ANEXĂ din 4 octombrie 2011

la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul programului "A doua şansă" - învăţământ primar

ANEXĂ

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ − învăţământ primar NIVELUL I

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Programa de Limba şi literatura română pentru Modulul I – A.B.C. este concepută pentru primul an de studiu al acestei discipline şi este destinată şcolilor în care se desfăşoară programul „A doua şansă“− învăţământ primar. Pornind de la particularităţile elevilor care vor fi cuprinşi în această formă de învăţământ, persoane care nu au finalizat ciclul primar, programele şcolare permit

 dobândirea de cunoştinţe, conform potenţialului şi nevoilor acestora;

 valorificarea experienţei de viaţă a elevilor;

 atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bază.

Modelul didactic al predării disciplinei Limba şi literatura română, cel comunicativ- funcţional, care presupune studiul integrat al limbii şi literaturii române din perspectiva pragmatică a comunicării, este unic pentru întregul învăţământ obligatoriu şi a fost păstrat şi în această programă, întrucât permite atingerea finalităţilor programului „A doua şansă“.

În conceperea programei s-a avut în vederea formularea de obiective, sugerarea unor conţinuturi şi a unor activităţi de învăţare care conduc în timp la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învăţare, interpersonale, sociale.

Obiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de Limba şi literatura română destinată ciclului primar din învăţământul de masă.

Obiectivele de referinţă au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între exprimarea orală şi cea scrisă şi să surprindă în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învăţare. Obiectivele asigură elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin vorbire şi ascultare. Ele vizează în special alfabetizarea acestora.

Conţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi de particularităţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care, datorită vârstei, au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţă în diferite contexte ale comunicării orale. Ordinea conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi.

Exemplele de activităţi de învăţare corespunzătoare fiecărui obiectiv de referinţă, deşi sunt similare celor folosite în învăţământul de masă şi specifice ciclului primar, pot deveni

motivante şi eficiente pentru grupul ţintă, în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzătoare vârstelor şi intereselor elevilor. Ele iau în considerare caracteristicile învăţării adulţilor (independenţa şi motivaţia învăţării, orientarea învăţării către scop, relevanţa învăţării, aplicabilitatea cunoştinţelor). O parte dintre activităţile de învăţare propuse în programă permite integrarea în didactica disciplinei Limba şi literatura română a unor strategii bazate pe TIC şi a resurselor educative ale Internetului care conduc la formarea unor deprinderi elementare de utilizare a computerului, la alfabetizarea digitală a elevilor. Aceasta reprezintă o prioritate în educaţie, întrucât creşterea volumului de informaţie, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competenţe care fac posibilă adaptarea flexibilă la schimbările rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia şi a Internetului permit îmbunătăţirea calităţii învăţării prin individualizare şi interactivitate, ameliorează perspectivele elevilor în materie de muncă, informare şi de stabilire de relaţii sociale. Activităţile de învăţare care presupun interdisciplinaritatea limbii române cu elemente de TIC sunt marcate în programă prin scriere cursivă.

Structura modulară a programului „A doua şansă“ a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţă pentru final de modul, care vor sta la baza elaborării testelor de examinare de la finalul modulului.

Noutatea programei constă în

 reducerea numărului de ore alocat disciplinei;

 existenţa unor conţinuturi alternative (extinderile sunt doar la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţă şi pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi de opţiunile elevilor);

 introducerea unor exemple de activităţi de învăţare care să permită abordarea integrată a conţinuturilor specifice limbii şi literaturii române şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;

 introducerea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul fiecărui modul;

 adaptarea finalităţilor la particularităţile grupului ţintă;

 atribuirea unui nume modulului: A.B.C.

Structura programei este următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă pentru modul;

 bibliografie.

Programa trebuie folosită în mod flexibil, urmărindu-se adaptarea ei la ritmul de învăţare al fiecărui elev.

2. OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1 . Să desprindă semnificaţia globală a unui mesaj ascultat

- ascultarea şi confirmarea prin coduri prestabilite a înţelegerii conţinutului unui mesaj ascultat;

- formularea de răspunsuri la întrebări enunţate în diferite contexte cotidiene;

- formularea de răspunsuri la întrebări enunţate pe marginea unui text audiat;

- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc cu un mesaj ascultat anterior;

- audierea unor mesaje înregistrate pe CD, casete audio sau a unor înregistări online;

- selectarea unor suporturi audio după criteriul mesajului global transmis;

- audierea unor cântece pentru desprinderea mesajului transmis de versurile acestora;

- executarea unor instrucţiuni simple formulate de cadrul didactic în cadrul unor activităţi pe computer (urmarea unor instrucţiuni pentru închiderea, deschiderea computerului, de utilizare a mous-ului, jocuri simple pe computer care cuprind instrucţiuni verbale etc.).

1.2. Să sesizeze corectitudinea logică a unui enunţ audiat

1.3. Să distingă locul cuvintelor în propoziţie, al silabelor în cuvinte şi al sunetelor în silabe

- sesizarea corectitudinii logice a unui mesaj audiat;

- selectarea enunţului corect din punct de vedere logic, dintr-o serie de enunţuri date;

- corectarea mesajelor incorecte din punct de vedere logic;

- ordonarea cuvintelor pentru obţinerea unor propoziţii corecte din punct de vedere logic;

- punerea în corespondenţă a conţinutului unui mesaj audiat cu imaginea corespun- zătoare dintr-un document electronic pus la dispoziţie de cadrul didactic.

- delimitarea cuvintelor dintr-o propoziţie; determinarea poziţiei unui cuvânt într-o propoziţie;

- despărţirea în silabe a unor cuvinte;

- identificarea poziţiei unei silabe într-un cuvânt;

- identificarea sunetelor din cuvinte (în diferite poziţii: iniţială, mediană, finală);

- exemplificarea de cuvinte care să îndeplinească anumite condiţii (să înceapă, să se termine sau să conţină un anumit sunet sau silabă);

- introducerea spaţiului dintre cuvinte scrise contopit, în propoziţii scrise în documente electronice puse la dispoziţie de cadrul didactic.

1.4. Să manifeste atenţie la conţinutul mesajelor emise de diferiţi interlocutori

selectate de cadrul didactic la sugestia elevilor.

- audierea unor mesaje înregistrate formulate de persoane diferite;

- exerciţii de tipul vorbitor - ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător;

- formularea de întrebări pentru lămurirea unor aspecte neînţelese din mesaje transmise de diferiţi interlocutori;

- exerciţii de stimulare a atenţiei prin introducerea sau eliminarea unor elemente din mesaj;

- audierea unor scurte emisiuni online

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Să pronunţe articulat cuvinte din vocabularul activ în cadrul unor enunţuri proprii

2.2 Să formuleze enunţuri logice, potrivite unor situaţii familiare

referitoare la situaţii imaginare;

- exerciţii şi jocuri de dicţie, frământări de limbă;

- transformarea unor cuvinte după modele date;

- exerciţii de corectare a pronunţiei regionale;

- exerciţii de reglare a volumului şi vitezei vorbirii;

- scurte conversaţii online între elevi (folosind programe de tip Skype, Messenger etc.).

- prezentarea unor obiecte sau activităţi familiare elevilor;

- formularea unor enunţuri pe baza unor imagini, folosind cuvinte date sau

„Spânzurătoarea“.

2.3. Să utilizeze formule de salut şi prezentare în situaţii inspirate din realitate

2.4. Să manifeste o atitudine degajată în dialoguri cu diferite persoane

comunicare.

- transformarea sau completarea unor enunţuri după modele date;

- formularea de instrucţiuni pentru realizarea unor produse/operaţiuni simple;

- jocuri pe computer, de exemplu, jocuri mozaic de descoperire a unor cuvinte corespunzătoare imaginilor, puzzle-uri de cuvinte pentru obţinerea unor enunţuri,

- prezentarea unor date despre propria persoană (în perechi, în faţa unui grup mai numeros);

- jocuri de rol;

- simulări ale unor situaţii din viaţa coti- diană în care este necesară prezentarea unor date despre propria persoană.

- formularea de mesaje potrivite unor situaţii diferite;

- jocuri de rol;

- simulări ale unor situaţii de comunicare din viaţa cotidiană;

- utilizarea formulelor de prezentare şi de salut în situaţii diferite;

- audierea sau vizionarea unor secvenţe audio/video în care sunt prezentate dialoguri în diferite situaţii de

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

şi litere ale unui cuvânt;

într-un tabel dintr-un document Word deschis de cadrul didactic;

3.1. Să identifice litere, silabe, grupuri de litere, cuvinte şi enunţuri în textul scris cu litere de tipar şi de mână

3.2. Să citească în ritm propriu şi cu voce tare un text scurt

- exerciţii de asociere a sunetului cu litera (grupul de litere) ;

- determinarea numărului de silabe, sunete

- exerciţii pentru lărgirea câmpului vizual prin identificarea silabelor în structura cuvintelor şi a cuvintelor în structura propoziţiilor;

- punerea în corespondenţă a cuvântului cu imaginea sau cu obiecte concrete;

- exerciţii de familiarizare cu poziţia literelor pe tastatura computerului;

- copieri/transcrieri în documente Microsoft Word deschise de cadrul didactic;

- recunoaşterea tastelor funcţionale şi a unor iconuri (Microsoft Word, Internet Explorer, Messenger etc.);

- inserarea de litere şi/sau imagini

- marcarea unor litere, silabe, cuvinte (prin subliniere, schimbarea fontului, a culorii etc.) într-un document Word creat de cadrul didactic.

- exerciţii de lectură individuală;

- exerciţii de citire selectivă;

- exerciţii de citire la prima vedere;

- exerciţii de citire la prima vedere a unor scurte texte;

3.3. Să desprindă semnificaţia globală a unui scurt text citit

3.4. Să conştientizeze rolul instrumental al cititului

folosire a unor obiecte sau produse,

- exerciţii de folosire a cursorului pentru urmărirea pe monitor a lecturii unui scurt text redactat în Word;

- exerciţii de citire a unor materiale pe suporturi electronice (computer, telefon).

- formularea de întrebări şi răspunsuri în legătură cu un text citit;

- discuţii în grup despre conţinutul unor scurte texte citite;

- exerciţii de citire dirijată;

- exerciţii de prezentare a informaţiilor desprinse dintr-un enunţ sau text citit;

- exerciţii de discriminare a aspectelor esenţiale de cele neesenţiale dintr-un scurt text citit;

- exerciţii de reducere a lungimii unor enunţuri scrise într-un document Word pus la dispoziţie de cadrul didactic, prin eliminarea informaţiilor neesenţiale (a cuvintelor care prezintă amănunte nesemnificative), utilizând tastele delete, backspace.

- prezentarea unor surse tipărite care furni- zează informaţii utile, corespunzătoare intereselor elevilor;

- exerciţii de „răsfoire“ a unor ziare, reviste, cataloage;

- exerciţii de prezentare a unor situaţii concrete din viaţa cotidiană în care este necesar cititul (citirea unor instrucţiuni de

calităţile unor produse, termene de garanţie etc.);

a motoarelor de căutare online, cu scopul informării pe teme familiare şi de interes.

- prezentarea unor informaţii desprinse prin lecturarea independentă a unor scurte texte tipărite;

- utilizarea, cu sprijinul cadrului didactic,

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1. Să scrie corect litere, silabe, cuvinte, folosind litere de tipar (*litere, silabe, cuvinte care conţin y, k, w, q)

4.2. Să scrie corect şi lizibil scurte propoziţii pe teme familiare

cuvinte;

- exerciţii de asociere a sunetului cu litera sau grupul de litere;

- exerciţii de reproducere a literelor de tipar;

- exerciţii de scriere a cuvintelor folosind litere de tipar;

- copieri, dictări, dictări în perechi;

- întocmirea unor liste de cuvinte legate de o anumită temă (liste de cumpărături, nume de prieteni, preferinţe culinare etc.);

- exerciţii de copiere, scriere, transcriere într-un document electronic creat de cadrul didactic;

- exerciţii de completare a unor formulare simple.

- exerciţii de copiere a unor enunţuri;

- exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii;

- exerciţii de apreciere a spaţiului dintre

4.3. Să utilizeze corect punctul, *semnul întrebării şi scrierea cu majusculă

*interogative;

- exerciţii de corectare şi autocorectare a greşelilor de scriere;

- exerciţii de transformare/completare a unor enunţuri după modele date;

- exerciţii de formulare de propoziţii folosind cuvinte sau imagini date;

- exerciţii de formulare de propoziţii corespunzătoare unor situaţii prezentate;

- redactarea la computer de enunţuri potrivite unor imagini existente într-un document electronic pus la dispoziţie de cadrul didactic.

- completarea unor enunţuri cu semnele de punctuaţie studiate;

- modificarea ordinii cuvintelor într-o propoziţie, în vederea exersării scrierii cu majusculă a primului cuvânt dintr-un enunţ;

- formularea de propoziţii enunţiative şi

- copierea/transcrierea unor cuvinte sau a unor substantive proprii, a unor propoziţii enunţiative şi *interogative;

- exerciţii de utilizare a tastei shift pentru scrierea cu majuscule şi folosirea semnelor de punctuaţie într-un document electronic dat;

- exerciţii de corectare cu ajutorul computerului, a unor propoziţii, texte care conţin erori scrise în documente electronice date.

4.4. Să conştientizeze utilitatea redactării

didactic.

- exerciţii de simulare a unor situaţii din viaţa cotidiană (completarea unor formulare);

- redactarea unor mesaje în scopuri personale;

- exerciţii de transmitere a unor scurte mesaje scrise (SMS-uri, e-mail, Skype, Messenger etc.), cu ajutorul cadrului

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de lectură

 Cartea. Direcţii de orientare în materialul tipărit – cartea, *ziarul, *revista.

 Literele de tipar mari şi mici ale alfabetului. *Literele K, Q, W, Y.

 Grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).

 Citirea cuvintelor.

 Citirea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără folosirea terminologiei).

 Textul. Titlul unui text. Citirea textelor.

Notă: Pentru exersarea citirii se recomandă folosirea unor scurte texte distractive sau cu caracter informativ.

2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală

Comunicarea – schimb de informaţii între oameni.

Formularea mesajului oral

 Cuvântul − element de comunicare; pronunţarea articulată a cuvintelor din vocabularul activ.

 Propoziţia − formularea de propoziţii logice (fără terminologie).

 Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogrative (fără terminologie).

 Dialogul − convorbirea între două sau mai multe persoane; utilizarea formulelor de salut şi prezentare în situaţii formale şi nonformale; dialoguri pe teme familiare.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

 Literele mari şi mici de tipar *şi/sau de mână ale alfabetului. *Literele K, Q, W, Y.

 Despărţirea în silabe a cuvintelor (după auz).

 Scrierea cu litere de tipar *şi/sau de mână.

 Respectarea spaţiului dintre cuvinte.

 Poziţionarea datei şi a titlului unui text.

 *Scrierea funcţională: date personale în formulare simple (nume, prenume, adresă, numele părinţilor, copiilor, adresă de e-mail etc.).

Ortografie

 Scrierea ortografică a cuvintelor.

 Scrierea grupurilor de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).

 Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiilor şi a substantivelor proprii (fără terminologie).

Punctuaţie

Semne de punctuaţie: punctul, *semnul întrebării.

Notă: Pentru însuşirea şi exersarea scrisului se pot folosi caiete tip II sau dictando.

3. Elemente de construcţie a comunicării

 Propoziţia. Cuvântul. Silaba.

 Sunetul – litera.

5. SUGESTII METODOLOGICE

Nu trebuie uitat nicio clipă că participanţii la cursurile din cadrul programului „A doua şansă“ sunt persoane care nu au frecventat şcoala sau care au părăsit-o în condiţii şi din motive diferite. Responsabilitatea cadrelor didactice este deosebită, întrucât ele trebuie să prevină un nou abandon şcolar şi, mai mult decât atât, să-i determine, să-i motiveze pe cursanţi să acumuleze cunoştinţe şi să-şi formeze deprinderi de folosire corectă a limbii române. La nivel atitudinal, se va urmări conştientizarea elevilor asupra utilităţii cititului, scrierii şi comunicării orale în rezolvarea problemelor cotidiene. Pentru a face mai agreabil şi, în acelaşi timp, pentru a optimiza procesul de învăţare, cadrul didactic trebuie să utilizeze următoarele strategii

 proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidiană a elevilor;

 trezirea interesului pentru conţinut, prin relevarea aplicabilităţii şi funcţionalităţii învăţării;

 raportarea învăţării la alte discipline de studiu, în sensul abordării unor teme transdisciplinare.

Interesul elevilor pentru studiul limbii române se poate cultiva numai prin dezvăluirea

„secretelor“ acesteia în raport cu posibilitatea aplicării şi utilitatea cunoştinţelor noi în viaţa cotidiană, aşa încât, cadrul didactic trebuie să găsească modalităţi prin care să-i ajute pe elevi să înţeleagă scopurile unei sarcini anume, motivele pentru care au fost alese, cum şi când pot folosi cunoştinţele şi deprinderile dobândite. Elevii trebuie să înţeleagă că citirea, scrierea, vorbirea şi ascultarea sunt instrumente care îi ajută să fie persoane eficiente în comunicare.

Strategiile didactice care urmează a fi folosite trebuie să cuprindă metode de învăţare activă specifice adulţilor (învăţarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), precum şi strategii didactice tradiţionale, întrucât este de anticipat că aceşti elevi sunt la începutul formării deprinderilor de muncă intelectuală şi ar putea întâmpina dificultăţi în adaptarea la „viaţa şcolară“.

Modulul I îşi propune alfabetizarea elevilor şi va fi precedată de o scurtă perioadă

prealfabetară (10-12 ore).

Pentru etapa prealfabetară, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere faptul că în program pot fi cuprinşi elevi care pronunţă incorect cuvintele uzuale şi care vor avea tendinţa să păstreze aceste greşeli şi în exprimarea scrisă, care nu stăpânesc deprinderea de a comunica oral prin propoziţii, care au ticuri sau paraziţi în vorbire. În această situaţie, sunt necesare exerciţii variate, în contexte multiple, deoarece renunţarea la vechile deprinderi în favoarea formării altora noi necesită timp şi efort sporit în comparaţie cu învăţarea în situaţia şcolarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe pronunţarea articulată a cuvintelor şi pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei şi sintezei fonetice se va aplica în situaţii de învăţare adaptate experienţei, nevoilor şi intereselor grupului ţintă, ca de exemplu: convorbiri pe bază de imagini reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplări din viaţa personală, simulări ale unor situaţii reale sau imaginate, dialoguri formate din 3-4 replici.

