ORDIN nr. 3.430 din 20 martie 2013

Se aprobă programa pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializarea Navigaţie şi transport maritim, prevăzută în anexă care face parte integrantă din prezentul ordin.

PROGRAMA

pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în

învăţământ la specializarea Navigaţie şi transport maritim

A. Notă de prezentare

Programa se adresează profesorilor ingineri, absolvenţi ai facultăţilor de profil, care predau discipline din domeniul menţionat sau compatibile cu acesta şi care se prezintă la examenul pentru acordarea definitivării în învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei corespund schimbărilor impuse în activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.

Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este necesară deoarece flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţii învăţământului tehnologic. Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic, se urmăreşte

- cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;

- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;

- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;

- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter- şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională;

- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;

- demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.

Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au în formarea şi maturizarea profesională a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că

- înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;

- are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;

- înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;

- înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;

- înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;

- are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;

- dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini colaborarea şi interacţionarea elevilor în activitatea de învăţare;

- planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

- înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;

- înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică.

B. Competenţe specifice

- Cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei, cunoştinţe de metodica predării acesteia

- Cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale

- Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi

- Capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare

- Capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi

- Capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi

- Capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient

C. Conţinuturile programei

I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE

a) Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice

1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă

2.1. Repere/Condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor)

2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri-ţintă diferite

2.3. Obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul ştiinţei informării

2.4. Obiective-cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe

2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale

3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri- şi transdisciplinare

b) Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ

1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare

2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare

3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare

4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare - învăţare - evaluare

4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ

4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor

5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic

6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire

7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social

8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului

9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ

c) Managementul clasei

1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.)

2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictuale

d) Evaluarea rezultatelor şcolare

1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare

2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare)

3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate

4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare

5. Construirea instrumentelor de evaluare

6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lor

Bibliografie: Didactică generală şi Metodică

1. Bontaş I. Pedagogie Editura All Educational, 1994

2. Cerghez I. Metode de învăţământ Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998

3. Cucoş C. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice Editura Polirom, Iaşi, 2009

4. Cristea Sorin Studii de pedagogie generală Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004

5. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Pănişoară I. O. Prelegeri pedagogice Editura Polirom, Iaşi, 2001

6. Creţu C. Curriculum diferenţiat şi personalizat Editura Polirom, Iaşi, 1996

7. Ionescu M. Didactica modernă Editura Dacia, Cluj, 1995

8. Cucoş C. Pedagogie generală Editura Polirom, Iaşi 2006

9. Iucu R. Managementul şi gestiunea clasei de elevi Editura Polirom, Iaşi, 2000

10. Iucu R. Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001

11. Neacşu I. Instruire şi învăţare Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999

12. Nicola I. Tratat de pedagogie şcolară Editura Aramis, Bucureşti, 2000

13. Neacşu I. Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării Editura Polirom, Iaşi, 2010

14. Radu I.T. Evaluarea procesului de învăţământ Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001

15. Stoica A. Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesori Editura ProGnosis, Bucureşti, 2001

16. *** Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice în vigoare

17. *** Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare "Tehnologii" 2002

18. *** Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programe şcolare în vigoare

II. TEMATICA DE SPECIALITATE

A. Navigaţie

1. Noţiuni fundamentale

1.1. Forma şi dimensiunile Pământului

1.2. Coordonate geografice

1.3. Diferenţa de coordonate

1.4. Lungimea unui minut de meridian

1.5. Unităţi de măsură în navigaţie

2. Orientarea pe mare

2.1. Plane şi linii principale

2.2. Orizont vizibil

2.3. Sisteme de împărţire a orizontului

2.4. Drum adevărat, relevment adevărat, relevment prova

3. Determinarea direcţiilor pe mare

3.1. Principiul determinării direcţiilor pe mare

3.2. Magnetism, magnetism terestru, declinaţia magnetică

3.3. Magnetismul navei, deviaţia compasului magnetic

3.4. Convertirea drumurilor şi a relevmentelor

4. Echipamente pentru determinarea direcţiilor

4.1. Compasul magnetic: clasificare, funcţionare, părţi componente, utilizare, întreţinere

4.2. Compasul giroscopic: noţiuni de teoria giroscopului, principiul girocompasului; compasul bigiroscopic: caracteristici principale, descriere, funcţionare; erorile girocompasului şi corectarea acestora; aparate deservite de compasul giroscopic: sisteme de repetitoare, înregistratorul de drum, funcţionare, părţi componente

