespunzător, cai eficiente de cooperare în acest domeniu. Vom lua, de asemenea, măsuri necesare, la nivel naţional, pentru îndeplinirea obligaţiilor noastre internaţionale în acest domeniu.

27. Traficul ilicit de droguri reprezintă un pericol pentru stabilitatea societăţilor noastre şi a instituţiilor democratice. Vom acţiona împreună pentru a întări toate formele de cooperare bilaterala şi multilaterala în lupta împotriva traficului ilicit de droguri şi a altor forme de crima organizată internationala.

28. Vom acţiona pentru întărirea legăturii strinse care exista între pluralismul politic şi funcţionarea economiei de piaţa. Cooperarea sporită în domeniul economiei, ştiinţei şi tehnologiei are de jucat un rol crucial în întărirea securităţii şi stabilitatii în aria C.S.C.E.

29. Cooperarea economică rămîne un element esenţial al C.S.C.E. Vom continua sa sprijinim transformările în curs pentru introducerea economiei de piaţa, ca mijloc de creştere a performantei economice şi integrării sporite în sistemele economice şi financiare internaţionale.

30. Vom facilita, de asemenea, cooperarea economică largita care trebuie să ţină seama de condiţiile politice şi economice existente. Salutam contribuţia programelor de asistenţa economică, financiară şi tehnica ale Grupului celor 7 şi Grupului celor 24 pentru procesul de tranzitie. În cadrul cooperării noastre, sprijinim în întregime dezvoltarea în continuare a Cartei Europene de Energie, care este de importanţa deosebită în perioada de tranzitie.

31. Vom acţiona împreună pentru a contribui la facilitarea mijloacelor de transport şi comunicaţii în vederea adincirii cooperării între noi.

32. Reinnoim angajamentul nostru de a coopera în protejarea şi îmbunătăţirea mediului pentru generatiile prezente şi viitoare. Subliniem, îndeosebi, importanţa cooperării pentru garantarea efectivă a siguranţei instalaţiilor nucleare şi ţinerea sub control a pericolelor pentru mediul înconjurător legate de industria de aparate.

Evidentiem necesitatea unei mai mari constientizari şi înţelegeri a opiniei publice faţă de problemele mediului şi implicarea sa în procesul de planificare şi de luare a deciziilor.

Salutam rezultatul important al Conferintei Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător şi Dezvoltare (U.N.C.E.D.), care a avut loc la Rio de Janeiro, în iunie 1992. Evidentiem necesitatea traducerii efective şi susţinute în viaţa a hotărîrilor conferintei.

33. Este necesar să fie adoptate măsuri, în continuare, pentru oprirea proliferarii armelor. Asigurarea neproliferarii armelor nucleare şi a tehnologiei şi experienţei în acest domeniu continua sa ramina o necesitate vitala. Chemam toate statele care nu au aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare să facă acest lucru ca state neposesoare de arme nucleare şi sa încheie acorduri de garanţii cu A.I.E.A. Ne angajăm noi înşine sa intensificam cooperarea în domeniul controlului efectiv al exportului aplicabil materialelor nucleare, al armelor convenţionale şi altor bunuri sau tehnologii sensibile.

34. Salutam dezvoltarea cooperării regionale între statele participante la C.S.C.E., ca mijloc important de promovare a structurilor pluraliste de stabilitate. Activităţile de cooperare regionala, bazate pe principiile şi angajamentele C.S.C.E., servesc obiectivului unităţii noastre şi promovării unei securitati atotcuprinzatoare.

35. Incurajam cooperarea transfrontaliera pe scara larga, inclusiv contactele umane, implicind comunitatile şi autorităţile locale şi regionale. Aceasta cooperare contribuie la depăşirea inegalitatilor economice şi sociale şi intareste înţelegerea etnică, dezvolta relaţiile de buna vecinătate între state şi popoare.

36. Pentru a asigura deplina participare şi cooperare a statelor participante recent admise, am initiat un program de ajutor coordonat.

37. Reafirmam convingerea noastră ca întărirea securităţii şi cooperării în regiunea Mediteranei este importanţa pentru stabilitatea în aria C.S.C.E. Recunoastem ca schimbările care au avut loc în Europa sînt relevante pentru regiunea Mediteranei şi ca, invers, dezvoltarile economice, sociale, politice şi de securitate în aceasta regiune au un impact direct asupra Europei.

38. Vom largi, de aceea, cooperarea şi dialogul nostru cu statele mediteraneene neparticipante, ca mijloc de promovare a dezvoltării economice şi sociale, prin aceasta intarind stabilitatea în regiune, în vederea reducerii decalajului de prosperitate dintre Europa şi vecinii săi mediteraneeni şi protejării ecosistemelor mediteraneene. Subliniem importanţa relaţiilor intermediteraneene şi necesitatea unei cooperări sporite în regiune.

39. Salutam şi incurajam continuarea iniţiativelor şi negocierilor vizind căutarea de soluţii juste, durabile şi viabile, prin mijloace paşnice, pentru depăşirea problemelor cruciale din regiunea Mediteranei.

40. Am largit dialogul cu statele neparticipante, invitindu-le sa ia parte la activităţile noastre, pe baza selectiva, atunci cînd pot să îşi aducă contribuţia.

41. Salutam crearea Adunării Parlamentare a C.S.C.E., care a avut prima sa reuniune la Budapesta între 3-5 iulie şi contam pe participarea activa a parlamentarilor la procesul C.S.C.E.

42. Acordam o deosebită importanţa implicarii active a opiniei publice în C.S.C.E. Vom largi posibilităţile pentru contribuţii şi cooperare cu persoane individuale şi organizaţii neguvernamentale în activitatea noastră.

43. Pentru a promova parteneriatul nostru şi pentru a supraveghea mai bine schimbările, am adoptat azi, la Helsinki, un program pentru o C.S.C.E. consolidata şi eficienta, prin Deciziile de la Helsinki. Aceste decizii vor fi aplicate integral şi cu buna-credinţa.

44. Insarcinam consiliul sa adopte măsurile necesare în continuare pentru traducerea lor în viaţa. Consiliul poate adopta orice amendament pe care îl considera necesar la aceste decizii.

45. Textul integral al Documentului de la Helsinki va fi publicat în fiecare stat participant, care-l va face cunoscut cît mai larg posibil.

46. Guvernul Finlandei este rugat sa transmită Secretarului General al Naţiunilor Unite textul Documentului de la Helsinki, care nu este supus înregistrării conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, în vederea circularii acestuia la toţi membrii Organizaţiei, ca document oficial al Naţiunilor Unite.

47. Următoarea conferinţa de analiza va avea loc la Budapesta, în 1994, pe baza modalităţilor Reuniunii de la Helsinki, aplicate mutatis-mutandis, urmînd a fi precizate în continuare de Comitetul Inaltilor Funcţionari, care poate hotărî organizarea unei reuniuni pregătitoare speciale.

DECIZIILE DE LA HELSINKI

I. ÎNTĂRIREA INSTITUŢIILOR ŞI STRUCTURILOR C.S.C.E.

1) Pentru a întări coerenta consultărilor lor şi eficienta acţiunilor lor concertate bazate pe voinţa lor politica comuna, precum şi pentru a dezvolta în continuare aspectele practice ale cooperării între ele, statele participante au hotărît sa reafirme şi sa dezvolte deciziile privind structurile şi instituţiile C.S.C.E. stabilite prin Carta de la Paris şi Documentul de la Praga referitor la dezvoltarea în continuare a instituţiilor şi structurilor C.S.C.E.

În acest scop ele au convenit următoarele

Reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern

2) Reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern, astfel cum sînt prevăzute în Carta de la Paris, vor avea loc, de regula, la fiecare doi ani, cu ocazia conferinţelor de examinare.

3) Ele vor stabili priorităţile şi vor indica orientarea la cel mai înalt nivel politic.

Conferinţele de examinare

4) Conferinţele de examinare, vor preceda reuniunile sefilor de stat sau de guvern. Ele vor fi operationale şi de scurta durata. Sarcinile lor vor fi următoarele

- examinarea gamei întregi de activităţi în cadrul C.S.C.E., inclusiv dezbateri aprofundate privind aplicarea şi analizarea de noi măsuri vizind întărirea procesului C.S.C.E.;

- pregătirea documentului decizional pentru a fi adoptat de reuniune.

5) Pregătirea conferinţelor de examinare, inclusiv ordinea de zi şi modalităţile de desfăşurare, va fi asigurata de Comitetul Inaltilor Funcţionari (C.I.F.), care poate hotărî organizarea unei reuniuni pregătitoare speciale.

Consiliul C.S.C.E.

6) Consiliul este organul central de luare a deciziilor şi de guvernare a C.S.C.E.

7) Consiliul va asigura ca diferitele activităţi ale C.S.C.E. să fie strins legate de scopurile politice fundamentale ale C.S.C.E.

8) Statele participante au convenit sa întărească metodele de lucru ale consiliului şi sa promoveze consultări eficace în timpul reuniunilor sale.

Comitetul Inaltilor funcţionari

9) Conform deciziilor conţinute în Carta de la Paris şi asa cum este prevăzut în Documentul de la Praga, între reuniunile Consiliului C.S.C.E., C.I.F. va fi răspunzător pentru supervizare, directionare şi coordonare şi va acţiona ca agent al consiliului în luarea deciziilor corespunzătoare. Responsabilităţi suplimentare sînt descrise în cap. III al acestui document.

10) Vor fi mai mult folosite punctele de contact şi reţeaua de comunicaţii pentru a supraveghea mai eficient fluxul de informaţii.

11) Funcţiile C.I.F., atunci cînd se va reuni ca Forum Economic, sînt expuse în cap. VII al acestui document.

Preşedintele în exerciţiu

12) Preşedintele în exerciţiu va fi răspunzător, în numele consiliului/ C.I.F., pentru coordonarea şi consultarile privind problemele curente ale C.S.C.E.

13) Preşedintele în exerciţiu va fi rugat sa comunice instituţiilor C.S.C.E. deciziile consiliului şi ale C.I.F. şi, dacă va fi nevoie, să le dea recomandări.

14) În îndeplinirea sarcinilor încredinţate, preşedintele în exerciţiu poate fi asistat, între altele, de

- preşedinţii predecesor şi succesor, actionind împreună ca o troica;

- grupuri ad-hoc de orientare;

- în caz de nevoie, reprezentant personal.

Troica

15) Preşedintele în exerciţiu va putea fi asistat de predecesorul şi succesorul sau, actionind împreună ca o troica, în îndeplinirea sarcinilor încredinţate. Preşedintele în exerciţiu îşi va asuma responsabilitatea acestor sarcini şi va raporta consiliului/C.I.F. asupra activităţii troicii.

Grupuri ad-hoc de orientare

16) Grupuri ad-hoc de orientare pot fi create, de la caz la caz, pentru a-l asista în plus pe preşedintele în exerciţiu, în special în domeniul prevenirii conflictelor, supravegherii crizelor şi rezolvarii diferendelor.

17) Hotărîrea consiliului/C.I.F. de a crea un grup ad-hoc de orientare va fi, în principiu, luată la recomandarea preşedintelui în exerciţiu şi va include precizarea componentei grupului şi mandatul acestuia, în care vor fi definite sarcinile şi obiectivele exacte, precum şi durata mandatului.

18) Dacă problema este urgenta, preşedintele în exerciţiu poate să propună crearea unui grup ad-hoc de orientare după procedura de tăcere. Dacă, în decurs de cinci zile, au fost ridicate obiecţii faţă de aceasta propunere şi dacă după noi consultări ale preşedintelui în exerciţiu nu s-a ajuns la consens, problema va trebui examinata de către C.I.F.

19) Pentru a fi eficient, un grup ad-hoc de orientare va fi compus dintr-un număr restrîns de state participante, inclusiv troica. În stabilirea componentei şi numărului se va ţine seama de necesitatea asigurării imparţialităţii şi eficientei.

20) Consiliul/C.I.F. poate hotărî terminarea sau prelungirea pentru o anumită perioada de timp a activităţii grupului ad-hoc de orientare, precum şi amendarea mandatului, componentei şi instrucţiunilor date acestui grup de orientare.

21) Preşedintele în exerciţiu va raporta pe larg şi în mod regulat C.I.F. asupra activităţii grupului ad-hoc de orientare şi asupra dezvoltarilor conexe.

Reprezentanţi personali

22) Atunci cînd se ocupa de o criza sau un conflict, preşedintele în exerciţiu poate, pe propria-i răspundere, sa desemneze un reprezentant personal cu un mandat clar şi precis. Preşedintele în exerciţiu va informa C.I.F. asupra intentiei de a numi un reprezentant personal şi asupra mandatului acestuia. În rapoartele sale către consiliul C.I.F. preşedintele în exerciţiu va include informaţii cu privire la activităţile reprezentantului personal, precum şi orice recomandări sau observaţii ale acestuia.

Inaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale

23) Consiliul va numi un Înalt Comisar pentru Minorităţi Naţionale. Inaltul Comisar va asigura o "alerta timpurie" şi, dacă este nevoie, o "acţiune timpurie" într-un stadiu cît mai timpuriu posibil al tensiunilor implicind probleme ale minorităţilor naţionale care pot degenera în conflict în zona C.S.C.E., afectind pacea, stabilitatea sau relaţiile dintre statele participante. Inaltul Comisar va putea beneficia de facilităţile Biroului pentru instituţii democratice şi drepturile omului (B.I.D.D.O.) de la Varsovia.

Alte instituţii şi structuri

24) În continuarea Cartei de la Paris şi a Documentului de la Praga, funcţiuni adiţionale atribuite altor instituţii structuri C.S.C.E. sînt descrise în cap. II, III, IV, V şi VI ale acestui document.

25) Statele participante mandatează C.I.F. sa examineze cai şi mijloace care ar permite celor trei instituţii ale C.S.C.E. să-şi îndeplinească mai bine funcţiile. În aceasta privinta, ele vor examina oportunitatea unei înţelegeri care să garanteze un statut internaţional recunoscut pentru Secretariatul C.S.C.E., Centrul pentru prevenirea conflictelor (C.P.C.) şi B.I.D.D.O.

Examinarea aplicării

26) Examinarea aprofundata a aplicării angajamentelor C.S.C.E. va continua sa joace un rol fundamental în activităţile C.S.C.E. intarind astfel cooperarea dintre statele participante.

27) Examinarea aplicării va avea loc, în mod regulat, în timpul conferinţelor de examinare, precum şi la reuniuni speciale convocate în acest scop la B.I.D.D.O. şi la C.P.C., precum şi atunci cînd C.I.F. se întruneşte ca Forum Economic, asa cum prevăd documentele pertinente ale C.S.C.E.

28) Aceasta examinare a aplicării va fi atotcuprinzatoare, într-un spirit de cooperare, permitind abordarea unor probleme precise.

29) Statele participante vor fi invitate să-şi prezinte contribuţiile cu privire la experienta lor de aplicare, cu referire specială la dificultăţile intimpinate, şi să-şi expuna punctele lor de vedere privind aplicarea în toată zona C.S.C.E. Statele participante sînt încurajate sa difuzeze rezumatele contribuţiilor lor înaintea reuniunii.

30) Examinarea ar trebui să ofere posibilitatea de a identifica acţiuni care ar fi necesare pentru abordarea problemelor. Reuniunile la care are loc examinarea aplicării pot sa atragă atenţia C.I.F. asupra oricărei sugestii privind măsurile de imbunatatire a aplicării pe care le considera de dorit.

Comunicaţii

31) Reţeaua de comunicaţii a C.S.C.E. este un instrument important pentru aplicarea Documentului de la Viena din 1992 şi a altor documente şi înţelegeri. Întrucît capacitatea C.S.C.E. de a se ocupa de situaţii de urgenta a fost dezvoltata, reţeaua joaca un rol nou şi vital în furnizarea de mijloace perfectionate pentru comunicaţii urgente statelor participante. În aceasta privinta, este esenţial ca toate statele participante să fie conectate la acest sistem. Comitetul Consultativ al C.P.C. va urmări progresele şi, dacă va fi necesar, va recomanda soluţii pentru probleme tehnice.

II. INALTUL COMISAR AL C.S.C.E. PENTRU MINORITĂŢI NAŢIONALE

1) Statele participante decid sa creeze un post de Înalt Comisar al C.S.C.E. pentru minorităţi naţionale.