Simultan se vor determina şi exersa deprinderile de utilizare a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spaţiul de scriere şi de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mână şi de tipar.

În această etapă, se vor organiza activităţi care urmăresc corectarea deficienţelor de exprimare orală, se vor corela şi fixa cunoştinţele pe care elevii le-au dobândit din experienţa personală sau de la alte discipline de studiu, se vor forma deprinderi de activitate independentă şi de grup, se vor forma şi dezvolta deprinderile de a acţiona ordonat şi de a respecta normele şcolare.

Cadrele didactice vor avea în vedere şi deprinderile elevilor de a utiliza noile tehnologii informatice şi comunicaţionale, întrucât, conform noului plan cadru pentru programul „A doua şansă“‒ învăţământ primar, săptămânal se vor organiza activităţi în care alfabetizarea elevilor se va realiza prin utilizarea de instrumente ale TIC.

La sfârşitul perioadei prealfabetare se aşteaptă ca elevii să înregistreze progrese în ceea ce priveşte

- pronunţarea corectă a cuvintelor uzuale;

- sesizarea sunetelor din cuvintele cunoscute formate din 2-3 silabe, fără diftongi sau triftongi şi aglomerări de consoane;

- folosirea corectă a instrumentelor de scris şi orientarea în spaţiul de scris şi de citit;

- formularea orală de propoziţii;

- susţinerea unui dialog din 3-4 replici;

- utilizarea computerului, prin

 identificarea componentelor de hardware: monitor, tastatură, imprimantă, mouse;

 utilizarea echipamentelor de intrare: tastatură, mouse, microfon, boxe, cameră web;

 localizarea şi utilizarea tastelor return, enter, shift, a săgeţii de deplasare şi a tastelor alfanumerice.

Cadrele didactice vor avea în vedere faptul că utilizarea elementelor de TIC în orele de Limba şi literatura română, reprezintă un procedeu pentru atingerea obiectivelor cadru, şi nu un scop în sine. Astfel, competenţele digitale ale elevilor nu vor fi evaluate.

Alfabetizarea propriu-zisă se va realiza după ritmul individual al fiecărui elev. Se va urmări ca absolvenţii modulului să fie capabili să citească şi să scrie litere, cuvinte şi propoziţii. Predarea citit-scrisului se va face integrat, după etapele cunoscute, îmbinându-se metodele clasice cu cele moderne.

Cadrele didactice vor organiza tipuri de activităţi care să permită însuşirea citit- scrisului concomitent şi complementar cu alfabetizarea digitală a elevilor. Astfel, aceştia vor fi familiarizaţi cu operaţii fundamentale specifice TIC şi cu modalităţi de aplicare a acestora în situaţii cotidiene. În acest sens, cadrele didactice vor propune aplicaţii care să permită

 utilizarea tastaturii computerului pentru scrierea unor litere, cuvinte, enunţuri într-un document electronic pus la dispoziţie de cadrul didactic;

 ştergerea caracterelor, folosind tastele delete, backspace, spacebar, folosirea tastei shift pentru scrierea cu majusculă şi folosirea semnelor de punctuaţie;

 utilizarea elementară a programelor de comunicare instantanee (Messenger, Skipe) cu ajutorul cadrului didactic;

 accesarea unor site-uri care prezintă informaţii de interes pentru elevi.

Dat fiind timpul redus destinat însuşirii literelor, în conţinuturile învăţării au fost introduse ca extinderi literele care au o frecvenţă redusă în scrierea şi citirea în limba română (k, q, y, w), astfel încât perioada alfabetară se va putea prelungi până în al doilea modul.

Pentru o mai bună desfăşurare a activităţii didactice este recomandabilă structurarea sistemelor de lecţii în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu).

În perioada alfabetară, în cadrul unui bloc pot fi predate mai multe litere diferite, întrucât atât pentru citire, cât şi pentru scriere se pot folosi numai litere de tipar. În situaţia în care printre elevi există persoane care au deja deprinderi elementare de scriere cu litere de mână şi/sau manifestă dorinţa de a utiliza această scriere, cadrul didactic va lucra diferenţiat şi îi va sprijini în acest sens, exploatând resursele temporale oferite de orele de consultaţii, prevăzure în planul cadru. Ordinea în care sunt predate literele este la latitudinea cadrului didactic.

Exersarea citirii va avea ca suport materiale tipărite care corespund intereselor elevilor (de exemplu: ambalaje ale unor produse, instrucţiuni de folosire a unor obiecte, anunţuri, scurte articole din reviste, programe TV, versurile unor cântece etc.), precum şi materiale scrise pe suporturi electronice, în diferite formate.

Proiectarea activităţilor trebuie să fie astfel realizată, încât să asigure atingerea standardelor curriculare de performanţă propuse la finalul modulului.

Evaluarea, ca o componentă principală a procesului de învăţământ, trebuie să constituie o sursă de informaţie pentru planificarea activităţii ulterioare, o recunoaştere a progresului elevilor. Evaluarea trebuie să fie permanentă, adecvată obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor.

La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu

a) Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor elevilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe.

Observaţiile formale, informale sau cumulate oferă cadrelor didactice o imagine clară asupra deprinderilor şi capacităţilor fiecărui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie să fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Există mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând

 consemnarea unor evenimente;

 liste de verificare;

 inventare;

 fotografii;

 înregistrări audio.

b) Teste de cunoştinţe în evaluarea continuă, în care itemii să solicite: răspunsuri scurte, răspunsuri la alegere, răspunsuri în pereche, răspunsuri cu alegere multiplă, formularea de

propoziţii, copieri, dictări, integrate în lecţia propriu-zisă ca moment căruia i se vor aloca 10-15 minute.

c) Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (alcătuirea unui minidicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor „cărţi“, afişe, participarea la interviuri etc.).

d) Proiecte tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal, care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost negociate în prealabil cu elevii.

e) Autoevaluarea permite elevilor să-şi aprecieze propriul progres, să devină conştienţi de procesul şi produsul învăţării şi să-şi asume responsabilităţi. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observaţii ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.

f) Interevaluarea ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învăţare.

g) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantă a evaluării sumative, poate cuprinde

 fişe de muncă individuală;

 proiecte de învăţare independentă sau de grup;

 teste de autoevaluare şi interevaluare;

 fişă individuală de citire;

 grile de observaţii în activităţile individuale sau pe grupe;

 produse finite realizate;

 fotografii ale proiectelor şi activităţilor;

 înregistrări audio şi video.

La sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi scris şi oral/practic, confom standardelor curriculare de performanţă specificate în programă.

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

 Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj audiat.

 Identificarea dintr-un enunţ oral a cuvintelor, silabelor şi literelor care îl compun.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

 Pronunţarea clară, precisă şi articulată a enunţurilor.

 Formularea unor scurte enunţuri logice potrivite unor situaţii date.

 Utilizarea în comunicare a formulelor de salut şi prezentare.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

 Asocierea corectă a formei cuvintelor cu sensul lor.

 Citirea corectă, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunţuri.

 Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează informaţiile esenţiale din enunţuri citite independent.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

 Copierea corectă şi lizibilă a unor enunţuri.

 Scrierea corectă după dictare a propoziţiilor enunţiative.

 Redactarea unor propoziţii enunţiative cu respectarea regulilor ortografice studiate

7. BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Limba şi literatura română – programă şcolară pentru clasele I şi a II-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.

2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, Step by Step, un program pentru copii şi familii. Predarea orientată după necesităţile copilului, C.E.D.P., Step by Step – România.

AUTOR

Prof. pentru învăţământ primar Mihaela Bucinschi

Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 36, „Ionel Teodoreanu“, Bucureşti

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ − învăţământ primar NIVELUL al II-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română este destinată modulului al doilea pentru şcolile în care se desfăşoară programul „ A doua şansă“ ‒ învăţământ primar. Pornind de la particularităţile elevilor care vor fi cuprinşi în această formă de învăţământ, tineri care nu au fost înscrişi sau care au abandonat şcoala în timpul ciclului primar, programa şcolară permite

• dobândirea de cunoştinţe conform potenţialului şi nevoilor acestora;

• valorificarea experienţei de viaţă a elevilor;

• atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bază.

Modelul didactic al predării disciplinei Limba şi literatura română, cel comunicativ - funcţional, care presupune studiul integrat al limbii şi literaturii române, din perspectiva pragmatică a comunicării, este unic pentru întregul învăţământ obligatoriu şi a fost păstrat şi în această programă, întrucât permite atingerea finalităţilor programului „A doua şansă”.

În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conţinuturi şi de activităţi de învăţare care conduc la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învăţare, interpersonale, sociale.

Obiectivele cadru pentru modulul al II-lea sunt aceleaşi ca în programa de Limba şi literatura română destinată învăţământului de masă, pentru clasa a II-a. Acestea sunt menţinute şi în următoarele două module.

Obiectivele de referinţă au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între exprimarea orală şi cea scrisă şi să surprindă în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învăţare, avându-se în vedere durata scurtă a unui an de studiu în programul „A doua şansă“− învăţământ primar. Ele asigură continuitatea cu modulul nivelului I, intitulat „A.B.C.“, vor fi dezvoltate în modulele ce urmează şi conduc la formarea şi dezvoltarea deprinderilor de vorbire şi ascultare, de citit şi scris.

Conţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi sunt abordate în spirală. Ele sunt accesibile elevilor, care, datorită vârstei, au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite, au acumulat experienţă în domeniul comunicării orale şi au deprinderi elementare de citit - scris. În acest modul, prin conţinuturile propuse, se urmăreşte

continuarea perioadei alfabetare şi parcurgerea celei postalfabetare. Ordinea conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului ţintă, dar şi de cele individuale, în acord cu caracteristicile comunităţii din care fac parte elevii.

Activităţile de învăţare oferite drept sugestii permit exersarea, aprofundarea şi dezvoltarea achiziţiilor anterioare ale elevilor, însuşirea de noi cunoştinţe de limba română, precum şi dezvoltarea unor competenţe digitale elementare, prin modalităţi de învăţare specifice adulţilor. O parte dintre activităţile de învăţare propuse în programă permit integrarea în didactica disciplinei Limba şi literatura română a unor strategii bazate pe TIC şi a resurselor educative ale Internetului, care conduc în timp la formarea unor deprinderi elementare de utilizare a computerului, la alfabetizarea digitală a elevilor. Aceasta reprezintă o prioritate în educaţie, întrucât creşterea volumului de informaţie, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competenţe care fac posibilă adaptarea flexibilă la schimbările rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia şi a Internetului permit îmbunătăţirea calităţii învăţării prin individualizare şi interactivitate, ameliorează perspectivele elevilor în materie de muncă, informare şi de stabilire de relaţii sociale. Activităţile de învăţare care presupun interdisciplinaritatea limba română cu elemente de TIC sunt marcate în programă prin scriere cursivă.

Structura modulară a programului a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţă pentru modul. Acestea permit elaborarea unor probe de evaluare (orală, scrisă şi activitate practică) prin care să fie stabilit nivelul real al pregătirii elevilor şi, în funcţie de care, să se recunoască absolvirea acestui modul sau, dimpotrivă, să se impună reluarea cursurilor într-un modul inferior.

Noutatea programei constă în

 reducerea numărului de ore alocat disciplinei;

 existenţa unor conţinuturi alternative (extinderile pot fi abordate selectiv, în funcţie de interesele şi nevoile individuale ale elevilor);

 introducerea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul modulului;

 adaptarea finalităţilor la particularităţile grupului ţintă;

 atribuirea unui nume modulului: Vorbim, scriem româneşte.

Structura programei este următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa trebuie folosită în mod flexibil, urmărindu-se adaptarea ei la ritmul de învăţare al fiecărui elev.

2. OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

radiofonic.

1.1. Să desprindă informaţiile esenţiale dintr-un mesaj ascultat

1.2. Să sesizeze schimbarea semnificaţiei mesajului transmis, ca urmare a modificării intonaţiei

- sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;

- formularea de întrebări pentru lămurirea înţelesului unor mesaje ascultate;

- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii formulate în legătură cu conţinutul unor mesaje ascultate;

- audierea unor fragmente de emisiuni radio online care conţin informaţii accesibile elevilor.

- selectarea enunţului corect dintr-o serie de enunţuri formulate oral;

- semnalarea prin coduri prestabilite a greşelilor de exprimare în enunţuri formulate de interlocutori;

- exerciţii de schimbare a intonaţiei unui enunţ, cu sau fără schimbarea sensului mesajului transmis;

- audierea unor texte în lectura unor actori români celebri, a unor fragmente de teatru

„intruse“, care nu au legătură sub raportul conţinutului cu un mesaj audiat;

1.3. Să sesizeze cuvintele necunoscute, care împiedică înţelegerea mesajului audiat

1.4. Să asculte cu atenţie mesajele transmise de diferiţi interlocutori în situaţii diverse

- exerciţii de formulare de întrebări pentru stabilirea sensului cuvintelor necunoscute;

- exerciţii de identificare şi semnalare a cuvintelor necunoscute dintr-un mesaj receptat;

- audierea unor scurte emisiuni pe teme de interes pentru elevi în care sunt utilizate cuvinte mai puţin familiare elevilor (docu- mentare, emisiuni distractive, emisiuni pe teme de sănătate etc.);

- identificarea sensului cuvintelor necunos- cute, utilizând DEX- online.

- exerciţii de ascultare a dialogurilor pe teme familiare şi de interes comun;

- formularea de întrebări pentru aflarea unor informaţii de interes propriu;

- exerciţii de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător activ;

- exerciţii de identificare a enunţurilor

- audierea unor „colaje“ de mesaje înre- gistrate de persoane cunoscute, cu scopul identificării vorbitorului şi a conţinutului mesajului transmis.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Să pronunţe articulat mesaje, folosind intonaţia corespunzătoare conţinutului acestora

2.2. Să îmbine enunţuri în mesaje proprii, corespunzătoare unor situaţii date

- exerciţii de reproducere a unor enunţuri cu accent pe pronunţia clară şi articulată;

- exerciţii de schimbare a topicii unor enunţuri cu sau fără schimbarea înţelesului acestora;

- exerciţii de pronunţie corectă a cuvintelor care conţin aglomerări de consoane sau litera X, sau a unor neologisme întâlnite în situaţii cotidiene;

- exerciţii de schimbare a sensului unui enunţ prin schimbarea intonaţiei;

- înregistrarea unor secvenţe de lectură;

- conversaţii online, folosind programe de comunicare de tip Skype sau Messenger.

- exerciţii de construire a unor enunţuri corespunzătoare unor situaţii reale sau fictive date;

- exerciţii de obţinere a unor mesaje coerente prin ordonarea unor enunţuri date;

- ordonarea unor enunţuri scrise în casete text pentru obţinerea unor texte coerente, folosind mouse-ul (tehnica Drag Drop), într-un document realizat de cadrul didactic.

2.3. Să utilizeze formule uzuale de iniţiere, menţinere şi încheiere a unor dialoguri pe teme familiare

2.4. Să iniţieze dialoguri pe teme familiare

„interviuri“ cu personalităţi locale, membri ai comunităţii, colegi etc.

- exerciţii de recunoaştere a formulelor de iniţiere şi de încheiere a unor dialoguri în situaţii diferite;

- exerciţii de selecţie, din mai multe variante, a formulei potrivite de iniţiere sau încheiere a unui dialog, într-o situaţie dată;

- simulări ale unor situaţii diferite din viaţa cotidiană care necesită folosirea formulelor uzuale de iniţiere şi încheiere a dialogului.

- completarea cu mesaje potrivite a situaţiilor ilustrate în secvenţele unor benzi desenate dintr-un document realizat de cadrul didactic;

- vizionarea unor secvenţe înregistrate care conţin dialoguri în diferite situaţii cotidiene.

- dialoguri pe teme de interes comun grupului;

- activităţi de exprimare a propriei păreri în legătură cu un anumit fapt sau atitudine a unei persoane;

- jocuri de rol;

- organizarea unor momente de „ştiri“ ale zilei;

- înregistrarea pe reportofon a unor

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Să identifice litere, silabe, grupuri de litere, cuvinte şi enunţuri în textul scris cu litere de tipar şi/sau*de mână

3.2. Să citească corect un text scurt, respec- tând intonaţia potrivită semnelor de punctuaţie învăţate

- exerciţii de lărgire a câmpului vizual prin identificarea silabelor în cuvinte, sau prin identificarea cuvintelor în structura propoziţiilor;

- exerciţii de recunoaştere a cuvintelor care se repetă într-un text;

- exerciţii de citire globală a unor cuvinte în enunţuri repetitive;

- exerciţii de recunoaştere a literelor cu frecvenţa cea mai mare într-un şir de cuvinte date;

- exerciţii de delimitare a cuvintelor scrise contopit în enunţuri, în documente electronice realizate de cadrul didactic, folosind tasta spacebar;

- marcarea cu ajutorul computerului a cuvintelor/enunţurilor repetitive (prin utilizarea opţiunilor din bara de instrumente: subliniere, schimbare de font etc.) într-un text pregătit de cadrul didactic.

- exerciţii de citire independentă;

- exerciţii de citire selectivă;

- exerciţii de citire în lanţ;

- exerciţii de citire a cuvintelor pe silabe;

- exerciţii de citire integrală a cuvintelor cu utilizare frecventă;

Să desprindă informaţiile esenţiale dintr-un scurt text citit

3.3. Să manifeste curiozitate pentru lectură

slide-urilor).

/ schimbarea fontului unor părţi din enunţ care exprimă informaţii neesenţiale.

- exerciţii de citire independentă (în şoaptă, în gând sau cu voce tare);

- exerciţii de citire a unor slide-uri realizate de cadrul didactic în Power Point (slide show cu timp limitat de expunere a

- exerciţii de citire selectivă;

- exerciţii de identificare a informaţiilor esenţiale dintr-un text citit;

- exerciţii de recunoaştere a personajelor unui text citit;

- exerciţii de ordonare a întâmplărilor prezentate într-un text narativ de mică întindere;

- exerciţii de inserare într-un document Word a unor imagini semnificative pentru conţinutul unui text citit;

- exerciţii de eliminare/marcare prin shading

- răsfoirea unor reviste, enciclopedii, ziare, cărţi;

- exerciţii de stimulare a curiozităţii pentru lectură prin prezentarea pe scurt a unor informaţii care se desprind dintr-un text tipărit;

- exerciţii de citire a unor versuri;

- organizarea unei minibiblioteci;

pe teme de interes.