5. Echipamente pentru determinarea distanţei parcurse de navă - lochuri

5.1. Generalităţi asupra distanţei parcurse

5.2. Lochul simplu, principiu de funcţionare, părţi componente

5.3. Lochul mecanic, principiu de funcţionare, părţi componente

5.4. Lochul electromecanic, principiu de funcţionare, părţi componente

5.5. Lochul hidraulic, principiu de funcţionare, părţi componente

5.6. Determinarea distanţei parcurse după loch, corecţia lochului

5.7. Determinarea vitezei navei şi a distanţei parcurse în funcţie de viteză şi timp

6. Echipamente pentru măsurarea adâncimii apei - sonde

6.1. Principiul de măsurare a adâncimii apei

6.2. Sonde simple, principii de funcţionare, părţi componente, utilizare

6.3. Sonde mecanice, principii de funcţionare, părţi componente, utilizare

6.4. Sonde ultrason, principiu de funcţionare, părţi componente, utilizare

7. Hărţi marine

7.1. Proiecţii cartografice, definiţii, clasificare

7.2. Scara hărţii, loxodroma şi ortodroma

7.3. Condiţiile cerute hărţilor marine

7.4. Corecţia hărţilor, semne şi simboluri folosite în navigaţie

8. Navigaţia estimată - estima grafică

8.1. Lucrul pe hartă în estima grafică

8.2. Giraţia navei, trasarea curbei de giraţie

8.3. Deriva de vânt, estima grafică

8.4. Deriva de curent, estima grafică

8.5. Deriva totală

9. Navigaţia costieră

9.1. Noţiuni generale de navigaţie costieră, determinarea punctului navei prin observaţii costiere, linii de poziţie, erorile accidentale şi sistematice în determinarea punctului navei

9.2. Determinarea punctului navei cu unghiuri orizontale, principiul teoretic al metodei, construcţii grafice, precizia determinării

9.3. Determinarea punctului navei cu relevmente simultane, principii teoretice, triunghiul erorilor, determinarea punctului navei cu două relevmente simultane, determinarea punctului navei cu 3 relevmente simultane

9.4. Determinarea punctului navei cu relevmente succesive cazul general, cazuri particulare de determinare a punctului navei cu relevmente succesive: procedeul unghiului dublu, procedeul unghiului de 90 grade între relevmente, procedeul distanţei la travers, procedeul relevmentelor succesive la două obiecte

9.5. Determinarea punctului navei cu distanţe măsurate la repere de la coastă: determinarea distanţei cu sextantul, determinarea punctului navei cu două şi 3 distanţe simultane

9.6. Procedee combinate de determinare a punctului navei: determinarea punctului navei cu un relevment şi unghi orizontal, determinarea punctului navei cu un relevment şi distanţă, determinarea punctului navei cu unghiuri orizontale succesive, determinarea punctului navei cu distanţe succesive, determinarea punctului navei cu un relevment la un far în momentul apariţiei luminii lui la orizont

10. Documente nautice folosite în navigaţia estimată şi costieră

10.1. Cartea-pilot

10.2. Cartea farurilor

10.3. Cartea radiofarurilor

10.4. Avizele pentru navigator

11. Studiul şi trasarea preliminară a drumului navei

11.1 Navigaţia oceanică

11.2. Navigaţia costieră

11.3. Conducerea navei în zona coastei

11.4. Navigaţia în radă, pe canale şi în strâmtori

12. Regulamente de navigaţie

12.1. Sistemul internaţional de balizaj maritim

12.2. Regulamentul de prevenire a coliziunilor pe mare - COLREG, semnalizare şi reguli de navigaţie

12.3. Regulamentul de navigaţie pe Dunăre - RND, semnalizare şi reguli de navigaţie

B. Transport maritim

1. Caracteristicile şi problemele transportului maritim

1.1. Caracteristicile transportului maritim

1.2. Avantajele transportului maritim

1.3. Problemele transportului maritim

2. Elementele de bază ale transportului maritim

2.1. Scopul şi elementele transportului maritim

2.2. Navele, ca mijloc de transport al mărfurilor

2.3. Mărfurile, ca obiect al transportului maritim

2.4. Porturile, ca noduri de afluire, transbordare şi depozitare a mărfurilor

2.5. Sisteme, norme, reguli şi uzanţe naţionale şi internaţionale care reglementează transportul maritim - categorii de referinţă