Mandat

2) Inaltul Comisar va acţiona sub egida C.I.F. şi va fi, în consecinţa, un instrument de prevenire a conflictelor într-un stadiu cît mai timpuriu posibil.

3) Inaltul Comisar va asigura o "alerta timpurie" şi, dacă va fi nevoie, o "acţiune timpurie" într-un stadiu cît mai incipient în legătură cu tensiunile implicind probleme ale minorităţilor naţionale care nu au depăşit încă stadiul unei alerte timpurii, dar care, după părerea Inaltului Comisar, sînt susceptibile sa degenereze într-un conflict în aria C.S.C.E., afectind pacea, stabilitatea sau relaţiile dintre statele participante şi necesitind atenţia sau acţiunea Consiliului C.S.C.E. sau ale C.I.F.

4) În cadrul mandatului, bazat pe principiile şi angajamentele C.S.C.E., Inaltul Comisar, a cărui activitate va fi confidenţială, va acţiona independent de toate părţile direct implicate în tensiuni.

5. a) Inaltul Comisar va examina probleme ale minorităţilor naţionale ce se pun în statul al cărui resortisant sau rezident este, sau probleme implicind minoritatea naţionala căreia Inaltul Comisar îi aparţine, numai dacă toate părţile direct implicate accepta acest lucru, inclusiv statul implicat.

5. b) Inaltul Comisar nu va examina probleme ale minorităţilor naţionale în situaţii comportind acte organizate de terorism.

5. c) Inaltul Comisar nu va lua în considerare nici violari ale angajamentelor C.S.C.E. privind o persoană individuală aparţinînd unei minorităţi naţionale.

6) În examinarea unei situaţii, Inaltul Comisar va tine în întregime seama de mijloacele democratice şi instrumentele internaţionale aplicabile în aceasta situaţie, precum şi de folosirea lor de către părţile implicate.

7) Cînd o anumită problema a minorităţilor naţionale va fi adusă în atenţia C.F.I., implicarea Inaltului Comisar va necesita cererea şi un mandat specific din partea C.F.I.

Profil, desemnare, sprijin

8) Inaltul Comisar va fi o personalitate internationala eminenta cu o bogata experienta în domeniu, de la care se poate aştepta sa dea dovadă de imparţialitate în îndeplinirea funcţiilor sale.

9) Inaltul Comisar va fi numit de Consiliul C.S.C.E. prin consens, la recomandarea C.I.F., pentru o perioadă de trei ani care poate fi prelungită doar o singură dată pentru încă o perioadă de trei ani.

10) Inaltul Comisar va putea beneficia de mijloacele B.I.D.D.O. de la Varsovia şi în special de informaţii relevante privind toate aspectele problemelor minorităţilor naţionale existente la B.I.D.D.O.

Alerta timpurie

11) Inaltul Comisar

11. a) va stringe şi va primi informaţii privind probleme ale minorităţilor naţionale din surse indicate mai jos (vezi paragrafele 23)-25) din Supliment);

11. b) va evalua cît mai repede posibil rolul părţilor direct interesate, natura tensiunilor şi dezvoltarile recente care au avut loc, precum şi, dacă este posibil, eventualele consecinţe pentru pacea şi stabilitatea în aria C.S.C.E.;

11. c) în acest scop, el va fi în măsura sa viziteze în conformitate cu paragraful 17) şi paragrafele 27)-30) din Supliment, orice stat participant şi sa comunice personal, sub rezerva prevederilor paragrafului 25), cu părţile direct implicate pentru a obţine informaţii de prima mina cu privire la situaţia minorităţilor naţionale.

12) Inaltul Comisar poate, în cursul vizitei într-un stat participant pentru obţinerea informatiei de prima mina de la toate părţile direct implicate, sa discute problemele cu părţile şi, unde e cazul, sa promoveze dialogul, încrederea şi cooperarea dintre ele.

Declanşarea unei alerte timpurii

13) Dacă, pe baza schimbului de comunicări şi contacte cu părţile respective, Inaltul Comisar va conchide ca exista prima facie riscul unui potenţial conflict (astfel cum este stipulat în paragraful 3), el poate declansa o alerta timpurie care va fi comunicată prompt C.I.F. de către preşedintele în exerciţiu.

14) Preşedintele în exerciţiu va include aceasta alerta timpurie pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a C.I.F. Dacă un stat considera ca o alerta timpurie necesita consultări rapide, el poate iniţia procedura prevăzută în anexa nr. 2 din Rezumatul concluziilor Reuniunii Consiliului C.S.C.E. de la Berlin ("Mecanismul de urgenta").

15) Inaltul Comisar va explica C.I.F. motivele declanşării alertei timpurii.

Acţiune timpurie

16) Inaltul Comisar poate recomanda să fie autorizat să între în noi contacte şi consultări strinse cu părţile implicate în vederea unor posibile soluţii conform mandatului care trebuie să facă obiectul unei decizii a C.I.F. C.I.F. va putea decide în consecinţa.

Responsabilitate

17) Inaltul Comisar îl va consulta pe preşedintele în exerciţiu înainte de a se deplasa în statul participant pentru a examina o situaţie tensionala implicind minorităţile naţionale. Preşedintele în exerciţiu va consulta confidenţial statul(ele) participant(e) şi va putea avea consultări mai largi.

18) După vizitarea unui stat participant, Inaltul Comisar va remite preşedintelui în exerciţiu rapoarte strict confidenţiale cu privire la constatările sale şi cu privire la progresele implicarii sale într-o anumită problema.

19) După implicarea sa într-o anumită problema, Inaltul Comisar va raporta preşedintelui în exerciţiu asupra constatărilor, rezultatelor şi concluziilor sale. Într-un termen de o luna preşedintele în exerciţiu va consulta confidenţial asupra constatărilor, rezultatelor şi concluziilor statul(ele) implicat(e) şi poate avea consultări mai largi. După aceea, raportul împreună cu posibile comentarii va fi transmis C.I.F.

20) Dacă Inaltul Comisar conchide ca situaţia este pe cale de a degenera într-un conflict, sau dacă Inaltul Comisar considera ca posibilităţile sale de acţiune au fost epuizate, Inaltul Comisar va informa C.I.F. despre acest lucru prin intermediul preşedintelui în exerciţiu.

21) Dacă C.I.F. va fi implicat într-o anumită problema, Inaltul Comisar va furniza informaţii şi, la cerere, recomandări pentru C.I.F. sau pentru orice alta instituţie sau organizaţie pe care C.I.F. le poate invita, în conformitate cu prevederile cap. III al acestui document, sa întreprindă măsuri în legătură cu tensiunile sau conflictul respectiv.

22) Inaltul Comisar, dacă va fi solicitat de către C.I.F. şi ţinînd seama în mod corespunzător de cerinţele de confidenţialitate ale mandatului sau, va prezenta informaţii în legătură cu activitatea sa la reuniunile C.S.C.E. de aplicare a angajamentelor privind dimensiunea umană.

SUPLIMENT

Sursele de informare cu privire la problemele minorităţilor naţionale

23) Inaltul Comisar poate

23. a) stringe şi primi informaţii privind situaţia minorităţilor naţionale şi rolul părţilor implicate în aceasta din orice sursa, inclusiv din mijloacele mass-media şi organizaţiile neguvernamentale, cu excepţiile prevăzute în paragraful 25);

23. b) primi anumite rapoarte de la părţile direct implicate privind evolutiile în problemele minorităţilor naţionale. Acestea pot include rapoarte în legătură cu violarea angajamentelor C.S.C.E. privind minorităţile naţionale, precum şi alte violari în contextul problemelor minorităţilor naţionale.

24) Asemenea rapoarte specifice către Inaltul Comisar ar trebui sa răspundă următoarelor cerinţe

- ele trebuie să fie scrise, adresate Inaltului Comisar ca atare şi sa conţină numele şi adresa completa ale semnatarului;

- ele trebuie să conţină o expunere actuala a evolutiilor care sînt relevante pentru situaţia persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale şi rolul părţilor implicate în acestea, care au avut loc recent, în principiu în cursul ultimelor douasprezece luni. Rapoartele trebuie să conţină informaţii suficient de substanţiale.

25) Inaltul Comisar nu va comunică şi nu va răspunde la comunicările din partea vreunei persoane sau organizaţii care practica sau scuza public terorismul sau violenta.

Părţile direct implicate

26) Părţile direct implicate în tensiuni care pot furniza rapoarte specifice Inaltului Comisar şi cu care Inaltul Comisar va urmări sa comunice în persoana în cursul vizitei într-un stat participant sînt următoarele

26. a) guvernele statelor participante, inclusiv, dacă este cazul, autorităţile regionale şi locale în zonele în care trăiesc minorităţile naţionale;

26. b) reprezentanţii asociaţiilor, organizaţiilor neguvernamentale, grupelor religioase şi ai altor grupe ale minorităţilor naţionale direct implicate şi prezente în aria de tensiune, care sînt autorizate de persoanele aparţinînd minorităţilor respective să le reprezinte.

Condiţii pentru deplasarea Inaltului Comisar

27) Înaintea unei vizite preconizate, Inaltul Comisar va supune statului participant interesat informaţia specifică privind scopul prevăzut al acestei vizite. În decurs de doua saptamini, statul(ele) interesat(e) se va (vor) consulta cu Inaltul Comisar în legătură cu obiectivele vizitei, care pot include promovarea dialogului, încrederii şi cooperării între părţi. După intrarea pe teritoriul statului interesat, acesta va facilita deplasarea şi comunicarea neingradita a Inaltului Comisar, sub rezerva prevederilor din paragraful 25) de mai sus.

28) Dacă statul interesat nu permite Inaltului Comisar intrarea în ţara, deplasarea şi comunicarea neingradita, Inaltul Comisar va informa despre aceasta C.I.F.

29) În cursul unei asemenea vizite, sub rezerva prevederilor din paragraful 25), Inaltul Comisar va putea consulta părţile implicate şi va putea primi informaţii confidenţiale de la orice persoană individuală, grup sau organizaţie direct interesată în problemele de care este sesizat. Inaltul Comisar va respecta caracterul confidenţial al informatiei.

30) Statele participante se vor abţine de a lua orice măsură împotriva persoanelor, organizaţiilor sau instituţiilor pentru ca au avut contacte cu Inaltul Comisar.

Inaltul Comisar şi implicarea experţilor

31) Inaltul Comisar poate decide sa ceara asistenţa din partea a cel mult trei experţi cu experienta corespunzătoare în probleme specifice în care sînt necesare scurte investigari şi recomandări specializate.

32) Dacă va decide să facă apel la experţi, Inaltul Comisar va stabili un mandat clar definit şi un calendar al activităţii experţilor.

33) Experţii se vor deplasa într-un stat participant numai împreună cu Inaltul Comisar. Mandatul lor va fi parte integrantă a mandatului Inaltului Comisar şi li se vor aplica aceleaşi condiţii de deplasare.

34) Avizul şi recomandările cerute din partea experţilor vor fi supuse confidenţial Inaltului Comisar care va fi răspunzător pentru activitatea şi rapoartele experţilor şi va decide dacă şi în ce forma aceste avize şi recomandări vor fi comunicate părţilor interesate. Ele nu vor fi obligatorii. Dacă Inaltul Comisar decide să facă disponibile avizul şi recomandările, statul(ele) interesat(e) va(vor) avea posibilitatea să le comenteze.

35) Experţii vor fi selectaţi de Inaltul Comisar asistat de B.I.D.D.O. din lista de experţi la dispoziţia acestuia din urma, conform prevederilor Documentului Reuniunii de la Moscova.

36) Experţii nu pot fi resortisanti sau rezidenţi ai statului participant interesat, nici vreuna din persoanele desemnate de statul interesat sau vreun expert împotriva căruia statul participant a formulat anterior rezerve. Experţii nu pot fi nici resortisanti, nici rezidenţi ai statului participant, nici vreuna din persoanele desemnate de acesta pentru a fi incluse în lista de experţi; printre experţi nu poate fi mai mult de un resortisant sau rezident al unui stat participant.

Bugetul

37) Un buget separat va fi stabilit la B.I.D.D.O., care va furniza, după cum va fi cazul, sprijin logistic pentru deplasări şi comunicaţii. Bugetul va fi finanţat de statele participante conform baremului de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. Detalii vor fi stabilite de Comitetul Financiar şi aprobate de C.I.F.

III. ALERTA TIMPURIE, PREVENIREA CONFLICTELOR ŞI SUPRAVEGHEREA CRIZELOR (INCLUSIV MISIUNI DE ANCHETA ŞI DE RAPORTORI ŞI OPERAŢIUNI C.S.C.E. DE MENŢINERE A PĂCII), REGLEMENTAREA PAŞNICĂ A DIFERENDELOR

Alerta timpurie, prevenirea conflictelor şi supravegherea crizelor (inclusiv misiuni de ancheta şi de raportori şi operaţiuni C.S.C.E. de menţinere a păcii)

1) Statele participante au hotărît sa întărească structura consultărilor lor politice şi sa sporeasca frecventa acestora, sa prevadă un dialog mai flexibil şi mai activ, precum şi un sistem mai bun de alerta timpurie şi de reglementare a diferendelor, conferind un rol mai activ în prevenirea şi rezolvarea conflictelor, completat, în caz de necesitate, cu operaţiuni de menţinere a păcii.

2) Statele participante au hotărît sa întărească capacitatea lor de a identifica cauzele profunde ale tensiunilor printr-o examinare mai riguroasă a aplicării angajamentelor care va fi efectuată atît de B.I.D.D.O., cît şi de C.P.C. Ele au hotărît, de asemenea, sa imbunatateasca capacitatea lor de a stringe informaţii de a supraveghea evoluţia situaţiei, precum şi abilitatea de a aplica deciziile privind măsurile viitoare. Ele s-au angajat din nou sa coopereze în mod constructiv în folosirea întregii game de posibilităţi existente în cadrul C.S.C.E. de prevenire şi soluţionare a conflictelor.

Alerta timpurie şi acţiune preventivă

3) Pentru a fi alertate din timp asupra situaţiilor din aria C.S.C.E. care au potenţialul de a degenera în crize, exclusiv în conflicte armate, statele participante vor recurge intens la consultări politice aprofundate desfăşurate în mod regulat în cadrul structurilor şi instituţiilor C.S.C.E., inclusiv la reuniunile de examinare a aplicării angajamentelor.

4) C.I.F., actionind ca agent al consiliului, va avea responsabilitatea fundamentală în aceasta privinta.

5) Fără a prejudicia dreptul oricărui stat de a ridica vreo problema, asemenea situaţii pot fi aduse în atenţia C.I.F., prin intermediul preşedintelui în exerciţiu, printre altele, de către

- orice stat direct implicat într-un diferend;

- un grup de 11 state neimplicate direct în diferend;

- Inaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale în ecuatii cînd, după părerea lui, acestea risca să se transforme într-un conflict sau depăşesc aria sa de acţiune;

- Comitetul Consultativ al C.P.C. în conformitate cu paragraful 33 al Documentului de la Praga;

- Comitetul Consultativ al C.P.C. după folosirea mecanismului de consultări şi cooperare în legătură cu activităţi militare neobisnuite;

- prin folosirea mecanismului pentru dimensiunea umană sau a Principiilor şi Prevederilor de la Valletta privind Procedura C.S.C.E. de reglementare paşnică a diferendelor.

Supravegherea politica a crizelor

6) C.I.F. va promova luarea de către statul sau statele interesate de măsuri pentru evitarea oricărei acţiuni care ar putea agrava situaţia şi, dacă e cazul, va recomanda alte proceduri şi mecanisme pentru rezolvarea paşnică a diferendului.

7) Pentru a facilita examinarea situaţiei, el poate =????face un aviz sau recomandare independente din partea unor experţi, instituţii organizaţii internaţionale competente.

8) Dacă C.I.F. conchide ca este necesară o acţiune concertata a C.S.C.E., el va stabili procedura ce urmează a fi folosită ţinînd seama de natura situaţiei. El îşi va asuma, actionind în numele consiliului, întreaga responsabilitate a C.S.C.E. pentru supravegherea crizei în vederea rezolvarii acesteia. El va putea, între altele, sa hotărască stabilirea unui cadru pentru o soluţie neîntemeiată sau sa trimită o misiune de raportori sau de ancheta. C.I.F. poate, de asemenea, sa initieze sau sa promoveze acţiuni de bune oficii, mediere sau conciliere.

