HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998

Se aprobă Strategia de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

STRATEGIA

de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998

Capitolul 1

Obiectivele privatizării

În conformitate cu prevederile din Programul de guvernare 1998-2000, strategia de privatizare pentru anul 1998 îşi propune realizarea următoarelor obiective

* accelerarea procesului de privatizare prin aplicarea unor noi metode de vânzare a acţiunilor şi a activelor;

* îmbunătăţirea calitativă a procesului prin

- crearea unui mediu concurential;

- dezvoltarea pieţelor de capital;

- asigurarea transparenţei tranzacţiilor;

- stabilirea preţului conform raportului dintre cerere şi oferta;

- protecţia mediului înconjurător şi a investitorului, în cazul producerii unor pagube datorate activităţii economice a respectivei societăţi comerciale, anterior privatizării.

Aplicarea strategiei şi a programului de privatizare este influentata de

- mărimea şi structura pieţei financiare;

- atractivitatea şi trendul pieţei în domeniul în care funcţionează societatea comercială care face obiectul privatizării;

- legislaţia în vigoare;

- politica fiscală, monetara şi de credit;

- programele de dezvoltare regionala.

Capitolul 2

Evoluţia privatizării în România în anul 1997

2.1. Cadrul legislativ

Privatizarea a fost reglementată în România până la sfârşitul anului 1997 prin trei legi de baza

* Legea privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991, cu modificările ulterioare;

* Legea nr. 77/1994 privind asociaţiile salariaţilor şi membrilor conducerii societăţilor comerciale care se privatizează, cu modificările ulterioare;

* Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, cu modificările ulterioare.

În cursul anului 1997, cele trei acte normative privind privatizarea au fost modificate şi completate prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, care au avut drept scop deblocarea şi impulsionarea procesului de privatizare. În aplicarea prevederilor acestor acte normative s-au constatat dificultăţi cauzate atât de numărul mare de reglementări care vizau acelaşi domeniu, cat şi de apariţia unor dispoziţii contradictorii.

În consecinţa, Guvernul a emis o ordonanţa de urgenţă care să ofere procesului de privatizare un cadru de reglementare unitar şi flexibil.

În cursul anului 1997, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 207/1997, s-a reglementat procedura de reorganizare a regiilor autonome în societăţi comerciale, în vederea privatizării acestora, iar prin Legea nr. 83/1997, cu modificările ulterioare, procedura de privatizare a băncilor.

2.2. Instituţii implicate în procesul de privatizare

În anul 1997 privatizarea s-a realizat prin următoarele centre de decizie

- Consiliul pentru Reforma;

- Agenţia Naţionala pentru Privatizare;

- Fondul Proprietăţii de Stat;

- Agenţia Română de Dezvoltare.

Prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, a fost înfiinţat Ministerul Privatizării, cu rol în elaborarea strategiei de privatizare şi control al procesului de privatizare, şi a fost reorganizat Fondul Proprietăţii de Stat, ca fond închis de investiţii atipic, cu rolul de a vinde acţiunile deţinute de stat la societăţile comerciale, în conformitate cu politica aprobată de Guvern.

2.3. Dimensiunea sectorului privat din România

În anul 1997 au fost privatizate 1.163 de societăţi comerciale cu un capital social de 2.166 miliarde lei, care se grupează, în funcţie de mărimea lor şi de metoda de privatizare utilizata, astfel

Societăţi comerciale Număr Licitaţie Negociere Bursa de valori RASDAQ

Mici 952 105 847 0 0

Mijlocii 165 82 78 0 5

Mari 46 4 40 1 1

TOTAL: 1.163 191 965 1 6

În anul 1997 a început procesul de privatizare a celor trei bănci nominalizate de Guvern, respectiv Banc-Post - S.A., Banca Română pentru Dezvoltare - S.A. şi Banca Agricolă - S.A. Procesul se derulează în conformitate cu prevederile Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar, cu modificările ulterioare.

Privatizarea societăţilor comerciale în anul 1997 evidenţiază gradul sporit de atractivitate a întreprinderilor mici şi mijlocii din următoarele sectoare: agricultura (633), comerţ (215), industrie (179), construcţii (50), transporturi (41), turism (22), prestări de servicii (17) şi învăţământ (6).

Pentru un număr de 44 de societăţi comerciale s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare a pachetelor de acţiuni, deţinute de Fondul Proprietăţii de Stat, cu investitori străini din Franţa, S.U.A., Germania, Austria, Elvetia, Italia, Cipru etc.

Evoluţia numerică a societăţilor comerciale aflate în procedura de dizolvare-lichidare la data de 1 ianuarie 1997 şi, respectiv, la data de 31 decembrie 1997 se prezintă astfel

Numărul societăţilor comerciale aflate în procedură de dizolvare-lichidare la

1 ianuarie 1997 31 decembrie 1997

Programul FESAL - 17

Programul ASAL - 18

Alte societăţi comerciale 24 47

TOTAL: 24 82

Analiza derulării procesului de privatizare în anul 1997 conduce la următoarele aprecieri sintetice

- cantitative

* a crescut valoarea capitalului social privatizat de 1,6 ori în anul 1997 faţă de anul 1996, respectiv capitalul social privatizat în anul 1997 reprezintă 40% din totalul capitalului social privatizat;

* oferta de privatizare a fost aproape dubla faţă de anul anterior, dar numărul societăţilor comerciale privatizate nu a crescut proporţional;

* s-a majorat numărul societăţilor comerciale mari, respectiv ponderea lor în capitalul social privatizat;

* evoluţia lunară a numărului contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni ale societăţilor comerciale mari, încheiate cu investitori străini, deşi în creştere semnificativă, a înregistrat diferenţe de ritm, datorate, în principal, modificărilor legislative;

* a crescut numărul activelor vândute, soluţie benefica atât pentru redresarea societăţilor comerciale, cat şi pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (840 în anul 1997, 754 în anul 1996, 273 în anul 1995 şi 382 în anul 1994);

* au fost constituite 17 societăţi comerciale cu capital mixt (capital social, circa 81 miliarde lei, din care, aport de capital străin, 14 milioane dolari S.U.A.);

- calitative

* a crescut ritmul privatizării în sectoare considerate lipsite de atractivitate, de exemplu industria şi agricultura devansand chiar sectoare foarte atractive, cum sunt turismul şi comerţul;

* a fost finalizată sau se apropie de finalizare privatizarea unor subsectoare - confecţii textile, ambalaje alimentare, prelucrarea maselor plastice, materiale de construcţii, ciment, recuperarea şi reciclarea materialelor etc.;

* a crescut valoarea contractelor în valută de 30 de ori faţă de anul 1996;

* au crescut încasările de 1,7 ori în lei şi de 25 de ori în valută;

* a crescut volumul investiţiilor angajate prin contractele de vânzare-cumpărare de circa doua ori în anul 1997 faţă de întreaga perioadă 1992-1996.

PRIVATIZAREA SECTORIALA - STADIUL ACTUAL

1. Industrie şi comerţ

Legislaţia în vigoare a permis vânzarea contra numerar a acţiunilor şi a părţilor sociale emise de societăţile comerciale din domeniul industrial către persoane fizice sau juridice, române sau străine, utilizând, cu precădere, una dintre următoarele metode clasice

- licitaţie deschisă sau cu participanţi preselectionati;

- negociere directa;

- M.E.B.O.;

- combinatii de metode.

Analizând procesul de privatizare desfăşurat până în prezent, rezultă ca numărul societăţilor comerciale privatizate în sectorul industrial este redus şi neuniform, orientarea capitalului privat fiind preponderenta către sectorul industriei textile, sticlariei, ceramicii fine, cimentului şi lemnului, inclusiv către producţia de mobilier.

1.1. Sectorul energetic

1.1.1. Energia electrica şi termica

În anul 1990, în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990, sectorul energiei electrice şi termice a fost organizat în

* Regia Autonomă de Electricitate "Renel", care are ca obiect de activitate producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice, precum şi producerea energiei termice;

* mai multe regii autonome de interes local, având activităţi legate de producerea, transportul şi distribuţia energiei termice (dintre care unele, de exemplu R.A.D.E.T., se ocupa, practic, exclusiv de aceste probleme, iar alte regii autonome aveau şi alte servicii publice în domeniul lor de activitate);

* mai multe societăţi comerciale care prestau activităţi conexe serviciului energetic (construcţii-montaj, reparaţii etc.).

În perioada 1992-1996 au fost înfiinţate 63 de societăţi comerciale prin restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel". Aceste societăţi comerciale desfăşoară activităţi conexe celei de baza (reparaţii, proiectare, construcţii-montaj etc.). De asemenea, au fost înfiinţate mai multe societăţi comerciale aparţinând acestui sector ("Cet" Brăila - S.A.; "Enmec" - S.A. Sighetu Marmatiei etc.), în urma acţiunilor de divizare a unor mari societăţi comerciale.

În anul 1997 a fost desprinsa din Regia Autonomă de Electricitate "Renel" Filiala Electrocentralei Govora, care s-a transformat în Societatea Comercială "Cet" Govora - S.A. şi a fost preluată de Fondul Proprietăţii de Stat.

Din cele 71 de societăţi comerciale din acest sector, 47 sunt privatizate integral, 18 sunt parţial privatizate, iar 6 au acţiuni deţinute preponderent de stat, dintre care 4 se afla în negociere pentru privatizare.