- verificarea veridicităţii unor informaţii prin consultarea mai multor surse (TV, ziare, site-uri);

- utilizarea Internetului pentru documentare

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1. Să scrie corect litere, silabe, cuvinte şi enunţuri (inclusiv literele y, k, q, w şi grupuri de litere)

4.2. Să formuleze în scris enunţuri, folosind cuvinte noi sau mai puţin cunoscute

- exerciţii de scriere după model a unor litere, silabe, cuvinte;

- exerciţii de transcriere şi copiere a unor cuvinte şi propoziţii;

- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;

- exerciţii de corectare şi autocorectare a greşelilor, de scriere după modele date;

- formularea de enunţuri potrivite unor imagini sau situaţii date;

- transcrieri, dictări în documente Word;

- utilizarea instrumentelor de verificare a corectitudinii scrierii într-un document Word;

- transmiterea de SMS, mesaje scrise pe Messenger, Skype sau e-mail.

- exerciţii de completare a unor propoziţii, folosind cuvântul cel mai potrivit dintr-un şir de cuvinte date;

4.3. Să utilizeze corect semnul întrebării, semnul exclamării şi* linia de dialog

4.4. Să redacteze un text, respectând poziţia datei, a titlului şi *scrierea cu alineat

- exerciţii de determinare a sinonimelor şi antonimelor unui cuvânt dat (fără utilizarea terminologiei);

- exerciţii de integrare a cuvintelor noi în enunţuri proprii;

- utilizarea dicţionarelor online;

- realizarea cu ajutorul unui procesor de text a unui minidicţionar (utilizarea funcţiei Sort, pentru ordonare alfabetică);

- elaborarea de afişe, reclame, anunţuri, prin inserarea de texte şi imagini în documente Word.

- exerciţii de completare a unor enunţuri cu semnele de punctuaţie studiate;

- exerciţii de motivare a folosirii semnelor de punctuaţie într-un enunţ;

- exerciţii de formulare a unor enunţuri care să conţină semnele de punctuaţie studiate;

- copieri, transcrieri, dictări;

- inserarea semnelor de punctuaţie într-un document Word dat (prin utilizarea tastei shift).

- exerciţii de transcriere, cu accent pe plasarea corectă a datei şi a titlului;

- exerciţii de diferenţiere a aşezării în pagină a unor texte tipărite (carte, revistă, ziar, afiş);

- exerciţii de corectare şi autocorectare a greşelilor de aşezare în pagină;

- transcrierea sau redactarea unor texte cu ajutorul computerului, cu respectarea aşezării în pagină (utilizând tastele tab şi alinierea centrată).

4.5. Să manifeste interes pentru redactarea scrisă

hârtie).

- exerciţii de completare de rebusuri sau integrame;

- exerciţii de completare a unor jurnale ale clasei sau personale;

- completarea de chestionare, formulare cu date personale (online sau pe suport de

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de lectură

• Cartea (pagină, filă, copertă).

• Alfabetul limbii române (inclusiv K, Q, W, Y). Ordinea literelor în alfabet.

• Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin X.

• Citirea cuvintelor şi a propoziţiilor scrise cu litere de tipar şi *de mână.

• Citirea textelor scurte (120 de cuvinte).

• Textul nonliterar: cu caracter informativ: reclama, anunţul, afişul.

2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală

• Comunicarea. Elementele comunicării orale (vorbitor, ascultător, mesaj); factori perturbatori ai comunicării.

• Formularea mesajului oral.

• Dialogul – formule de iniţiere, menţinere şi încheiere a unui dialog; formularea de întrebări şi răspunsuri în situaţii familiare şi pentru solicitarea de informaţii suplimentare.

• Cuvântul − cuvinte cu sens opus; cuvinte cu sens asemănător.

• Propoziţia – intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative (fără terminologie).

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

 Literele mari şi mici ale alfabetului. Literele K, Q, W, Y.

 Scrierea cuvintelor şi propoziţiilor.

 Respectarea spaţiului dintre cuvinte în scrierea cu litere de tipar şi *de mână.

 Respectarea poziţiei datei, a titlului; *scrierea cu alineat a liniei de dialog.

 Scrierea funcţională: bilet, *SMS, *e-mail.

Ortografie

• Scrierea corectă a grupurilor mp, mb în cadrul cuvintelor.

• Scrierea corectă a cuvintelor care conţin x.

• Scrierea cuvintelor care conţin â şi î, *scrierea cu î în interiorul cuvântului.

Punctuaţie

• Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, *linia de dialog.

3. Elemente de construcţie a comunicării

• Lexicul - Cuvântul. Sensul cuvintelor.

• Noţiuni de fonetică - Sunetul şi litera.

• Alfabetul limbii române. Ordinea literelor în alfabet.

5. SUGESTII METODOLOGICE

Nu trebuie uitat nicio clipă că participanţii la cursurile din cadrul programului „A doua şansă“ – învăţământ primar sunt persoane care au părăsit şcoala în condiţii şi din motive diferite. Pentru a preveni un nou abandon şcolar, este recomandat ca în orele de consiliere, prin discuţii libere, cadrul didactic să afle motivele pentru care elevii au reluat studiile, să identifice interesele şi nevoile lor personale, pentru ca, în funţie de acestea, să-şi orienteze demersul didactic şi să elaboreze programe individuale de intervenţie.

Cadrele didactice vor identifica strategii didactice care să-i determine, să-i motiveze pe elevi să acumuleze cunoştinţe şi să-şi formeze deprinderi de folosire corectă a limbii române, în conformitate cu aşteptările acestora. Pentru a face mai agreabil şi, în acelaşi timp, pentru a optimiza procesul de învăţare, cadrul didactic va avea în vedere

• proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţele cotidiene ale elevilor;

• trezirea interesului pentru conţinut prin relevarea aplicabilităţii şi funcţionalităţii învăţării;

• abordarea integrată a conţinuturilor;

• utilizarea la maximum a resursei temporal;

• raportarea învăţării la alte discipline de studiu, în sensul abordării unor teme transdisciplinare;

• utilizarea unor strategii interactive, promovarea învăţării prin cooperare.

Interesul elevilor pentru studiul limbii române se poate cultiva numai prin dezvăluirea

„secretelor“ acesteia în raport cu posibilitatea aplicării şi utilitatea cunoştinţelor noi în viaţa cotidiană, aşa încât cadrul didactic trebuie să găsească modalităţi prin care să-i ajute pe aceştia să înţeleagă scopurile unei sarcini anume, motivele pentru care au fost alese, cum şi când pot folosi ceea ce au dobândit. Elevii trebuie să utilizeze citirea, scrierea, vorbirea şi ascultarea ca instrumente care îi ajută să fie persoane eficiente în interacţiunile interpersonale.

Cadrele didactice care vor preda în acest program vor avea sarcina de a rafina limbajul utilizat de elevi, precum şi acţiunile lor, astfel încât aceştia să comunice eficient: îi vor sprijini

să-şi exprime nevoile, gândurile şi, în acelaşi timp, să fie interesaţi de găsirea unor modalităţi prin care să poată răspunde nevoilor altora. Astfel, în timp, elevii vor conştientiza că utilizarea şi înţelegerea unui limbaj corespunzător sunt căi de clarificare a neînţelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personală şi de rezolvare a conflictelor.

În conceperea demersurilor didactice, cadrele didactice vor propune contexte diferite de comunicare (mai mult sau mai puţin familiar cursanţilor, dar prezumtiv necesare la un moment dat), care să ofere elevilor posibilitatea exersării achiziţiilor şi deprinderilor lingvistice pe care le deţin, să le permită valorificarea experienţelor proprii de viaţă, precum şi dobândirea de cunoştinţe noi şi formarea de capacităţi.

Proiectarea activităţilor trebuie să fie astfel realizată încât să asigure atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul fiecărui modul. Pentru o mai bună desfăşurare a activităţii didactice este recomandabilă structurarea sistemelor de lecţii pe unităţi de învăţare, fiecare putând fi parcursă în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu).

Strategiile didactice, ce urmează a fi folosite, trebuie să cuprindă metode de învăţare specifice adulţilor (învăţarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz, dezbateri), îmbinate cu metode specifice vârstelor şcolarilor debutanţi, întrucât este de anticipat că elevii cuprinşi în programul „A doua şansă“ – învăţământ primar abia îşi construiesc deprinderile de muncă intelectuală şi ar putea întâmpina dificultăţi în adaptarea la „viaţa şcolară“.

Între strategiile didactice utilizate, cadrele didactice vor introduce şi instrumente specifice TIC, care să permită elevilor familiarizarea cu operaţii de bază în utilizarea computerului, precum şi cu aplicaţiile unor softuri. Spre exemplu, cadrele didactice pot propune şi organiza activităţi care solicită elevii

 să identifice echipamentele (monitor, tastatură, mouse, imprimantă, microfon, unitate CD etc.);

 să utilizeze echipamentele de intrare (tastatura, trackball, touchpad etc.), precum şi pe cele de ieşire (monitor, imprimantă);

 să utilizeze tastele return, spacebar, shift, săgeţile de deplasare şi tastele alfanumerice;

 să utilizeze un procesor de text (Microsoft Word) pentru introducerea, ştergererea, mutarea unor litere, cuvinte sau enunţuri;

 să utilizeze funcţii de formatare ale textului (tab, aliniere, fonturi, ordonare alfabetică etc.);

 să comunice, folosind programe de comunicare online;

 să se informeze din surse online, folosind motoare de căutare etc.

Pregătirea elevilor în domeniul utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiei nu trebuie să reprezinte un scop în sine, ci un instrument eficient de predare-învăţare, subordonat unor obiective pedagogice coerente. Astfel, competenţele digitale ale elevilor nu vor fi evaluate.

Evaluarea, ca o componentă principală a procesului de învăţământ, trebuie să constituie o sursă de informaţie pentru planificarea activităţii ulterioare, o recunoaştere a progresului elevilor. Evaluarea trebuie să fie permanentă, adecvată obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor.

Chiar de la primele ore de curs, cadrul didactic va organiza activităţi de evaluare iniţială prin care să poată răspunde următoarelor întrebări

 Ce cunoştinţe şi deprinderi are fiecare elev?

 Ce sunt pregătiţi elevii să înveţe?

 Ce stiluri de învăţare au?

 În ce domenii manifestă interes?

Aceste informaţii despre fiecare elev pot fi colectate în urma unor discuţii libere individuale, într-o atmosferă degajată şi prietenoasă. Ele vor fi folosite în vederea individualizării învăţării în activităţile ulterioare.

Evaluarea iniţială pentru modul se va face şi prin teste scrise şi orale concepute pe baza standardelor curriculare de performanţă ale modulului I.

Pe parcursul întregului modul vor fi utilizate evaluările continue, planificate pentru fiecare bloc, astfel încât să existe un feedback permanent între cadru didactic şi elevi, iar activitatea didactică să poată fi permanent reglată.

Evaluările vor fi adecvate obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice elevilor. Metodele tradiţionale de evaluare vor fi completate cu cele alternative.

La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu

a) Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor elevilor în activităţi organizate individual sau pe grupe.

Observaţiile formale, informale sau cumulate oferă cadrelor didactice o imagine clară asupra deprinderilor şi capacităţilor fiecărui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie să fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Există mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând

• consemnarea unor evenimente;

• liste de verificare;

• inventare;

• fotografii;

• înregistrări audio.

b) Teste de cunoştinţe în evaluarea continuă în care itemii să solicite: răspunsuri scurte, răspunsuri la alegere, răspunsuri în pereche, răspunsuri cu alegere multiplă, formularea de propoziţii, copieri, dictări, integrate în lecţia propriu-zisă, ca moment căruia i se vor aloca 10-15 minute.

c) Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi în care sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (alcătuirea unui minidicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor „cărţi“, confecţionarea unui produs după instrucţiuni, afişe).

d) Proiecte tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor, de exemplu: „În lumea vedetelor“, „Călătorii“, „Meserii“.

Este recomandat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost dezbătute şi negociate în prealabil cu elevii.

e) Autoevaluarea permite elevilor să-şi aprecieze propriul progres, să devină conştienţi de procesul şi produsul învăţării şi să-şi asume responsabilităţi. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observaţii ale elevului pe baza produselor şi demersurilor muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.

f) Interevaluarea ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învăţare.

g) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantă a evaluării sumative, poate cuprinde

• fişe de muncă individuală;

• proiecte de învăţare independentă sau de grup;

• teste de autoevaluare şi interevaluare;

• fişă individuală de citire;

• grile de observaţii în activităţile individuale sau pe grupe;

• produse finite realizate;

• fotografii ale proiectelor şi activităţilor;

• înregistrări audio şi video.

La sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi prin probe orale şi/sau practice şi scrise, confom standardelor curriculare de performanţă specificate în programă.

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

 Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj audiat.

 Sesizarea corectitudinii logice a unui enunţ audiat.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

 Respectarea intonaţiei şi accentului în timpul vorbirii.

 Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere lexical şi gramatical.

 Susţinerea unei convorbiri, utilizând formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

 Identificarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute dintr-un text citit.

 Citirea corectă şi coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 120 de cuvinte.

 Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează informaţii esenţiale dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

 Copierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de aşezare în pagină.

 Scrierea după dictare a unor enunţuri, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie studiate.

 Redactarea unor enunţuri cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învăţate.

7. BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Limba şi literatura română – programă şcolară pentru clasele I şi a II-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.

2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, Step by Step, un program pentru copii şi familii. Predarea orientată după necesităţile copilului, C.E.D.P., Step by Step – România.

AUTOR

Prof. pentru învăţământ primar Mihaela Bucinschi

Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 36, „Ionel Teodoreanu“, Bucureşti

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ − învăţământ primar NIVELUL al III-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina Limba şi literatura română este destinată şcolilor în care se desfăşoară programul „A doua şansă“ – învăţământ primar.

Programa a fost astfel elaborată încât, prin conţinutul său, să permită

• egalizarea şanselor elevilor din grupul ţintă cu cele ale celor integraţi în învăţă- mântul de masă;

• dobândirea de cunoştinţe conform potenţialului şi nevoilor acestora;

• valorificarea experienţei de viaţă a elevilor;

• atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bază.

Modelul didactic al predării disciplinei Limba şi literatura română, cel comunicativ - funcţional, a fost păstrat şi în această programă, întrucât permite atingerea finalităţilor programului.

În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conţinuturi şi de activităţi de învăţare care conduc în timp la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învăţare, interpersonale, sociale.

Programa propusă stabileşte ca obiective cadru formarea capacităţilor de exprimare şi receptare a mesajelor orale şi scrise, obiective identice cu cele destinate învăţământului primar de masă.

Obiectivele de referinţă au fost derivate din obiectivele cadru şi au fost concepute astfel încât să răspundă nevoilor de învăţare ale elevilor şi să le permită acestora atingerea unor standarde de evaluare similare celor prevăzute în programa destinată învăţământului primar de masă. Ele oferă un echilibru între exprimarea orală şi cea scrisă şi coerenţă între modulul anterior şi cel următor, surprinzând în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învăţare. Obiectivele asigură elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor de însuşire a ideilor prin citire şi ascultare, de comunicare a ideilor prin vorbire şi ascultare, precum şi dezvoltarea capacităţii de a utiliza surse de informare, cu scopul de a face faţă diferitelor roluri pe care aceştia şi le asumă în societate.

Conţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi sunt abordate în spirală. Pentru ca învăţarea să devină motivantă, ele au un caracter practic- aplicativ şi funcţional. Conţinuturile teoretice obligatorii sunt reduse, accentul fiind pe partea de utilizare a acestora în contextele comunicării. O parte dintre conţinuturi au fost introduse ca

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

extinderi, pentru a oferi elevilor posibilitatea să-şi continue studiile în învăţământul secundar inferior. Ordinea parcurgerii conţinuturilor, ritmul şi metodologia abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului cu care se lucrează.

Activităţile de învăţare sunt orientate după obiectivele de referinţă, propun implicarea activă a elevilor în învăţare şi conduc la stimularea atitudinii de cooperare şi întrajutorare. Ele trebuie introduse în contexte variate, care prezintă interes pentru grupul ţintă. Activităţile de învăţare propuse sunt doar orientative, urmând ca ele să fie completate de cadrul didactic în etapa de proiectare a unităţilor de învăţare cu altele specifice pentru învăţarea adulţilor (întocmirea de proiecte, studii de caz, activităţi practice, fişe de lectură independentă etc.).

Structura modulară a programului a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţă ce permit elaborarea unor teste care să releve nivelul real al pregătirii elevilor şi ale căror rezultate să stea la baza absolvirii modulului sau, dimpotrivă, să impună reluarea cursurilor în modulul inferior.

Noutatea adusă de programă constă în

 reducerea numărului de ore alocat disciplinei;

 existenţa unor conţinuturi alternative (care pot fi abordate selectiv);

 introducerea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul modulului;

 atribuirea unui nume modulului: Secretele limbii române. Structura programei este următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa trebuie folosită în mod flexibil, urmărindu-se adaptarea ei la ritmul de învăţare al fiecărui elev.

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

2. OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

‒ formularea de întrebări şi răspunsuri pentru determinarea informaţiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat;

‒ exerciţii de discriminare a informaţiilor de detaliu şi a celor esenţiale dintr-un mesaj;

‒ ordonarea temporală a unor evenimente prezentate într-un mesaj audiat;

‒ identificarea informaţiilor de detaliu care diferenţiază enunţuri similare.

‒ exerciţii de identificare şi corectare a pronunţiei incorecte a cuvintelor;

‒ exerciţii de identificare a exprimărilor corecte din mai multe variante audiate;

‒ exerciţii de identificare şi corectare a îmbinărilor incorecte de cuvinte în cadrul unui enunţ oral (acordul substantivului cu adjectivul, al prepoziţiilor cu substanti- vele, al subiectului cu predicatul, fără folosirea terminologiei);

‒ exerciţii de sesizare a diferenţelor dintre limbajul literar şi cel regional.