9) În acest context, C.I.F. poate incredinta sarcini

- preşedintelui în exerciţiu, care poate desemna un reprezentant personal pentru îndeplinirea anumitor sarcini, astfel cum sînt definite în paragraful 22) din cap. I al acestui document;

- preşedintelui în exerciţiu, asistat de predecesorul şi succesorul sau, actionind împreună ca o troica, astfel cum este definit în paragraful 15) din cap. I al acestui document;

- unui grup ad-hoc de orientare compus din reprezentanţi ai statelor participante, astfel cum este definit în paragrafele 16) - 21) din cap. I al prezentului document.

- Comitetului Consultativ al C.P.C. sau altor instituţii ale C.S.C.E.

10) După ce C.I.F. a stabilit procedura de aplicat, el va elabora un mandat precis de acţiune, inclusiv prevederi privind rapoartele ce îi vor fi prezentate într-un termen convenit. În limitele acestui mandat cei cărora C.I.F. le-a delegat sarcini conform paragrafului precedent vor avea libertatea sa hotărască cum sa procedeze, cu cine să se consulte şi caracterul recomandărilor pe care să le facă.

11) Toate statele implicate în situaţia respectiva vor coopera în întregime cu C.I.F. şi agenţii pe care i-a desemnat.

Instrumentele de prevenire a conflictelor şi de supraveghere a crizelor

Misiuni de ancheta şi de raportori

12) Misiuni de ancheta şi de raportori pot fi folosite ca instrumente de prevenire a conflictelor şi de supraveghere a crizelor.

13) Fără a prejudicia prevederile paragrafului 13 din Documentul de la Moscova în legătură cu problemele privind dimensiunea umană şi ale paragrafului 29 din Documentul de la Praga în legătură cu Activităţile Militare Neobisnuite, Comitetul Inaltilor Funcţionari sau Comitetul Consultativ al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor pot hotărî, prin consens, crearea unor asemenea misiuni. Aceste decizii vor conţine, pentru fiecare caz, un mandat clar definit.

14) Statul (statele) participant(e) va (vor) coopera integral cu misiunea trimisa pe teritoriul sau conform mandatului şi va (vor) facilita activitatea acesteia.

15) Rapoartele misiunilor de ancheta şi de raportori vor fi supuse spre examinare Comitetului Inaltilor Funcţionari sau, după caz, Centrului pentru Prevenirea Conflictelor. Aceste rapoarte, precum şi orice observaţii prezentate de statul (statele) vizitat(e) vor rămîne confidenţiale pînă la examinarea lor. În principiu, rapoartele vor fi făcute publice. Dacă, totuşi, misiunea sau statul (statele) vizitat(e) cere (cer) ca aceste rapoarte sa ramina confidenţiale, ele nu vor fi făcute publice, decît dacă statele participante vor hotărî altfel.

16) Cu excepţia cazurilor cînd sînt asigurate pe baza voluntara, cheltuielile misiunilor de ancheta şi de raportori vor fi suportate de toate statele participante în conformitate cu baremul de contribuţii.

Menţinerea păcii de către C.S.C.E.

17) Menţinerea păcii constituie un element operational important al întregii capacităţi a C.S.C.E. de prevenire a conflictelor şi supraveghere a crizelor menit a completa procesul politic de soluţionare a diferendelor. Activităţile C.S.C.E. de menţinere a păcii pot fi întreprinse în caz de conflict într-un stat participant sau între state participante pentru a contribui la menţinerea păcii şi stabilitatii în sprijinirea eforturilor ce au loc pentru o soluţie politica.

18) Operaţiunile C.S.C.E de menţinere a păcii vor include, conform mandatului acestora, personal civil şi/sau militar, mergind de la o operaţiune limitată la una de anvergura, care poate fi de diverse forme, inclusiv misiuni de observatori şi de supraveghere şi largi desfăşurări de forte. Activităţi de menţinere a păcii ar putea servi, între altele, pentru observarea încetării focului şi ajutorarea menţinerii acesteia, supravegherea retragerii trupelor, sprijinirea respectării legii ai ordinii, acordarea asistenţei umanitare şi medicale şi ajutorarea refugiatilor.

19) Activităţile C.S.C.E. de menţinere a păcii vor fi întreprinse ţinînd în mod corespunzător seama de responsabilităţile Naţiunilor Unite în acest domeniu şi vor fi desfăşurate întotdeauna în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite. Activităţile C.S.C.E. de menţinere a păcii sînt prezentate, în special, în cadrul cap. VIII al Cartei Naţiunilor Unite. În planificarea şi desfăşurarea acţiunilor de menţinere a păcii, C.S.C.E. va putea apela la experienta şi competenţa Organizaţiei Naţiunilor Unite.

20) Preşedintele în exerciţiu va asigura informarea deplina a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite cu privire la activităţile C.S.C.E. de menţinere a păcii.

21) Consiliul sau C.I.F., actionind drept agent al acestuia, poate ajunge la concluzia ca, datorită caracterului specific al unei anumite operaţiuni şi a anvergurii preconizate a acesteia, problema ar trebui deferita de către statele participante Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.

22) Operaţiunile C.S.C.E. de menţinere a păcii nu vor antrena acţiuni coercitive.

23) Operaţiunile de menţinere a păcii necesita consimţămîntul părţilor direct implicate.

24) Operaţiunile de menţinere a păcii vor fi desfăşurate impartial.

25) Operaţiunile de menţinere a păcii nu pot fi considerate ca substitut al reglementării negociate şi deci trebuie înţelese ca fiind limitate în timp.

25) Unul sau mai multe state participante pot adresa C.I.F., prin intermediul preşedintelui în exerciţiu, cereri de a se iniţia operaţiuni C.S.C.E. de menţinere a păcii.

27) C.I.F. poate cere Comitetului Consultativ al C.P.C. sa examineze ce activităţi de menţinere a păcii ar putea fi cele mai corespunzătoare situaţiei şi sa supună recomandările sale C.I.F. pentru luarea deciziei.

28) Operaţiunile de menţinere a păcii se vor desfăşura sub controlul şi conducerea politica generală a C.I.F.

29) Deciziile de a iniţia şi trimite operaţiuni de menţinere a păcii vor fi luate prin consens de către Consiliu sau C.I.F. actionind ca agent al acestuia.

30) Consiliul/C.I.F. va adopta aceste decizii numai după ce toate părţile interesate vor fi demonstrat angajamentul lor de a crea condiţii favorabile pentru desfăşurarea operaţiunii, între altele, prin procesul de reglementare paşnică şi voinţa lor de a coopera. Înainte ca decizia de trimitere a unei misiuni să fie luată, trebuie să fie întrunite următoarele condiţii

- instaurarea unei încetări efective şi durabile a focului;

- încheierea cu părţile interesate de memorandumuri privind înţelegerile necesare şi

- prevederea de garanţii de securitate, în orice moment, pentru personalul implicat.

31) Misiunile vor fi trimise cît mai repede posibil după adoptarea acestei decizii.

32) Deciziile C.I.F. de a stabili o operaţiune de menţinere a păcii vor include adoptarea unui mandat clar şi precis.

33) În stabilirea unei misiuni, C.I.F. va lua în considerare implicatiile financiare preconizate.

34) Termenii mandatului pentru o operaţiune de menţinere a păcii vor defini modalităţile practice şi vor determina nevoile de personal şi alte resurse. Pregătirea termenilor mandatului va fi facuta, în caz de necesitate, de Comitetul Consultativ al C.P.C. Ei vor fi adoptati de C.I.F., dacă nu se va conveni altfel.

35) Toate statele participante pot lua parte la operaţiunile C.S.C.E. de menţinere a păcii. Consultări corespunzătoare vor fi desfăşurate de către preşedintele în exerciţiu. Statele participante vor fi invitate de către preşedintele în exerciţiu al C.I.F. să contribuie, pe baza individuală, la o operaţiune, de la caz la caz.

36) Personalul va fi furnizat de către statele participante, individual.

37) Părţile interesate vor fi consultate în legătură cu statele participante care vor furniza personal pentru operaţiune.

38) Consiliul/C.I.F. va trece în mod regulat în revista o operaţiune şi va lua orice hotărîre necesară în legătură cu desfăşurarea acesteia, ţinînd seama de evoluţia situaţiei politice şi a situaţiei de pe teren.

Calea ierarhica

39) Consiliul/C.I.F. va incredinta întreaga conducere operationala a unei operaţiuni preşedintelui în exerciţiu asistat de un grup ad-hoc stabilit la C.P.C. Preşedintele în exerciţiu va prezida grupul ad-hoc şi, în acesta calitate, va fi responsabil în faţa grupului şi va primi, în numele grupului, rapoartele şefului de misiune. Grupul ad-hoc va fi, de regula, format din reprezentanţi ai predecesorului şi succesorului preşedintelui în exerciţiu, din reprezentanţi ai statelor participante care au furnizat personal pentru misiune şi statelor participante care au alocat alte condiţii practice semnificative pentru aceasta operaţiune.

40) Grupul ad-hoc va asigura întregul sprijin operational pentru misiune şi va supraveghea desfăşurarea acesteia. El va acţiona ca un punct de contact 24 din 24 de ore pentru Şeful misiunii şi-l va asista pe acesta după cum va fi necesar.

41) Legătură constanta între operaţiune şi toate statele participante va fi asigurata de către Comitetul Consultativ al C.P.C., prin intermediul informărilor regulate din partea grupului ad-hoc.

42) În toate cazurile cînd C.I.F. va atribui C.P.C. sarcini în legătură cu menţinerea păcii, Comitetul Consultativ al C.P.C. va fi responsabil în faţa C.I.F. pentru îndeplinirea acestor sarcini.

Şeful misiunii

43) Preşedintele în exerciţiu, după consultări corespunzătoare, va desemna un şef de misiune pentru a fi confirmat de C.I.F.

44) Şeful misiunii va fi responsabil în faţa preşedintelui în exerciţiu. Şeful misiunii va consulta şi va urma directivele grupului ad-hoc.

45) Şeful misiunii va exercita comanda operationala în zona misiunii.

Aranjamente financiare

46) Operaţiunile de menţinere a păcii necesita o baza financiară solida şi trebuie să fie planificate cu maximum de eficienta, ţinînd seama de cel mai bun raport posibil dintre cost şi eficienta, pe baza estimarilor precise ale cheltuielilor.

47) Costurile activităţilor C.S.C.E. de menţinere a păcii vor fi suportate de către toate statele participante la C.S.C.E. La începutul fiecărui an calendaristic, C.I.F. va stabili un plafon rezonabil al costurilor operaţiunilor de menţinere a păcii cărora li se va aplica baremul de contribuţii al C.S.C.E. Dincolo de aceasta limita, alte înţelegeri speciale vor fi negociate şi convenite prin consens. Va fi necesară plata integrală şi la timp a contribuţiilor.

48) Contribuţii suplimentare vor putea fi furnizate de state participante pe baza voluntara.

49) Decontarea financiară va fi asigurata de preşedintele în exerciţiu prin rapoarte regulate prezentate statelor participante.

50) Dacă va fi cazul, se va constitui un fond de demaraj pentru acoperirea cheltuielilor iniţiale ale operaţiunii. Contribuţii ale unui stat participant la fondul de demaraj vor fi deduse din cota-parte a statului respectiv din cheltuielile legate de aceasta operaţiune.

51) Comitetul Consultativ al C.P.C. este însărcinat sa supună C.I.F. pînă la sfîrşitul anului 1992 recomandări privind modalităţile financiare ale operaţiunilor C.S.C.E. de menţinere a păcii, precizînd, între altele, cheltuielile care să fie repartizate între statele participante în conformitate cu paragrafele precedente.

Cooperarea cu organizaţii regionale şi transatlantice

52) C.S.C.E. va putea beneficia de resursele şi experienta şi competenţa posibile ale organizaţiilor existente, cum sînt C.E.E., N.A.T.O. şi U.E.O. şi ar putea, deci, solicita acestora sa pună resursele lor la dispoziţia sa pentru a o sprijini în desfăşurarea activităţilor sale de menţinere a păcii. Alte instituţii şi mecanisme, inclusiv mecanismul de menţinere a păcii al Comunităţii Statelor Independente (C.S.I.), pot fi, de asemenea, solicitate de C.S.C.E. sa sprijine operaţiunile de menţinere a păcii în zona C.S.C.E.

53) Decizii ale C.S.C.E. vizind obţinerea unui sprijin al vreuneia din aceste organizaţii vor fi luate de la caz la caz, permitindu-se consultări prealabile cu statele participante care fac parte din organizaţiile respective. Statele participante la C.S.C.E. vor lua, de asemenea, în considerare consultarile desfăşurate de preşedintele în exerciţiu privind preconizata participare la misiune, în lumina mărimii preconizate a operaţiunii şi a caracterului specific al conflictului.

54) Contribuţiile acestor organizaţii nu vor afecta procedurile pentru stabilirea, desfăşurarea şi conducerea operaţiunilor C.S.C.E. de menţinere a păcii, astfel cum este prevăzut în paragrafele 17)-51) de mai sus, iar implicarea vreuneia din aceste organizaţii nu afectează principiul ca toate statele participante pot lua parte la operaţiunile C.S.C.E. de menţinere a păcii, astfel cum este prevăzut în paragraful 35) de mai sus.

55) Organizaţiile contribuitoare la operaţiunile C.S.C.E. de menţinere a păcii vor îndeplini sarcinile definite şi convenite în comun în legătură cu aplicarea practica a mandatului C.S.C.E.

56) Grupul ad-hoc va stabili şi va menţine o comunicare efectivă cu orice organizaţie ale carei resurse vor putea fi folosite în legătură cu activităţile C.S.C.E de menţinere a păcii.

Reglementarea paşnică a diferendelor

57) Statele participante considera ca angajamentul lor de a reglementa diferendele dintre ele prin mijloace paşnice constituie unul din fundamentele procesului C.S.C.E. În opinia lor, reglementarea paşnică a diferendelor este o componenta esenţială a întregii capacităţi a C.S.C.E. de a supraveghea efectiv schimbarea şi de a contribui la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.

58) Statele participante saluta activitatea desfăşurată în acest scop de Reuniunea de la Helsinki. Îndeosebi, ele au fost încurajate de progrese semnificative realizate în probleme privind crearea unei curţi de conciliere şi arbitraj în cadrul C.S.C.E., întărirea mecanismului de la Valletta şi stabilirea unei proceduri de conciliere a C.S.C.E., inclusiv de conciliere directionata, pentru care au fost prezentate propuneri.

59) Ţinînd seama de importanţa problemei şi de discutiile care au avut loc aici, la Helsinki, ele au hotărît sa continue elaborarea unui ansamblu cuprinzator de măsuri vizind lărgirea posibilităţilor de care dispune C.S.C.E. pentru a asista statele în rezolvarea paşnică a diferendelor lor.

60) În acest sens, Consiliul ministrilor de externe şi C.I.F. ar putea juca un rol important, îndeosebi prin încurajarea recurgerii mai largi la conciliere.

61) În consecinţa, intentionind obţinerea rapida de rezultate, ele au hotărît convocarea unei reuniuni C.S.C.E. la Geneva, a carei prima faza va avea loc de la 12 la 23 octombrie 1999, pentru negocierea unui ansamblu cuprinzator şi coerent de măsuri, asa cum au fost ele menţionate mai sus. Ele vor lua în considerare ideile exprimate privind introducerea unui element de constringere în procedura de conciliere, crearea unei curţi de conciliere şi arbitraj în cadrul C.S.C.E., precum şi alte mijloace.

62) Rezultatele reuniunii vor fi supuse Consiliului ministrilor de externe la Reuniunea de la Stockholm din 14-15 decembrie 1992 pentru aprobare şi, dacă este cazul, pentru deschidere spre semnare.

IV. RELAŢII CU ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE, RELAŢII CU STATE NEPARTICIPANTE, ROLUL ORGANIZAŢIILOR NEGUVERNAMENTALE (N.G.O.)