1.1.2. Petrol şi gaze

Sectorul petrol şi gaze cuprinde următoarele societăţi naţionale şi societăţi comerciale

* Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti, înfiinţată în conformitate cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 70/1998, prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului "Petrom" Bucureşti şi fuzionarea prin absorbţie a 45 de societăţi comerciale cu activitate de prelucrare a ţiţeiului (2), de transport (2) şi de distribuţie a produselor petroliere (41);

* Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, al carei program de restructurare este în curs de elaborare;

* 56 de societăţi comerciale care desfăşoară activităţi conexe (foraj, sonde de cercetare şi de producţie, operaţiuni speciale, construcţii-montaj, execuţie şi întreţinere instalaţii electrice, transport şi reparaţii material tubular etc.).

Dintre aceste societăţi comerciale: 10 sunt privatizate integral, la 8 statul este acţionar minoritar, iar la 14 Fondul Proprietăţii de Stat nu mai este acţionar. Restructurarea din acest sector este sprijinita prin Proiectul pentru subsectorul petrolier, finanţat de Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi de PHARE.

1.2. Sectorul minier

Situaţia întreprinderilor din sectorul minier este următoarea

* în baza Legii nr. 15/1990 s-au constituit 19 societăţi comerciale cu profil de prospecţiune, exploatare, cercetare-extracţie-prelucrare-comercializare substanţe nemetalifere, imbuteliere ape minerale;

* în perioada 1992-1996, prin acţiuni succesive de restructurare, din cadrul regiilor autonome s-au desprins 49 de societăţi comerciale, cu activităţi conexe (informatica, cercetare, baze de aprovizionare, transporturi, reparaţii, construcţii-montaj; exploatare-prelucrare substanţe nemetalifere etc.), preluate în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat;

* în anul 1997, în conformitate cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, aprobată şi modificată prin Legea nr. 207/1997, cu modificările ulterioare, unele regii autonome au fost restructurate şi transformate în companii/societăţi naţionale (Compania Naţionala a Lignitului Oltenia - Targu Jiu, Societatea Naţionala a Carbunelui Ploiesti, Compania Naţionala a Metalelor Preţioase şi Neferoase "Remin" Baia Mare, Compania Naţionala a Uraniului Bucureşti, Societatea Naţionala a Sarii Bucureşti, Societatea Naţionala a Apelor Minerale Bucureşti);

* sunt în curs de transformare în societăţi/companii naţionale Regia Autonomă a Huilei Petrosani şi Regia Autonomă a Cuprului Deva;

* în anul 1997, o dată cu transformarea unor regii autonome în societăţi/companii naţionale (menţionate anterior), s-au desprins 27 de societăţi comerciale cu activităţi auxiliare (transporturi, construcţii-reparaţii utilaj minier, construcţii-montaj în domeniul minier etc.), în curs de preluare de către Fondul Proprietăţii de Stat.

Stadiul privatizării celor 68 de societăţi comerciale aflate în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat

* au fost privatizate 13 societăţi comerciale (din domeniile: informatica, minier, cercetare-proiectare, extracţie-prelucrare-comercializare substanţe nemetalifere şi produse rezultate din nisipuri bituminoase, imbuteliere ape minerale, aprovizionare, construcţii-montaj, producţie şi reparaţii transporturi);

* la 8 societăţi comerciale Fondul Proprietăţii de Stat nu mai deţine pachetul majoritar.

1.3. Chimie şi petrochimie

Industria chimica şi petrochimica cuprinde mai multe sectoare de activitate, a căror situaţie este evidenţiată astfel

* sectorul de rafinarii şi petrochimie - au fost privatizate 4 societăţi comerciale, din care 2 societăţi mari şi 2 societăţi mici, dintr-un total de 18 societăţi comerciale;

* sectorul de îngrăşăminte chimice - au fost privatizate 6 societăţi comerciale, din care 5 societăţi mari şi o societate mica, dintr-un total de 12 societăţi comerciale, iar 2 societăţi mari se afla în proces de lichidare;

* sectorul de produse chimice anorganice - a fost privatizata o societate comercială din 9 societăţi, dovedindu-se un sector mai puţin atractiv;

* sectorul de mase plastice - au fost privatizate 15 societăţi comerciale dintr-un total de 18 societăţi;

* sectorul de fire şi fibre sintetice şi artificiale s-a dovedit mai puţin atractiv, nefiind finalizat procesul de privatizate la nici o societate până la sfârşitul anului 1997; se afla în proces de lichidare o societate comercială mare.

1.4. Construcţii de maşini

Industria constructoare de maşini include societăţi comerciale cu o valoare ridicată a capitalului social, unele cu semnificaţie strategica în dezvoltarea economică a tarii. Ponderea sectorului privat în aceasta ramura reprezintă 35%, fiind încă sub media pe economie, fapt ce implica o accelerare a procesului în cursul anului 1998.

1.5. Electrotehnica şi electronică

Din cele 122 de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, 42 au fost privatizate în totalitate. La 3 societăţi comerciale, respectiv "Icos" - S.A. Sibiu, "Mefin" - S.A. Bucureşti şi "Ius" - S.A. Braşov, statul a devenit acţionar minoritar.

1.6. Bunuri de consum

Societăţile comerciale din industria bunurilor de consum, pe forme de proprietate, se prezintă astfel

Sectorul industrial Totalul societăţilor comerciale supuse privatizării Numărul societăţilor comerciale privatizate (1993-1997) Numărul societăţilor comerciale parţial privatizate

Lemn 180 108 72

Celuloză şi hârtie 23 10 13

Sticlă şi ceramică fină 43 33 10

Materiale de construcţii 90 63 27

Textile şi pielărie 355 231 124

Industria alimentară 25 6 19

TOTAL: 716 451 265

1.7. Sectorul producţiei de apărare

Sectorul producţiei de apărare cuprinde, în prezent, 77 de societăţi comerciale şi 3 regii autonome cu 26 de sucursale, grupate astfel

- Regia Autonomă "Arsenalul Armatei" - 9 sucursale;

- Regia Autonomă "Rami-Dacia" - o sucursala;

- Regia Autonomă pentru Producţia de Tehnica Militară "Ratmil" - 16 sucursale;

- societăţi comerciale - 77.

2. Agricultura

În prezent, 80% din terenurile agricole sunt în proprietate privată. Cu toate acestea, reforma funciară nu este finalizată, datorită menţinerii în trecut a unor restrictii în ceea ce priveşte circulaţia libera a terenurilor şi fragmentarii suprafeţei agricole în terenuri având, în medie, o suprafaţa de 2,5-3 hectare.

La începutul anului 1997 a fost lansat un program de reforma în acest sector, cu sprijinul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, potrivit Acordului ASAL. Măsurile întreprinse includ

- privatizarea fermelor de stat;

- lichidarea fermelor de porci şi de păsări, nerentabile;

- restructurarea întreprinderilor care depozitează sau care au ca obiect de activitate producţia de cereale sau de ulei comestibil, în scopul privatizării;

- restructurarea Agenţiei Naţionale a Produselor Agricole - R.A.;

- divizarea şi privatizarea întreprinderilor de comercializare a importurilor pentru agricultura;

- eliminarea creditelor directionate, pentru a putea sprijini agricultura într-o maniera transparenta, prin subvenţii (au fost eliminate creditele directionate, bugetul de stat prevăzând fonduri pentru sprijinirea agricultorilor);

- liberalizarea preţurilor pentru toate produsele agricole (din luna februarie 1997); liberalizarea exporturilor agricole şi reducerea tarifelor pentru importuri (de la 67% la o medie de 24,5%).

Situaţia privatizării în principalele sectoare ale agriculturii se prezintă astfel

a) întreprinderi prestatoare de servicii mecanizate de tip "Agromec", "Servagromec", "Agroservice": dintr-un total de 1.682 de astfel de societăţi comerciale s-au privatizat 1.032;

b) societăţile comerciale de tip "Comcereal", înfiinţate prin reorganizarea Regiei Autonome "Romcereal": dintr-un număr total de 41 s-a privatizat o singura societate comercială, iar pentru 18 societăţi comerciale s-a lansat campania de publicitate pentru privatizare;

c) societăţi comerciale din sectorul industriei alimentare, băuturilor şi tutunului: dintr-un total de 534 au fost privatizate 350;

d) societăţi comerciale tip "Avicola", "Comsuin", "Suinprod", care au ca obiect de activitate creşterea şi valorificarea porcilor şi pasarilor: dintr-un total de 109 au fost privatizate 21, iar 43 de complexe sunt în lichidare potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, sau Legii nr. 64/1995, cu modificările ulterioare;

e) ferme de stat (foste I.A.S.): dintr-un număr total de 490 nici una nu a fost privatizata;

f) societăţi comerciale piscicole: dintr-un număr total de 38 nici una nu a fost privatizata.

3. Transporturi

În acest sector s-au parcurs etapele pregătitoare transformarii, după reorganizare, a 17 regii autonome de sub autoritatea Ministerului Transporturilor în companii/societăţi naţionale sau societăţi comerciale pe acţiuni, conform prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 207/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Programului de reorganizare a regiilor autonome de sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Societăţile comerciale din portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat, din domeniul transporturilor, erau, iniţial, în număr de 383 şi insumau un capital social de 3.366.997.169 lei. În urma privatizării unui număr de 106 societăţi comerciale, reprezentând un capital social de 179.329.756 lei, în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat a mai rămas un număr de 277 societăţi comerciale cu un capital social de 3.187.667.413 lei.