‒ exerciţii de determinare a sensului unui cuvânt prin raportare la context;

‒ exerciţii de înlocuire a cuvântului

necunoscut cu altul cu înţeles asemănător;

1.1. Să desprindă informaţii de detaliu dintr-un mesaj audiat

1.2. Să sesizeze corectitudinea unui enunţ oral sub raportul formei şi logicii mesajului transmis

1.3. Să sesizeze sensul unui cuvânt prin raportare la context

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

‒

‒

‒

exerciţii de completare orală a unor enunţuri, folosind cuvinte mai puţin familiare elevilor;

exerciţii de schimbare a sensului unui cuvânt, prin schimbarea contextului; identificarea sensului cuvintelor, folosind dicţionarul.

1.4. Să manifeste interes faţă de mesajele transmise de diferiţi interlocutori

‒

‒

‒

‒

exerciţii de recunoaştere a vorbitorului, ascultătorului şi a mesajului într-o situaţie concretă;

activităţi în grup de identificare a unor situaţii de comunicare (mesajul, contextul, personajele);

exerciţii de sesizare a legăturii dintre elementele verbale şi nonverbale;

discuţii libere pe teme date.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referință

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Să formuleze enunţuri logice, potrivite situaţiei, respectând acordurile gramaticale

‒ exerciţii de semnalare şi corectare a deza- cordurilor folosite în exprimarea orală;

‒ exerciţii de selectare a mesajului correct formulat dintr-un şir de mesaje date;

‒ exerciţii de completare a unor enunţuri eliptice de subiect sau predicat (fără terminologie) sau de substantiv-adjectiv;

‒ exerciţii de formulare de mesaje orale după ilustraţii.

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

2.2. Să redea prin cuvinte proprii conţi- nutul unui fragment dintr-un text citit sau mesaj audiat

‒

‒

‒

‒

formularea de întrebări şi răspunsuri pentru clarificarea unor aspecte care nu au fost înţelese într-un mesaj audiat sau text citit; formularea de răspunsuri la întrebări care vizeză informaţii esenţiale şi de detaliu ce se desprind dintr-un mesaj audiat sau text citit;

povestirea orală independentă a unui scurt text sau fragment dintr-un text citit; formularea de mesaje corespunzătoare unor situaţii simulate.

2.3. Să utilizeze formule de permisiune şi solicitare în diferite situaţii de comunicare

‒

‒

‒

‒

‒

‒

discuţii în perechi şi în grup pe teme familiare elevilor;

exerciţii de recunoaştere a formulelor de permisiune şi solicitare;

exerciţii de formulare de enunţuri care susţin dialogul;

utilizarea pronumelor personale de politeţe în formularea de permisiuni şi solicitări; exerciţii diferite, în grupuri, în care elevii îşi asumă roluri diverse;

jocuri de rol.

2.4. Să manifeste disponibilitate faţă de diverşi parteneri de dialog în diferite situaţii de comunicare

‒

‒

‒

simulări ale unor situaţii care pot genera conflicte;

exerciţii de verbalizare a propriilor păreri în legătură cu un fapt, în raport cu părerile altor persoane;

exerciţii de stabilire a unor reguli, norme, în situaţii concrete sau imaginare, de dialog în cadrul unui grup;

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

‒ exerciţii de rezolvare a unor sarcini în grup;

‒ exerciţii de interacţiune socială directă cu

membrii comunităţii.

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Să identifice elementele de bază ale organizării textului în pagină

‒ exerciţii de identificare a titlului, a auto- rului şi a textului propriu-zis în pagină;

‒ exerciţii de recunoaştere a secvenţelor dialogate dintr-un text;

‒ transcrieri, copieri, dictări de texte;

‒ exerciţii de recunoaştere a alineatelor în texte tipărite;

‒ exerciţii de motivare a scrierii unui enunţ cu alineat;

‒ exerciţii de citire selectivă în funcţie de diferite repere ( al ... alineat, a ... strofa, al … vers).

3.2. Să citească corect şi conştient un text scurt

‒ exerciţii de citire în gând şi cu voce tare;

‒ exerciţii de intonare corespunzătoare enunţurilor unui text;

‒ exerciţii de reglare a respiraţiei în timpul citirii;

‒ exerciţii de citire pe roluri a unui text narativ cu dialog;

‒ exerciţii de citire a unor poezii;

‒ exerciţii de citire integrală a cuvintelor cu un număr mic de litere sau cu frecvenţă mare în comunicare;

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

‒

‒

exerciţii de citire conştientă;

exerciţii de citire explicativă şi selectivă.

3.3. Să desprindă aspecte de detaliu dintr- un text citit

‒

‒

‒

exerciţii de ordonare a întâmplărilor prezentate într-un text narativ;

exerciţii de formulare de răspunsuri la întrebări care vizează aspecte de detaliu dintr-un text citit;

exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice.

3.4. Să recunoască în enunţuri elemente de construcţie a comunicării studiate

‒

‒

‒

‒

exerciţii de identificare a părţilor de vorbire studiate (substantiv, adjectiv, numeral, *pronume);

exerciţii de identificare a acordului dintre substantiv şi adjectiv;

exerciţii de completare a unor propoziţii cu părţi de vorbire studiate;

exerciţii de grupare a cuvintelor după valoarea morfologică.

3.5. Să manifeste interes pentru lectură

‒

‒

‒

exerciţii de studiere a cuprinsului unor cărţi pentru a înţelege rolul acestuia în identi- ficarea unor informaţii care prezintă interes; exerciţii de citire în grup a unor lecturi utile elevilor;

exerciţii de formulare de întrebări legate de conţinutul unor lecturi sau texte citite

în particular.

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1. Să redacteze cu sprijin (plan de idei, ilustraţii, întrebări etc.) scurte texte pe teme familiare

‒

‒

‒

‒

povestirea în scris a unor fapte şi întâmplări personale;

completare unor felicitări şi ilustrate destinate unor persoane diferite;

exerciţii de redactare a unor texte pe baza unor întrebări;

exerciţii de transpunere a unor idei într-un

şir de enunţuri cu o succesiune logică.

4.2. Să realizeze acorduri gramaticale în enunţuri proprii

‒

‒

‒

‒

‒

exerciţii de stabilire a acordului gramatical în enunţuri date;

exerciţii de transformare a unor enunţuri după modele date;

exerciţii de identificare, corectare şi autocorectare a greşelilor de exprimare; exerciţii de utilizare în comunicare a pronumelor/pronumelor personale de politeţe*;

exerciţii de completare a unor propoziţii lacunare cu părţi de vorbire studiate.

4.3. Să respecte ortografia şi punctuaţia într-un enunţ propriu

‒

‒

‒

exerciţii de formulare de propoziţii, folosind cuvinte date;

exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin grupuri vocalice;

exerciţii de despărţire în silabe a cuvintelor‒ exerciţii de folosire corectă a majusculei în scrierea substantivelor proprii;

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

‒

‒

‒

exerciţii de scriere a cuvintelor ce conţin „ii“; exerciţii de completare a unor enunţuri sau texte scurte cu semnele de punctuaţie corespunzătoare.

exerciţii de formulare de propoziţii enun- ţiative, exclamative, interogative (fără folosirea terminologiei);

4.4. Să aşeze corect în pagină textele, respectând alineatele

‒

‒

‒

exerciţii de plasare corectă a titlului, datei, numelui autorului şi a alineatelor;

copieri, transcrieri, dictări;

exerciţii de apreciere şi autoapreciere a redactării.

4.5. Să manifeste interes pentru redac- tarea corectă a textului

‒

‒

‒

completarea datelor destinatarului şi ale expeditorului pe un plic;

completarea unor cărţi poştale şi invitaţii;

redactarea unor scurte texte care au caracter funcţional.

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de lectură

Cartea – Cuprinsul unei cărţi. Textul literar

• Textul narativ – personajele textului narativ; delimitarea în fragmente a unui text narativ*; povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.

• Textul în versuri (strofa, versul).

• Textul nonliterar (invitaţia, felicitarea, cartea poştală*).

2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală

• Comunicarea. Elemente de comunicare nonverbală.

Formularea mesajului oral

• Propoziţia – intonarea propoziţiilor.

• Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri proprii.

• Povestirea orală a unui fragment dintr-un text citit sau a unui mesaj audiat.

• Povestirea unor fapte, întâmplări după un plan de idei, ilustraţii sau întrebări.

• Dialogul – formule de solicitare şi permisiune.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

 Prezentarea textului. Plasarea datei, a titlului, a numelui autorului unui text.

 Respectarea scrierii cu alineat a dialogului. *Respectarea scrierii cu alineat a fragmentelor logice ale unui text narativ.

 Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări referitoare la conţinutul unui text citit.

 Povestirea în scris a unui scurt fragment narativ.

 Scrierea funcţională (invitaţia, felicitarea, *cartea poştală).

 Scrierea după imaginaţie. Redactarea unor scurte texte pe teme familiare (după plan de idei, ilustraţii sau întrebări).

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

Ortografie

• Scrierea cuvintelor care conţin î şi â; scrierea cu î în interiorul cuvintelor.

• Scrierea cuvintelor ce conţin grupuri vocalice (fără terminologie).

• Scrierea cuvintelor: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o, printr-un.

Punctuaţie

• Semne de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte înaintea dialogului (*două puncte înaintea unei enumerări).

3. Elemente de construcţie a comunicării

Lexic

• Cuvinte cu sens asemănător; cuvinte cu sens opus (actualizări).

• Grupurile de sunete: ea, ia, oa, ua, ie (pronunţarea şi scrierea corectă a cuvintelor care conţin aceste grupuri de sunete).

• *Despărţirea în silabe a cuvintelor la capăt de rând. Morfologie

Cuvântul ‒ parte de vorbire.

Substantivul ‒ substantivul comun şi substantivul propriu; numărul şi *genul substantivelor.

Adjectivul – acordul adjectivului cu substantivul în număr *şi gen.

*Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele; pronumele personale de politeţe (recunoaştere şi utilizare în comunicare).

*Verbul ‒ numărul verbului.

Numeralul – recunoaştere; scrierea şi pronunţarea corectă a numeralelor.

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

5. SUGESTII METODOLOGICE

Este de anticipat că elevii care vor fi cuprinşi în modulul al III-lea au deja deprinderi de citit-scris şi au experienţă în domeniul comunicării orale. Sarcina cadrelor didactice este aceea de a corecta deprinderile greşite de exprimare a elevilor şi, în acelaşi timp, de a le clădi încrederea în aptitudinile de comunicare orală, scriere şi citire. Ele trebuie să-i motiveze pe aceştia să-şi însuşească cunoştinţe, să-şi formeze deprinderi de folosire corectă şi expresivă a limbii române şi să aibă o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

Pentru a face mai agreabil şi în acelaşi timp pentru a optimiza procesul de învăţare, cadrul didactic trebuie să se concentreze pe

 proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidiană a elevilor;

 trezirea interesului elevilor pentru studiul limbii române, prin relevarea aplicabilităţii şi funcţionalităţii învăţării. Conştientizarea acestora că utilizarea şi înţelegerea unui limbaj corespunzător sunt căi de clarificare a neînţelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personală şi de rezolvare a conflictelor;

 modelarea limbajul elevilor şi a acţiunilor acestora, astfel încât să fie capabili să îşi comunice nevoile, gândurile şi să aibă atitudini responsabile şi pozitive;

 raportarea învăţării la alte discipline de studiu, prin abordarea transdisciplinară a unor teme;

 lărgirea câmpului de reprezentări al elevilor despre lume şi însuşirea de informaţii noi, prin utilizarea ca suport al învăţării a unor fragmente de texte ştiinţifice şi literare;

 alternarea activităţilor independente, centrate pe nevoile fiecăruia, cu cele pe grupe şi frontale pentru rezolvarea unor probleme comune, de interes general;

 structurarea sistemelor de lecţii în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu);

 utilizarea unor strategii de învăţare activă, specifice adulţilor, în vederea formării unor deprinderi de muncă intelectuală şi de autoeducaţie;

 evaluarea continuă, stimulativă, ca parte integrantă a fiecărui bloc de ore.

Proiectarea activităţilor trebuie să fie astfel realizată, încât să asigure atingerea standardelor curriculare de performanţă propuse la finalul modulului.

Evaluarea, ca o componentă principală a procesului de învăţământ, trebuie să constituie o sursă de informaţie pentru planificarea activităţii ulterioare, o recunoaştere a progresului

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

elevilor. Evaluarea trebuie să fie permanentă, adecvată obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor.

În primele ore de curs, cadrul didactic trebuie să realizeze o evaluare predictivă care să aibă ca reper standardele curriculare de performanţă ale modulului al II-lea. Rezultatele obţinute îl vor ghida în proiectarea activităţii didactice ulterioare la clasă şi în tratarea diferenţiată a elevilor (Ce ştiu şi ce pot face toţi elevii? Ce ştie şi poate face fiecare elev în parte?).

Pe parcursul întregului modul vor fi utilizate evaluările continue, planificate pentru fiecare bloc, astfel încât să existe feedback între cadrul didactic şi elevi, iar activitatea didactică să poată fi permanent reglată.

Evaluarea trebuie să fie adecvată obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor. Metodele tradiţionale de evaluare vor fi completate de cele alternative.

La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu

a) Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor elevilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe.

Observaţiile formale, informale sau cumulate oferă cadrelor didactice o imagine clară asupra deprinderilor şi capacităţilor fiecărui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie să fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Există mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând

• consemnarea unor evenimente;

• liste de verificare;

• inventare;

• fotografii;

• înregistrări audio.

b) Teste de cunoştinţe în evaluarea continuă în care itemii să solicite răspunsuri scurte, la alegere, în pereche, cu alegere multiplă, formularea de propoziţii, copieri, dictări integrate în lecţia propriu-zisă, moment căruia i se pot aloca 10-15 minute.

c) Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (întocmirea unui dicţionar de personalităţi, completarea unor formulare, felicitări, invitaţii etc.).

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

d) Proiecte tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor, de exemplu, „Prima mea carte“, „Vremea“, „Sportul românesc“, „Obiceiuri şi tradiţii“. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost dezbătute şi negociate în prealabil cu elevii.

e) Autoevaluarea permite elevilor să-şi aprecieze propriul progres, să devină conştienţi de procesul şi produsul învăţării şi să-şi asume responsabilităţi. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observaţii ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.

f) Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învăţare.

g) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantă a evaluării sumative, poate cuprinde

• fişe de muncă individuală;

• proiecte de învăţare independentă sau de grup;

• teste de autoevaluare şi interevaluare;

• fişă individuală de citire;

• grile de observaţii în activităţile individuale sau pe grupe;

• produse finite realizate;

• fotografii ale proiectelor şi activităţilor;

• înregistrări audio şi video.

Evaluarea finală de la sfârşitul modulului va fi realizată de cadrele didactice pe baza standardelor curriculare de performanţă precizate în programă.

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

 Desprinderea informaţiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.

 Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunţului audiat.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

 Utilizarea calităţii expresive a limbajului şi a elementelor de comunicare nonverbală în transmiterea mesajelor.

 Relatarea prin enunţuri scurte a unor fapte, întâmplări pe baza unui suport (plan de întrebări, idei, ilustraţii, cuvinte de sprijin etc.).

 Utilizarea formulelor de solicitare şi permisiune adaptate la interlocutor.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

 Citirea corectă şi conştientă, în ritm propriu, a unor texte de maximum 200 de cuvinte.

 Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează aspect de detaliu dintr-un text citit.

 Povestirea pe scurt a unui fragment dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

 Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări adresate.

 Scrierea după dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor ortografice şi de punctuaţie învăţate, a aşezării în pagină şi a scrisului lizibil.

 Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specială (felicitarea, invitaţia, *cartea poştală).

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al III-lea

7. BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programe Şcolare pentru clasa a III- a şi a IV-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.

2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, Step by Step, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate după necesităţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step – România.

AUTOR

Prof. pentru învățământ primar Mihaela Bucinschi

Școala cu clasele I-VIII Nr. 36, „Ionel Teodoreanu“, București

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI

ŞI SPORTULUI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ − învăţământ primar NIVELUL al III-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina Limba şi literatura română este destinată şcolilor în care se desfăşoară programul „A doua şansă“ – învăţământ primar.

Programa a fost astfel elaborată, încât prin conţinutul său să permită

• egalizarea şanselor elevilor din grupul ţintă cu cele ale celor integraţi în învăţământul de masă;

• dobândirea de cunoştinţe conform potenţialului şi nevoilor acestora;

• valorificarea experienţei de viaţă a elevilor;

• atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bază.

Modelul didactic al predării disciplinei Limba şi literatura română, cel comunicativ- funcţional, a fost păstrat şi în această programă, întrucât permite atingerea finalităţilor programului.

În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conţinuturi şi de activităţi de învăţare care conduc la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învăţare, interpersonale, sociale. Programa propusă stabileşte ca obiective cadru formarea capacităţilor de exprimare şi receptare a mesajelor orale şi scrise, obiective identice cu cele destinate învăţământului primar de masă.

Obiectivele de referinţă au fost derivate din obiectivele cadru. Ele au fost astfel concepute, încât să răspundă nevoilor de învăţare ale elevilor şi să le permită atingerea unor standarde curriculare de performanţă similare celor prevăzute în programa destinată învăţământului primar de masă. Obiectivele de referinţă oferă un echilibru între exprimarea orală şi cea scrisă şi coerenţă între finalităţile acestui modul şi cele ale învăţământului primar de masă, surprinzând în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învăţare. Ele asigură elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor de însuşire a ideilor prin citire şi ascultare, de comunicare a ideilor prin vorbire şi ascultare, precum şi dezvoltarea capacităţii de a utiliza surse de informare, cu scopul de a face faţă diferitelor roluri pe care şi le asumă în societate.

Conţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi sunt abordate în spirală. Pentru ca învăţarea să devină motivantă, ele au un caracter practic-aplicativ şi funcţional. Conţinuturile teoretice obligatorii sunt reduse, accentul fiind pe partea de utilizare a acestora în contextele comunicării. O parte dintre acestea a fost introdusă ca extindere, pentru a oferi posibilitatea elevilor să-şi continue studiile în învăţământul secundar inferior. Ordinea prezentării

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al IV-lea

conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului cu care lucrează.