1) Noile sarcini care stau în faţa C.S.C.E. reclama relaţii mai bine definite şi contacte mai strinse cu organizaţii internaţionale, îndeosebi cu Organizaţia Naţiunilor Unite, şi cu state neparticipante. C.S.C.E. rămîne, în acelaşi timp, un proces ale cărui activităţi depăşesc cu mult relaţiile formale între guverne, implicind cetăţeni şi societăţi ale statelor participante. Succesul eforturilor de edificare a unei ordini paşnice şi democratice durabile şi de supraveghere a procesului schimbării reclama un aport mai structurat şi substanţial din partea grupurilor, persoanelor individuale, statelor şi organizaţiilor din afară procesului C.S.C.E.

În acest scop, statele participante au hotărît următoarele

Relaţii cu organizaţii internaţionale

2) Statele participante, reafirmind angajamentele la care au subscris în termenii Cartei Naţiunilor Unite, declara înţelegerea lor ca C.S.C.E. este un aranjament regional în sensul cap. VIII al Cartei Naţiunilor Unite şi ca în aceasta calitate constituie o legătură importanţa între securitatea europeană şi globală. Drepturile şi responsabilităţile Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite rămîn intacte în integritatea lor.

3) Reamintind deciziile pertinente din Documentul de la Praga, statele participante vor îmbunătăţi contactele şi cooperarea practica cu organizaţiile internaţionale corespunzătoare.

4) Ele vor putea, în consecinţa, sa invite organizaţiile şi instituţiile internaţionale menţionate în Documentul de la Praga, precum şi, dacă e cazul, alte instituţii şi organizaţii să prezinte contribuţii.

5) Acestea şi alte organizaţii şi instituţii, după cum se va fi convenit, pot fi invitate sa asiste la reuniuni şi seminarii C.S.C.E. în calitate de oaspeti de onoare cu placuta purtind numele lor.

6) Ele vor face pe deplin uz de schimb de informaţii conform paragrafului 44 din Documentul de la Praga.

Relaţii cu statele mediteraneene neparticipante

7) Reamintind prevederile Actului Final şi ale altor documente pertinente ale C.S.C.E. şi conform practicii stabilite, statele mediteraneene neparticipante vor continua să fie invitate să contribuie la activităţile C.S.C.E.

8) Măsuri vizind lărgirea ariei de cooperare cu statele mediteraneene neparticipante sînt prevăzute în cap. X.

Relaţii cu state neparticipante

9) În conformitate cu paragraful 45 al Documentului de la Praga, statele participante intenţionează sa aprofundeze cooperarea lor şi sa dezvolte substanţial relaţiile cu state neparticipante, cum este Japonia, care manifesta interes faţă de C.S.C.E., impartasesc principiile şi scopurile sale şi sînt activ angajate în cooperarea europeană prin organizaţii competente.

10) În acest scop, Japonia va fi invitata sa asiste la reuniunile C.S.C.E., inclusiv cele ale sefilor de stat sau de guvern, ale Consiliului C.S.C.E., ale Comitetului Inaltilor Funcţionari şi altor organe corespunzătoare ale C.S.C.E. care examinează probleme specifice ale consultării şi cooperării largite.

11) Reprezentanţii Japoniei pot prezenta contribuţii la aceste reuniuni, fără a participa la pregătirea şi adoptarea deciziilor, în probleme în care Japonia este direct interesată şi/sau doreşte sa coopereze activ cu C.S.C.E.

Creşterea transparenţei activităţilor C.S.C.E., promovarea înţelegerii rolului C.S.C.E., lărgirea rolului O.N.G.

12) Statele participante vor spori transparenta instituţiilor şi structurilor C.S.C.E. şi vor asigura o larga diseminare a informaţiilor privind C.S.C.E.

13) În acest scop

- preşedintele în exerciţiu, asistat de Secretariatul C.S.C.E. va organiza intilniri de informare asupra procesului de consultări politice;

- instituţiile C.S.C.E., în limita bugetului lor, vor furniza informaţii publicului şi vor organiza intilniri publice de informare asupra activităţii lor;

- Secretariatul va facilita fluxul de informaţii şi contactele cu mass-media, avînd în vedere faptul ca problemele privind politica C.S.C.E rămîn în responsabilitatea statelor participante.

14) Statele participante vor oferi organizaţiilor neguvernamentale posibilitatea unei implicari sporite în activităţile C.S.C.E.

15) În consecinţa, ele

- vor aplica la toate reuniunile C.S.C.E. prevederile convenite anterior privind accesul O.N.G. la anumite reuniuni ale C.S.C.E.;

- vor oferi O.N.G. acces la toate şedinţele plenare ale conferinţelor de examinare, seminariilor, atelierelor şi reuniunilor B.I.D.D.O., ale C.I.F. cînd acesta se întruneşte ca Forum Economic, ale reuniunilor de examinare a aplicării angajamentelor privind drepturile omului, precum şi ale altor reuniuni de experţi. În afară de aceasta, fiecare reuniune poate decide să permită accesul O.N.G. şi la alte şedinţe;

- vor da instrucţiuni directorilor instituţiilor C.S.C.E. şi secretarilor executivi ai reuniunilor C.S.C.E. sa desemneze din membrii personalului sau o "persoana de legătură ca O.N.G.";

- vor desemna, dacă e cazul, un lucrator din Ministerul lor de Externe şi un membru al delegaţiei la reuniunile C.S.C.E. ca responsabil de legătură cu O.N.G.;

- vor promova contacte şi schimburi de vederi între O.N.G. şi autorităţile naţionale şi instituţiile guvernamentale competente;

- vor facilita în cursul reuniunilor C.S.C.E intilniri pentru discuţii informale dintre reprezentanţi ai statelor participante şi ai O.N.G.;

- vor incuraja prezentarea de către O.N.G. la reuniuni şi instituţii C.S.C.E. de comunicări scrise, ale căror titluri pot fi păstrate şi oferite statelor participante la cerere;

- vor manifesta încurajarea O.N.G. care organizează seminarii pe probleme privind C.S.C.E.;

- vor notifica O.N.G., prin instituţiile C.S.C.E., cu privire la data viitoarelor reuniuni C.S.C.E., împreună cu indicarea, în măsura posibilului, a subiectelor care vor fi abordate, precum şi, la cerere, declanşarea mecanismelor C.S.C.E. care au fost aduse la cunoştinţa tuturor statelor participante.

16) Prevederile de mai sus nu se vor aplica persoanelor sau organizaţiilor care recurg la folosirea violenţei sau scuza public terorismul sau folosirea violenţei.

17) Statele participante vor folosi toate mijloacele necesare pentru a face cunoscute cît mai larg posibil în cadrul societăţilor lor C.S.C.E. principiile, angajamentele şi activităţile sale.

18) Va fi examinata ideea creării unui Premiu C.S.C.E.

V. FORUMUL C.S.C.E. PENTRU SECURITATE PRIN COOPERARE

Statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa

1) Reafirmind angajamentele lor luate prin Carta de la Paris pentru o noua Europa şi, în special, hotărîrea lor de a stabili noi negocieri de dezarmare şi de intarire a încrederii şi securităţii deschise tuturor statelor participante,

2) Încurajate de perspectivele unei noi abordari prin cooperare a intaririi securităţii oferite de schimbările istorice şi de procesul de consolidare a democraţiei în comunitatea statelor C.S.C.E.,

3) Salutind adoptarea Documentului de la Viena 1992 privind Măsurile de intarire a încrederii şi securităţii, încheierea Tratatului privind regimul "Cer deschis" şi adoptarea Declaraţiei C.S.C.E. în legătură cu Tratatul privind regimul "Cer deschis", Actul Final al Negocierilor privind efectivele forţelor armate convenţionale din Europa şi intrarea iminenta în vigoare a Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa (C.F.E.),

4) Hotărîte să se bazeze pe aceste importante realizari şi sa dea noi impulsuri controlului armamentelor, dezarmarii şi intaririi încrederii şi securităţii, cooperării în domeniul securităţii prevenirii conflictelor pentru a contribui mai bine la întărirea securităţii şi stabilitatii şi realizarea unei paci juste şi durabile între statele comunităţii C.S.C.E,

5) Subliniind egalitatea în drepturi şi respectarea egala a intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la C.S.C.E.,

6) Reafirmind dreptul lor de a alege propriile aranjamente de securitate,

7) Recunoscind ca securitatea este indivizibilă şi ca securitatea fiecărui stat participant este inseparabil legată de cea a tuturor celorlalte,

8) Au hotărît

- sa înceapă noi negocieri privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii,

- sa întărească consultarile regulate şi sa intensifice cooperarea între ele în problemele securităţii şi

- sa continue procesul de reducere a riscului unui conflict.

9) Pentru realizarea acestor sarcini, statele participante au hotărît sa creeze un nou Forum al C.S.C.E. pentru securitate prin cooperare, cu un Centru pentru Prevenirea Conflictelor (C.P.C.), mai puternic, ca o parte integrantă a C.S.C.E.

10) Statele participante vor asigura ca eforturile lor în cadrul Forumului vizind controlul armamentelor dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii, precum şi cooperarea în problemele securităţii şi prevenirea conflictelor să fie coerente, armonizate şi complementare.

Obiective

11) Statele participante vor întări securitatea şi stabilitatea prin negocierea de măsuri concrete vizind menţinerea sau realizarea nivelurilor forţelor armate la un minim corespunzător nevoilor legitime, comune sau individuale, de securitate în Europa şi în afară acesteia. Aceste noi măsuri vor putea cuprinde reduceri şi limitări ale forţelor armate convenţionale şi, dacă este cazul, vor putea include măsuri cu caracter regional.

12) Ele vor examina problema armonizării obligaţiilor convenite între statele participante prin diferite instrumente existente privind controlul armamentelor dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii.

13) Ele vor dezvolta Documentul de la Viena 1992 pe baza examinării aplicării acestuia.

14) Ele vor negocia noi măsuri de stabilitate privind forţele armate şi noi măsuri de intarire a încrederii şi securităţii vizind asigurarea unei transparente mai mari în domeniul militar. Aceste măsuri vor putea avea caracter regional şi/sau vor putea fi aplicate în legătură cu anumite zone de frontieră.

* * *

15) Statele participante vor cauta sa stabilească între ele noi relaţii de securitate bazate pe abordari comune şi de cooperare. În acest scop, ele vor dezvolta consultarea, un dialog continuu vizind anumite obiective şi cooperarea în domeniul securităţii.

16) Ele vor promova previzibilitatea sporită a planurilor, programelor şi capacităţilor lor militare, inclusiv în ceea ce priveşte introducerea sistemelor de noi arme de importanţa majoră.

17) Ele vor sprijini şi întări regimurile de neproliferare şi transferurile de armamente.

18) Ele vor întări contactele, legăturile, schimburile şi cooperarea între forţele lor armate.

19) Ele vor promova consultarile şi cooperarea privind amenintarile pentru securitatea lor din afară teritoriilor lor.

20) Ele vor examina, de asemenea, alte măsuri de sporire a securităţii între statele participante pentru a contribui la o pace justa şi durabila între ele, inclusiv posibilitatea intaririi în continuare a normelor de conduita între ele prin elaborarea instrumentelor adiţionale de securitate.

* * *

21) Ele vor depune toate eforturile pentru a preveni conflictele şi a face efective prevederile corespunzătoare.

22) Ele vor întări în continuare capacitatea C.P.C. de a reduce riscurile unor asemenea conflicte prin tehnicile corespunzătoare de prevenire a conflictelor.

23) Ele vor îmbunătăţi, cooperarea lor în domeniul aplicării şi verificării acordurilor existente şi viitoare privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii.

* * *

24) Negocierile privind noi măsuri de control al armamentelor, de dezarmare şi de intarire a încrederii şi securităţii se vor desfăşura în faze distincte, ţinînd seama de progresele realizate în aplicarea acordurilor existente privind controlul armamentelor. Ele vor lua, de asemenea, în considerare procesele ce au loc de reducere, restructurare şi de amplasare a forţelor armate, precum şi viitoarele evolutii politice şi militare importante. Aceste noi măsuri se vor baza pe rezultatele acordurilor existente şi vor fi efective, concrete şi semnificative din punct de vedere militar.

25) Toate măsurile negociate în cadrul forumului vor fi dezvoltate astfel încît să fie exclusa încălcarea lor.

Programul de acţiune imediata

26) Un program de acţiune imediata este redat în anexa. El poate fi amendat, completat sau prelungit prin consens. El va fi reexaminat, împreună cu progresele şi rezultatele obţinute, la conferinţa de examinare care va preceda următoarea reuniune C.S.C.E. a sefilor de stat sau de guvern.

27) Propuneri suplimentare pot fi prezentate şi examinate în orice moment.

Zona de aplicare

28) Fiecare măsura negociata în cadrul forumului va avea o zona de aplicare corespunzătoare naturii sale. Zonele de aplicare pentru măsurile negociate în cadrul Programului de acţiune imediata sînt prevăzute în acesta în legătură cu elementele sale corespunzătoare. Aceasta nu prejudiciază negocierile ulterioare privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii sau privind securitatea prin cooperare în cadrul Forumului. Examinarea hotărîrilor privind zona de aplicare va lua în considerare acordurile existente şi necesitatea unei transparente sporite.

Constituirea şi organizarea forumului

29) Forumul va fi organizat după cum urmează

30) Comitetul Special care se reuneste

a) pentru negocieri privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii,

sau

b) examinarea, discutarea în cadrul unui dialog vizind anumite obiective şi, dacă e cazul, elaborarea sau negocierea de propuneri privind întărirea securităţii şi cooperarea.

31) Comitetul Consultativ pentru sarcinile prezente şi viitoare ale C.P.C.

32) Pentru a asigura coerenta, reprezentarea statelor participante în Comitetul Special şi în Comitetul Consultativ va fi, în principiu, asigurata de aceeaşi delegaţie. Dacă este necesar, se vor tine reuniuni corespunzătoare pentru probleme de organizare.

Proceduri

33) Lucrările forumului se vor desfăşura în conformitate cu procedurile C.S.C.E., dacă nu se va hotărî altfel.

1. Comitetul special

34) Comitetul Special va putea crea, sub autoritatea sa, organe subsidiare de lucru deschise tuturor statelor participante. Ele îşi vor desfăşura activitatea ad-referendum şi vor raporta în mod periodic Comitetului Special. Orice problema examinata de un asemenea organ subsidiar poate fi oricînd ridicată în Comitetul Special.

35) Examinarea şi negocierea măsurilor regionale făcute în cadrul C.S.C.E. vor constitui parte integrantă a activităţii Forumului.

36) Ele vor fi încredinţate unor grupuri de lucru deschise create de Comitetul Special.

37) De asemenea, Comitetul Special va putea decide, la iniţiativa unui număr limitat de state participante şi pe baza informaţiilor furnizate de acestea privind natura şi aria măsurilor preconizate, ca aceste state sa formeze un grup de lucru pentru a examina, negocia sau dezvolta între ele însele anumite măsuri regionale. Asemenea grupuri de lucru vor prezenta periodic Comitetului Special informaţii privind activitatea lor şi vor supune acestuia rezultatele.

38) Orice problema examinata de asemenea grupuri de lucru va putea fi oricînd ridicată în Comitetul Special.

39) Aceasta nu prejudiciază dreptul statelor de a examina, negocia sau dezvolta măsuri între ele în afară cadrului C.S.C.E. În asemenea cazuri, ele sînt invitate sa informeze forumul cu privire la progresele şi rezultatele activităţii lor.

2. Comitetul consultativ

40) Procedurile Comitetului Consultativ se vor baza pe hotărîrile corespunzătoare ale Consiliului C.S.C.E.

Forma angajamentelor

41) Rezultatele negocierilor forumului vor fi exprimate în forma unor angajamente internaţionale. Natura obligaţiilor va fi determinata de caracterul măsurilor convenite. Ele vor intra în vigoare în forma şi conform procedurilor ce vor fi convenite de negociatori.

Verificarea

42) Măsurile vor fi, dacă este cazul, însoţite de modalităţile de verificare corespunzătoare naturii lor.