A. Transporturi auto

-----------------

În anul 1997 s-a procedat la restructurarea Regiei Autonome "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România" (A.N.D.), în scopul comercializării serviciilor, astfel încât 8 mari antreprize ale regiei autonome au fost transformate în societăţi comerciale.

B. Cai ferate

----------

"Societatea Naţionala a Căilor Ferate" (S.N.C.F.R.) este în curs de reorganizare în companie naţionala, conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 207/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 129/1996 privind transportul pe căile ferate române, completată prin ordonanţele de urgenta ale Guvernului nr. 14/1997 şi nr. 40/1997, defineste cadrul legal pentru transportul pe calea ferată şi realizează condiţiile pentru reechilibrarea financiară a S.N.C.F.R. Legea include prevederi pentru

- transparenta politicii tarifare, subvenţiile tarifare fiind suportate de către bugetul de stat;

- stabilirea unor unităţi de contabilitate separate, în cadrul S.N.C.F.R., pentru operaţiuni şi infrastructura.

C. Transporturi aeriene

--------------------

S-au descentralizat serviciile aeroportuare, prin transferarea sub autoritatea consiliilor judeţene a 13 aeroporturi regionale.

D. Transporturi fluviale

---------------------

S-a elaborat documentaţia pentru înfiinţarea a 6 societăţi comerciale pe acţiuni, prin reorganizarea şi divizarea regiilor autonome "Administraţia Fluviala a Dunării de Jos" Galaţi şi "Administraţia Canalelor Navigabile" Constanta.

4. Turism

În turism, dintr-un total de 272 societăţi comerciale, cu un capital social de 1.955.071 milioane lei, până la finele anului 1997 au fost privatizate 113 societăţi comerciale, insumand un capital social de 266.985 milioane lei.

Acţiunile aflate în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat insumeaza, pentru un număr de 159 de societăţi comerciale, 806.000 milioane lei, din care: 514.000 milioane lei reprezintă capitalul social al societăţilor comerciale la care statul mai deţine peste 50% din acţiuni, iar 292.000 milioane lei reprezintă capitalul social al societăţilor la care Fondul Proprietăţii de Stat deţine 40% din acţiuni.

În societăţile comerciale în care Fondul Proprietăţii de Stat este acţionar majoritar, unele active sunt administrate direct de către societăţile comerciale respective, iar altele se afla în locatie de gestiune. O parte din activele societăţilor comerciale din turism sunt bunuri imobile pentru care au fost formulate acţiuni în revendicare în justiţie de către foştii proprietari sau moştenitorii acestora.

Capitolul 3

Perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional

1. Perfecţionarea cadrului legislativ

Eficientizarea şi accelerarea procesului de privatizare se vor asigura şi prin actualizarea şi completarea cadrului legislativ.

De asemenea, se are în vedere modificarea şi a altor prevederi legislative care reglementează domeniile conexe procesului de privatizare, în scopul atragerii investitorilor români şi străini.

Totodată se are în vedere compensarea persoanelor fizice sau juridice care au deţinut în proprietate întreprinderi, ateliere, unităţi de comerţ, unităţi farmaceutice şi sanitare şi altele, cu titluri de valoare (acţiuni şi/sau părţi sociale).

Compensarea cu titluri de valoare are un caracter excepţional şi nu prezintă avantaje economice imediate, întrucât presupune un transfer cu titlu gratuit de titluri financiare, negociabile sau nenegociabile, către persoanele care au suferit un prejudiciu prin actele normative adoptate de autorităţile publice ale statului român în perioada 1948-1949.

Prin lege specială va fi reglementată aceasta compensare cu titluri de valoare, luându-se în considerare situaţia bunurilor cu destinaţie comercială naţionalizate, valoarea de circulaţie la data actului de naţionalizare, valoarea actuala de circulaţie a bunurilor, inclusiv investiţiile neamortizate.

2. Perfecţionarea cadrului instituţional

2.1. Grupul interministerial

Legătură dintre ministerele economice şi Ministerul Privatizării se va asigura prin intermediul Grupului interministerial, înfiinţat prin decizie a primului-ministru, care va armoniza şi monitoriza politicile sectoriale, restructurarea regiilor autonome şi privatizarea societăţilor comerciale şi a companiilor/societăţilor naţionale rezultate.

2.2. Descentralizarea activităţii Fondului Proprietăţii de Stat

Activitatea Fondului Proprietăţii de Stat se va descentraliza, în principal, prin

- transferul deciziilor referitoare la privatizarea societăţilor comerciale mici şi mijlocii către sucursalele teritoriale ale Fondului Proprietăţii de Stat;

- mandatarea firmelor de avocatura cu reputaţie naţionala sau internationala, a societăţilor de valori mobiliare, a agentiilor de brokeraj, a băncilor de investiţii, a societăţilor de investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a fondurilor de investiţii sa negocieze şi sa perfecteze contracte de privatizare.

În acest sens, se va acţiona, în principal, în următoarele direcţii

a) privatizarea societăţilor comerciale mari, atractive, prin metode noi de privatizare, respectiv certificate de depozit emise de bănci de investiţii pe piaţa de capital internaţional (G.D.R. sau E.D.R.), oferta publică de vânzare, cu sprijinul băncilor de investiţii, al societăţilor de valori mobiliare sau al societăţilor de administrare a fondurilor de investiţii, şi prin licitaţie sau negociere directa;

b) privatizarea societăţilor comerciale mari, neatractive, prin orice metoda de privatizare, inclusiv pentru oferta publică de vânzare pe pieţele de capital organizate;

c) privatizarea societăţilor comerciale mici şi mijlocii, cu prioritate la sucursalele teritoriale ale Fondului Proprietăţii de Stat, prin negociere directa sau prin licitaţie, inclusiv pe pieţele de capital organizate.

Capitolul 4

Metode şi tehnici de privatizare

Vânzarea acţiunilor gestionate de Fondul Proprietăţii de Stat către persoane fizice şi juridice de drept privat, române sau străine, se va face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Totodată se are în vedere posibilitatea conversiei datoriilor societăţilor comerciale în acţiuni sau reesalonarea cu acordul creditorilor şi posibilitatea conversiei datoriei publice în acţiuni emise de societăţile comerciale, în cazul în care statul a emis obligaţiuni convertibile.

Vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale către salariaţii şi/sau membrii conducerii acestora se va realiza prin următoarele metode

* E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plans)

* M.E.B.O. (Management Employee Buy-Out).

Transferul dreptului de proprietate asupra activelor deţinute de societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar se face prin vânzare sau prin leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare.

Capitolul 5

Politici de privatizare sectoriale

Privatizarea pe domenii se va efectua, conform obiectivelor fixate în Programul de guvernare 1998-2000, în baza strategiilor de dezvoltare elaborate de către Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, având ca sistem de referinţa, în principal, următoarele elemente

- dezvoltarea infrastructurilor;

- dimensiunea, forta de muncă şi situaţia financiară a unei societăţi comerciale;

- mediul concurential şi cazuri de poziţii de monopol;

- obiectivele de dezvoltare a ramurii;

- ponderea societăţii comerciale în domeniu, precum şi impactul acesteia, pe verticala, în sectorul respectiv;

- gradul de satisfacere a cererii pieţei interne şi internaţionale.

Strategiile de privatizare pentru unele societăţi comerciale sau grupe de societăţi comerciale între care exista interdependente din punct de vedere tehnologic, economic, financiar, social şi al amplasarii teritoriale vor fi aprobate prin ordin al ministrului privatizării.

1. Industrie

Vânzarea acţiunilor gestionate de Fondul Proprietăţii de Stat la societăţile comerciale din industrie se va face prin utilizarea, în ordinea preferintei, a următoarelor metode

- oferta publică de vânzare/G.D.R./E.D.R.;

- licitaţia cu strigare sau în plic;

- negocierea directa.

Principalele obiective ale privatizării în industrie sunt următoarele

- privatizarea, cu precădere, a societăţilor comerciale din sectoarele: metalurgie, construcţii de maşini, chimie şi petrochimie;

- transformarea regiilor autonome din sectorul energetic în societăţi comerciale şi privatizarea lor;

- identificarea activelor neutilizabile şi vânzarea lor, în cash, în rate ori utilizarea în sistem de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare. În caz de insucces, se vor lua măsuri pentru lichidarea acestora;

- conversia datoriilor societăţilor comerciale în titluri de valoare.

Privatizarea societăţilor comerciale din industrie se va face prin luarea, după caz, a următoarelor măsuri

- păstrarea obiectului de activitate, dacă societatea comercială şi-a câştigat sau poate câştiga prin vânzare, prin produsele sau serviciile pe care le realizează, o poziţie pe piaţa interna sau internationala;

- protecţia marcilor de fabrica, de comerţ sau de serviciu;

- includerea în contractul de vânzare de acţiuni sau de părţi sociale a unor obiective de mediu minim acceptate;

- protejarea forţei de muncă;

- obligativitatea realizării unor programe investitionale.