3. Portul maritim

3.1. Generalităţi, clasificare

3.2. Elementele constructive ale portului maritim: acvatoriul, rada, construcţii de apărare

3.3. Infrastructura portului, frontul de acostare

3.4. Teritoriul portului

3.5. Suprastructuri portuare, dane, terminale

3.6. Funcţiile portului

3.7. Sisteme şi subsisteme portuare

3.8. Autorităţi portuare, căpitănia de port, poliţia de frontieră, autoritatea vamală, serviciul sanitar şi fitosanitar

4. Nava maritimă de transport

4.1. Noţiuni preliminare, particularităţi constructive şi de exploatare

4.2. Buna stare de navigabilitate

4.3. Clasa navei, registre de clasificare

4.4. Marca de bord liber

4.5. Marca de tonaj

5. Categorii de mărfuri în transportul maritim

5.1. Clasificarea mărfurilor

5.2. Recomandări privind stivuirea mărfurilor

6. Încărcarea şi stivuirea mărfurilor

6.1. Pregătirea navei pentru încărcare şi transport, pregătirea magaziei de marfă, verificarea şi pregătirea instalaţiilor, instruirea echipajului navei

6.2. Evitarea avarierii mărfurilor în timpul manipulării şi transportului, avarii înainte de încărcare, avarii produse prin manipulare, ventilaţia mărfurilor

6.3. Indicele de stivuire, generalităţi, corelarea dintre volumul specific al navei şi volumul specific al mărfii, utilizarea optimă a capacităţii şi volumului de încărcare

6.4. Întocmirea planului de încărcare, generalităţi, documente de bază

7. Transportul pe mare al pasagerilor

7.1. Nave maritime de pasageri

7.2. Particularităţi constructive şi de exploatare

8. Transportul mărfurilor generale

8.1. Nave specializate, caracteristici

8.2. Transportul mărfurilor în saci, tipuri de mărfuri, pregătiri la bord, încărcare şi stivuire

8.3. Transportul mărfurilor în bale, tipuri de mărfuri, pregătiri la bord, încărcare şi stivuire

8.4. Transportul mărfurilor în butoaie, tipuri, sisteme de stivuire

8.5. Transportul mărfurilor pe punte, categorii de mărfuri, încărcare şi amarare

9. Transportul produselor metalurgice

9.1. Generalităţi, tipuri de produse

9.2. Avarierea prin ruginire şi prin deformare, clauzarea conosamentului

9.3. Încărcare şi stivuire, măsuri şi recomandări

10. Transportul produselor lemnoase

10.1. Clasificarea materialului lemnos şi unităţi de măsură specifice

10.2. Tipuri de nave pentru transportul lemnului

10.3. Reguli de încărcare şi transport

10.4. Amararea produselor lemnoase

10.5. Marca de încărcare pentru cherestea conform Convenţiei Internaţionale asupra liniei de încărcare

11. Transportul pe mare al animalelor

11.1. Generalităţi, nave specializate

11.2. Reguli de dotare şi amenajare

11.3. Exploatarea navei animaliere, întocmirea planului de încărcare, îmbarcarea animalelor, supravegherea animalelor pe timpul transportului, debarcarea animalelor

12. Transportul mărfurilor perisabile

12.1. Generalităţi, nave frigorifice

12.2. Instalaţii frigorifice

12.3. Pregătirea navei pentru încărcarea mărfurilor perisabile

12.4. Încărcarea şi stivuirea mărfurilor perisabile, mărfuri congelate, mărfuri refrigerate, mărfuri cu regim special de temperatură