Activităţile de învăţare sunt orientate după obiectivele de referinţă, propun implicarea activă a elevilor în învăţare şi conduc la stimularea atitudinii de cooperare şi întrajutorare. Ele trebuie introduse în contexte variate, care prezintă interes pentru grupul ţintă. Activităţile de învăţare propuse sunt doar orientative, urmând ca ele să fie completate de cadrul didactic în etapa de proiectare a unităţilor de învăţare cu altele specifice pentru învăţarea adulţilor (întocmirea de proiecte, studii de caz, activităţi practice, fişe de lectură independentă etc.).

Structura modulară a programului a condus la conceperea unor standarde curriculare de performanţă ce permit elaborarea unor teste care să releve nivelul real al pregătirii elevilor şi ale căror rezultate să stea la baza absolvirii modulului sau, dimpotrivă, să impună reluarea cursurilor în modulul inferior.

Noutatea adusă de programă constă în

 reducerea numărului de ore alocat disciplinei;

 existenţa unor conţinuturi alternative (care pot fi abordate selectiv);

 introducerea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul modulului;

 atribuirea unui nume modulului: În lumea cărților. Structura programei este următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa trebuie folosită în mod flexibil, urmărindu-se adaptarea ei la ritmul de învăţare al fiecărui elev.

2. OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al IV-lea

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1. Să sesizeze succesiunea logică a sec- venţelor unui mesaj oral

‒ exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu dintr-un mesaj audiat;

‒ exerciţii de formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice dintre secvenţele unui mesaj oral;

‒ formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? cu ce condiţie?;

‒ exerciţii de recunoaştere a unor secvenţe care nu se potrivesc din punct de vedere logic cu altele anterior formulate într-un mesaj oral

1.2. Să sesizeze corectitudinea structurilor gramaticale dintr-un mesaj oral

‒ exerciţii de discriminare a structurilor grama- ticale (morfologice şi sintactice) corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.;

‒ exerciţii de identificare şi corectare a unor îmbinări incorecte de cuvinte în cadrul unui mesaj;

‒ exerciţii de completare a unor mesaje cu structuri gramaticale corecte.

1.3. Să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite

‒ exerciţii de înlocuire a unui cuvânt cu sinonime sau antonime (fără folosirea terminologiei);

‒

‒

exerciţii de integrare a unui cuvânt nou în contexte diferite;

exerciţii de introducere a unor cuvinte în expresii.

1.4. Să manifeste disponibilitate faţă de diferiţi interlocutori în situaţii diferite

‒

‒

‒

‒

‒

exerciţii de recunoaştere a unor factori perturbatori în comunicarea orală;

exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii de comunicare;

exerciţii de formulare de argumente pro şi contra asupra unui fapt sau a unei atitudini; discuţii libere în cadrul unui grup;

jocuri de rol.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Să formuleze mesaje orale, logice, respectând structurile gramaticale corecte

‒

‒

‒

‒

exerciţii de corectare şi autocorectare a exprimărilor incorecte;

dialoguri în situaţii reale sau imaginate; povestirea unor fapte şi întâmplări;

exerciţii de formulare a unor enunţuri cu părţi de vorbire sau de propoziţie studiate.

2.2. Să povestească într-o succesiune logică întâmplări trăite, auzite, sau relatate într-un text

‒

‒

‒

‒

exerciţii de modificare a unor texte prin schimbarea unor determinanţi temporali, spaţiali sau cauzali;

exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri pe marginea unui text;

exerciţii de ordonare a secvenţelor unui text narativ;

exerciţii de povestire a unui scurt text

narativ;

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al IV-lea

2.3. Să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare, în funcţie de partenerul de dialog

2.4. Să manifeste independenţă în diferite situaţii de comunicare

‒ exerciţii de organizare a unor momente de tipul „ştirile zilei“;

‒ audierea/vizionarea de emisiuni pe teme de interes.

‒ exerciţii de simulare a unor situaţii în care elevii îşi asumă roluri diferite;

‒ exerciţii de sesizare a corespondenţei dintre elementele verbale şi cele nonverbale;

‒ dialoguri cu persoane diferite;

‒ exerciţii de prezentare a punctului de vedere în legătură cu un fapt sau o atitudine.

‒ exerciţii de exprimare a propriilor gânduri, păreri;

‒ exerciţii de construire a unor monologuri informative, narative sau descriptive;

‒ exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi de asumare a responsabilitaţii de a interveni în actul comunicării;

‒ exerciţii de rezolvare a unor probleme în grup pentru dezvoltarea cooperării şi a concurenţei;

‒ exerciţii de exprimare a propriilor opinii în

legătură cu un fapt cunoscut.

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Să citească corect, conştient şi cursiv un text scurt

‒

‒

‒

‒

‒

‒

‒

exerciţii de citire selectivă (după diferite criterii);

exerciţii de analiză a conţinutului textelor citite, în funcţie de următorii parametri

„cine“, „ce face?“, „când“, „unde“, „de ce“,

„cum“ (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu); exerciţii de citire a unui text cu adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie; exerciţii de recunoaştere a secvenţelor dialogate într-un text narativ;

exerciţii de citire pe roluri;

exerciţii de citire „la prima vedere“, în gând şi cu voce tare, a unui text necunoscut; exerciţii de citire în lanţ sau în perechi.

3.2. Să desprindă ideile principale dintr-un text citit

‒

‒

‒

‒

exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;

exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice;

exerciţii de povestire orală a unui fragment; exerciţii de formulare a ideilor principale ale unui text narativ.

3.3. Să utilizeze corect structurile gramati- cale studiate

‒

‒

exerciţii de identificare a părţilor de vorbire studiate;

exerciţii de stabilire a acordurilor grama- ticale în enunţuri date şi în cele utilizate în comunicare;

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al IV-lea

‒

‒

‒

exerciţii de transformare a unor propoziţii după modele date;

exerciţii de formulare de propoziţii cu părţi de vorbire studiate;

exerciţii de completare a unor propoziţii lacunare cu părţi de vorbire sau de propoziţie studiate.

3.4. Să manifeste iniţiativă pentru lecturarea unor texte care corespund intereselor personale sau cu rol recreativ

‒

‒

‒

‒

exerciţii de prezentare a unor texte din lectura independentă;

exerciţii de selectare a unor texte care corespund intereselor proprii;

vizite la biblioteci, librării, centre de difuzare a presei etc.;

discuţii libere pe marginea unor texte citite

independent.

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1. Să redacteze texte scurte adaptându-le scopului comunicării şi destinaţiei

‒ exerciţii de structurare a unor compuneri în introducere, cuprins, încheiere (fără utilizarea terminologiei);

‒ exerciţii de modificare a conţinutului unui text;

‒ exerciţii de redactare a unor scurte texte pe baza unui suport;

‒ exerciţii de redactare a unor cereri sau de completare a unor formulare;

‒ redactarea de diverse tipuri de texte cu destinaţie specifică: jurnal personal, invitaţie, scrisoare.

4.2. Să povestească în scris un scurt fragment intr-un text narativ

‒

‒

‒

‒

‒

exerciţii de formulare a răspunsurilor la întrebări pe marginea unui text;

exerciţii de delimitare a unui text în fragmente;

formularea planului de idei a unui text narativ;

exerciţii de dezvoltare în scris a ideii principale;

exerciţii de transpunere a vorbirii directe în vorbire indirectă (fără utilizarea teminologiei).

4.3. Să utilizeze în enunţuri proprii achiziţiile lexicale şi elementele de construcţie a comuni- cării

‒

‒

‒

‒

‒

exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalente cerute de context; exerciţii de îmbinare a cuvintelor în propoziţii;

exerciţii de completare a unor propoziţii lacunare cu structuri morfologice învăţate; exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;

exerciţii de identificare a părţilor de vorbire

şi de propoziţie studiate.

4.4. Să respecte regulile de ortografie şi punctuaţie studiate în redactarea unui text propriu

‒

‒

‒

‒

exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor studiate;

exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie;

exerciţii de corectare şi autocorectare a greşelilor de ortografie şi punctuaţie; exerciţii de scriere corectă a formelor verbelor „a fi“ şi „a lua“.

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al IV-lea

4.5. Să manifeste interes pentru redactarea

‒

exerciţii de redactare a unor texte narative

îngrijită a textului

sau funcţionale;

‒

exerciţii de apreciere şi autoapreciere a

modului de redactare a unui text;

‒

exerciţii de completare de documente,

jurnale.

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de lectură

Textul literar.

 Textul narativ; ideile principale.

 Textul în versuri: poezii cu tematică diversă. Textul nonliterar: informaţii din ziare şi reviste. Citirea corectă, conştientă şi *expresivă a textelor.

2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală

 Adaptarea comunicării la particularităţile interlocutorului şi la situaţia de comunicare.

 Formularea de propoziţii logice sub raportul conţinutului şi corecte din punct de vedere gramatical.

 Formularea ideilor principale ale unui text sau mesaj audiat.

 Relatarea unor întâmplări trăite, a conţinutului unui mesaj audiat sau a unui text citit.

 Modificarea sensului unui cuvânt prin raportare la context.

Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

 Scrierea lizibilă şi îngrijită.

 Scrierea funcţională – scrisoarea familială, *cererea, *jurnalul personal.

 Povestirea în scris a unei întâmplări, a conţinutului unui text sau fragment de text citit, a conţinutului unui scurt mesaj audiat.

Ortografie

 Scrierea corectă a cuvintelor s-a/sa, l-a/la, s-au/sau, i-a/ia, i-au/iau.

 Scrierea corectă a formelor verbelor a fi şi a lua, a pronumelor personale: eu, el, ea, ei, ele şi

*a pronumelor personale de politeţe.

Punctuaţie

 Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula în enumerare

şi* cazul substantivelor în vocativ, două puncte (înaintea dialogului şi *a enumerării).

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al IV-lea

3. Elemente de construcţie a comunicării

Lexic

 Cuvinte cu aceeaşi formă şi sens diferit.

Morfologie

 Cuvântul – parte de vorbire (actualizare).

 Substantivul: felul, genul şi numărul.

 Verbul – numărul, *timpul şi *persoana verbului.

 Pronumele – pronumele personal (numai formele: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele); numărul şi

*persoana pronumelui personal.

 Pronumele personal de politeţe (recunoaşterea şi utilizarea în comunicare).

Sintaxă

 Cuvântul – parte de propoziţie.

 Predicatul (predicatul verbal – fără terminologie).

 Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau *pronume personal).

 Acordul predicatului cu subiectul.

 Propoziţia – comunicarea cu un singur predicat.

 *Părţi secundare de propoziţie: atributul şi complementul (recunoaştere).

5. SUGESTII METODOLOGICE

Nu trebuie uitat nicio clipă că participanţii la cursurile din cadrul programului „A doua şansă“ ‒ învăţământ primar sunt persoane care au părăsit şcoala în condiţii şi din motive diferite. Responsabilitatea cadrelor didactice este deosebită, întrucât ele trebuie să prevină un nou abandon şcolar şi, mai mult decât atât, să-i determine, să-i motiveze pe elevi să acumuleze cunoştinţe şi să îşi formeze deprinderi de folosire corectă a limbii române.

La nivel atitudinal se va urmări ca aceste persoane să manifeste

- iniţiativă pentru lecturarea unor texte care corespund intereselor personale sau cu rol recreativ;

- toleranţă faţă de diferiţi interlocutori în situaţii de interacţiune;

- independenţă în situaţii de comunicare mai puţin familiare;

- preocupare pentru exprimarea corectă şi expresivă.

Pentru a optimiza şi a face mai agreabil procesul de învăţare, cadrul didactic trebuie să urmărească

 proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidiană a elevilor;

 trezirea interesului pentru conţinutul de învăţat, prin relevarea aplicabilităţii şi funcţionalităţii lui;

 raportarea învăţării la alte discipline de studiu, prin abordarea transdisciplinară a unor teme.

Cadrele didactice care vor preda în acest program vor avea sarcina de a educa limbajul elevilor, precum şi acţiunile acestora, astfel încât ei să devină capabili să comunice eficient. Ca urmare, îi vor ajuta pe elevi să-şi exprime nevoile şi gândurile şi, în acelaşi timp, îi vor determina să fie interesaţi de găsirea unor modalităţi prin care ei să poată răspunde nevoilor altora. Astfel, în timp, elevii vor conştientiza că utilizarea şi înţelegerea unui limbaj corespunzător sunt căi de clarificare a neînţelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personală şi de rezolvare a conflictelor.

În conceperea demersului didactic, cadrele didactice trebuie să creeze contexte de comunicare diferite, în care, pe de o parte, elevii să aibă posibilitatea exersării achiziţiilor lingvistice şi valorificarea experienţelor proprii de viaţă, iar pe de altă parte să le ofere posibilitatea asimilării unor noi cunoştinţe şi formarea de capacităţi.

Proiectarea activităţilor trebuie să fie astfel realizată, încât să asigure atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulului. Pentru o mai bună desfăşurare a activităţii didactice se

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al IV-lea

recomandă structurarea lecţiilor în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu).

Strategiile didactice folosite trebuie să cuprindă metode de învăţare specifice adulţilor (învăţarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz, dezbateri).

Activităţile trebuie să încurajeze comunicarea, socializarea, să promoveze învăţarea prin cooperare, dar şi studiul individual, bazat pe deprinderile de muncă întelectuală deja achiziționate la nivelul al IV-lea de studiu.

Evaluarea iniţială pentru intrarea în modulul al IV-lea se va face prin teste scrise şi orale concepute după standardele curriculare de performanţă ale modulului al III-lea. Constatările desprinse vor fi repere pentru proiectarea activităţii didactice ulterioare şi tratarea diferenţiată a elevilor.

Pe parcursul întregului modul, cadrul didactic va propune activităţi de evaluare curentă, care să asigure un feedback real între acesta şi elevi.

Evaluarea trebuie să fie realizată permanent, orientată după obiectivele propuse, dar şi după nevoile particulare ale elevilor. Metodele tradiţionale de evaluare vor fi completate de cele alternative.

La clasă vor fi folosite diferite tipuri de evaluare, începând de la aprecierile verbale şi continuând

cu

a) Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor elevilor în activităţi desfăşurate

individual sau pe grupe.

Observaţiile formale, informale sau cumulate dau cadrelor didactice o imagine clară asupra deprinderilor şi capacităţilor fiecărui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie să fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Există mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând

 consemnarea unor evenimente;

 liste de verificare;

 inventare;

 fotografii;

 înregistrări audio.

b) Şedinţele cadru didactic-elev, desfăşurate într-o manieră confortabilă, sunt discuţii scurte şi libere sau structurate şi sistematice, concentrate în jurul unei probleme specifice. Ele oferă informaţii despre ce a reuşit cursantul să înveţe, care este natura intereselor manifestate de el, domeniul în care are nevoie de ajutor, ce lucruri consideră că îi sunt mai utile, ce ar dori să înveţe în continuare. Este

important ca informaţiile desprinse de cadrul didactic să fie confidenţiale, iar elevul să cunoască acest lucru.

c) Teste de cunoştinţe în care itemii să solicite: răspunsuri scurte, la alegere, răspunsuri în pereche, cu alegere multiplă, formularea de propoziţii, copieri, dictări integrate în lecţia propriu-zisă, moment căruia i se vor aloca 10-15 minute.

d) Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (întocmirea unui minidicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor „cărţi“, confecţionarea unui produs după instrucţiuni, afişe).

e) Proiecte tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor, de exemplu, „Mari descoperiri“,

„Vieţuitoare pe cale de dispariţie“, „Legi scrise şi nescrise“. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost negociate în prealabil cu elevii.

f) Autoevaluarea permite elevilor să-şi aprecieze propriul progres, să devină conştienţi de procesul şi produsul învăţării şi să-şi asume responsabilităţi.

Pentru autoevaluare se pot folosi caiete de observaţii ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.

g) Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învăţare.

h) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantă a evaluării sumative, poate cuprinde

 fişe de muncă individuală;

 proiecte de învăţare independentă sau de grup;

 teste de autoevaluare şi interevaluare;

 fişă individuală de citire;

 grile de observaţii în activităţile individuale sau pe grupe;

 produse finite realizate;

 fotografii ale proiectelor şi activităţilor;

 înregistrări audio şi video.

Evaluarea finală se va face pe baza unor teste orale şi/sau scrise în perioada sesiunii de evaluare anunţată elevilor la începutul modulului. Aceste teste vor fi concepute pornindu-se de la standardele curriculare de performanţă precizate în programă.

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al IV-lea

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

 Desprinderea raporturilor logice dintre secvenţele unui mesaj audiat.

 Identificarea corectitudinii gramaticale a unui enunţ audiat.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

 Adaptarea vorbirii în diferite situaţii de comunicare orală.

 Relatarea pe scurt, în succesiune logică a unor fapte, întâmplări trăite, auzite, citite sau imaginate.

 Susţinerea unui dialog adaptat la interlocutor şi la situaţia de comunicare.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

 Identificarea în contexte date a părţilor de vorbire şi de propoziţie studiate.

 Citirea corectă, conştientă şi cursivă a unor texte de aproximativ 300 de cuvinte.

 Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

 Povestirea unui fragment dintr-un text narativ citit.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

 Redactarea planului simplu de idei al unui text narativ.

 Povestirea în scris, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învăţate, a unui fragment dintr-un text narativ.

 Redactarea unui scurt text propriu, corect din punct de vedere lexical şi gramatical.

7. BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programe Şcolare pentru clasa a III- a şi a IV-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.

2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, Step by Step, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate după necesităţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step – România.

Programa şcolară  Limba şi literatura română  Nivelul al IV-lea

AUTOR

Prof. pentru învățământ primar Mihaela Bucinschi

Școala cu clasele I-VIII Nr. 36, „Ionel Teodoreanu“, București

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

MATEMATICĂ

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ – învăţământ primar

NIVELUL I

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Modulul I, pentru disciplina Matematică, nivelul I, intitulat „În lumea numerelor“ constituie prima etapă în învăţarea matematicii de către elevii cuprinşi în programul A doua şansă - învăţământ primar. Deoarece există diferenţe între stadiile de dezvoltare intelectuală ale subiecţilor învăţării (elevii având vârste şi experienţe de viaţă diferite), programa prevede utilizarea achiziţiilor matematice practice dobândite empiric, în contexte autentice de viaţă. Prin aplicaţiile prevăzute în programă (activităţi practice, proiecte, utilizarea computerului) se urmăreşte conştientizarea elevilor în legătură cu nevoia învăţării matematicii, ca o condiţie importantă a reuşitei în desfăşurarea oricărei activităţi în viaţa de zi cu zi, fie că este vorba de o activitate casnică, de o meserie sau de un joc. Activităţile tematice propuse au în vedere adaptarea la preocupările grupului ţintă, matematizarea realului, extinderea învăţării dincolo de şcoală şi evitarea, cât mai mult posibil, a teoretizărilor, realizarea unor corelaţii interdisciplinare, prin introducerea utilizării computerului în învăţarea matematicii.