A. Sectorul energetic

A.1. Energie electrica şi termica

În acest domeniu, accentul va fi pus pe reorganizarea şi restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", în primul rând prin transformarea acesteia în societate/companie naţionala, cu separarea, în interiorul acesteia, a componentelor functionale (producere, transport-dispecer, distribuţie şi energie nucleara).

În aceeaşi etapa vor avea loc desprinderi ale unor centrale electrice de termoficare, de platforma, care vor fi transformate în societăţi comerciale destinate privatizării, şi va fi demarata privatizarea efectivă a acestora.

În continuare, vor fi transformate componentele transport-dispecer naţional şi energetica nucleara în societăţi naţionale, iar componentele de producţie, respectiv de distribuţie, în societăţi comerciale, şi va fi demarata privatizarea/concesionarea acestora.

Se va înfiinţa Autoritatea de reglementare, cu rol de arbitru pe piaţa de energie, care va acorda licenţe, va aproba tarife şi va colabora la finalizarea cadrului legislativ specific (Legea privind dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea energiei şi Legea serviciilor publice). Aceste acţiuni vor permite separarea capitalului public de cel privat, determinarea capitalului social al societăţilor comerciale rezultate prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", reglementarea relaţiilor societăţilor comerciale care operează cu bunurile publice şi prestează servicii publice cu autorităţile.

Totodată va avea loc restructurarea regiilor locale care prestează activităţi cu specific energetic (producerea, transportul şi distribuţia energiei termice), transformarea acestora în societăţi comerciale şi începerea privatizării lor.

Politica de privatizare va avea în vedere caracteristicile specifice ale pieţei energiei (simultaneitatea producţiei şi consumului, imposibilitatea stocării, imposibilitatea substitutiei cu alte forme de energie în faza de consum, dependenta tuturor sectoarelor vieţii economice şi sociale de consumul de energie electrica şi termica), alinierea la legislaţia Uniunii Europene, interconectarea cu sistemele energetice ale acesteia şi urmărirea tendinţelor înregistrate pe plan mondial.

A.2. Petrol şi gaze

În acest domeniu este necesară continuarea activităţii de restructurare a Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti prin desprinderea activităţilor-suport (mecano-energetice, exploatare şi întreţinere linii şi instalaţii electrice, reparaţii şi întreţinere material tubular etc.) din cadrul acesteia, prin înfiinţarea de societăţi comerciale ale căror acţiuni vor fi oferite spre vânzare.

Pentru societăţile comerciale prestatoare de servicii din sector (forajul sondelor de cercetare şi extracţie, construcţii-montaj, transport, mecano-energetice etc.), vânzarea acţiunilor deţinute de Fondul Proprietăţii de Stat se va face prin negociere directa, pentru atragerea de investitori strategici (mai ales în cazul societăţilor comerciale cu o poziţie semnificativă - unic prestator de servicii şi operaţiuni speciale) sau prin oferta publică de vânzare, licitaţie, utilizarea pieţelor de capital organizate.

Privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti trebuie precedată de următoarele acţiuni

* stabilirea unei echivalente a acţiunilor Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti cu acţiunile subscrise în cadrul Programului de privatizare în masa la societăţile care au fuzionat prin absorbţie cu Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti;

* înfiinţarea de societăţi mixte cu parteneri strategici pentru realizarea principalelor proiecte privind retehnologizarea, creşterea factorilor de recuperare, investiţii etc.;

* cotarea la Bursa de valori a acţiunilor emise de Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti.

Corporatizarea efectivă a Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti se va încheia în luna iulie 1998. Până la sfârşitul anului se va elabora studiul de fezabilitate pentru privatizarea parţială a societăţii comerciale.

Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias va fi, într-o primă etapa, transformata în societate naţionala, în interiorul căreia vor fi separate componentele functionale.

Ulterior vor avea loc externalizari şi transformări în societăţi comerciale ale unor componente, precum şi transformarea în societate naţionala a sistemului de transport.

Va fi derulata privatizarea/concesionarea societăţilor comerciale rezultate din actuala structura.

B. Sectorul minier

Se va finaliza acţiunea de reorganizare a regiilor autonome din sector, în conformitate cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 207/1997, cu modificările ulterioare, prin transformarea în societăţi/companii naţionale a Regiei Autonome a Huilei Petrosani şi a Regiei Autonome a Cuprului Deva.

Programul de restructurare a fostelor regii autonome din domeniul mineritului, coordonat de Ministerul Industriei şi Comerţului şi început în cursul anului 1997, va fi accelerat, principalele obiective urmărite fiind

* finalizarea studiilor-diagnoze complexe ale fiecărui obiectiv, pentru a se stabili o reală ierarhizare a exploatarilor miniere;

* stabilirea unui program gradual privind conservarea şi închiderea exploatarilor miniere nerentabile. Acest program va fi coordonat de Agenţia Naţionala pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie din Zonele Miniere;

* externalizarea exploatarilor miniere eficiente şi transformarea lor în societăţi comerciale pe acţiuni, în vederea privatizării acestora;

* retehnologizarea exploatarilor, cu condiţii geologico-miniere favorabile, în vederea eficientizarii lor;

* stabilirea, în funcţie de interesul naţional, a exploatarilor miniere şi a substanţelor minerale utile, pentru care se vor acorda subvenţii, urmărindu-se scăderea continua a cuantumului acestora.

Programul de privatizare a fostelor regii autonome din domeniul mineritului va avea în vedere următoarele

* stabilirea unui program de restructurare-privatizare pentru fiecare societate/companie naţionala din domeniul mineritului, care să ţină seama de specificul fiecăreia, de caracterul strategic al unora dintre acestea, pentru a se stabili cea mai adecvată metoda de privatizare;

* privatizarea, în prima etapa, a societăţilor/companiilor naţionale cu activitate profitabila, care nu necesita subvenţii de la bugetul de stat şi pentru care s-ar găsi relativ uşor investitori strategici. În această categorie intra Societatea Naţionala a Sarii Bucureşti, pentru care se va realiza corporatizarea şi se va elabora studiul de fezabilitate în vederea privatizării. Se are în vedere şi posibilitatea armonizării privatizării Societăţii Naţionale a Sarii Bucureşti cu cea a societăţilor comerciale din domeniul chimiei, care sunt beneficiare ale produselor miniere;

* privatizarea, în principal, prin negociere directa cu investitori străini, a minelor, având în vedere capitalurile sociale mari, necesitatea unor investiţii substanţiale pentru retehnologizarea şi creşterea nivelului de valorificare a materiei prime;

* atragerea de investitori strategici pentru retehnologizarea exploatarilor miniere care pot deveni astfel eficiente.

Referitor la societăţile comerciale din domeniul cercetării geologice, la care procesul de privatizare se afla într-un stadiu mai avansat, se va avea în vedere oferirea spre vânzare a unor pachete de acţiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori sau, urmând ca salariaţii să aibă posibilitatea cumpărării de acţiuni prin metoda E.S.O.P sau M.E.B.O. În cadrul acestui domeniu trebuie acordată o atenţie specială modului de privatizare a societăţilor comerciale care, prin specificul activităţii, au caracter strategic (Societatea Comercială "Prospecţiuni" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercială "Minexfor" - S.A. Deva).

C. Sectorul producţiei de apărare

Privatizarea agenţilor economici din sectorul producţiei de apărare, în perioada 1998-2000, se va face, în baza hotărârii Consiliului Suprem de Apărare al Tarii, astfel

* Regia Autonomă "Arsenalul Armatei", Regia Autonomă "Rami-Dacia" şi Regia Autonomă "Rasirom" vor rămâne în proprietatea statului;

* agenţii economici din cadrul Regiei Autonome pentru Producţia de Tehnica Militară "Ratmil" pot fi privatizati parţial;

* ceilalţi agenţi economici pot fi privatizati în totalitate.

Agenţii economici supuşi procesului de privatizare au obligaţia de a păstra capacitatile de producţie cuprinse în Inventarul sectorului producţiei de apărare, în condiţiile reglementate prin lege.

D. Bunuri de consum

Accelerarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din acest domeniu se poate realiza prin

- divizarea, înainte de privatizare, a societăţilor comerciale din categoria întreprinderilor mari, cu amplasare geografică raspandita în mai multe localităţi, şi vânzarea acţiunilor acestora prin negociere directa;

- vânzarea prin licitaţie cu strigare, în cazul societăţilor comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii;

- oferta publică de vânzare, la societăţile comerciale care nu se privatizează prin alte metode;

- scoaterea la vânzare pe piaţa extrabursieră;

- conversia datoriilor societăţilor comerciale cu datorii mari către diversi creditori;

- vânzarea activelor aflate în conservare;

- declanşarea procedurii de lichidare, potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, sau a procedurii de faliment, conform Legii nr. 64/1995, cu modificările ulterioare, pentru societăţile comerciale cu datorii şi fără posibilităţi de redresare, sau conversia datoriilor în acţiuni.

În sectorul celuloza şi hârtie se va privatiza cel puţin 20% din capitalul social deţinut de Fondul Proprietăţii de Stat.

Pentru societăţile comerciale mari, cu grad redus de atractivitate şi care deţin în patrimoniu capacităţi de producţie oprite, fără posibilitatea repornirii, sau investiţii în curs de realizare ce nu pot fi finalizate din lipsa de resurse, strategia de privatizare va avea în vedere separarea acestor capacităţi inactive de capacitatile viabile, ale căror acţiuni se vor oferi la vânzare prin oricare metoda.