Serviciile conferintei

43) Serviciile comune ale conferintei pentru Comitetul Special şi Comitetul Consultativ, precum şi pentru toate organele lor subsidiare (inclusiv seminariile), vor fi furnizate de un secretar executiv desemnat de ţara gazda. Secretarul executiv va putea, de asemenea, dacă asa vor hotărî cei interesaţi, să ofere servicii de conferinţa pentru reuniunile Grupului Consultativ Comun al C.E.E. şi ale Comisiei Consultative "Cer deschis". Secretarul Executiv îşi va asuma întreaga responsabilitate pentru organizarea tuturor reuniunilor corespunzătoare, precum şi pentru aranjamentele administrative şi bugetare conexe pentru care va fi răspunzător în faţa statelor participante, conform procedurilor care vor fi convenite.

44) Comitetul Special şi Comitetul Consultativ vor folosi aceleaşi localuri.

45) Noul Forum C.S.C.E. pentru securitate prin cooperare va începe lucrările sale la Viena, la 22 septembrie 1992.

Anexa 1

Programul de acţiune imediata

46) Statele participante au hotărît sa acorde atenţie prioritara următoarelor

A. Controlul armamentelor, dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii

Măsurile care urmează a fi negociate conform paragrafelor 1-3 se vor aplica teritoriului statelor participante în Europa sau în Asia după cum este definit mai jos în legătură cu zona de aplicare a fiecărei măsuri. Măsurile care urmează a fi negociate conform paragrafelor 4 şi 5 se vor aplica forţelor armate convenţionale şi instalaţiilor statelor participante situate pe teritoriul statelor participante şi în afară acestuia. Măsurile ce urmează a fi negociate conform paragrafului 6 se vor aplica teritoriului statelor participante sau unei părţi a acestuia prevăzute de aceste măsuri. Excepţii de la aceste reguli privind zona de aplicare pot fi convenite prin consens.

1. Armonizarea obligaţiilor privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii

O armonizare corespunzătoare a obligaţiilor statelor participante decurgind din instrumentele internaţionale existente aplicabile forţelor armate convenţionale din Europa îndeosebi cele privind schimbul de informaţii, verificarea şi nivelurile forţelor armate. Armonizarea obligaţiilor privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii se vor aplica în zonele de aplicare pentru care au fost asumate obligaţiile.

2. Dezvoltarea Documentului de la Viena din 1992

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea în continuare a măsurilor de intarire a încrederii şi securităţii conţinute în acest document. Zona de aplicare va fi cea definită în Documentul de la Viena din 1992.

3. Întărirea în continuare a stabilitatii şi încrederii

Negocierea de noi măsuri de stabilitate şi de creştere a încrederii referitoare la forţele armate convenţionale inclusiv, ţinînd seama în mod corespunzător de caracteristicile specifice ale forţelor armate ale diferitelor state participante, măsuri privind capacitatile de constituire a forţelor active şi neactive. Aceste măsuri pot avea un caracter de limitare. Ele se vor aplica în cadrul zonei de aplicare stabilită prin Documentul de la Viena din 1992.

Aceasta nu prejudiciază posibilitatea pentru statele participante, atunci cînd vor prefera acest lucru, de a putea decide să ofere anumite asigurări în legătură cu forţele lor armate convenţionale din părţile teritoriului lor adiacente acestei zone de aplicare, dacă ele considera ca asemenea forte privesc securitatea altor state participante la C.S.C.E.

4. Schimbul global de informaţii militare

Negocierea unei mai bune transparente prin intermediul unui schimb global anual de informaţii generale sau detaliate, cuprinzînd armamente şi echipamente, inclusiv informaţii privind categoriile de armament şi echipamente limitate la Tratatul C.F.E. şi efectivele forţelor armate convenţionale ale statelor participante. Regimul va include, de asemenea, informaţii privind producţia de echipament militar. Regimul va fi distinct de alte regimuri de schimb de informaţii şi, data fiind natura sa specială, nu va conţine limitări, constrîngeri sau verificări.

5. Cooperarea în domeniul neproliferarii

Cooperarea privind întărirea regimurilor multilaterale de neproliferare, inclusiv transferul de expertiza în domenii sensibile, şi stabilirea unei abordari responsabile în problema transferurilor internaţionale de armament.

6. Măsuri regionale

Negocierea de către statele participante de măsuri corespunzătoare, inclusiv, acolo unde este cazul, reduceri sau limitări în conformitate cu obiectivele stabilite mai sus, de exemplu în legătură cu unele regiuni sau zone de frontieră. Zona de aplicare va fi teritoriul sau o parte a teritoriului statelor participante la care se referă o măsura regionala.

B. Întărirea securităţii şi cooperării

Propuneri şi dialogul privind măsurile şi activităţile prevăzute în paragrafele 7-12 se vor aplica tuturor statelor participante, dacă nu se va conveni altfel sau se va preciza în cele ce urmează.

7. Planificarea forţelor

Elaborarea prevederilor vizind asigurarea transparenţei intenţiilor fiecărui stat participant la C.S.C.E. pe termen mediu sau lung în ceea ce priveşte efectivele, structura, antrenamentul şi echipamentul forţelor sale armate, precum şi politica sa de apărare, doctrinele şi bugetele militare. Un asemenea sistem ar trebui să fie bazat pe practica naţionala a fiecărui stat participant şi sa reprezinte baza unui dialog între statele participante.

8. Cooperarea în domeniul conversiei industriei de apărare

Dezvoltarea programului de schimburi de cooperare şi impartasirea experienţei în domeniul conversiei industriei de apărare pe întregul teritoriu al statelor participante.

9. Cooperarea în materie de neproliferare

Cooperarea în vederea intaririi regimurilor multilaterale de neproliferare, inclusiv transferul experienţei în domenii sensibile şi elaborarea unei abordari responsabile faţă de transferurile internaţionale de armamente.

10. Dezvoltarea prevederilor privind cooperarea şi contactele pe linie militară

Dezvoltarea unui program de contacte militare, sisteme de legături, cooperarea şi schimburi îndeosebi în domeniile de instruire şi de organizare a forţelor armate. Acest program va fi deschis participării tuturor statelor participante şi va privi toate forţele lor armate şi întregul lor teritoriu.

11. Probleme de securitate regionala

Discutarea şi clarificarea problemelor de securitate regionala sau a problemelor specifice de securitate, de exemplu a celor legate de zone de frontieră.

12. Consultări privind întărirea securităţii

Un dialog orientat spre anumite obiective şi consultări privind întărirea cooperării în domeniul securităţii, inclusiv prin încurajarea în continuare a creării unor norme de conduita responsabilă şi faţă de aspectele politico-militare ale securităţii. Statele participante vor întreprinde consultări în vederea intaririi rolului C.S.C.E. prin elaborarea unui cod de conduita care să guverneze relaţiile lor reciproce în domeniul securităţii.

Prevenirea conflictelor

În conformitate cu şi ca urmare a deciziilor adoptate la Paris, Praga şi Helsinki referitoare la sarcinile Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, următoarele părţi ale prezentului program vor fi realizate de C.P.C.

13. Tehnici relevante

Fără a prejudicia alte sarcini ale C.P.C. sau competenţa Comitetului Inaltilor Funcţionari în domeniul prevenirii conflictelor şi supravegherii crizelor, Comitetul Consultativ, îndeosebi în lumina experienţei acumulate în îndeplinirea propriilor sale sarcini, va continua examinarea necesităţii îmbunătăţirii tehnicilor relevante.

14. Cooperarea în domeniul verificării

Încurajarea cooperării practice, prin intermediul formării, schimburilor şi participării la echipe de evaluare şi inspecţie în domeniul aplicării prevederilor referitoare la verificare, conţinute în acordurile privind controlul armamentelor, dezarmarea şi întărirea încrederii şi securităţii încheiate între statele participante la C.S.C.E. părţi la aceste acorduri. Zona de aplicare va corespunde celei prevăzute în acordurile respective.

VI. DIMENSIUNEA UMANĂ

1) Statele participante au efectuat o utila trecere în revista a aplicării angajamentelor C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane. Ele au axat dezbaterea lor pe noua comunitate de valori stabilită între ele, astfel cum este prevăzută în Carta de la Paris pentru o noua Europa şi dezvoltata prin noi standarde create în cadrul C.S.C.E. în ultimii doi ani. Ele au remarcat progrese în domeniul dimensiunii umane, constatind, totodată, existenta unor evolutii ce provoacă ingrijorari serioase şi, ca atare, necesitatea unor noi îmbunătăţiri.

2) Statele participante exprima hotărîrea lor ferma de a asigura respectarea deplina a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a supremaţiei legii, de a promova principiile democraţiei şi în aceasta privinta, de a crea, întări şi proteja instituţiile democratice, precum şi de a promova toleranta în întreaga societate. În acest scop, ele vor largi cadrul operational la C.S.C.E., îndeosebi prin întărirea în continuare a B.I.D.D.O., astfel încît informaţiile, ideile şi preocuparile să poată fi schimbate într-un mod mai concret şi mai util, inclusiv ca o alerta timpurie cu privire la tensiuni şi potenţiale conflicte. Procedînd astfel, ele vor concentra atenţia lor asupra problemelor din domeniul dimensiunii umane, care prezintă o importanţa deosebită. De aceea, ele vor menţine în atenţie permanenta problema intaririi dimensiunii umane, în special în epoca schimbărilor.

3) În aceasta privinta, statele participante adopta următoarele

Cadrul pentru supravegherea respectării angajamentelor C.S.C.E. şi pentru promovarea cooperării în domeniul dimensiunii umane

4) Pentru întărirea şi supravegherea respectării angajamentelor C.S.C.E., precum şi promovarea progreselor în domeniul dimensiunii umane, statele participante au convenit sa consolideze cadrul cooperării dintre ele şi în acest scop hotărăsc următoarele

CREŞTEREA ROLULUI B.I.D.D.O.

5) Sub orientarea generală a Comitetului Inaltilor Funcţionari şi în completarea sarcinilor sale prevăzute în Carta de la Paris pentru o noua Europa şi în Documentul de la Praga privind dezvoltarea în continuare a instituţiilor şi structurilor C.S.C.E., B.I.D.D.O. ca principala instituţie în domeniul dimensiunii umane

5. a) va ajuta la supravegherea aplicării angajamentelor în domeniul dimensiunii umane

- servind drept locul de intilnire pentru reuniunile bilaterale în virtutea paragrafului 2 şi drept canal de informaţii în virtutea paragrafului 3 ale mecanismului privind dimensiunea umană, astfel cum este stipulat în Documentul final de la Viena;

- primind orice observaţii din partea statelor vizitate de misiunile C.S.C.E. referitoare la dimensiunea umană, altele decît cele în conformitate cu mecanismul privind dimensiunea umană; el va transmite raportul acestor misiuni, precum şi eventualele observaţii tuturor statelor participante în vederea discutarii acestora la următoarea reuniune privind aplicarea angajamentelor sau la conferinţa de examinare;

- participind sau organizind misiuni, dacă va primi asemenea sarcini din partea consiliului sau Comitetului Inaltilor Funcţionari;

5. b) va acţiona drept centru de informaţii privind

- starea de urgenţă, conform paragrafului 28.10 al Documentului reuniunii de la Moscova a Conferintei privind dimensiunea umană;

- liste de experţi şi asistenţa ce poate fi oferită, de exemplu, în domeniul recensămîntului sau cu privire la democratie pe plan local şi regional, precum şi ţinerea de seminarii naţionale pe aceste teme;

5. c) va acorda asistenţa pentru alte activităţi în domeniul dimensiunii umane, inclusiv crearea de instituţii democratice, prin

- îndeplinirea sarcinilor prevăzute în "Programul pentru ajutor coordonat acordat ţărilor participante recent admise";

- organizarea de "Seminarii privind procesele democratice" la cererea statelor participante. Acestor seminarii le vor fi aplicate aceleaşi prevederi procedurale ca cele din "Programul pentru ajutor coordonat acordat ţărilor participante recent admise";

- contribuirea, în cadrul resurselor de care dispune, la pregătirea de seminarii la cererea unuia sau mai multor state participante;

- furnizarea, dacă este cazul, de facilităţi pentru Inaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale;

- comunicarea, dacă este cazul, cu organizaţii internaţionale şi neguvernamentale competente;

- consultarea şi cooperarea cu organele competente ale Consiliului Europei şi cele asociate cu acesta şi examinarea modului în care aceste organe pot contribui, dacă este cazul, la activităţile B.I.D.D.O. De asemenea, la cererea statelor participante, B.I.D.D.O. va oferi acestora informaţii privind programele în cadrul Consiliului Europei, deschise tuturor statelor participante.

6) Activităţile în problemele dimensiunii umane, întreprinse de B.I.D.D.O. pot, între altele, contribui la alertarea timpurie în prevenirea conflictelor.

Mecanismul privind dimensiunea umană

7) Pentru a corela mecanismul privind dimensiunea umană cu actualele structuri şi instituţii ale C.S.C.E. statele participante hotărăsc următoarele

Orice stat participant care considera necesar poate furniza celorlalte state participante, prin intermediul B.I.D.D.O. - care poate servi şi ca loc de desfăşurare a reuniunilor bilaterale conform paragrafului 2 - sau prin canale diplomatice, informaţii privind subiectul cererilor în virtutea paragrafelor 1 sau 2 ale capitolului "Dimensiunea umană a C.S.C.E." din Documentul Final de la Viena sau privind rezultatele acestor proceduri. Asemenea informaţii pot fi discutate la reuniunile Comitetului Inaltilor Funcţionari, la reuniunile de aplicare a prevederilor în domeniul dimensiunii umane şi la conferinţele de examinare.

8) Procedurile privind acoperirea cheltuielilor misiunilor de experţi şi de raportori ale mecanismului privind dimensiunea umană vor putea fi discutate la următoarea conferinţa de examinare în lumina experienţei acumulate.

Aplicarea

Reuniuni privind aplicarea angajamentelor în domeniul dimensiunii umane

9) În fiecare an în care nu are loc conferinţa de examinare, B.I.D.D.O. va organiza la sediul sau o reuniune de experţi ai tuturor statelor participante pentru examinarea aplicării angajamentelor C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane. Reuniunea va avea următoarele sarcini

9. a) schimb aprofundat de vederi privind aplicarea angajamentelor în domeniul dimensiunii umane, inclusiv discutarea informaţiilor furnizate în conformitate cu paragraful 4 al mecanismului privind dimensiunea umană şi aspectele privind dimensiunea umană din rapoartele misiunilor C.S.C.E., precum şi examinarea căilor şi mijloacelor de imbunatatire a aplicării;

9. b) o evaluare a procedurilor pentru supravegherea respectării angajamentelor.

10) Reuniunile privind aplicarea angajamentelor pot atrage atenţia Comitetului Inaltilor Funcţionari asupra măsurilor pe care le considera necesare pentru îmbunătăţirea aplicării.

11) Reuniunile privind aplicarea angajamentelor nu vor elabora documente negociate.

12) Contribuţiile scrise şi materialele informative vor avea caracter nerestrictiv sau restrictiv, după cum va fi indicat de statul care le va prezenta.

13) Reuniunile privind aplicarea vor consta din şedinţe oficiale şi neoficiale. Toate şedinţele oficiale vor fi publice. În plus, statele participante pot hotărî, de la caz la caz, ca unele şedinţe neoficiale să fie publice.

14) Consiliul Europei, Comisia Europeană pentru Democratie prin Drept şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.), precum şi alte organizaţii şi instituţii internaţionale competente vor fi încurajate de către reuniunile privind aplicarea sa asiste la acestea şi să prezinte contribuţii.

15) Organizaţiile neguvernamentale cu experienta importanţa în domeniul dimensiunii umane sînt invitate să prezinte contribuţii scrise la reuniunile privind aplicarea, de exemplu prin B.I.D.D.O., şi pot fi invitate de către reuniunile privind aplicarea, pe baza prezentarilor scrise, să facă intervenţii orale în probleme specifice, după cum va fi cazul.

16) În cursul a doua jumătăţi de zi din timpul reuniunii privind aplicarea nu va fi programata nici o şedinţa oficială pentru a oferi posibilităţi mai bune pentru eventuale contacte posibile cu O.N.G. În acest scop, la dispoziţia O.N.G. va fi pusă o sala din incinta reuniunii.