12.5. Transportul mărfurilor perisabile în containere

13. Transportul mărfurilor periculoase

13.1. Generalităţi, clase şi diviziuni

13.2. Ambalarea mărfurilor periculoase, grupe

13.3. Stivuirea şi separarea mărfurilor periculoase, grupe

13.4. Transportul mărfurilor periculoase în containere

13.5. Prevenirea şi lupta împotriva incendiilor la bordul navelor care transportă mărfuri periculoase

13.6. Securitatea echipajului şi a navei în transportul de mărfuri periculoase

14. Transportul mărfurilor în containere

14.1. Descrierea şi clasificarea containerelor

14.2. Tipuri de containere

14.3. Nave specializate în transportul containerelor, portcontainere, roll-on/roll-off, portbarje

14.4. Reguli de stivuire şi amarare a mărfurilor în containere, a containerelor la bordul navei

14.5. Terminale de containere, codificarea containerelor

14.6. Echipamente de manipulare a containerelor, termeni specifici

15. Transportul mărfurilor solide în vrac

15.1. Nave specializate, caracteristici

15.2. Transportul minereurilor de fier, pregătirea navei pentru încărcare, încărcarea navei

15.3. Transportul cărbunilor, condiţii constructive impuse navelor, încărcarea cărbunilor

15.4. Transportul cerealelor, generalităţi, particularităţile cerealelor privind procesul de transport, amenajări specifice la nave, măsuri de încărcare, încărcarea şi rujarea cerealelor

16. Transportul petrolului şi al produselor sale

16.1. Tipuri de nave, caracteristici

16.2. Petroliere, funcţii de bază, compartimentare, sisteme de tubulatură pentru marfă, pompe şi valvule, instalaţia de ventilaţie a mărfii, sisteme de încărcare

16.3. Balastarea şi marşul în balast, instalaţii de balastare, tancuri de balast, debalastarea înaintea încărcării.

16.4. Pregătirea şi încărcarea navei petroliere, calcule preliminare, distribuirea mărfii pe tancuri, încărcarea petrolului

16.5. Calculul cantităţii de petrol încărcate/descărcate, generalităţi, determinarea volumului şi densităţii relative, întocmirea cargoplanului

16.6. Operaţii de descărcare a petrolului, pregătirea descărcării, etape, variante de descărcare

16.7. Curăţarea şi degazarea tancurilor de marfă, scopuri, spălarea şi ventilarea tancurilor

16.8. Prevenirea incendiilor şi exploziilor la petroliere, condiţii, cauze ale incendiilor şi exploziilor, acumulări de electricitate statică, prevenire, mijloace de stingere a incendiilor

16.9. Poluarea cu hidrocarburi a mediului marin, surse de poluare, măsuri de prevenire a poluării, Convenţia MARPOL

16.10. Nave specializate pentru transportul gazelor lichefiate, generalităţi, tipuri de nave, operarea navelor

Bibliografie

1. Balaban Gh. I. Tratat de navigaţie maritimă, vol. I, II Editura Tehnică, Bucureşti, 1981

2. Chitiţă M., Pavica V. Navigaţie Editura Militară, Bucureşti, 1959

3. Balaban Gh. I. Conducerea navei Editura Tehnică, Bucureşti, 1963

4. Beziris A., Bamboi Gh. Transportul maritim, vol. I, II Editura Tehnică, Bucureşti, 1988

5. Maier V. Mecanica şi construcţia navei, vol. I, II, III Editura Tehnică, Bucureşti, 1985/1987/1989

6. Sbora T., Tănase Gh., Şerban D. Economia, organizarea şi planificarea transporturilor Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1986

7. Popovici O., Ioan A., Domnişoru L. Construcţia, amenajarea şi exploatarea navei Note de curs, Universitatea Galaţi, 1991

8. *** Regulamentul de prevenire a coliziunilor pe mare - COLREG

9. *** Regulamentul de navigaţie pe Dunăre - RND

10. *** Convenţia internaţională asupra liniei de încărcare, Londra, 1966

11. *** Convenţia internaţională din 1973 privind poluarea marină cauzată de nave (MARPOL) şi amendamentele din 1978

------

Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi inspectoratele şcolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Bucureşti, 20 martie 2013.

Nr. 3.430.

privind aprobarea programei pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializarea Navigaţie şi transport maritim

În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile art. 4 alin. (2) şi art. 22 alin. (1) din Metodologia pentru organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare în învăţământ, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.193/2012,

în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.