În sectorul societăţilor comerciale cu profil de prefabricate, strategia va avea în vedere vânzarea de active independente sau privatizarea cu posibilitatea schimbării obiectului de activitate.

E. Electrotehnica şi electronică

Pentru societăţile comerciale din acest sector, privatizarea trebuie initiata cu acele societăţi comerciale care au înregistrat rezultate economico-financiare pozitive şi care au activitate de export.

Sunt considerate prioritati de privatizare

- industria de motoare, generatoare şi transformatoare, care participa la modernizarea producţiei şi distribuţiei energetice;

- industria de cabluri şi conductoare electrice, care are un rol important în dezvoltarea programului de telecomunicaţii;

- calculatoare şi alte echipamente electrice pentru programul naţional de informatizare;

- aparatura şi instrumente medicale necesare programului de sănătate;

- materiale electrice pentru producţia de motoare şi vehicule necesare dezvoltării industriei de autoturisme;

- industria de automatizare.

În ceea ce priveşte privatizarea societăţilor comerciale cu profil de informatica, aceasta se va face în baza unei strategii specifice, care să asigure cu precădere atragerea de investitori strategici, recunoscuţi pe plan mondial, astfel încât să se păstreze obiectul de activitate şi să se diversifice sfera serviciilor informatice.

F. Construcţii de maşini

Strategia de privatizare a sectorului construcţiilor de maşini comporta doua aspecte

a) privatizarea societăţilor comerciale la care statul este principalul acţionar;

b) crearea unui sector privat prin, stimularea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

În sectoarele: tractoare şi maşini agricole, autovehicule, echipament energetic, se are în vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmând să se desfăşoare paralel cu restructurarea tehnologică a acestora.

Pentru anumite societăţi comerciale, aflate în procesul de privatizare, se va avea în vedere atragerea de investitori strategici sau păstrarea unui pachet de acţiuni de control.

G. Siderurgie, metalurgie

Privatizarea societăţilor comerciale din sectorul metalurgic se va realiza prin aplicarea unor metode combinate, justificată de necesitatea efectuării unor investiţii semnificative pentru modernizarea şi retehnologizarea acestora.

Prin metode combinate, se are în vedere vânzarea de acţiuni prin negociere directa, plasarea de acţiuni prin G.D.R., oferta publică.

Procesul de privatizare pentru societăţile comerciale mari se va realiza cu consultanţa de specialitate din străinătate.

Programul de privatizare va trebui sa prevadă perioade corespunzătoare, în vederea asigurării calităţii procesului de privatizare a unor societăţi comerciale cu capital social foarte mare.

Având în vedere importanţa acestor societăţi comerciale în economie, se va analiza oportunitatea păstrării de acţiuni nominative de control.

Întrucât interesul pentru societăţile comerciale din sectorul metalurgic este restrâns, urmare şi a unei politici de preţuri practicate de regiile autonome pentru livrarea de energie electrica şi gaze, se va definitivă strategia de ramura, care va trebui să soluţioneze problemele privind nivelul producţiei, restructurarea şi retehnologizarea, precum şi reconversia personalului şi soluţionarea problemelor sociale.

H. Chimie, petrochimie

Prin înfiinţarea Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti şi prin existenta, în afară acesteia, a celor 8 rafinarii independente s-au creat bazele unui mediu concurential real al acestui sector de activitate.

Strategia de privatizare are în vedere următoarele obiective principale

* creşterea ponderii societăţilor comerciale mari privatizate în totalul societăţilor comerciale existente în sector;

* atragerea capitalului străin, inclusiv prin intermedierea vânzării unor societăţi comerciale mari de către bănci de investiţii pe piaţa de capital internationala ("Rafo" - S.A. Onesti, "Solventul" - S.A. Timişoara);

* îmbunătăţirea managementului societăţilor comerciale şi realizarea unui management performant;

* crearea unor societăţi comerciale flexibile şi dinamice, adaptabile mediului concurential.

În ramura industriei chimice şi petrochimice se va urmări privatizarea a cel puţin 50% din capitalul social rămas de privatizat, prin toate metodele de privatizare prevăzute de lege.

În sectorul de rafinarii şi petrochimie se prevede privatizarea rafinariilor mari, cu prioritate a Societăţii Comerciale "Petromidia" - S.A. Navodari, a rafinariilor mici şi a principalelor combinate petrochimice.

În sectorul ingrasamintelor chimice se are în vedere privatizarea integrală a societăţilor comerciale producătoare şi finalizarea procesului de lichidare a doua societăţi comerciale.

În sectorul de produse anorganice se are în vedere privatizarea societăţilor comerciale mari cu consumuri energetice mari, cum sunt: "Chimcomplex" - S.A. Borzesti, "Uzinele Sodice" - S.A. Govora şi "Upsom" - S.A. Ocna Mures.

La societăţile comerciale strategice: "Conpet" - S.A. Ploiesti, "Oil Terminal" - S.A. Constanta, "Petromidia" - S.A. Constanta, Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti şi la cele care au capacităţi pentru producţia de apărare se va păstra acţiunea nominativă de control.

2. Agricultura

În acest sector se intenţionează să se promoveze dezvoltarea pieţei funciare, în special prin aplicarea cadrului legal existent în ceea ce priveşte proprietatea asupra pământului şi stabilirea unui sistem de înregistrare funciară şi pregătirea cadastrului.

În paralel se va dezvolta cadrul instituţional. În acest sens, priorităţile includ modernizarea comercializării cerealelor şi a capacităţilor portuare, stabilirea unor categorii de calitate şi a unor standarde la nivel internaţional, dezvoltarea cercetării agricole, implementarea şi aplicarea normelor de control veterinar şi fitosanitar, prin extinderea şi modernizarea reţelei de laboratoare pentru combaterea dăunătorilor şi bolilor din sectorul vegetal şi animal, precum şi prin dezvoltarea unui sistem de finanţare rurală.

Totodată se vor reface unele sisteme de irigaţii, alături de transferul gestionării acestora către asociaţiile utilizatorilor de apa şi de intensificarea politicii de recuperare a costurilor.

Se considera oportuna prevederea finanţării din surse externe a unui proiect de realizare a unei reţele de distribuţie a ingrasamintelor chimice, activitate care prezintă o atractivitate deosebită pentru privatizare.

În vederea obţinerii suportului financiar pentru proiectele menţionate, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: finalizarea restructurării sectorului de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, crearea unui cadru instituţional adecvat, definitivarea strategiei în acest sector.

În vederea realizării reformelor în acest sector Programul de investiţii publice pentru perioada 1998-2000 prevede continuarea şi finalizarea următoarelor programe, considerate ca fiind prioritare

* dezvoltarea rurală a unor zone-pilot: montană, colinară şi de campie;

* protecţia mediului - conservarea resurselor naturale de sol şi apa -, exploatarea durabila a fondului funciar agricol;

* refacerea şi completarea sistemului de apărare împotriva inundaţiilor a populaţiei, localităţilor şi terenurilor din Lunca Dunării, inclusiv a sistemului de monitorizare în scopul asigurării siguranţei în exploatare, urmând a se stabili

* reabilitarea irigatiilor în sistemele viabile;

* modernizarea şi redefinirea reţelei de laboratoare specifice agriculturii şi industriei alimentare, care deservesc activităţi de interes public în domeniile: protecţia plantelor, fitosanitar, controlul calităţii seminţelor, reproductia şi selecţia animalelor, sanitar-veterinar, controlul produselor agroalimentare etc.;

* restructurarea distribuţiei mărfurilor în România, prin crearea sistemului naţional al pieţelor de gros pentru produse hortiviticole, pentru care se va apela la sprijin financiar extern.

Privatizarea societăţilor comerciale din agricultura are în vedere finalizarea vânzării acţiunilor sau activelor, precum şi aplicarea metodelor de conversie a datoriilor în acţiuni pentru societăţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura de tip "Agromec", a celor de creştere a pasarilor şi porcilor, a celor din industria alimentara, precum şi pentru societăţile de tip "Comcereal" şi "Cerealcom".

Se va avea în vedere totodată crearea cadrului legislativ pentru privatizarea societăţilor comerciale care deţin terenuri agricole (foste I.A.S. şi altele); vor fi, de asemenea, privatizate şi unele activităţi din domeniul sanitar-veterinar.

Societăţile comerciale din sectorul agroalimentar vor fi oferite la privatizare, avându-se în vedere privatizarea cu prioritate a celor atractive.

Pentru rambursarea datoriilor unor societăţi comerciale din domeniul agriculturii, industriei alimentare şi din comerţul cu cereale se va proceda la vânzarea prin licitaţie a activelor acestora. Va fi stimulat acest mod de privatizare, prin acordarea de facilităţi la vânzarea activelor în conservare, a celor nefolosite şi a celor care nu afectează activitatea de baza a societăţii comerciale.

Va fi finalizat, de asemenea, procesul de restructurare a regiilor autonome din agricultura, urmând ca societăţile comerciale rezultate să între în procesul de privatizare.