Seminarii C.S.C.E. privind dimensiunea umană

17) Sub orientarea generală a Comitetului Inaltilor Funcţionari, B.I.D.D.O. va organiza seminarii C.S.C.E. privind dimensiunea umană, care vor examina probleme specifice de deosebită importanţa pentru dimensiunea umană şi prezentind preocupări politice actuale. Comitetul Inaltilor Funcţionari va stabili un program anual de lucru, inclusiv titlurile şi datele acestor seminarii. Ordinea de zi şi modalităţile de desfăşurare a fiecărui seminar vor fi aprobate de Comitetul Inaltilor Funcţionari cel tirziu cu trei luni înainte de seminar. Actionind astfel, Comitetul Inaltilor Funcţionari va lua în considerare punctele de vedere exprimate de B.I.D.D.O. Dacă nu se va lua alta decizie, seminarele vor fi organizate la sediul B.I.D.D.O. şi nu vor depăşi o saptamina. Programul de lucru va lua în considerare activitatea desfăşurată de organizaţiile şi instituţiile internaţionale competente.

18) Aceste seminarii vor fi organizate de o maniera deschisă şi flexibila. Organizaţii instituţii internaţionale competente pot fi invitate sa participe şi să-şi aducă contribuţia la lucrările seminariilor. Astfel pot proceda O.N.G. cu experienta importanţa. Experţii independenţi, participind la seminar ca membrii ai delegatiilor naţionale, vor fi, de asemenea, liberi sa ia cuvintul în propria lor capacitate.

19) Seminariile C.S.C.E. se vor organiza în şedinţe oficiale şi neoficiale. Toate şedinţele oficiale vor fi publice. În plus, statele participante pot hotărî, de la caz la caz, ca unele şedinţe neoficiale să fie publice.

20) Seminariile C.S.C.E. nu vor elabora documente negociate sau programe de urmări.

21) Contribuţiile experţilor independenţi vor avea un caracter nerestrictiv.

22) În vederea ţinerii fără întîrziere de noi seminarii C.S.C.E. privind dimensiunea umană, statele participante hotărăsc acum, la reuniunea de bilanţ de la Helsinki, ca B.I.D.D.O. va organiza următoarele seminarii

- Migratia

- Studii de caz privind problema minorităţilor

- Toleranta

- Libertatea mijloacelor de informare în masa.

Aceste seminarii se vor tine înainte de 31 decembrie 1993. Ordinea de zi şi modalităţile de desfăşurare a seminariilor vor fi stabilite de Comitetul Inaltilor Funcţionari. Seminariile privind muncitorii emigranti şi democraţia locală vor fi incluse în primul program anual de lucru al seminariilor. Implicatiile financiare ale programului seminariilor vor fi examinate de C.I.F.

Angajamente şi cooperare sporite în domeniul dimensiunii umane

Minorităţi naţionale

Statele participante

23) Reafirma în modul cel mai ferm hotărîrea lor de a aplica cu promptitudine şi corectitudine toate angajamentele C.S.C.E., inclusiv cele conţinute în Documentul final de la Viena, Documentul de la Copenhaga şi Raportul de la Geneva privind problemele relative la minorităţile naţionale şi drepturile persoanelor aparţinînd acestora.

24) În acest context, vor intensifica eforturile lor de a asigura exercitarea libera de către persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale, individual sau în comun cu alţii, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul de a participa pe deplin, în conformitate cu procedurile democratice de luare a deciziilor ale fiecărui stat, la viaţa politica, economică, socială şi culturală a ţărilor lor, inclusiv prin participarea democratica în organele decizionale şi consultative la nivel naţional, regional şi local, între altele, prin partide politice şi asociaţii.

25) Vor continua, prin eforturi unilaterale, bilaterale şi multilaterale, căutarea de noi mijloace pentru aplicarea mai eficienta a angajamentelor pertinente asumate la C.S.C.E., inclusiv acelea privind protejarea şi crearea de condiţii pentru promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale.

96) Vor trata problemele minorităţilor naţionale de o maniera constructivă, prin mijloace paşnice şi prin dialog între toate părţile interesate pe baza principiilor şi angajamentelor C.S.C.E.

27) Se vor abţine de la şi vor condamna orice încercări, prin ameninţarea sau folosirea forţei, de strămutarea persoanelor în scopul modificării compoziţiei etnice a unor zone de pe teritoriul lor.

28) Însărcinează B.I.D.D.O. sa organizeze, în primavara anului 1993, un seminar al C.S.C.E. privind dimensiunea umană cu tema "Studii de caz privind problemele minorităţilor naţionale; rezultate pozitive";

Populaţii indigene

Statele participante

29) Notînd ca persoanele aparţinînd populatiilor indigene pot avea probleme speciale în exercitarea drepturilor lor, convin ca angajamentele asumate prin C.S.C.E. privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului se aplică integral şi fără discriminare acestor persoane.

Toleranta şi nediscriminarea

Statele participante

30) Exprima preocuparea lor în legătură cu recentele manifestări flagrante de intoleranta, discriminare, naţionalism agresiv, xenofobie, antisemitism şi rasism şi subliniaza rolul vital al tolerantei, înţelegerii şi cooperării în instaurarea şi menţinerea unor societăţi democratice stabile.

31) Însărcinează B.I.D.D.O. sa organizeze, în toamna anului 1992, un seminar C.S.C.E. privind dimensiunea umană pe tema tolerantei.

32) Vor avea în vedere, dacă nu au făcut-o încă, aderarea la Convenţia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.

33) Vor avea în vedere luarea de măsuri corespunzătoare şi în conformitate cu obligaţiile lor internaţionale, pentru a asigura protecţia pe teritoriul lor a fiecărei persoane împotriva discriminarii rasiale, etnice şi religioase, precum şi pentru a proteja orice individ, inclusiv străini, împotriva actelor de violenta, inclusiv cele fondate pe unul din aceste temeiuri. Mai mult decît atît, ele vor apela pe deplin la sistemul lor juridic intern, inclusiv prin întărirea legilor existente în aceasta privinta.

34) Vor avea în vedere elaborarea programelor menite sa creeze condiţii pentru promovarea nediscriminarii şi înţelegerii interculturale, care se vor concentra asupra educaţiei în domeniul drepturilor omului, acţiunii la nivel de baza, formării interculturale şi a cercetării.

35) Reafirma, în acest context, necesitatea de a dezvolta programe corespunzătoare privind problemele conationalilor lor aparţinînd comunităţii romilor şi altor grupuri, identificate în mod tradiţional drept tigani, şi de a crea condiţii pentru ca aceştia să aibă sanse egale de a participa integral în viaţa societăţii şi vor examina cum sa coopereze în acest scop.

Muncitori migranti

Statele participante

36) Reafirma ca drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sînt universale, ca de ele trebuie să se bucure şi muncitorii migranti, oriunde ar trai aceştia şi subliniaza importanţa aplicării tuturor angajamentelor C.S.C.E. privind muncitorii migranti şi familiile lor care rezideaza legal în statele participante.

37) Vor incuraja crearea condiţiilor menite să contribuie la o mai mare armonie în relaţiile dintre muncitorii migranti şi restul societăţii statului participant în care rezideaza în mod legal. În acest scop, ele vor cauta sa propună, între altele, măsuri menite sa faciliteze familiarizarea muncitorilor migranti şi a familiilor lor cu limba şi viaţa socială a respectivului stat în care rezideaza în mod legal, pentru a le permite sa participe la viaţa societăţii tarii gazda.

33) În conformitate cu politica şi legile lor interne, precum şi cu obligaţiile internaţionale, vor cauta, cînd este cazul, sa creeze condiţii pentru promovarea egalităţii sanselor în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, educaţie, securitatea socială şi serviciile de sănătate, locuinta, acces la sindicate, precum şi drepturile culturale pentru muncitorii migranti care rezideaza şi lucrează legal pe teritoriul lor.

Persoane refugiate şi deplasate

Statele participante

39) Exprima preocuparea lor în ceea ce priveşte problema refugiatilor şi a persoanelor deplasate.

40) Subliniaza importanţa prevenirii situaţiilor care pot provoca valuri masive de refugiati şi persoane deplasate şi evidenţiază necesitatea de a identifica şi examina cauzele profunde care stau la baza deplasarii şi migratiei involuntare.

41) Recunosc necesitatea unei cooperări internaţionale în ceea ce priveşte valurile masive de refugiati şi persoane deplasate.

42) Recunosc ca deplasarea este adesea rezultatul violarii angajamentelor C.S.C.E., inclusiv a celor privind dimensiunea umană.

43) Reafirma importanţa standardelor internaţionale existente privind protecţia şi asistenţa pentru refugiati şi vor avea în vedere, dacă nu au făcut încă, sa adere la Convenţia privind Statutul Refugiatilor şi Protocolul.

44) Recunosc importanţa Inaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiati şi a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, precum şi organizaţiile neguvernamentale implicate în activitatea de ajutorare, pentru protecţia şi asistenţa acordată persoanelor refugiate şi deplasate.

45) Saluta şi sprijină unilateral, bilateral şi multilateral eforturile de asigurare a protecţiei şi asistenţei pentru persoanele refugiate şi deplasate, în scopul gasirii de soluţii durabile.

46) Însărcinează B.I.D.D.O. sa organizeze, la începutul anului 1993, un seminar C.S.C.E. privind dimensiunea umană pe tema: "Migratia, inclusiv persoane refugiate şi deplasate".

Dreptul umanitar internaţional

Statele participante

47) Reamintesc ca dreptul umanitar internaţional este bazat pe demnitatea inerenta persoanei umane.

48) Vor respecta în toate împrejurările şi vor asigura respectarea dreptului umanitar internaţional, inclusiv protecţia populaţiei civile.

49) Reamintesc ca cei ce violeaza dreptul umanitar internaţional sînt personal responsabili pentru aceasta.

50) Recunosc rolul esenţial al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în promovarea aplicării şi dezvoltării dreptului umanitar internaţional, inclusiv a Convenţiilor de la Geneva şi a protocoalelor respective.

51) Reafirma angajamentul lor de a largi sprijinirea integrală a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, precum şi a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semiluna Roşie şi a organizaţiilor din sistemul Naţiunilor Unite, îndeosebi în perioada unui conflict armat, de a respecta emblemele lor protectoare, de a preveni utilizarea abuzivă a acestor embleme şi, cînd e cazul, de a depune toate eforturile pentru a asigura accesul în zonele respective.

52) Se angajează ele însele sa îndeplinească obligaţiile ce le revin privind însuşirea şi difuzarea informatiei referitoare la obligaţiile decurgind din dreptul umanitar internaţional.

Democraţia la nivel local şi regional

Statele participante

53) Se vor strădui, în vederea intaririi participării democratice şi a edificarii instituţiilor democratice, prin dezvoltarea cooperării între ele, sa impartaseasca experienta lor în funcţionarea democraţiei la nivel local şi regional, salutînd în aceasta privinta reţeaua de informaţii şi educaţie în acest domeniu a Consiliului Europei.

54) Vor facilita contactele şi incuraja diferite forme de cooperare între autorităţile la nivel local şi regional.

Naţionalitate

Statele participante

55) Recunosc ca fiecare are dreptul la o naţionalitate şi ca nimeni nu poate fi privat de naţionalitatea sa în mod arbitrar.

56) Subliniaza ca toate aspectele naţionalităţii vor fi tratate prin respectarea legii. Ele vor lua, unde e cazul, măsuri compatibile cu cadrul lor constituţional pentru a nu creşte numărul apatrizilor.

57) Vor continua, în cadrul C.S.C.E., discutarea acestor probleme.

Pedeapsa capitala

Statele participante

58) Confirma angajamentele asumate în Documentele de la Copenhaga şi Moscova privind problema pedepsei capitale.

Libertatea mijloacelor de informare în masa

Statele participante

59) Însărcinează B.I.D.D.O. sa organizeze, în anul 1993, un seminar C.S.C.E. privind libertatea mijloacelor de informare în masa. Scopul seminarului va fi încurajarea discuţiilor, demonstratiilor, stabilirea de contacte şi schimburi de informaţii între reprezentanţii guvernamentali şi cei ce lucrează în domeniul mijloacelor de informare în masa.

Educaţie

Statele participante

60) Avînd în vedere importanţa educaţiei pentru diseminarea ideilor democraţiei, drepturilor omului şi instituţiilor democratice, în special în perioada schimbării, vor saluta organizarea în acest scop, de către Consiliul Europei, a unui seminar deschis tuturor statelor participante, intitulat "Educaţia: structuri, politici şi strategii".

Culegeri de angajamente privind dimensiunea umană

Statele participante

61) Saluta elaborarea unei culegeri a angajamentelor existente ale C.S.C.E. privind dimensiunea umană, în vederea promovării unei mai bune înţelegeri pentru aplicarea acestor angajamente.

Orientări pentru aplicarea interna

Statele participante

62) Vor incuraja, acolo unde este cazul, elaborarea de orientări care să faciliteze aplicarea efectivă a legislaţiei interne în problemele drepturilor omului legate de angajamentele C.S.C.E.

VII. COOPERAREA ECONOMICĂ

1) Statele participante vor intensifica cooperarea între ele în vederea realizării unei dezvoltări economice durabile. Ele vor continua sa coopereze în sprijinirea acelor state participante care sînt angajate în procesul de tranzitie spre economia de piaţa.

2) Statele participante saluta faptul ca, urmare a Documentului Conferintei de la Bonn privind Cooperarea Economică şi a Cartei de la Paris pentru o Noua Europa, Comisia Economică a O.N.U pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) a identificat domeniile prioritare pentru activităţile sale şi considera promovarea procesului de reforma în economiile în tranzitie ca un element important în elaborarea programului sau de lucru. Ele saluta, de asemenea, crearea în cadrul O.E.C.D. a Centrului de Cooperare cu Economiile Europene în Tranzitie (O.C.E.E.T.), prin intermediul căruia ţările în tranzitie pot beneficia de experienta acestei organizaţii. Ele exprima satisfactia lor ca B.E.R.D. este în prezent în măsura sa acorde ajutor substanţial pentru restructurarea şi modernizarea economiilor în tranzitie.

3) Statele participante invita aceste organizaţii, precum şi alte organizaţii economice şi financiare internaţionale să-şi continue activitatea, astfel încît sa faciliteze integrarea economiilor în tranzitie în sistemul economic şi financiar internaţional şi sa promoveze cooperarea economică în zona C.S.C.E. Ele cheamă la o coordonare sporită între acestea pentru a asigura mai multă coerenta şi eficienta în acţiune şi pentru a evita paralelismele.

4) Statele participante vor acţiona pentru continuarea aplicării angajamentelor existente. Ele convin sa dea un nou impuls, în special în domeniile resurselor umane, cooperării industriale, comerţului, statisticilor, infrastructurii, energiei, conversiunii industriei militare, agriculturii, turismului precum şi ştiinţei şi tehnologiei.

5) Statele participante subliniaza necesitatea unei cooperări continue şi a investiţiilor în domeniul dezvoltării resurselor umane pentru a face faţa problemelor de tranzitie spre economia de piaţa, schimbărilor tehnologice rapide şi evoluţiei societăţii. Recunoscind importanţa educaţiei şi formării, inclusiv în domeniul managementului şi al vocaţiei formării la toate nivelurile, ele vor intensifica dialogul lor privind sistemele de educaţie şi formare şi vor promova continuarea cooperării în acest domeniu.

6) Statele participante vor spori posibilităţile de cooperare industriala prin asigurarea unui cadru juridic şi economic corespunzător pentru afaceri, în special în scopul intaririi sectorului privat şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Ele vor crea condiţii favorabile pentru afaceri prin reducerea progresiva a obstacolelor în calea comerţului, a libertăţii de stabilire şi a contactelor între oamenii de afaceri. Ele vor îmbunătăţi, dacă e cazul, legislaţia, în special cu privire la vamuire, standardizare, competiţie, proprietate şi drepturile de proprietate intelectuală, legile cu privire la sectorul bancar, contabilitate şi societăţi, circulaţia capitalului şi protejarea investiţiilor.

7) Statele participante recunosc ca menţinerea unui sistem de comerţ multilateral deschis, bazat pe regulile Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (G.A.T.T.) este un element esenţial pentru stimularea dezvoltării economice. Ele vor intensifica eforturile lor de a ajuta economiile în tranzitie printr-un acces sporit pe pieţe.