Primul nivel al învăţării matematicii vizează formarea competenţelor de bază şi anume: orientare în spaţiu, numeraţie, calcul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie, măsurare şi măsuri.

În construirea programei am luat în considerare elemente specifice învăţării în programele de tip A doua şansă, cum sunt: timpul redus de învăţare, particularităţile celor care învaţă, metodele specifice învăţării adulţilor, învăţarea experienţială.

Elementele specifice programei de matematică pentru programul A doua şansă – învăţământ primar pot fi sintetizate astfel

a) Modalitatea de abordare a conţinuturilor

 înlocuirea conţinuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care să valorifice experienţa elevilor în procesul de învăţare; evitarea teoretizării;

 asigurarea unui caracter practic aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învăţarea să fie motivantă;

 asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţă, prin includerea în activităţi a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, cumpărăturile, sănătatea, timpul liber, meseriile, aplicaţiile pe computer, teme ce pot constitui elemente de portofoliu ca modalitate de evaluare complementară.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

b) Procedee de adaptare a învăţării la specificul grupului ţintă

 în rezolvarea problemelor se propune căutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţă, folosirea pentru verificarea corectitudinii calculelor a unor mijloace la îndemână, cum ar fi monedele şi bancnotele, cărţile de joc sau estimările.

c) Modalităţi de învăţare

 devin prioritare activităţile de observare, culegere a unor date din comunitate, alcătuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, realizare a unor proiecte în comunitate;

 se urmăreşte formarea la elevi a unor ,,tipare personale“ de învăţare prin respectarea, în toate activităţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în contexte simulate sau autentice;

 capătă importanţă reală activităţile care conduc la stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare.

d) Schimbarea rolurilor cadrului didactic

 cadrul didactic facilitează, consiliază, organizează activităţi de învăţare care să răspundă nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare a elevilor.

Programa porneşte de la obiectivele cadru şi de la obiectivele de referinţă ale programei naţionale, pe care le revizuieşte, pentru a răspunde nevoilor de învăţare ale elevilor din grupul ţintă căruia i se adresează.

Obiectivele cadru prevăzute sunt aceleaşi ca în programa de matematică destinată ciclului primar din învăţământul de masă.

Obiectivele de referinţă au fost formulate astfel încât să ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bază şi aplicabilitatea lor imediată, în activitatea elevului.

Conţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi de particularităţile elevilor. Acestea sunt accesibile celor care datorită vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune şi au acumulat experienţă în contexte diferite. Ordinea abordării conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de logica internă a disciplinei, dar şi de caracteristicile grupului de elevi.

Exemplele de activităţi de învăţare, corespunzătoare fiecărui obiectiv de referinţă, cuprinse în programă, deşi sunt similare celor folosite în învăţământul de masă şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru grupul ţintă în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzătoare vârstelor şi intereselor elevilor. Ele iau în considerare caracteristicile învăţării adulţilor (independenţa şi motivaţia învăţării, orientarea învăţării către

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

scop, relevanţa învăţării, aplicabilitatea cunoştinţelor). Sunt sugerate activităţi cu inserţie în cotidian, proiecte ca suport pentru evaluarea finală. Activităţile de învăţare sugerate evidenţiază nevoia respectării stilurilor diverse de învăţare. Sunt prevăzute activităţi specifice matematicii intuitive (analizarea calităţilor vizuale externe ale obiectelor, cum ar fi forme, dimensiuni), implicarea în jocuri, cum ar fi şahul, monopoly, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor materiale ale clasei, realizarea şi completarea unor tabele, calendare, grafice, experimentarea unor idei noi, utilizarea computerului în învăţarea matematicii.

Atât pentru nivelul I, cât şi pentru nivelul al II–lea la disciplina Matematică, una dintre orele trunchiului comun este alocată alfabetizării prin intermediul noilor tehnologii, ceea ce presupune abordarea integrată a conţinuturilor matematice şi a unor elemente de conţinut privind tehnologia informaţiei. În consecinţă, în programa şcolară pentru nivelul I sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de referinţă, activităţi de învăţare care presupun utilizarea computerului. Aceasta este una dintre noutăţile din programa de Matematică pentru programul A doua şansă – învăţământ primar.

Programa conţine sugestii metodologice care să contribuie la atingerea obiectivelor prevăzute.

În programă sunt prezentate modalităţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării. Devine prioritar principiul ,,a învăţa făcând“, precum şi învăţarea experienţială şi, în consecinţă, programa prevede realizarea de proiecte de grup sau individuale în comunitate, realizarea de portofolii tematice. Sunt precizate, cu titlu de sugestie, teme de proiecte cu accent pe un anumit conţinut matematic.

Structura modulară a programei a impus conceperea unor Standarde curriculare de performanţă pentru final de modul, care vor sta la baza elaborării probelor de evaluare finală, precum şi a celor de înscriere directă în nivelul al II–lea.

Noutatea programei constă în

 prevederea unor conţinuturi alternative, extinderile, doar la nivelul conţinuturilor notate cu *, nu şi la cel al obiectivelor de referinţă, care pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor;

 introducerea unor exemple de activităţi de învăţare care să permită abordarea integrată a conţinuturilor specifice matematicii şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;

 introducerea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul modulului;

 adaptarea finalităţilor la particularităţile grupului ţintă;

 atribuirea unui titlu generic modulului.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

Structura programei este următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa presupune flexibilitate din partea cadrelor didactice, urmărindu-se în mod constant atât adaptarea conţinuturilor şi metodelor la particularităţile individuale şi ale grupului, cât şi asigurarea atractivităţii situaţiilor de învăţare în scopul finalizării cu succes a acestei etape din învăţământul obligatoriu, precum şi al continuării studiilor de către elevi.

Notă: Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea, este necesară studierea programelor în ansamblul lor.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

2. OBIECTIVE CADRU

1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC

4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare / proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

1.1. Să înţeleagă formarea numerelor (din zeci şi unităţi), utilizând obiecte pentru justificări

1 leu (lucru în perechi);

descrescătoare.

1.2. Să scrie, să citească, să compare şi să ordoneze numerele naturale de la 0 la 100

... 9 obiecte;

- gruparea câte 10 a unor obiecte;

- numărarea obiectelor în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect;

- folosirea monedelor, bilelor de diferite culori şi mărimi, timbre;

- efectuarea de schimburi echivalente: zece monede de un ban cu o monedă de 10 bani, zece monede de 10 bani cu o bancnotă de

- descompunerea unor numere concrete în zecile şi unităţile din care sunt formate;

- scrierea cifrelor pe computer, într-un document electronic;

- realizarea de mulţimi de litere, semne, cifre, după un cardinal dat, într-un document electronic;

- scrierea cardinalului unei mulţimi date într-un document electronic;

- folosirea tastelor pentru scrierea de şiruri crescătoare,

- reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor;

- asocierea numărului corespunzător unor mulţimi de câte 1, 2, 3

- utilizarea computerului pentru realizarea de corespondenţe între mulţimi de obiecte şi cardinalul unei mulţimi;

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

1.3. Să efectueze operaţii de adunare şi de scădere în concentrul 0–30, fără trecere peste ordin, iar în concentrul 30–100, fără trecere peste ordin şi cu sprijin

rezultatelor cu ajutorul obiectelor*;

- utilizarea de minisofturi educaţionale;

- trecerea de la o formă de reprezentare la alta: din sistem numeric în reprezentare obiectuală a numerelor sau în desene şi invers: desenează tot atâtea obiecte câte indică numărul;

- identificarea numerelor în situaţii reale de viaţă: citirea preţurilor, identificarea numerelor de pe tricoul sportivilor, identificarea numerelor în articole de ziar etc.;

- scrierea şi citirea numerelor de la 0 la 100;

- numărarea „înainte“ şi „înapoi“, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene;

- gruparea şi regruparea obiectelor sau desenelor numărate în funcţie de „pasul“ numărării: câte două, trei sau cinci;

- compararea şi ordonarea grupurilor de obiecte, folosind procedee diferite;

- jocuri de ordonare şi comparare cu cărţile de joc;

- compararea numerelor, folosind diferite reprezentări ale acestora;

- deschiderea computerului de către elev;

- jocuri pe computer;

- proiect ilustrativ pentru rolul numerelor în viaţa cotidiană.

- adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 30, fără trecere peste ordin; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cărţi de joc, monede şi bancnote, dominouri, zaruri;

- scrierea unor „arbori de calcul“;

- efectuarea unor adunări cu mai mulţi termeni, având ca suport obiecte sau desene;

- realizarea de către elevi a unui document word pentru scrierea unor calcule;

- jocuri: ,,În câte moduri poţi plăti un obiect care costă 30 de lei?“;

- adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 30 la 100, fără trecere peste ordin, folosind suport concret, verificarea

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

- compunerea şi descompunerea numerelor în sume sau diferenţe de numere cu ajutorul dominourilor;

- operarea cu numere prin calcul mintal, folosind monede, cărţi de joc, zaruri sau desene; exerciţii de scriere a acestor operaţii;

- proiect de anchetă în comunitate: ,,Pâinea“.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare / proiecte

La sfârşitul modulului

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

2.1. Să stabilească poziţii relative ale obiectelor în spaţiu

electronic.

2.2. Să recunoască forme plane, să sorteze şi să clasifice obiecte date sau desene, după criterii diverse

- poziţionarea obiectelor în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.);

- poziţionarea într-un document word a unor elemente, după instrucţiuni date, folosind butonul de desenare din bara de instrumente;

- activităţi practice de orientare în teren, respectând reguli de deplasare: 10 paşi la dreapta, 6 paşi la stânga etc.;

- recunoaşterea în teren şi numirea poziţiei pe care o ocupă diverse obiective (şcoala, dispensarul) în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.);

- observarea poziţiei unor obiecte (imagini) într-un document

- observarea şi descrierea verbală a figurilor geometrice cunoscute;

- observarea unor obiecte de anumite forme în spaţiul clasei sau în afara clasei;

- identificarea formelor plane pe obiecte reale: ţesături, pavaj, construcţii;

- identificarea figurilor geometrice pe computer;

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

butonul de umplere din bara de instrumente, într-un document word creat de cadrul didactic.

2.3. Să sesizeze asocierea dintre elementele a două grupe de obiecte, desene sau numere mai mici decât 30, pe baza unor criterii

date

2.4. Să continue modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere mai mici decât 10

- desenarea într-un document word a unor figuri geometrice, după instrucţiuni date, folosind butonul de desenare din bara de instrumente;

- selectarea unor figuri geometrice desenate după criterii date şi decuparea lor;

- sortarea şi clasificarea unor obiecte după criterii date sau identificate prin observare; precizarea criteriilor utilizate;

- vizionarea unui film didactic;

- jocuri pe calculator;

- recunoaşterea formei unor corpuri din lumea reală;

- poster cu figuri geometrice, folosirea în aprecierea lucrărilor a vocabularului specific: am folosit pătrate, triunghiuri etc.;

- observarea unor picturi moderne realizate cu ajutorul figurilor geometrice;

- selectarea unor forme geometrice prin colorarea lor, folosind

- scrierea numerelor corespunzătoare unor grupuri de obiecte, desene sau numere ordonate: câte 2, câte 4, câte 6 etc.;

- trecerea de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers.

- continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere;

- realizarea unor frize decorative, colaje, rame de tablouri, decoraţiuni pentru obiecte de vestimentaţie, pentru faianţarea unei încăperi etc;

- realizarea unor modele repetitive folosind litere, cifre, cuvinte;

- jocuri de realizare pe computer a unor modele repetitive create de cadrul didactic într-un document word şi continuate de elev;

- proiect: „Cum să fie casa mea“.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

2.5. Să descompună numere mai mici decât 30 în sumă sau diferenţă, folosind obiecte, desene sau numere

conform cardinalului dat.

2.6. Să rezolve probleme care presupun o singură operaţie dintre cele învăţate (adunare sau scădere)

„Când spun minus, mă gândesc la...“, „Când spun plus, mă gândesc la...“;

2.7. Să formuleze oral exerciţii şi probleme cu numere de la 0 la 30

imagini pe computer;

- compunerea şi descompunerea numerelor, folosind cărţi de joc, bani sau alte obiecte;

- descompunerea numerelor în forme echivalente şi utilizarea acestora pentru efectuarea operaţiilor;

- identificarea şi aplicarea de scheme pentru efectuarea adunărilor şi scăderilor;

- jocuri de completare a unui desen, astfel încât să se obţină un anumit număr de puncte (cărţi de joc) şi scrierea operaţiei potrivite;

- jocuri pe computer de completare a unor mulţimi de obiecte

- analiza părţilor componente ale unei probleme;

- exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei unor expresii matematice

- adăugarea sau extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte şi exprimarea operaţiei verbal şi în scris; verificarea prin numărare;

- rezolvarea de probleme folosind cărţi de joc, zaruri, bani şi verificarea rezultatului prin numărare;

- rezolvarea de probleme folosind date din tabele sau liste de preţuri;

- rezolvarea de probleme cu una dintre operaţiile cunoscute;

- rezolvarea de probleme cu mai mult de o operaţie*.

- probleme pornind de la o temă: cumpărături, transporturi, preocupări;

- formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte, desene,

- formularea de probleme pe baza unor imagini postate într-un document word, de cadrul didactic;

- formularea de probleme pornind de la numere concrete date;

- folosirea de minisofturi educaţionale.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

2.8. Să măsoare dimensiunile, capacitatea sau masa unor obiecte, folosind unităţi de măsură nonstandard

rezultatelor măsurărilor.

2.9. Să recunoască orele fixe pe ceas

„după“, „în timp ce“;

„înainte“, „după“, „în timp ce“ etc.;

- măsurarea dimensiunilor, capacităţii sau masei unor obiecte, folosind unităţi de măsură nonstandard: creion, gumă, palmă, vase de capacităţi diferite, balanţe improvizate etc.);

- alegerea etalonului potrivit pentru o anumită măsurare;

- măsurarea lungimii şi lăţimii terenului de sport, a curţii şcolii, folosind pasul, talpa etc.;

- compararea rezultatelor;

- ordonarea unor obiecte, având criteriu dimensiunea sau masa, prin comparări succesive;

- realizarea unor tablouri (compoziţii spaţiale), folosind benzi de hârtie colorată de diferite lungimi, lăţimi;

- observarea şi aproximarea dimensiunilor acestor benzi;

- exprimarea aprecierilor, folosind expresiile: „mai lung“, „mai înalt“, „mai uşor“, „mai greu“, „cel mai lung“ etc.;

- înregistrarea în diverse forme (prin desene, numere etc.) a

- localizarea evenimentelor cotidiene în termenii: „înainte“,

- relatarea unor istorioare personale cu folosirea termenilor

- citirea orelor pe ceas;

- realizarea, folosind simboluri sau cuvinte, după caz, a unei agende personale pentru planificarea timpului pentru o zi, o săptămână etc.;

- scrierea unor programe, orare pentru magazine, instituţii din comunitate;

- exerciţii de plasare în timp a unor evenimente cotidiene;

- compararea duratei unor activităţi;

- înregistrarea evenimentelor pe parcursul unei ore, zile, săptămâni, luni;

- proiect: „Cum îmi planific timpul“.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare / proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

3.1. Să explice modalităţile de calcul folosite în rezolvarea unor probleme practice

- exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini care solicită operarea cu obiecte, desene sau numere;

- probleme în contexte reale (de exemplu, gestionarea banilor la cumpărături);

- rezolvarea unor situaţii - problemă: „am avut x lei, am primit rest y lei; câţi lei am cheltuit?“;

- descrierea procedeelor utilizate pentru măsurarea şi compararea obiectelor;

- scrierea rezultatelor unor probleme ilustrate într-un document word creat de cadrul didactic.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare / proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

4.1. Să manifeste interes faţă de utilizarea numerelor în situaţii diverse

informaţii.

4.2. Să conştientizeze utilitatea matematicii în viaţa cotidiană

- jocuri de utilizare a numerelor în diverse situaţii concrete;

- exerciţii de prezentare („Cine sunt eu?“) în care se folosesc numere: „Am 17 ani, cântăresc 58 de kilograme.“;

- utilizarea numerelor în activităţi din viaţa cotidiană;

- jocuri cu zarurile

- postere pe diferite teme, în care apar numere: „Sporturi preferate“, ,,Modă“, „Maşini“, „Sportivi“ etc.;

- activităţi de tipul: „Ştiaţi că...“ pentru culegere de

- observarea şi numărarea frecvenţei cu care apar numerele sau alte concepte matematice în ziar, pe stradă, în emisiunile de televiziune etc.;

- sesizarea situaţiilor în care memorarea sau utilizarea unui număr este utilă: numărul de telefon, informaţii diverse etc.;

- scrierea adresei personale;

- realizarea unei „cărţi de vizită“ pentru colegii de clasă;

- proiect: „Preocupările mele în date şi în cifre“;

- selectarea unor informaţii numerice dintr-un document word realizat de cadrul didactic, prin subliniere, colorare, utilizând bara de instrumente.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

 Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice

 orientare spaţială şi localizări în spaţiu;

 sortarea şi clasificarea obiectelor după criterii variate;

 compararea numărului de elemente a două mulţimi prin procedee variate.

 Numere naturale: de la 0 la 10, de la 10 la 30, de la 30 la 100; citire, scriere, comparare, ordonare.

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 10.

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 30, fără trecere peste ordin, iar

în concentrul 30-100, fără trecere peste ordin şi cu sprijin *.

 Probleme care se rezolvă printr-o operaţie de adunare sau de scădere, folosind sprijin în obiecte sau desene sau mai mult de o operaţie*.