3. Transporturi

În perspectiva integrării în piaţa interna europeană, România este interesată sa valorifice avantajul situarii sale la intersectia unor importante coridoare de transport europene: Autostrada Nord-Sud; Canalul Rhin-Main-Dunăre, legăturile feroviare, rutiere şi maritime cu Asia.

Strategia de dezvoltare a infrastructurii în acest sector urmăreşte

- stoparea deteriorării sistemului, prin reabilitarea drumurilor şi a mijloacelor de transport;

- încurajarea concurentei dintre sectoarele de transport, pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a costurilor, cu o recuperare sporită a costurilor de la beneficiari;

- modernizarea sistemelor de siguranţă a navigaţiei pe Dunăre, astfel încât acestea sa devină compatibile cu normele europene;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, a echipamentelor şi vehiculelor, pentru integrarea graduala în sistemul Uniunii Europene;

- lansarea programelor de autostrăzi şi cai ferate, situate pe marile coridoare de transport nord-sud şi est-vest;

- dezvoltarea sistemelor de transport combinat;

- stimularea dezvoltării accelerate a transporturilor containerizate de mărfuri;

- creşterea participării sectorului privat în operaţiunile şi managementul serviciilor de transport;

- stimularea dezvoltării activităţilor comerciale în zonele libere, deja existente în porturi şi aeroporturi;

- atragerea finanţării externe pentru construcţia şi concesionarea pe termen lung a exploatării de autostrăzi, canale navigabile, dezvoltări portuare şi aeroportuare;

- încredinţarea unor agenţi economici cu capital de stat sau privat, specializaţi, a unor activităţi auxiliare obiectului de activitate al regiilor autonome;

- înfiinţarea unor agenţi economici, societăţi comerciale cu capital iniţial de stat, prin desprinderea unor activităţi din cadrul regiilor autonome.

În sectoarele de infrastructura, caracterizate prin prezenta monopolurilor de stat, se va acţiona pentru separarea utilităţilor publice în segmente care sunt monopoluri naturale şi în segmente pentru care concurenta este posibila şi se va urmări ca managementul monopolurilor naturale să se realizeze pe principii comerciale, fixându-se obiective financiare şi raspunderi clare.

Pentru perioada 1998-2000, Programul de investiţii publice în sectorul transporturi prevede realizarea următoarelor obiective considerate ca fiind prioritare

* reabilitarea şi modernizarea căilor ferate române pe traseul coridorului IV;

* realizarea autostrazii de legătură pe coridorul IX;

* lucrări de completare a digului de nord în Portul Constanta-Sud.

În acest context privatizarea societăţilor comerciale din transporturi va avea în vedere corelarea cu investiţiile în infrastructuri, pentru a permite dezvoltarea şi realizarea unui grad de compatibilitate cu sistemele de transporturi din Uniunea Europeană.

Privatizarea societăţilor comerciale din transporturi va fi efectuată, cu precădere, prin vânzarea integrală a pachetului de acţiuni, prin licitaţie sau prin vânzarea acţiunilor pe piaţa de capital naţionala sau internationala, bursiera sau extrabursieră, după caz. Acţiunile societăţilor comerciale de reparaţii şi construcţii feroviare vor fi vândute pe pieţele secundare de capital. Totodată se va proceda la privatizarea societăţilor comerciale rezultate prin restructurarea Regiei Autonome "Aeroportul Bucureşti-Baneasa".

În domeniul transportului maritim se vor avea în vedere doua obiective principale privind procesul de restructurare şi privatizare a companiilor de navigaţie. Pe de o parte, menţinerea unei capacităţi de transport maritim cat mai mari, sub operarea companiilor româneşti, iar pe de altă parte, menţinerea unui control al statului numai pentru realizarea nevoilor strategice şi de apărare a tarii şi pentru valorificarea potenţialului porturilor româneşti.

Restructurarea actualelor trei companii de navigaţie se va face prin înfiinţarea unei companii naţionale de transport maritim, cu nave provenite de la "Navrom", "Petromin" şi "Romline", a unei companii specializate în transportul de containere, cu nave provenite de la "Romline", şi a unei agenţii de personal navigant. Compania naţionala urmează a se privatiza ulterior, cu păstrarea acţiunii nominative de control.

Patrimoniul rămas la cele trei companii va fi privatizat în totalitate, în mai multe etape. Iniţial se va proceda la transformarea contractelor de închiriere (bare-boat) a navelor în contracte de vânzare, într-un termen de maximum un an. În următoarea etapa se va proceda la divizarea companiilor şi la privatizarea societăţilor comerciale rezultate din aceasta.

Companiile formate prin restructurarea celor trei companii actuale vor putea să-şi protejeze navele, prin înfiinţarea unor filiale şi transferarea navelor acestor filiale. În acest sens, se va elabora o metodologie care urmează să fie aprobată, prin ordin comun, de către ministerele cu atribuţii în acest domeniu.

Pentru protejarea navelor şi întărirea poziţiei pe piaţa a companiilor nou-formate, a filialelor acestora sau a subsidiarelor, precum şi a companiilor private care au preluat nave în procesul de privatizare, va fi adoptat cadrul legal necesar instituirii regimului special pentru activitatea de transport maritim internaţional.

4. Comunicaţii

Dezvoltarea economiei de piaţa presupune crearea unui sistem de telecomunicaţii competitiv, în concordanta cu cererea manifestată în acest domeniu.

Ţinând seama de existenta, în prezent, a 3 milioane de linii, parţial uzate fizic şi tehnic, şi de necesitatea largirii reţelei la peste 5 milioane de linii până în anul 2005, România are nevoie de investiţii, în următorii 7 ani, de aproape 5-7 miliarde dolari S.U.A., în condiţiile în care creşterea economică va depinde în mod critic de modernizarea şi de lărgirea reţelei de telecomunicaţii.

Luând în considerare investiţiile foarte mari, necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, este esenţială participarea sectorului privat, care să permită atât lărgirea sistemelor de operare existente, cat şi crearea unui mediu competitiv.

În acest scop, strategia de dezvoltare a sectorului de comunicaţii consta în

- privatizarea Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. şi a Regiei Autonome "Radiocomunicatii";

- definirea politicilor de reglementare, pentru a realiza o mai mare transparenta a politicii tarifare, eliminarea progresiva a transsubventiilor şi stabilirea reglementărilor pentru licenţe;

- înfiinţarea unei agenţii de reglementare independenta pentru acest sector.

Guvernul va stabili, de asemenea, fondul de dezvoltare a telecomunicatiilor în zona rurală, pentru a promova sectorul privat în furnizarea de servicii de telecomunicaţii în aceste zone, pe bază de concesionari.

Pentru a asigura tuturor cetăţenilor tarii accesul echitabil şi nediscriminatoriu la informaţie, Programul de investiţii publice pe perioada 1998-2000 cuprinde realizarea programelor de modernizare şi extindere a statiilor de transmisie radio şi TV şi programul de diversificare şi modernizare a serviciilor poştale.

Privatizarea în acest domeniu va avea în vedere utilizarea ofertei publice, oferindu-se spre vânzare pachete de acţiuni foarte mici, urmând ca salariaţii să aibă posibilitatea cumpărării acestora în condiţii preferenţiale.

Pentru prima faza a privatizării Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. se preconizeaza vânzarea a 35% din acţiuni către un investitor strategic, iar în a doua faza, vânzarea restului de acţiuni prin metode combinate.

Regia Autonomă "Posta Română" se va transforma în companie naţionala, iar în vederea privatizării se va proceda la emiterea de G.D.R./E.D.R. şi la oferta publică de vânzare. Se preconizeaza ca salariaţilor sa li se vândă 5% din pachetul de acţiuni.

În ceea ce priveşte restructurarea şi privatizarea Regiei Autonome "Radiocomunicatii", Guvernul are în vedere transformarea acesteia într-un nucleu al viitoarei competitii în domeniul telefoniei de baza.

Regia Autonomă "Inspectoratul General al Comunicaţiilor" se va transforma în Agenţia Naţionala de Comunicaţii.

5. Sectorul bancar şi de asigurări

În România operează 42 de bănci, din care 5 bănci comerciale, la care statul deţine acţiuni, derulează aproape 70% din creditele comerciale şi din depozitele la termen. Obiectivele privatizării sistemului bancar vizează creşterea implicarii băncilor în economia reală, a siguranţei şi eficientei sistemului bancar, în vederea sprijinirii creşterii economice şi a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Acţiunile principale care urmăresc îndeplinirea acestor obiective sunt

- îmbunătăţirea şi întărirea capacităţii de reglementare, supraveghere şi control al băncilor de către Banca Naţionala a României;

- privatizarea băncilor comerciale;

- extinderea şi modernizarea reţelei informationale, în scopul dezvoltării şi diversificării serviciilor.

Pentru anul 1998, Guvernul intenţionează sa privatizeze doua bănci: "Banc Post" - S.A. şi Banca Română de Dezvoltare - S.A. Banca Agricolă - S.A. parcurge un program de restructurare în conformitate cu prevederile ordonanţelor de urgenta ale Guvernului nr. 43/1997 şi nr. 48/1997, fiind demarat şi procesul de privatizare. Banca Română de Comerţ Exterior - S.A. şi Banca Comercială Română - S.A. se afla în proces de pregătire în vederea privatizării în cursul anului 1999.

În ceea ce priveşte cele doua societăţi de asigurare-reasigurare, la care statul deţine acţiuni, acestea vor parcurge un proces de majorare a capitalului social, urmat de privatizare prin oferta publică.

6. Cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică

Pornind de la aplicarea modelului de dezvoltare economică, bazat pe inovare, în care elementul central cu rol strategic este reprezentat de activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică (C-D), priorităţile imediate şi de perspectiva, în plan naţional şi sectorial, care se vor urmări prin politica în domeniul C-D, vor fi în directa concordanta cu următoarele obiective strategice majore

- dezvoltarea unei infrastructuri instituţionale, cu rol de interfata între cercetare şi învăţământ, la nivel naţional şi regional;

- creşterea capacităţii de elaborare şi implementare a politicilor în domeniu şi corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale;

- stimularea inovarii şi promovarea acesteia, crearea de mecanisme şi instrumente instituţionale şi financiare, menite să asigure absorbtia inovarii;

- stimularea implicarii organizaţiilor neguvernamentale în implementarea diverselor programe;

- dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniu, în special prin participarea la programele europene;

- sporirea ofertei de informaţii şi iniţierea unei reţele de informaţii.

Măsurile principale, prevăzute pentru realizarea obiectivelor în domeniul cercetării sunt

- dotarea institutelor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică la nivelul obiectivelor şi performantelor urmărite;

- abordarea unor programe de cercetare interdisciplinare, de importanţa naţionala;

- cooperarea ştiinţifică internationala;

- dezvoltarea resurselor umane.

Programul de investiţii în domeniul cercetării pentru perioada 1998-2000 necesita o sustinere financiară de 601,4 miliarde lei, din care 122,5 miliarde lei pentru anul 1998, posibilităţile interne prognozate fiind de 29,6 miliarde lei. Pentru a asigură realizarea programelor în acest sector se impune atragerea de surse externe, în completarea necesarului.

Privatizarea în domeniul cercetării-dezvoltării va avea în vedere oferirea spre vânzare a unor pachete de acţiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori, urmând ca salariaţii să aibă posibilitatea cumpărării de acţiuni, prin metoda E.S.O.P. sau M.E.B.O. Va fi luată în considerare şi posibilitatea grupării unei societăţi comerciale din domeniul cercetării cu o societate comercială cu care întreţine raporturi contractuale în domeniul cercetării aplicative sau fundamentale. De asemenea, nu va fi exclusa posibilitatea grupării unor societăţi comerciale din domeniul cercetării cu alte societăţi comerciale care proiectează înfiinţarea de parcuri tehnologice.

Având în vedere caracterul strategic al activităţii de cercetare-dezvoltare şi condiţiile specifice în care se reorganizează acest domeniu, vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare se va face cu respectarea următoarelor prevederi, care vor fi cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni

- păstrarea în custodia societăţii comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, care se privatizează, a rezultatelor cercetării, definite prin Ordonanţa Guvernului nr. 58/1997, realizate de societatea comercială până la data privatizării, din fondurile publice, cu obligaţia ca, la solicitarea Ministerului Cercetării şi Tehnologiei sau a altor solicitanţi care au avizul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, să fie puse la dispoziţie acestora;

- păstrarea profilului de cercetare ştiinţifică al societăţii comerciale pentru o perioadă de minimum 5 ani de la data privatizării.

7. Mediu

Strategia în acest domeniu prevede integrarea cerinţelor de mediu în strategiile de dezvoltare, astfel încât proiectele de dezvoltare şi de privatizare, indiferent de sector, sa includă componente investitionale obligatorii pentru asigurarea respectării reglementărilor şi standardelor de mediu.

Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului prevede obiectivele şi măsurile ce trebuie realizate pe termen scurt, mediu şi lung în fiecare dintre sectoarele economice şi sociale.

Având în vedere ca strategia de dezvoltare a României implica şi asigurarea protecţiei biodiversitatii, Guvernul considera ca eforturile investitionale în procesul de restructurare şi retehnologizare trebuie să acopere, concomitent, realizarea cerinţelor de mediu, în conformitate cu standardele admise pe plan european, prin achiziţionarea tehnologiilor performanţe, precum şi reconsiderarea modelelor de producţie şi de consum, potrivit tendinţelor pe plan mondial.

Costul estimat al promovării prioritatilor de mediu este de aproximativ 600 milioane dolari S.U.A., iar pentru implementarea integrală a măsurilor din Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului vor fi necesare resurse substanţiale de la partenerii internationali.

Guvernul este interesat, de asemenea, ca eforturile investitionale, în mod deosebit cele cu aport extern, să fie mai bine corelate şi focalizate pe obiective prioritare şi de importanţa majoră, sub aspect economic, ecologic şi de sănătate publică.

Pentru perioada 1998-2000, următoarele proiecte sunt de importanţa deosebită, pentru realizarea lor solicitandu-se sprijin financiar extern

- reconstructia ecologica a unor terenuri din fondul forestier, afectate de poluare industriala, în perimetrele Zlatna şi Copsa Mica;

- atenuarea fenomenelor de seceta şi de desertificare din sudul Olteniei, prin crearea perdelelor forestiere de protecţie pentru ameliorarea condiţiilor de mediu;

- alimentarea cu apa pentru Odorhei - Copsa Mica;

- Acumularea Azuga, judeţul Prahova;

- Acumularea Ogrezeni, judeţul Giurgiu;

- Canal Siret-Baragan, etapa I, judeţul Vrancea.

Pentru diminuarea problemelor de mediu, care ar ingreuna privatizarea unor societăţi comerciale, se preconizeaza alocarea unor fonduri de la buget pentru proiectele de investiţii prevăzute în Programul naţional de acţiuni pentru protecţia mediului.

Pentru a facilita planul investitional, Guvernul intenţionează sa restructureze doua regii autonome: Regia Autonomă "Apele Române" şi Regia Naţionala a Pădurilor.

Restructurarea celor două regii autonome va permite o mai buna reglementare a accesului utilizatorilor la resursele de apa şi păduri, o exploatare raţională a apelor şi, în limitele posibilităţilor, a pădurilor, precum şi protecţia şi conservarea acestor resurse, pentru a asigura o dezvoltare durabila a societăţii.

Regia Autonomă "Apele Române" se va reorganiza, pornind de la necesitatea separarii activităţilor de reglementare de cele economice, mentinandu-se, totodată, principiul gospodăririi apelor pe bazine hidrografice. Astfel vor fi înfiinţate 11 companii bazinale de gospodărire a apelor, organizate la nivelul bazinelor hidrografice: Prut, Siret, Arges-Vedea, Olt, Jiu, Mures, Somes-Tisa spaţiul Banat, Dobrogea-Litoral şi Ialomita-Buzau şi Crisuri, în coordonarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Companiile bazinale vor prelua drepturile şi obligaţiile ce reveneau Regiei Autonome "Apele Române" şi filialelor sale teritoriale, în ceea ce priveşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apa şi aplicarea mecanismului economico-financiar în domeniul apelor. Apele aparţinând domeniului public, bunurile proprietate publică a statului, reprezentând baraje, diguri, lucrări de regularizare, clădiri, alte lucrări de gospodărire a apelor, cu anexele acestora, inclusiv terenurile aferente, aflate în prezent în administrarea Regiei Autonome "Apele Române", se vor concesiona, de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, companiilor bazinale de gospodărire a apelor. Aceste companii vor fi singurele în drept de a incasa, în calitate de unic furnizor, preţul apei brute de suprafaţa şi subterane, preţul agregatelor minerale extrase din albiile minore ale cursurilor de apa, livrate utilizatorilor interni şi externi, precum şi de a incasa tarifele pentru serviciile de gospodărire a apelor. Dat fiind caracterul lucrărilor de gospodărire, şi anume de interes public, finanţarea programului de investiţii şi de retehnologizare se asigura din surse proprii, credite bancare şi, în completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Regia Naţionala a Pădurilor se va restructura, în mai multe etape, ultima, după finalizarea aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, se va realiza acţiunea de privatizare a unor activităţi care nu sunt legate de lucrările silvotehnice specifice gospodăririi durabile a pădurilor (ateliere de impletituri, fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare şi valorificare a fructelor de padure şi a ciupercilor comestibile, activitatea de valorificare a vânatului).

8. Comerţ

Privatizarea societăţilor comerciale din domeniul comerţului va continua prin aplicarea combinata a vânzării de acţiuni cu vânzarea de active.

Societăţile comerciale cu capital social mai mare de 18 miliarde lei se vor privatiza prin negociere directa, indiferent de mărimea pachetului de acţiuni deţinut de Fondul Proprietăţii de Stat la aceste societăţi.

Având în vedere caracterul social al activităţii desfăşurate de societăţile comerciale din domeniul comerţului cu carte şi cu produse de papetarie (librarii), acestea se vor privatiza, cu prioritate, prin negociere directa cu asociaţiile salariaţilor şi membrii conducerii din aceste societăţi, prin vânzarea de active cu prioritate către locatari sau asociaţi sau transformarea contractelor de închiriere, locatie de gestiune sau asociere în participaţiune, în leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare.

În situaţia în care unele active ale societăţilor comerciale nu sunt în administrare directa, Fondul Proprietăţii de Stat va analiza opţiunile exprimate de cei care folosesc activele şi va decide vânzarea acestora către locatari sau asociaţi ori încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare.