8) Statele participante subliniaza importanţa statisticilor şi informaţiilor comerciale şi administrative complete, transparente şi corecte care să stea la baza orientarii politice şi, mai ales, a luării deciziilor economice, precum şi pentru funcţionarea eficienta a economiei de piaţa. Ele vor îmbunătăţi în continuare calitatea, promptitudinea şi accesibilitatea informatiei. Ele recunosc rolul important al C.E.E./O.N.U. în acest domeniu, precum şi contribuţia O.E.C.D. prin analize şi informaţii fundamentale.

9) Statele participante subliniaza importanţa dezvoltării infrastructurii, în special în domeniul transporturilor şi telecomunicatiilor, pentru succesul perioadei de tranzitie şi o mai mare participare la comerţul internaţional.

10) Avînd în vedere impactul activităţilor sporite de transport asupra capacităţii de transport, mediului înconjurător şi a siguranţei, ele vor coopera pentru îmbunătăţirea eficientei şi calităţii transportului terestru, naval şi aerian. Ele vor coopera, de asemenea, în dezvoltarea unui sistem eficient de transport în zona C.S.C.E., bazat pe principiile economiei de piaţa, siguranţei şi condiţiilor de transparenta şi deplina competitivitate între operatori şi diferitele moduri de transport, ţinînd seama de aspectele sociale şi de cele privind mediul înconjurător. Ele subliniaza importanţa dezvoltării în continuare şi finalizarii rapide a proiectelor de infrastructura mixtă rutiero-feroviara, inclusiv a celor elaborate dc C.E.E./O.N.U. şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.).

11) Luînd în considerare impactul asupra mediului înconjurător, ele vor acorda atenţie deosebită dezvoltării sistemelor de transport cu debit scăzut de emisie, în special în transportul feroviar, pe ape interioare şi în transportul combinat.

12) Ele vor coopera în crearea unei pieţe de telecomunicaţii integrate, acordind o atenţie specială dezvoltării unei infrastructuri moderne de telecomunicaţii şi a serviciilor conexe, creării şi largirii reţelei de telecomunicaţii în toată zona C.S.C.E., cooperării tehnice şi facilitării fluxului liber de informaţii.

13) Statele participante sprijină integral dezvoltarea în continuare a Cartei Europene de Energie şi subliniaza importanţa activităţii de finalizare şi aplicare a acordului de baza şi a protocoalelor. Ele considera aceste documente de importanţa deosebită pentru perioada de tranzitie şi, recunoscind interesele lor reciproce în acest domeniu, ele vor coopera pentru a beneficia de posibilităţile existente.

14) Ele subliniaza necesitatea continuării cooperării în domeniul energiei în scopul îmbunătăţirii securităţii în aprovizionarea cu energie, ridicind la maximum eficienta producţiei, conversia, transportul, distribuţia şi folosirea energiei, intarind securitatea şi reducind la minimum problemele mediului înconjurător, pe o baza economică acceptabilă. În acest context, ele recunosc, de asemenea, importanţa programelor internaţionale existente, cum ar fi "Eficienta energetica 2000" sub auspiciile C.E.E./O.N.U. Statele participante subliniaza necesitatea unei strinse cooperări în domeniile conexe, cum sînt dezvoltarea comercială şi cercetarea surselor generabile de energie, precum şi circulaţia libera a produselor energetice.

15) Statele participante subliniaza importanţa socială şi economică a conversiei producţiei militare în scopuri civile. Ele sprijină cooperarea în conversia producţiei militare cu statele participante interesate, la nivel bilateral şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.

16) Statele participante subliniaza importanţa reformelor în agricultura, efectuate în unele economii în tranzitie. Ele vor extinde cooperarea prin impartasirea experienţei în producţia agricolă, inclusiv în probleme de privatizare, cooperare şi formare de personal pentru industria agroalimentara.

17) Pentru a beneficia de posibilităţile sporite în domeniul turismului o dată cu deschiderea frontierelor, statele participante vor coopera la îmbunătăţirea, între altele, a infrastructurii, serviciilor şi armonizarea definitiilor şi indicatorilor, acordind atenţie corespunzătoare impactului turismului asupra mediului înconjurător. Ele vor intensifica, de asemenea, cooperarea în domeniul formării de personal şi al educaţiei în acest sector şi vor incuraja schimbul de know-how şi de informaţii în acest domeniu, precum şi organizarea de activităţi comune.

18) Reafirmind rolul esenţial al ştiinţei şi tehnologiei în procesul de dezvoltare economică şi socială durabila, statele participante vor întări cooperarea lor în acest domeniu, acordind prioritate sectoarelor care interesează în mod direct populaţia şi sistemele de producţie. Aceasta va include asemenea sectoare cum sînt cercetarea în domeniul mediului înconjurător, biomedicina şi cercetarea medicală, siguranţa nucleara, tehnicile neconsumatoare de energie şi materii prime, tehnologiile din industria agroalimentara, precum şi tehnicile de măsura şi control pentru a facilita introducerea progresiva a standardelor şi codurilor internaţionale practicate în vederea sprijinirii dezvoltării comerţului.

19) Ele vor întreprinde, unde este cazul, pasi spre o difuzare mai larga de informaţii şi cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice în vederea depăşirii decalajului tehnologic şi recunosc ca transferul de tehnologie şi schimbul de know-how trebuie să fie compatibile cu obligaţiile în materie de neproliferare şi protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.

20) Recunoscind necesitatea de a dezvolta resursele umane în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, ele saluta posibilitatea viitoarei colaborări în cadrul organizaţiilor internaţionale specializate şi în cadrul unor programe de cercetare cum sînt COST şi EUREKA, precum şi crearea recenta a Centrului Internaţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, cu centre în Federaţia Rusa şi Ucraina. Ele vor acţiona în direcţia dezvoltării reţelei ştiinţifice şi a proiectelor comune de cercetare.

Forumul economic

Mandat

21) La Reuniunea Consiliului C.S.C.E. de la Praga (30 ianuarie 1992), miniştrii au convenit sa creeze un forum economic în cadrul Comitetului Inaltilor Funcţionari.

22) Comitetul Inaltilor Funcţionari se va întruni ca forum economic pentru a da un impuls politic dialogului privind tranzitia şi dezvoltarea economiei de piaţa ca o contribuţie esenţială la edificarea democraţiei, pentru a recomanda eforturi practice pentru dezvoltarea sistemelor de piaţa libera şi cooperare economică şi pentru a incuraja activităţile în curs de desfăşurare în cadrul unor organizaţii, cum sînt Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.), Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.) şi Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa.

Organizare

23) Comitetul Inaltilor Funcţionari (C.I.F.) se va întruni ca forum economic. Forumul economic se va conduce după aceleaşi reguli ca cele aplicabile tuturor reuniunilor C.I.F.

24) Forumul poate invita, să-şi aducă contribuţia la activitatea sa, acele organizaţii europene şi transatlantice care sînt competente în problemele aflate în discuţie.

25) Activitatea forumului trebuie să fie în asa fel structurată, încît sa evite paralelismele cu activitatea organizaţiilor internaţionale şi risipirea inutila a resurselor existente.

26) Forumul economic se va întruni, de regula, o dată pe an. Reuniunea va dura doua-trei zile, iar discutiile se vor concentra asupra a doua-trei subiecte concrete.

27) Forumul economic va examina temele şi subiectele care pot necesita studierea lor în continuare de către experţi. Aceasta se va face sub forma unor seminarii cu participare nelimitată, pe probleme concrete, organizate în cursul anului respectiv. Aceste intilniri de experţi pot fi organizate şi finanţate, cu acordul forumului, de unul sau mai multe state C.S.C.E. şi/sau de organizaţii internaţionale, eventual în cooperare cu organisme private.

28) Aceste intilniri de experţi pot reuni pe cei ce adopta decizii în domeniul politicii economice, lideri parlamentari şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi din sectorul privat, într-un dialog pozitiv asupra cooperării şi tranzitiei spre economia de piaţa.

29) Forumul va lua nota de rapoartele reuniunilor grupurilor de experţi şi va incuraja difuzarea lor tuturor statelor C.S.C.E. Cu toate acestea, aceste grupe de experţi nu vor elabora documente care să conţină angajamente obligatorii pentru statele C.S.C.E.

Funcţii

30) Forumul economic va permite schimbul de vederi şi de experienta privind problemele-cheie ale procesului de tranzitie, precum şi activitatea organizaţiilor internaţionale competente.

31) Forumul economic trebuie să servească drept un mecanism important pentru examinarea aplicării angajamentelor C.S.C.E. în domeniul economiei, al mediului înconjurător, al ştiinţei şi tehnologiei. Forumul trebuie să difuzeze informaţii, sa ajute la identificarea problemelor structurale şi sa recomande eforturi practice pentru dezvoltarea cooperării economice în aceste domenii în timpul perioadei de tranzitie.

32) Impulsurile politice pe care Forumul economic este însărcinat să le dea dezbaterilor privind aspectele economice, tehnico-ştiinţifice şi ecologice ale procesului de tranzitie vor completa şi sprijini activitatea organizaţiilor internaţionale cu competente în domeniul economic şi al mediului înconjurător care se ocupa de aceste probleme la nivel operational.

Ordinea de zi indicativa a primei reuniuni a Forumului economic, Praga, 16-18 martie 1993

1. Deschidere

2. Subiectele examinate

Schimb de vederi şi experienta privind aspectele fundamentale ale procesului de tranzitie şi, în legătură cu aceasta, examinarea aplicării măsurilor adoptate, îndeosebi în următoarele trei domenii, avînd în vedere o eventuala cooperare ulterioară

- elementele fundamentale ale unui climat propice afacerilor, ţinînd seama de aplicarea prevederilor Documentului Conferintei de la Bonn, inclusiv protejarea tuturor formelor de proprietate, accentul fiind pus, îndeosebi, pe locul şi rolul politicii de stat;

- factorii umani ai procesului de tranzitie economică şi, îndeosebi, dezvoltarea capitalului uman, inclusiv formarea profesională şi tehnica, dezvoltarea capacităţilor manageriale, promovarea spiritului intreprinzator şi condiţiile de muncă;

- integrarea factorilor economici şi ecologici în perioada tranzitiei spre economia de piaţa.

3. Examinarea temelor propuse pentru seminariile care ar avea loc în 1993.

4. Data şi ordinea de zi a următoarei reuniuni a Forumului economic.

VIII. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

1) Statele participante vor intensifica cooperarea crescinda între ele în vederea restabilirii şi menţinerii unui echilibru ecologic sanatos în aer, în apa şi în sol; ele sînt constiente de angajamentele asumate individual şi în comun vizind atingerea acestor obiective.

2) Statele participante subliniaza necesitatea de a dezvolta, în forumurile corespunzătoare, sisteme eficiente pentru supravegherea şi evaluarea îndeplinirii angajamentelor asumate în domeniul mediului înconjurător. Ele asteapta cu interes rezultatele examinării îndeplinirii politicii ecologice efectuate în cooperare de către O.C.D.E. şi C.E.E./O.N.U. Ele încurajează C.E.E./O.N.U. şi alte organizaţii internaţionale sa examineze căile care să permită tuturor statelor participante la C.S.C.E. sa adere la convenţiile pertinente.

3) Statele participante subliniaza ca integrarea protecţiei mediului în alte politici şi în procesul decizional în domeniul economic este o condiţie esenţială atît pentru o dezvoltare economică susţinută, cît şi pentru o folosire prudenta a resurselor naturale. În aceasta privinta, este importanţa folosirea instrumentelor economice şi fiscale în completarea celor reglementare în vederea aplicării la nivel naţional a principiului "cel care polueaza - plăteşte", precum şi a unei abordari precaute.

4) Ele subliniaza ca protecţia ecologica ar trebui să fie o tema majoră în cooperarea internationala între ele. Ele încurajează activitatea vizind elaborarea unui Program de acţiune pentru Europa Centrala şi de Est, precum şi elementele pentru un Program ecologic vizind întreaga Europa, ca urmare a Conferintei ministeriale din 1991 "Mediul înconjurător pentru Europa".

5) Statele participante vor sprijini intensificarea activităţii în cadrul organizaţiilor internaţionale competente pentru a face complementare liberalizarea comerţului internaţional şi protecţia mediului înconjurător.

6) Statele participante subliniaza necesitatea de a asigura în mod efectiv siguranţa tuturor instalaţiilor nucleare în vederea protejării populaţiei şi a mediului. Ele vor coopera în forurile internaţionale corespunzătoare pentru definirea şi elaborarea obiectivelor în materie de siguranţă nucleara.

7) Ele recomanda adeziunea cît mai larg posibila la Convenţiile A.I.E.A. privind notificarea rapida a unui accident nuclear şi asistenţa în caz de accident nuclear sau de urgenta radiologica şi exprima sprijinul lor pentru o activitate intensa vizind elaborarea rapida, în cadrul A.I.E.A., a unei convenţii internaţionale privind siguranţa nucleara. Statele participante saluta crearea unei Scări internaţionale de evenimente nucleare (S.I.E.N.) şi a Sistemului de notificare a incidentelor.

8) Ele vor acţiona pentru sprijinirea programelor de cooperare tehnica a A.I.E.A. vizind întărirea siguranţei nucleare. Ele vor sprijini alte eforturi internaţionale în aceasta direcţie, vizind, între altele, sporirea siguranţei instalaţiilor nucleare cînd aceasta este fezabila, iar cînd nu, prin dezvoltarea şi aplicarea, cît mai curînd posibil practic, de planuri de înlocuire a acestora cu instalaţii folosind procese ecologice sigure de producere a energiei şi prin îmbunătăţirea eficientei energetice.

9) Statele participante ar trebui să se asigure ca instituţiile lor militare sînt conforme cu normele de protecţie a mediului aplicabile pe plan naţional în ceea ce priveşte tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase.

10) Statele participante exprima ingrijorarea lor în legătură cu practicile ilegale de transport internaţional şi de eliminare a deşeurilor toxice şi periculoase. În contextul Convenţiei de la Basel privind controlul deplasarii transfrontiere a deşeurilor periculoase şi eliminarea lor, ele vor coopera pentru prevenirea practicilor ilegale de deplasare şi de eliminare a unor asemenea deşeuri şi vor interzice exportul spre şi importul lor de către ţările care nu au mijloace tehnice pentru tratarea şi eliminarea lor fără a dăuna mediului. În ceea ce priveşte transportul internaţional al deşeurilor radioactive, ele vor tine seama de Codul de practica al A.I.E.A. privind deplasarea transfrontiera internationala a deşeurilor radioactive.

11) Statele participante vor acţiona pentru dezvoltarea politicilor vizind sensibilizarea sporită a cetăţenilor faţă de problema mediului înconjurător şi educarea lor în vederea reducerii riscurilor unor catastrofe naturale sau tehnologice, precum şi pregătirea de acţiuni corespunzătoare cînd se produc asemenea dezastre. În acest scop, statele participante recunosc importanţa activităţii desfăşurate în prezent de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător. (P.N.U.E.) în cadrul programului A.P.E.L.L. (Informare şi pregătire în caz de urgenta la nivel local). Statele participante vor lua măsurile necesare pentru întărirea participării populaţiei la planificarea şi luarea de decizii în legătură cu mediul înconjurător.

12) Statele participante cheamă insistent la aplicarea principiilor privind schimbul de informaţii în legătură cu situaţia mediului, consultări, alarma timpurie şi asistenţa în caz de urgenta ecologica conţinute în documentul O.E.C.D. "Principiile directoare pentru prevenirea accidentelor chimice, pregătirea şi reactia la acestea", şi în Convenţia C.E.E./O.N.U. privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale.

13) Ele încurajează stabilirea de aranjamente ecologice naţionale, cum sînt echipe speciale, care ar putea sa coordoneze difuzarea de informaţii pertinente în legătură cu experienta şi echipamentul ţărilor care se confrunta cu situaţii de urgenta, Centrului Naţiunilor Unite pentru Asistenţa Ecologica în caz de urgenta, precum şi altor organizaţii internaţionale pertinente. Aceste aranjamente vor lua în considerare Convenţiile C.E.E./O.N.U. asupra efectelor transfrontiere ale accidentelor industriale şi asupra evaluării impactului asupra mediului în context transfrontier, precum şi alte acorduri pertinente.