 Figuri geometrice: triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc.

 Măsurări cu unităţi nestandard (palmă, creion, bile, cuburi, vase uzuale etc.) pentru lungime, capacitate, masă.

 Măsurarea timpului: recunoaşterea şi citirea orelor pe ceas.

 Unităţi de măsură: ora, ziua, săptămâna, luna.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

5. SUGESTII METODOLOGICE

Învăţarea autentică presupune deschiderea curriculumului către lumea reală, către viaţă, aşa cum este ea percepută de cei care învaţă: plină de necunoscute, de provocări. Introducerea în curriculum a unei ore de matematică abordată interdisciplinar, cu ajutorul computerului pentru elevii ce parcurg programul „A doua şansă“, nivelul I, reprezintă un răspuns la nevoile adaptării învăţării la viaţa reală.

Presiunile şi nevoile sociale, politice, economice şi culturale pe care lumea contemporană le exercită asupra educaţiei presupun diversificarea câmpului educaţional, orientarea către educaţia în, prin şi pentru viaţă. Programa de Matematică pentru nivelul I porneşte de la înţelegerea holistică a personalităţii, considerată ca întreg şi nu secvenţial. De aici, necesitatea ca elevul să fie privit de cadrul didactic în integralitate şi nu centrat pe dezvoltarea separată a unuia sau altuia dintre aspectele personalităţii sale. Altfel spus, triada cunoştinţe, deprinderi, atitudini să fie consecvent urmărită, iar validarea ei să fie făcută de practică, de ceea ce ştie elevul să facă cu ceea ce a învăţat.

Pentru o predare-învăţare eficientă a modulului I, „În lumea numerelor“, este recomandabil să se aibă în vedere următoarele aspecte

Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidiană

 folosirea experienţei de viaţă ca resursă a învăţării, ca de exemplu: schimburi monetare, efectuarea de cumpărături, scrierea de liste de preţuri, alegerea celei mai avantajoase soluţii, estimări etc.;

 folosirea ca suporturi educaţionale a unor obiecte utilizate cotidian, cum ar fi: monedele

şi bancnotele, zarurile, cărţile de joc;

 desfăşurarea unor activităţi tematice: „Meserii“, „Preocupări“, „Timp liber“ etc.

Individualizarea predării-învăţării

 formularea de sarcini şi aşteptări în raport cu particularităţile individuale;

 utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecăruia în învăţare.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învăţării prin cooperare

 învăţarea în grup sau în perechi;

 activităţi care încurajează comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşită, materializate în proiecte, postere, lucrări practice de măsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente etc;

 expunerea lucrărilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unităţi de măsură, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.

Utilizarea unor materiale şi mijloace didactice adaptate vârstei, atractive, accesibile

 utilizarea computerului în învăţarea matematicii;

 fişe de lucru individual;

 monede şi bancnote pentru rezolvarea de probleme;

 articole din ziare, preţuri etc., pentru citirea numerelor.

Utilizarea eficientă a timpului pentru învăţare, având în vedere reducerea timpului de învăţare

 reducerea timpului pentru verigile introductive (captarea atenţiei etc.) şi creşterea duratei activităţilor de învăţare;

 integrarea evaluării formative în lecţie şi folosirea timpului afectat evaluării de la sfârşitul lecţiei pentru învăţare;

 rezolvarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;

 folosirea autoevaluării: precizarea la începutul lecţiei a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate, folosirea interevaluării;

 pregătirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor-suport;

 managementul clasei: aşezarea elevilor în semicerc sau în alte modalităţi care permit un contact vizual cât mai bun;

 stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor;

 reducerea timpului pentru lucrul frontal, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin adaptat fiecărui elev ;

 proiectarea flexibila a momentelor lecţiei şi respectarea modelului didactic ABC.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

Adaptarea evaluării la specificul programului

Pentru a fi efectivă şi autentică, evaluarea trebuie să fie un proces continuu, parte integrantă a învăţării, aptă să ofere elevilor şi cadrelor didactice oportunităţi de reflecţie şi de perfecţionare permanentă.

Evaluarea autentică respectă anumite principii, cum sunt

 este o activitate de cooperare cadru didactic - elevi, altfel spus, nu este ceva ce doar se aplică elevilor, ci o activitate pusă în operă împreună cu aceştia;

 reprezintă ocazii pentru elevi de a fi responsabili pentru propria învăţare;

 fiind direct implicaţi în evaluare, elevii devin mai puţin dependenţi de cadrul didactic şi de feedbackul acestuia;

 pune în centrul activităţii elevul, păstrează şi întăreşte stima de sine;

 constituie prilejuri de examinare a procesului de învăţare nu numai prin scoruri numerice;

 creează posibilitatea ca partenerii în învăţare, elevii şi cadrul didactic, să lucreze împreună pentru realizarea aceloraşi obiective pe termen lung sau scurt;

 creează oportunităţi de a reflecta şi a face schimbări acolo unde este cazul.

Dintre modalităţile tradiţionale de evaluare, testele de cunoştinţe vor fi utilizate în evaluarea continuă a elevilor, având în vedere elaborarea unor itemi care să evidenţieze caracterul practic aplicativ, operaţional al achiziţiilor matematice.

Datorită potenţialului formativ şi oportunităţilor pentru individualizare, sunt preferate metodele complementare de evaluare curentă şi anume

 Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalităţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control / verificare.

 Activităţile practice în care se utilizează achiziţiile matematice, precum şi cele de utilizare a computerului pentru realizarea de liste, inventare, agende, alte lucrări funcţionale şi utile în viaţa de zi cu zi.

 Proiectul, care se evaluează pe baza criteriilor negociate cu cei care învaţă. Sugerăm o structură simplă precum: „Ce ştiu?“, „Ce vreau să ştiu?“, „Cum mă informez?“, „Ce voi face?“, „Cum ştiu ce şi cum am reuşit?“.

 Portofoliul, care constituie parte integrantă a examinării finale şi sintetizează activitatea de-a lungul modulului. Acesta cuprinde o varietate de materiale, precum: exemple de lucrări individuale, de grup, autoreflecţii, pagini din caietul de învăţare, postere, liste de

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

verificare, observaţiile cadrului didactic, casete, C.D.-uri. De asemenea, vor fi incluse în portofoliu produse ale activităţii elevilor realizate pe computer.

 Autoevaluarea, care îl ajută pe elev să se situeze personal faţă de exigenţele învăţării.

 Teme de investigaţie în mediul cotidian, pentru aplicarea a ceea ce se învaţă.

 Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor „egali“ de învăţare. Cadrul didactic poate amenaja panouri „Succesele noastre“, „Mulţumesc pentru...“, expoziţii cu lucrări pentru interevaluare. Se recomandă oferirea de feedback sub forma unor simboluri, aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii adezive.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru

Standard

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii

S1. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 100 în contexte

reale: liste, tabele, preţuri, informaţii utile, monede, bancnote, ora, numere de telefon.

S2. Înţelegerea unor termeni specifici matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin“, „erau şi mai pleacă“,

„adaug“, „scad“, „câte sunt la un loc“, „cât a mai rămas“.

S3. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără trecere peste ordin, în concentrul 0 - 100 cu sprijin în obiecte, dar şi fără sprijin, în situaţii de viaţă: cumpărături, reduceri de preţuri, creşteri de salariu, repartizarea timpului, colectare de deşeuri, anchete pe

teme diverse (proiecte).

2. Dezvoltarea capacităţii de rezolvare a problemelor

S4. Recunoaşterea după proprietăţi simple a unor forme

geometrice plane şi utilizarea lor în realizarea unor lucrări practice.

S5. Formarea de şiruri cu obiecte sau numere mai mici decât 10,

utilizând criterii date.

S6. Estimarea numărului de obiecte în situaţii practice.

S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu

numere de la 0 la 30.

S8. Folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei

probleme sau a unei situaţii-problemă cu date din viaţa reală, folosind numere de la 0 la 30.

S9. Efectuarea de măsurări simple cu unităţi de măsură nestandard

şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul

matematic

S10. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

7. BIBLIOGRAFIE

1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.

2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti.

3. Ciolan, L. Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.

4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.

5. Ionescu, M. Învăţarea bazată pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.

6. L. D’Hainaut, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Colecţia Pedagogia secolului X X, E.D.P. , Bucureşti, 1981.

7. Landsheere, G. Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.

8. Mykytin, I. Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi), Bucureşti, 2004.

9. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică, Bucureşti, 2001.

10. M. E. C., Programa şcolară, clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004.

11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1999.

12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea Cetăţenilor, Boulder, Colorado, 1997.

13. Nedelcu, A., Învăţarea interculturală în şcoală, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul I

AUTOR

Prof. Aniţa Dulman

Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

MATEMATICĂ

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ – învăţământ primar

NIVELUL al II-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Modulul „Matematica e peste tot“, prevăzut pentru nivelul al II-lea, constituie o nouă etapă în învăţarea matematicii de către elevii cuprinşi în programul „A doua şansă“.

Programa pentru nivelul al II-lea ia în considerare diferenţele dintre stadiile de dezvoltare intelectuală (elevii au vârste diferite, experienţe de viaţă diferite) şi prevede utilizarea ca bază pentru învăţare a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa de zi cu zi. Prin aplicaţiile propuse în programă (teme, proiecte) se urmăreşte conştientizarea elevilor în legătură cu nevoia învăţării matematicii ca o condiţie importantă a reuşitei în desfăşurarea oricărei activităţi, fie că este vorba de o activitate casnică, de o meserie sau de un hobby.

Scopul învăţării matematicii este acela de a rezolva nenumăratele probleme care apar pe neaşteptate în viaţa tuturor. În particular, matematica ne pune la dispoziţie probleme similare celor din realitate sau imaginate. Plecând de la date sigure, cunoscute, se determină metoda care poate conduce la răspuns, la determinarea necunoscutei. Cadrul didactic creează situaţii asemănătoare celor pe care le întâlnesc elevii în viaţa de zi cu zi, pentru a-i convinge de nevoia învăţării matematicii, de necesitatea interdisciplinarităţii, a includerii computerului în învăţarea matematicii ca răspuns la provocările societăţii contemporane.

Programa pentru nivelul al II-lea vizează formarea competenţelor de bază, şi anume: numeraţia, calculul aritmetic, rezolvarea de probleme, noţiuni intuitive de geometrie, măsurare şi măsuri.

În construirea programei s-au luat în considerare elemente specifice învăţării în programe de tip „a doua şansă“, cum sunt: timpul redus de învăţare, particularităţile elevilor, particularităţile învăţării adulţilor.

Programa de matematică pentru nivelul al II-lea operează schimbări în abordarea disciplinei pentru a răspunde specificului programului „A doua şansă“ pentru învăţământul primar, la nivelurile următoare

a) Abordarea conţinuturilor

 înlocuirea conţinuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care să valorifice experienţa elevilor în învăţare şi evitarea teoretizării;

 asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învăţarea să fie motivantă;

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

 asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţă prin includerea în activităţi a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, sănătatea, timpul liber, meseriile, teme realizate la computer ce vor constitui elemente de portofoliu şi se vor evalua.

b) Adaptarea la specificul grupului ţintă

 în rezolvarea problemelor se urmăreşte căutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţă a elevilor, folosirea pentru verificarea corectitudinii calculelor a unor mijloace cum ar fi monedele şi bancnotele, precum şi estimările.

c) Modalităţile de învăţare

 sunt importante activităţile de observare, culegere a unor date din comunitate, de alcătuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor proiecte civice, de folosire a computerului în învăţarea matematicii;

 se urmăreşte formarea la elevi a unor deprinderi de învăţare prin respectarea, în toate activităţile, a modelului ABC: A – orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B – achiziţii noi; C – aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice, cum s-a procedat şi pe parcursul modulului I;

 sunt valorizate activităţile care conduc la stimularea atitudinii de cooperare, ajutorare, ceea ce se poate realiza prin desfăşurarea învăţării pe bază de proiect, activităţi propuse în fiecare unitate de învăţare.

d) Rolurile cadrului didactic

 cadrul didactic facilitează, consiliază, organizează unele activităţi de învăţare care să răspundă nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare a elevilor.

Noutatea adusă de programă constă în

 indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile, notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţă şi pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi de opţiunile elevilor;

 introducerea unor exemple de activităţi de învăţare care să permită abordarea integrată a conţinuturilor specifice matematicii şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;

 introducerea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul modulului al doilea;

 adaptarea finalităţilor la particularităţile grupului ţintă;

 atribuirea unui titlu generic modulului.

Programa de Matematică pentru nivelul al II-lea, „A doua şansă“ conţine elemente ce respectă structura programei de matematică pentru clasa a II-a, învăţământul primar, la care se

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

adaugă: sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţă pentru modul, bibliografie, structura ei fiind următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa de Matematică pentru nivelul al II-lea, programul „A doua şansă“ are în vedere obiectivele cadru şi de referinţă ale programei naţionale, revizuite pentru a răspunde adecvat particularităţilor şi nevoilor de învăţare ale elevilor din acest program.

Obiectivele cadru prevăzute sunt aceleaşi ca în programa de matematică destinată ciclului primar din învăţământul de masă. Ele asigură continuitatea cu Modulul I, „În lumea numerelor“, şi vor fi dezvoltate în modulele ce vor urma.

Obiectivele de referinţă au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bază şi aplicabilitatea lor imediată, în activitatea elevului, să extindă şi să dezvolte competenţele formate la nivelul I.

Conţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi de particularităţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care datorită vârstei au acţionat în contexte diferite şi au acumulat o anumită experienţă. Ordinea abordării conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de logica internă a disciplinei, dar şi de caracteristicile grupului de elevi.

Exemplele de activităţi de învăţare, corespunzătoare fiecărui obiectiv de referinţă, cuprinse în programă, deşi sunt similare celor folosite în învăţământul de masă şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru elevi, dacă sunt plasate în contexte corespunzătoare vârstelor şi intereselor lor. Sunt propuse activităţi de învăţare cu inserţie în cotidian, proiecte ca suport pentru evaluarea sumativă de la sfârşit de modul. Activităţile de învăţare evidenţiază nevoia respectării stilurilor diverse de învăţare. Sunt propuse activităţi de utilizare a unor jocuri ca resurse de învăţare, organizarea unor concursuri de şah, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor clasei, realizarea de tabele de

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

frecvenţă, utilizarea computerului, experimentarea unor idei noi. Activităţile de prezentare a unor noţiuni se vor realiza plecând de la documente: fişe, tabele, scheme, bonuri de casă, reţete, statistici, care vor pune elevii în poziţia de a reflecta asupra unor situaţii reale de viaţă în care întâlnesc noţiunile matematice. Sunt prevăzute activităţi de manipulare, folosind materiale specifice: mânuirea unor instrumente, realizarea de măsurări etc.

Fără a exagera prin exerciţii didactice de consolidare şi fixare a unor mecanisme, este nevoie de un antrenament indispensabil oricărei învăţări pentru a fixa unele cunoştinţe şi a consolida deprinderile. Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor exerciţii interesante, care să dozeze armonios repetiţiile, fără a deveni plictisitoare. Programa propune integrarea naturală a matematicii în viaţă. Recursul la documente (calendare, tarife, orare etc.) permite evitarea aspectului adesea artificial al aplicării matematicii. Elevii vor fi puşi în situaţii de învăţare în care vor avea posibilitatea să confrunte ceea ce au învăţat cu realitatea. Şi pentru nivelul al II-lea, la disciplina Matematică, una dintre orele din trunchiul comun este alocată utilizării noilor tehnologii. Aceasta presupune abordarea integrată a conţinuturilor matematice şi a unor elemente de conţinut privind tehnologia informaţiei. În consecinţă, în programa şcolară pentru nivelul al II-lea sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de referinţă, activităţi de învăţare care presupun utilizarea computerului. Aceasta este una dintre noutăţile programei de Matematică pentru nivelul al II-lea, programul „A doua şansă“ – învăţământ primar.

Programa include şi prezentarea sugestiilor metodologice specifice care să contribuie la atingerea obiectivelor. Sunt prezentate modalităţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării.

Structura modulară a programei a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţă pentru final de modul, care vor sta la baza elaborării probelor de evaluare de la finalul nivelului. De asemenea, pe baza acestor standarde se concep instrumentele de evaluare pentru înscrierea în nivelul următor. Astfel, ultima secţiune a programei cuprinde standardele curriculare de performanţă pentru modulul corespunzător nivelului al II-lea.

Notă: Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea, este necesară studierea programelor în ansamblul lor.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

2. OBIECTIVE CADRU

1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE DE PROBLEME

3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC

4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

1.1. Să înţeleagă formarea numerelor (din sute, zeci şi unităţi), utilizând obiecte pentru justificări

1.2. Să formeze, să scrie, să citească numerele naturale de la 0 la 1000

mulţimi date de cadrul didactic.

- jocuri de numărare cu obiecte în care grupele de câte 10, 100 se înlocuiesc cu câte un alt obiect, jocuri de schimburi echivalente;

- reprezentarea numerelor, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere; exerciţii de trecere de la o formă de reprezentare la alta;

- exerciţii de grupare a unor elemente pe computer;

- utilizarea unui document electronic pentru realizarea unor grupări de câte 10, 100 litere, semne, cifre etc.

- formarea şi scrierea numerelor naturale de la 0 la 1000; scrierea unor numere: vârsta proprie, pe cea a colegilor, a membrilor familiei, ziua de naştere;

- citirea numerelor naturale de la 0 la 1000, citirea unor preţuri, masa unor corpuri, etichete, grafice, tabele;

- reprezentarea prin obiecte sau desene a unui număr din concentrul 0 – 1000; numărarea cu pas dat, „înainte“ şi „înapoi“ (de exemplu, din 10 în 10, din 20 în 20 etc.), în concentrul 0 – 100, cu sprijin în obiecte;

- citirea numerelor ce reprezintă date din calendar: din 7 în 7 etc.;

- numărare cu pas dat, înainte şi înapoi, în concentrul 0-1000, de exemplu din 10 în 10 sau din 5 în 5*;

- reprezentarea într-un document electronic a unor mulţimi de obiecte, semne, litere, cifre, cu cardinal dat;

- scrierea într-un document electronic a cardinalului unor

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

1.3. Să compare şi să ordoneze numerele naturale mai mici decât 100, utilizând simbolurile

<, >, =

cadrul didactic într-un document electronic;

1.4. Să efectueze adunări

şi scăderi

adecvate.