Privatizarea societăţilor comerciale farmaceutice se va realiza prin aplicarea combinata a vânzării de acţiuni cu vânzarea de active. Vânzarea pachetului de acţiuni se va realiza prin metoda negocierii directe. Vânzarea activelor - farmacii se va efectua cu prioritate către locatarii care le administrează în prezent, în baza unor contracte de închiriere, de locatie de gestiune sau de asociere în participaţiune.

În contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni sau de active, precum şi în contractele de leasing imobiliar cu clauza ferma de cumpărare pentru societăţile comerciale din domeniul comerţului cu carte şi cu produse de papetarie (librarii) şi pentru societăţile comerciale farmaceutice, se vor include clauze privind menţinerea profilului de activitate.

9. Turism

Privatizarea societăţilor comerciale din turism se va realiza prin metode combinate, în funcţie de mărimea şi potenţialul acestora, structura actionariatului, modul de administrare a activelor, specificul activităţii, existenta bunurilor naţionalizate, urmărindu-se atragerea de investitori strategici, recunoscuţi pe plan internaţional.

În acest scop, se va avea în vedere aplicarea următoarelor măsuri

1. Pentru societăţi comerciale din turism la care Fondul Proprietăţii de Stat deţine peste 50% din capitalul social

a) societăţi comerciale mici (capital social până la 2,5 miliarde lei)

* vânzarea acţiunilor, prin licitaţie sau negociere directa. În caz de insucces, se vor oferi spre vânzare active;

* vânzarea către locatar sau asociat, după caz, fără licitaţie sau încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare, pentru societăţile comerciale cu contracte de locatie, închiriere sau asociere în participaţiune. Dacă nu se concretizează nici una dintre aceste variante, Fondul Proprietăţii de Stat va oferi spre vânzare, prin licitaţie, acţiunile sau activele societăţii comerciale respective;

b) societăţi comerciale mijlocii (capital social de la 2,5 până la 18 miliarde lei)

* vânzarea acţiunilor, prin licitaţie, cu respectarea condiţiilor de publicitate, în conformitate cu prevederile legale. În caz de insucces, se va declansa divizarea societăţii comerciale în cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmând să fie oferite la vânzare ori să se constituie societăţi mixte pe structura activelor (lanturi hoteliere);

* transformarea contractelor de locatie a gestiunii, închiriere, asociere în participaţiune în contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare;

c) societăţi comerciale mari (capital social peste 18 miliarde lei)

* vânzarea acţiunilor prin negociere directa. În caz de insucces, se va declansa divizarea societăţii în cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmând a fi oferite la vânzare;

* transformarea contractelor de locatie a gestiunii, de închiriere, asociere în participaţiune în contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare. Dacă sistemul nu este fezabil, se va proceda la vânzarea prin licitaţie a acţiunilor sau a activelor societăţilor comerciale respective.

La societăţile comerciale mari şi mijlocii, care deţin în patrimoniu active (hoteluri şi restaurante), în oraşele mari sau pe litoral, se poate declansa procedura de divizare pe structura unui activ sau a unor grupuri de active, înainte de iniţierea vânzării acţiunilor acestor societăţi comerciale.

2. Pentru societăţile comerciale la care Fondul Proprietăţii de Stat deţine sub 50% din capitalul social se va proceda la vânzare prin oferta publică, negociere directa sau licitaţie, după caz.

3. Situaţii speciale

a) societăţile comerciale cu profil balneoclimateric, care funcţionează în staţiunile balneare, se vor privatiza prin vânzarea întregului pachet de acţiuni deţinut de Fondul Proprietăţii de Stat, indiferent de mărimea acestuia, prin negociere directa, în vederea valorificării factorilor terapeutici naturali şi menţinerii integrităţii staţiunilor balneoclimaterice;

b) societăţile comerciale care deţin în patrimoniu cabane de creasta vor oferi aceste active spre vânzare, prin negociere directa, sau vor încheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare, care vor conţine prevederi contractuale privind menţinerea profilului de activitate. Lista activelor - cabane de creasta se va stabili de către Fondul Proprietăţii de Stat şi Ministerul Turismului.

10. Administraţie publică locală (societăţi comerciale înfiinţate în baza deciziilor consiliilor locale şi judeţene)

Apartenenţa sau neapartenenta activelor societăţilor comerciale la Patrimoniul naţional şi muzeistic trebuie să fie reglementată cu claritate prin acte normative, pentru corectarea capitalului social, urmând ca activele ce nu aparţin Patrimoniului naţional şi muzeistic să se poată privatiza prin licitaţie cu strigare, negociere directa sau prin vânzare pe pieţele de capital organizate.

Se va delimita domeniul public în cazul societăţilor comerciale care deţin terenuri agricole şi al societăţilor comerciale care deţin reţele edilitare (foste întreprinderi de gospodărie oraseneasca sau comunală - I.G.O., I.G.C.) şi apoi se vor privatiza prin licitaţie cu strigare sau prin vânzare pe pieţele de capital organizate.

În vederea privatizării societăţilor comerciale care exploatează zăcăminte naturale, se va urgenta apariţia legii concesiunilor.

11. Sănătate

În ceea ce priveşte strategia de privatizare, vor fi avute în vedere modalităţi referitoare la furnizorii de servicii, la modalitatea de organizare şi de finanţare.

11.1. Privatizarea la nivelul furnizorilor de servicii medicale

Aceasta se referă la

a) schimbarea statutului proprietăţii unităţilor medicale (cabinete, dispensare, spitale), care se poate realiza doar după apariţia legii proprietăţii publice, care să reglementeze natura patrimoniului de stat, închirierea sau concesionarea unităţilor medicale, inclusiv a spitalelor; acest lucru este posibil şi în cadrul legislativ existent, însă necesita o procedură specială;

b) desfăşurarea de activităţi medicale private în unităţi publice este posibila şi în actualul cadru legislativ, urmând a fi facilitata de alte acte normative propuse de către Ministerul Sănătăţii; ca prima etapa, se preconizeaza privatizarea la nivelul unor secţii şi servicii medicale (laborator, radiologie);

c) privatizarea la nivelul serviciilor de întreţinere (spalatorie, cantina, întreţinere/reparaţii) este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 266/1997, fiind însă puţin dezvoltata din motive ce ţin atât de alte prevederi legislative ce o limitează, cat şi de slabă dezvoltare a sectorului privat în acest domeniu; este prima etapa în domeniul privatizării;

d) dotarea cu echipamente şi aparatura medicală, prin operaţiuni de leasing;

e) privatizarea serviciilor de salvare medicală aeriană.

11.2. Privatizarea la nivelul finanţării

Aceasta se referă la posibilitatea data de Legea asigurărilor sociale de sănătate, legea leasingului şi de prevederile contractului-cadru de atragere de noi resurse financiare rezultate din

a) coplati pentru anumite servicii medicale;

b) plati de tarife;

c) obţinerea de fonduri din asigurările private suplimentare;

d) apariţia plăţilor deductibile (în special în procesul compensării medicamentelor);

e) finanţare combinata a operaţiunilor de leasing (stat-privat).

În plus, sunt propuse în strategia de reforma a Ministerului Sănătăţii o serie de alte măsuri aflate în diferite stadii de legiferare, care pot duce la sporirea fondurilor private în sistemul sanitar, precum

a) crearea de facilităţi fiscale pentru companiile plătitoare de asigurări suplimentare de sănătate;

b) diminuarea fiscalitatii prin scutirea sau diminuarea impozitului cu sume proporţionale cu cele cheltuite pentru plata de bunuri şi servicii medicale.

11.3. Privatizarea activităţii de management în sistemul de sănătate

Aceasta se poate realiza prin posibilitatea legală de a contracta servicii specifice atât de către spitale, cat şi de către fondurile de asigurări (management privat al unităţilor şi fondurilor publice), fiind propusă de altfel în legislaţia promovata de către Ministerul Sănătăţii introducerea pe scara larga a contractului de management pentru conducerea unităţilor sanitare şi a caselor de asigurări sociale de sănătate.

----------

Ministerul Privatizării, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, Ministerul Turismului şi Fondul Proprietăţii de Stat vor aduce la îndeplinire Strategia de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998.

Strategiile de privatizare a unor societăţi comerciale sau grupe de societăţi comerciale între care exista interdependente din punct de vedere tehnologic, economic, financiar, social şi al amplasarii teritoriale vor fi aprobate prin ordin al ministrului privatizării.

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 140/1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 7 aprilie 1998.

Programul de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998 va fi actualizat în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

RADU VASILE

Contrasemnează

---------------

Ministrul privatizării,

Sorin Dimitriu

p. Ministrul industriei

şi comerţului,

Sorin Potanc,

secretar de stat

Ministrul agriculturii

şi alimentaţiei,

Dinu Gavrilescu

Ministrul comunicaţiilor,

Sorin Pantis

Ministrul transporturilor,

Traian Basescu

Ministrul apelor, pădurilor

şi protecţiei mediului,

Romica Tomescu

Ministrul cercetării

şi tehnologiei,

Horia Ene

Ministrul turismului,

Sorin Frunzaverde

Ministrul finanţelor,

Daniel Daianu

p. Ministrul reformei,

preşedintele Consiliului

pentru Reforma,

Adrian Ciocanea,

secretar de stat

pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998,

Guvernul României hotărăşte