14) Ele ar saluta desemnarea de către Centrul Naţiunilor Unite pentru Asistenţa Ecologica în caz de urgenta a unui membru din personalul sau în calitate de om de legătură pentru regiunea C.S.C.E. şi recomanda ca Centrul să fie conectat la reţeaua C.S.C.E. de comunicaţii, care ar putea servi drept sistem suplimentar de informaţii în situaţii de urgenta, ţinînd seama de faptul ca Centrul va face obiectul unei evaluări de către Consiliul de Administraţie al P.N.U.E. în iunie 1993.

15) Statele participante vor incuraja în forurile corespunzătoare dezvoltarea unei reţele a zonelor de protecţie în regiunea C.S.C.E. pentru conservarea şi prezervarea, ca parte a patrimoniului natural comun, a marilor biotopi naturali sau cvasinaturali şi ecosistemelor încă existente, precum şi dezvoltarea în continuare a protecţiei şi conservării animalelor.

16) Încurajînd, aplicarea imediata a principiilor silvice adoptate de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare şi recunoscind importanţa salvării ecosistemelor silvice din regiunea C.S.C.E., statele participante hotărăsc sa impulsioneze aceasta problema prin discuţii practice. În aceasta privinta, un Seminar de experţi C.S.C.E. cu tema "Dezvoltarea susţinută a pădurilor boreale şi temperate" va avea loc la Montreal, între 17 septembrie şi 6 octombrie 1993. Propuneri privind bugetul, ordinea de zi şi modalităţile de desfăşurare a acestui seminar vor fi prezentate de Canada pentru a fi aprobate de Comitetul Inaltilor Funcţionari pînă la sfîrşitul anului 1992.

IX. C.S.C.E. ŞI COOPERAREA REGIONALA ŞI TRANSFRONTIERA

1) Statele participante saluta diferite activităţi regionale între statele participante la C.S.C.E., precum şi cooperarea transfrontiera şi le considera ca o formă eficienta de promovare a principiilor şi obiectivelor C.S.C.E., precum şi de îndeplinire şi dezvoltare a angajamentelor C.S.C.E.

2) Statele participante vor incuraja legăturile corespunzătoare între diferite forme de cooperare regionala, precum şi măsuri care să furnizeze C.S.C.E. informaţia pertinenta asupra activităţii lor în cadrul cooperării regionale, inclusiv planurile viitoare de lucru.

3) Statele participante vor incuraja şi promova, atît bilateral cît şi, după caz, multilateral, inclusiv prin iniţiative în organizaţii europene şi internaţionale, cooperarea transfrontiera între colectivitatile sau autorităţile teritoriale, implicind zonele de frontieră din două sau mai multe state participante, în scopul promovării relaţiilor amicale între state.

4) Dezvoltarea cooperării transfrontiere ar trebui sa implice guverne, autorităţi şi colectivităţi regionale şi locale.

5) Cooperarea transfrontiera ar trebui să fie cît mai larga posibila, promovind contacte sporite la toate nivelurile, inclusiv contacte între persoane care au aceeaşi origine, moştenire culturală şi credinţa religioasă.

6) O atenţie specială ar trebui acordată, între altele, dezvoltării infrastructurilor prin cooperare, activităţilor economice comune, cooperării în domeniul ecologiei, turismului şi administraţiei.

X. MEDITERANA

1) Statele participante recunosc ca schimbările care au avut loc în Europa sînt relevante pentru regiunea Mediteranei şi ca, la rindul sau, evolutiile economice, sociale, politice şi de securitate în aceasta regiune pot avea consecinţe pentru Europa. În acest context, Comitetul Inaltilor Funcţionari se va strădui sa lege problemele privind cooperarea în Mediterana de obiectivele procesului C.S.C.E. şi va examina, după caz, modalităţi practice în care statele mediteraneene neparticipante pot contribui la lucrările C.S.C.E.

2) Preşedintele în exerciţiu al Comitetului Inaltilor Funcţionari este incurajat sa intensifice contactele cu statele mediteraneene neparticipante în vederea stabilirii unui schimb efectiv de informaţii.

3) Statele mediteraneene neparticipante vor fi invitate la viitoarele conferinţe de examinare să-şi prezinte contribuţia în legătură cu securitatea şi cooperarea în Mediterana.

4) Un seminar C.S.C.E. privind Mediterana va fi organizat sub auspiciile Comitetului Inaltilor Funcţionari în cursul urmatorului an după actuala reuniune de bilanţ. Acest seminar se va întruni pentru o durată ce nu va depăşi cinci zile lucrătoare. Data, locul şi ordinea de zi a seminarului vor fi stabilite de către Comitetul Inaltilor Funcţionari.

5) La seminar vor putea asista statele mediteraneene neparticipante, cărora le vor fi adresate invitaţii în acest scop.

6) Ordinea de zi a seminarului poate cuprinde subiecte ca mediul înconjurător, tendinte demografice sau dezvoltarea economică, precum şi alte domenii de cooperare bilaterala sau multilaterala dintre statele participante la C.S.C.E şi statele mediteraneene neparticipante, reflectînd cadrul general de principii de cooperare în regiunea Mediteranei, astfel cum este stipulat în Actul final şi alte documente C.S.C.E. Seminarul nu va elabora document cu angajamente obligatorii pentru statele participante la C.S.C.E.

XI. PROGRAMUL DE SPRIJINIRE COORDONATA A STATELOR PARTICIPANTE, RECENT ADMISE

Conform paragrafului 19 al rezumatului de concluzii al Reuniunii de la Praga a consiliului, statele participante au hotărît sa elaboreze un program de sprijinire coordonata a acelor state participante care au fost admise în C.S.C.E. din 1991. Prin acest program, aceste state vor putea beneficia de experienta şi recomandări, între altele, cu caracter diplomatic, ştiinţific, juridic şi administrativ în problemele C.S.C.E., după cum urmează

1) Programul va fi coordonat de B.I.D.D.O sub supravegherea generală a Comitetului Inaltilor Funcţionari. B.I.D.D.O. va servi drept centru de informare pentru activităţile respective ale C.S.C.E. şi ale statelor participante, precum şi ale organizaţiilor internaţionale, inclusiv Consiliul Europei, conform celor prevăzute în mandatul B.I.D.D.O. La cererea statelor participante, B.I.D.D.O. le va pune la dispoziţie informaţia primită.

2) Sub rezerva aprobării Comitetului Inaltilor Funcţionari, B.I.D.D.O. va organiza reuniuni şi seminarii în problemele C.S.C.E. special pentru statele participante recent admise. Asemenea reuniuni şi seminarii vor avea loc, unde este posibil, în statele participante recent admise. Ele se vor concentra asupra îmbunătăţirii cunoaşterii problemelor C.S.C.E., între altele, de către funcţionari, mijloacele de informare în masa şi de către populaţie în general.

3) În cadrul domeniilor sale de competenţa, Centrul de Prevenire a Conflictelor va organiza reuniuni şi seminarii special pentru statele participante recent admise. Asemenea reuniuni şi seminarii, unde este posibil, se vor tine în aceste state.

4) Secretariatul C.S.C.E. va acorda o atenţie specială distribuirii documentelor C.S.C.E. statelor participante recent admise.

5) Funcţionarii Secretariatului C.S.C.E., ai Secretariatului C.P.C. şi ai B.I.D.D.O., cînd se afla în misiune în statele participante recent admise, vor impartasi acestora, cît mai larg posibil, din experienta lor într-un mod corespunzător.

6) Statele participante pot pune la dispoziţia B.I.D.D.O. repertorii naţionale cu cei competenţi în problemele C.S.C.E. pe plan diplomatic, ştiinţific, juridic administrativ s.a. Persoanele, instituţiile şi organizaţiile trecute în repertoriu ar putea, din iniţiativa naţionala sau la cererea statelor participante recent admise, să fie invitate în aceste state, între altele, pentru conferinţe, seminarii, cursuri, stagii şi servicii consultative în problemele C.S.C.E. Aceste persoane, instituţii şi organizaţii pot fi, de asemenea, invitate la seminarii pe problemele C.S.C.E. organizate de B.I.D.D.O. pentru statele recent admise pentru a-şi prezenta experienta în diferite domenii legate de procesul democratic.

7) Statele participante sînt încurajate sa includă reprezentanţi ai statelor participante recent admise în stagii, programe de studii şi formare, finanţate de guvernele lor.

8) Cheltuielile implicate de iniţiative naţionale vor fi suportate de statele participante care furnizează sprijinul respectiv. Cheltuielile făcute de instituţiile C.S.C.E. vor fi acoperite din bugetele acestora. Suportarea de către statele recent admise în care au loc asemenea acţiuni a cheltuielilor de cazare şi masa, precum şi a celor de interpretare şi organizare ar fi salutate şi apreciate drept contribuţii la acoperirea cheltuielilor programului de sprijin coordonat. Statele participante vor fi invitate să contribuie financiar, pe baza voluntara, la seminariile şi reuniunile avute în vedere.

9) Următoarea conferinţa de examinare va evalua rezultatele acestui program.

XII. HOTĂRÎRI ADMINISTRATIVE

Aranjamente financiare ale C.S.C.E. şi eficienta cheltuielilor

1) Se creează un Comitet financiar de experţi al C.S.O., care să se ocupe, între altele, de problemele privind bugetele, reducerea cheltuielilor şi încadrarea cu personal. Comitetul se va reuni trimestrial, cu ocazia reuniunilor C.S.O., dar precedindu-le pe acestea din urma.

2) Comitetul va examina, de asemenea, măsuri de rationalizare privind reuniunile şi personalul lingvistic, precum şi elaborarea unei metode sistematice de gestionare a restantelor în achitarea plăţilor către C.S.C.E., inspirindu-se din practica organizaţiilor internaţionale în vederea îmbunătăţirii practicilor C.S.C.E. Comitetul va raporta Comitetului Inaltilor Funcţionari şi va supune recomandări pentru a fi adoptate de către acesta.

3) Următorul barem de contribuţii este operant începînd cu 1 iulie 1992*).

--------

Notă *) Aceasta decizie a fost luată pornind de la înţelegerea ca baremul de contribuţii operant pînă în 1 iulie 1992 se aplică tuturor cheltuielilor legate de Reuniunea Follow-up de la Helsinki.

ŢARA PROCENTE

Franţa 9

Federaţia Rusă 9

Germania 9

Italia 9

Marea Britanie 9

S.U.A. 9

Canada 5,45

Spania 3,65

Belgia 3,55

Olanda 3,55

Suedia 3,55

Elveţia 2,30

Austria 2,05

Danemarca 2,05

Finlanda 2,05

Norvegia 2,05

Ucraina 1,75

Polonia 1,40

Republica Federativă Cehă şi Slovacă 1,00

Turcia 1,00

Belarus 0,70

Grecia 0,70

România 0,70

Ungaria 0,70

Bulgaria 0,55

Irlanda 0,55

Iugoslavia 0,55

Kazahstan 0,55

Luxemburg 0,55

Portugalia 0,55

Uzbekistan 0,55

Albania 0,20

Armenia 0,20

Azerbaidjan 0,20

Bosnia-Herţegovina 0,20

Cipru 0,20

Croaţia 0,20

Estonia 0,20

Georgia 0,20

Islanda 0,20

Kîrghîstan 0,20

Letonia 0,20

Lituania 0,20

Moldova 0,20

Slovenia 0,20

Tadjikistan 0,20

Turkmenistan 0,20

Liechtenstein 0,15

Malta 0,15

Monaco 0,15

San Marino 0,15

Sf. Scaun 0,15

4) Problema revizuirii periodice a baremului precum şi cele privind criteriile ce stau la baza fixării baremului vor fi discutate în continuare la momentul oportun de către C.S.O. prin intermediul Comitetului financiar de experţi.

Aranjamente financiare pentru reuniunile C.S.C.E.

5) Aranjamentele financiare enunţate în continuare nu se aplică reuniunilor ale căror cheltuieli sînt acoperite de bugetele Secretariatului C.S.C.E. sau B.I.D.D.O.

6) Orice stat participant care se oferă sa gazduiasca şi sa organizeze o reuniune C.S.C.E. nementionata în paragraful 5) va asigura eficienta costurilor şi disciplina financiară privind cheltuielile aferente acestor reuniuni. Guvernul tarii gazda va prezenta, în acelaşi timp, o estimare a costului localului reuniunii, însoţită de suficiente informaţii, astfel încît statele participante să poată aprecia măsura în care aceasta corespunde nevoilor reuniunii şi eficienta cheltuielilor pentru facilităţile oferite. De îndată ce programul de lucru a fost aprobat de către statele participante, guvernul tarii gazda va prezenta, dacă este necesar, cu ajutorul Secretariatului C.S.C.E., o estimare a cheltuielilor ce urmează a fi rambursate de către statele participante în conformitate cu baremul de contribuţii al C.S.C.E., inclusiv cheltuielile estimative privind personalul, serviciile lingvistice, instalaţii şi administraţie.

7) Cu o luna înainte de începerea reuniunii în cauza, autoritatea însărcinată de guvernul tarii gazda cu organizarea acesteia, va distribui tuturor ţărilor participante o estimare financiară mai exactă, după modelul, unde este posibil, al structurii bugetelor instituţiilor C.S.C.E.

8) Autoritatea organizatoare va asigura evidenta documentelor sale şi a operaţiunilor contabile şi avizarea corespunzătoare a tuturor plăţilor. O situaţie completa a cheltuielilor ce urmează a fi rambursate de către statele participante conform baremului de contribuţii al C.S.C.E., va fi prezentată Comitetului Inaltilor Funcţionari în termen de 60 de zile de la terminarea reuniunii sau trimestrial pentru reuniuni de lungă durata.

9) Statele participante vor achită prompt partea lor la cheltuielile efectuate conform baremului de contribuţii al C.S.C.E. Autoritatea organizatoare/guvernul tarii gazda pot prezenta liste cu plati restante Comitetului Financiar de Expert.

10) Statele participante pot transmite cereri pentru informaţii suplimentare sau sa formuleze obiecţii autorităţii organizatoare dacă decontul depăşeşte semnificativ estimarea financiară.

11) Deconturile unor astfel de reuniuni C.S.C.E. vor fi supuse examinării unor nevoi financiare externe. Raportul revizorilor va fi înaintat Comitetului Financiar de Experţi.

12) Comitetul Consultativ al C.P.C., în coordonare cu ţara gazda, este solicitat sau stabilească modalităţi privind oferirea de servicii pentru conferinţa, eficiente din punct de vedere al costului, printr-un secretar executiv comun pentru toate forumurile de discuţii şi negocieri cu sediul la Viena, inclusiv reuniunile Comitetului Consultativ, ale Comitetului Special al Forumului pentru cooperare în domeniul securităţii, seminariilor C.P.C., şi, dacă va exista acordul celor în cauza, ale Grupului Consultativ Mixt C.F.E. şi Comisiei Consultative "Cer deschis".

Abrevieri

A.I.E.A. - Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică

A.P.E.L.L. - Informare şi pregătire la nivel local

B.E.I. - Banca Europeană de Investiţii

B.E.R.D. - Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare

B.I.D.D.O. (ODIHR) - Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului

C.E.E./O.N.U. - Comisia Economică a ONU pentru Europa

C.I.F. (CSO) - Comitetul Înalţilor Funcţionari

C.N.U.E.D. - Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător şi Dezvoltare

C.O.C.O.N.A. (N.A.C.C.) - Consiliul de Cooperare al Atlanticului de Nord

C.O.S.T. - Cooperarea europeană în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice

C.P.C. - Centrul de Prevenire a Conflictelor

C.S.C.E. - Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa

C.S.I. - Comunitatea Statelor Independente

C.F.E - Forţele convenţionale în Europa

F.S.C. - Forumul de securitate prin cooperare

G.A.T.T. - Acordul General pentru Tarife şi Comerţ

I.N.E.S. - Scara internaţională de evenimente nucleare

O.C.D.E. - Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică

O.C.I.E.E.T. - Centrul de Cooperare cu Economiile Europene de Tranziţie

O.N.G. - organizaţie neguvernamentală

P.N.U.D. - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

P.N.U.E. - Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător

U.E.O. - Uniunea Europei Occidentale

------