- compararea şi ordonarea numerelor, utilizând modele semnifi- cative şi punerea în corespondenţă a unor astfel de reprezentări;

- compararea vârstelor;

- proiecte: „Numerele în viaţa noastră“, „Curiozităţi“, „Viaţă sănătoasă“;

- plasarea semnului <, >, = între perechi de numere scrise de

- cu numere naturale de la 0 la 50 cu şi fără trecere peste ordin;

- cu numere naturale de la 50 la 1000 fără trecere peste ordin

- adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 50 cu trecere peste ordin; verificarea rezultatelor, utilizând obiecte sau desene;

- adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 100 fără trecere peste ordin;

- adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 100 la 1000 fără trecere peste ordin;

- adunarea şi scăderea cu acelaşi număr: să se calculeze ce vârstă vor avea elevii peste 5 ani, ce vârstă au avut cu 4 ani în urmă etc.;

- proiect „Arborele familiei mele, în date şi cifre“;

- utilizarea computerului pentru alegerea rezultatului corect al unor operaţii de adunare sau scădere prin subliniere, colorare, bifare;

- exerciţii de adunare şi scădere cu utilizarea de minisofturi

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE DE PROBLEME

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

2.1. Să recunoască forme plane şi spaţiale; să clasifice figuri geometrice sau obiecte după criterii variate

2.2. Să utilizeze unităţi de măsură pentru timp şi unităţi monetare

şi pe cel cu afişaj electronic);

- recunoaşterea şi descrierea verbală a formei obiectelor din mediul înconjurător;

- identificarea şi discriminarea formelor geometrice plane şi spaţiale, utilizând obiecte, modele şi desene;

- gruparea unor obiecte date după criterii diverse;

- decuparea unor figuri geometrice desenate, realizarea unei felicitări;

- desenarea după contur a unor figuri geometrice, realizarea unui desen amuzant, folosind culori;

- activităţi practice de construcţie, folosind forme spaţiale: cutii de diferite forme şi mărimi (cub, paralelipiped, cilindru, piramidă);

- identificarea interiorului şi a exteriorului unei figuri;

- identificarea apartenenţei unui punct la interiorul unei figuri geometrice;

- proiect „Casa mea“, „Macheta oraşului/satului meu“;

- căutare pe diferite motoare de căutare a unor figuri geometrice.

- plasarea în timp a unor evenimente în funcţie de un reper;

- ordonarea cronologică a unor imagini;

- compararea duratelor unor activităţi;

- citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas-model a diverselor ore;

- ordonarea/planificarea unor activităţi zilnice;

- exprimarea orei în mai multe moduri (utilizând ceasul mecanic

- înregistrarea activităţilor desfăşurate într-o săptămână;

- identificarea monedelor necesare pentru cumpărarea unui obiect;

- schimburi echivalente cu bani;

- compararea sumelor de bani;

- construirea unor situaţii reale sau imaginate în care elevii să poată decide dacă pot cumpăra unul sau mai multe obiecte cu o sumă de bani (prin joc);

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

2.3. Să compună şi să descompună numere mai mici decât 50, folosind obiecte sau desene

2.4. Să estimeze ordinul de mărime al rezultatului unei operaţii pentru a limita erorile de calcul

document electronic, pe computer, de cadrul didactic.

2.5. Să rezolve probleme care presupun o singură operaţie dintre cele învăţate

„s-au pierdut“ etc.);

2.6. Să formuleze, oral şi în scris, exerciţii şi probleme cu numere, care se rezolvă printr-o singură

operaţie

- proiecte: „Istoria mea“, „Jurnalul unei săptămâni“;

- proiect ecologic în comunitate;

- TIC: exerciţiu-joc de tip „Care zi e mai lungă: o zi de vară sau o zi de iarnă?“.

- descompunerea numerelor în sumă de numere: în câte feluri pot plăti un obiect care costă 50 lei;

- descompunerea numerelor în forme variate şi compararea diferitelor modalităţi de descompunere a unui număr;

- alegerea unei descompuneri potrivite pentru efectuarea unui calcul;

- descompunerea numerelor pentru efectuarea unui calcul;

- utilizarea computerului pentru grupări şi regrupări de semne, litere, cifre desenate de cadrul didactic, într-un document Word sau Paint.

- estimarea numărului de obiecte dintr-o mulţime;

- verificarea cu ajutorul obiectelor a rezultatelor operaţiilor mentale de adunare şi scădere;

- estimarea numărului unor obiecte desenate, scrise într-un

- rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple: puncte, cerculeţe, linii etc.;

- rezolvarea de probleme cu date numerice care presupun o singură operaţie;

- rezolvarea de probleme care presupun cel puţin două operaţii de adunare sau scădere*;

- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi („au fost şi au mai venit“,

- corelarea expresiilor folosite în situaţii concrete cu operaţiile aritmetice învăţate.

- formularea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la o temă dată; pornind de la numere date; fără sprijin;

- formularea întrebărilor posibile pentru enunţuri date în forme variate;

- formularea de exerciţii pornind de la modele cunoscute.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

2.7. Să culeagă date, să le înregistreze, folosind tabele sau liste, şi să le utilizeze în rezolvarea unor situaţii-problemă

2.8. Să măsoare şi să compare lungimea, capacitatea sau masa unor obiecte, folosind unităţi de măsură nestandard adecvate, precum şi următoarele unităţi de măsură standard: metrul, litrul, kilogramul

„Consumuri diverse“.

- culegerea datelor dintr-un desen reprezentând situaţii de viaţă (la piaţă, la magazin);

- citirea unui tabel, mersul trenurilor, cursul de schimb valutar, sau a unei liste de preţuri: ce pot comanda la cofetărie dacă am 100 de lei, având lista de preţuri reală;

- utilizarea tabelelor simple pentru notarea unor date etc.;

- reprezentarea datelor prin diagrame simple sau desen;

- proiect: anchetă în comunitate: „Preocupări“;

- completarea unui tabel electronic preexistent, creat de cadrul didactic.

- măsurarea cu palma, creionul, paharul, cuburi etc., a lungimii, masei sau capacităţii unor obiecte;

- compararea lungimilor a două obiecte;

- ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor, folosind expresii ca: „mai lung“, „mult mai lung“, „cel mai lung“, „mai scurt“ etc.;

- efectuarea unor măsurări, folosind etaloane neconvenţionale date (etaloane din carton sau plastic, având diverse forme şi mărimi etc.);

- identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură potrivite (linia gradată, metrul, balanţa) pentru efectuarea unor măsurări;

- alegerea unităţii de măsură potrivite pentru a efectua anumite măsurări;

- proiect: „Despre viteză“, „Curiozităţi din lumea plantelor“,

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

3.1. Să redea în cuvinte proprii, paşii rezolvării unor probleme

computerului pentru colorarea, sublinierea unor numere, cifre, date numerice dintr-un text postat de cadrul didactic pe desktop.

- redarea liberă, cu voce tare, a enunţului;

- folosirea unor scheme simple pentru a indica paşii de rezolvare a unei probleme;

- verbalizarea procedeului de calcul;

- proiect ecologic „Problemele mediului, în cifre şi date“: culegerea unor date din ziare despre poluare;

- utilizarea instrumentelor din bara de instrumente a

4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

4.1. Să manifeste interes faţă de utilizarea numerelor şi a calculelor pentru rezolvarea unor situaţii din viaţa cotidiană

activităţii TIC realizate pe parcursul nivelului.

- estimarea soluţiilor unor probleme;

- jocuri de rol pentru rotunjirea unui număr sau a rezultatului unui calcul;

- realizarea unui portofoliu „Reuşita în matematică“ cu lucrări ale elevului;

- completarea portofoliului pentru evaluare şi cu produsele

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

 Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare.

 Adunarea şi scăderea numerelor în concentrul 0 – 100 (0 – 50, fără şi cu trecere peste ordin, 50-100, fără trecere peste ordin): termeni specifici: sumă, „cu atât mai mult“, diferenţă, „cu atât mai puţin“.

 Numerele mai mari decât 100 şi mai mici decât 1000: formare, scriere, citire.

 Adunarea şi scăderea numerelor în concentrul 0 – 1000, fără trecere peste ordin.

 Probleme care se rezolvă printr-o operaţie sau probleme care presupun cel puţin două operaţii de adunare sau scădere*.

 Elemente intuitive de geometrie

- forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc;

- interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;

- forme spaţiale: cub, sferă, cilindru, con (fără terminologie).

 Măsurări folosind etaloane neconvenţionale.

 Unităţi de măsură pentru lungime (metrul), capacitate (litrul), masă (kilogramul)

- unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul;

- monede şi bancnote.

 Utilizarea instrumentelor de măsură: metru, riglă gradată, cântar, balanţă, ceas, cilindru, vase gradate.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

5. SUGESTII METODOLOGICE

Învăţarea autentică presupune deschiderea curriculumului către lumea reală, către viaţă, aşa cum este ea percepută de cei care învaţă: plină de necunoscute, de provocări. Introducerea în curriculumul pentru elevii ce parcurg programul „A doua şansă“, nivelul al II-lea, a unei ore de matematică abordată interdisciplinar, cu ajutorul computerului, reprezintă un răspuns la nevoile adaptării învăţării la viaţa reală.

Provocările şi imperativele sociale, politice, economice şi culturale pe care lumea contemporană le adresează educaţiei presupun diversificarea câmpului educaţional, orientarea către educaţia în, prin şi pentru viaţă. Programa porneşte de la înţelegerea elevului considerat ca întreg, ca fiinţă unitară complexă. De aici, necesitatea ca învăţătorul să-l privească în integralitatea sa şi să nu se centreze pe dezvoltarea separată a unui aspect sau a altuia al personalităţii sale.

Altfel spus, triada cunoştinţe, deprinderi, atitudini este necesar să fie consecvent urmărită, iar validarea ei să fie făcută de practică, de ceea ce ştie elevul să facă cu ceea ce a învăţat.

Pentru o predare-învăţare eficientă a matematicii în modulul „Matematica e peste tot“, cadrul didactic va avea în vedere următoarele aspecte

Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidiană

 contextualizarea învăţării prin folosirea experienţei de viaţă ca punct de sprijin (inclusiv pentru dezvoltarea memoriei) şi ca resursă a învăţării: schimburi monetare, efectuarea de cumpărături, scrierea unor liste de preţuri, agenda zilei, alegerea celei mai avantajoase soluţii, estimări etc.;

 utilizarea ca suporturi educaţionale a unor mijloace cum ar fi: calendarul („luna x are... de zile“, „au trecut ... zile“, „au mai rămas... zile“), monedele şi bancnotele, zarurile, cărţile de joc, articolele pe teme de interes (cum ar fi preţul carburanţilor, valori de schimb valutar...) din ziare, reviste conţinând numere;

 introducerea în mediul de învăţare a noului, a provocării şi a descoperirii, prin desfăşurarea unor activităţi tematice: „Economii“, „Timp liber“, „Noutăţi“ şi prin extinderea sferei de învăţare dincolo de şcoală, în comunitate.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

Individualizarea predării-învăţării

 formularea de sarcini şi aşteptări în raport cu particularităţile individuale, crearea unui climat emoţional favorabil învăţării;

 sprijinirea elevilor în dezvoltarea unor tipare personale de învăţare relevante;

 utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul de învăţare al fiecăruia.

Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învăţării prin cooperare

 reducerea caracterului formal în cadrul activităţilor;

 prevederea şi utilizarea unor strategii de depăşire a „ieşirilor“ din tema activităţii;

 învăţarea în grup sau în perechi;

 activităţi care încurajează comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşită, prin modalităţi precum: proiecte, postere, lucrări practice de măsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrare a unor date, evenimente;

 expunerea lucrărilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unităţi de măsură, desene, colaje, compoziţii spaţiale.

Utilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile

 fişe de lucru individual;

 cărţi de joc, zaruri (pentru efectuarea calculelor), calculator de buzunar;

 monedele şi bancnotele (pentru rezolvarea de probleme);

 articole din ziare.

Utilizarea eficientă a timpului pentru învăţare

 reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate învăţării, sprijinului adaptat;

 integrarea evaluării formative în lecţie şi folosirea timpului acordat evaluării de la sfârşitul lecţiei pentru învăţare;

 rezolvarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;

 folosirea autoevaluării, precizarea la începutul activităţii a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluării;

 pregătirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor-suport;

 managementul clasei: aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

 stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor cu stricteţe;

 reducerea timpului pentru lucrul frontal, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin specific fiecărui elev;

 folosirea la maximum a timpului de învăţare, proiectarea riguroasă a momentelor lecţiei.

Utilizarea resurselor TIC în învăţarea matematicii

 includerea activităţilor care vizează integrarea resurselor TIC în consolidarea achiziţiilor matematice şi familiarizarea elevilor, în mod natural, cu computerul pe care urmează să-l utilizeze în viaţa curentă.

Adaptarea evaluării la specificul programului

Pentru a fi efectivă şi autentică, evaluarea trebuie să fie un proces continuu, parte integrantă a învăţării astfel concepute, încât să ofere elevilor şi cadrelor didactice oportunităţi de reflecţie şi de ameliorare permanentă.

Activităţile de evaluare continuă au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la măsura în care învăţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea atestă achiziţiile dobândite de elev prin raportarea la obiectivele disciplinei, dar şi la contexte reale, la valoarea aplicativă a ceea ce se învaţă.

Datorită potenţialului formativ, a oportunităţilor pentru individualizare, sunt preferate metodele complementare de evaluare exemplificate mai jos

Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalităţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.

Proiectul, care se evaluează pe baza criteriilor negociate cu cei care învaţă.

Portofoliul, care constituie partea integrantă a examinării finale şi sintetizează activitatea de-a lungul nivelului al II-lea; vor fi incluse în portofoliu rezultate ale elevilor realizate la computer.

Autoevaluarea, care îl ajută pe elev să se situeze personal faţă de exigenţele învăţării.

Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţă.

Feedback constructiv sub formă de aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii adezive, simboluri.

Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor „egali“ de învăţare.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru

Standard

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii

S1. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi, recorduri, adrese utile, reţete,

orare funcţionale etc.);

S2. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate, identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii : „cu n mai mare decât...“, „cu n mai mic decât“,

„suma“, „diferenţa“.

S3. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli, repartizarea orelor pe domenii de activitate)

2. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor

S4. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte, machete, schiţe, planuri, postere, tablouri,

şabloane.

S5. Utilizarea unor reguli date şi corespondenţe simple pentru

formarea de şiruri cu numere mai mici decât 100.

S6. Realizarea de estimări pentru evitarea unor erori de calcul.

S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu

cel mult două operaţii, folosind ca sprijin desene, imagini sau alte mijloace la îndemână.

S8. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie, sau a unei

situaţii-problemă cu date din viaţa reală.

- cu şi fără trecere peste ordin, în concentrul 0 – 50;

- fără trecere peste ordin, în concentrul 50 – 100;

- fără trecere peste ordin, în concentrul 100 – 1000, cu sprijin şi fără sprijin.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

S9. Utilizarea unităţilor de măsură convenţionale pentru efectuarea de măsurări simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar, tabele, statistici, anchete,

proiecte în comunitate).

S10. Utilizarea etaloanelor neconvenţionale precum şi a

instrumentelor de măsură adecvate pentru timp, masă, lungime, capacitate.

S11. Utilizarea unor tabele şi liste, ca modalităţi simple de

organizare şi clasificare a datelor.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul

matematic

S12. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

7. BIBLIOGRAFIE

1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.

2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti.

3. Ciolan, L., Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.

4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.

5. Ionescu, M., Învăţarea bazată pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.

6. L. D’Hainaut, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Colecţia Pedagogia secolului XX, E.D.P., Bucureşti, 1981.

7. Landsheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.

8. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică, Bucureşti, 2001.

9. Ivan Mykytin, Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi), M. E. C., Bucureşti, 2004.

10. M. E. C., Programa şcolară, clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004.

11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1999.

12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea cetăţenilor, Boulder, Colorado, 1997.

13. Nedelcu, A., Învăţarea interculturală în şcoală, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al II-lea

AUTOR

Prof. Aniţa Dulman

Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

MATEMATICĂ

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ – învăţământ primar

NIVELUL al III-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Modulul al III-lea, „Matematica şi viaţa“, constituie etapa consolidării achiziţiilor matematice de bază de către elevii cuprinşi în programul „A doua şansă“. Se menţine caracterul practic, aplicativ (pronunţat la nivelurile anterioare de studiu) în învăţarea matematicii, dar se urmăreşte însuşirea unor tehnici de calcul, a unor procedee de calcul rapid, a unor algoritmi care să faciliteze rezolvarea unor situaţii problematice.

Programa pentru nivelul al III-lea prevede consolidarea şi îmbogăţirea sistemului competenţelor matematice, vizând calculul aritmetic, cu operaţii de înmulţire şi împărţire, rezolvarea de probleme cu două operaţii, noţiuni intuitive de geometrie, măsurare şi măsuri.

Având în vedere specificul grupului ţintă, timpul redus pentru învăţare şi modul de învăţare propriu adulţilor, construcţia programei include următoarele elemente de noutate

La nivelul conţinuturilor

 învăţarea din experienţă, aplicarea a ceea ce se învaţă în contexte problematice autentice care să valorifice toate achiziţiile elevilor în procesul de învăţare;

 asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învăţarea să devină motivantă;

 asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţă, prin includerea în activităţi a unor teme cum ar fi: buget, consum, sănătate, timp liber, meserii şi alte teme la alegerea cadrului didactic, în funcţie de grupul cu care lucrează;

 indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile, notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţă şi pot fi selectate de cadrul didactic, în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor.

La nivelul modului în care se formează anumite capacităţi

 în rezolvarea problemelor va fi încurajată căutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţă, încercările, utilizarea unor mijloace şi materiale des folosite, cum ar fi monedele şi bancnotele, jocurile de societate, enigmele, estimările;

 se urmăreşte formarea la elevi a unor ,,tipare personale“ de învăţare prin respectarea, în toate activităţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice;

 stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al III-lea

La nivelul aplicabilităţii

 elevii vor fi încurajaţi să desfăşoare activităţi de observare, culegere a unor date, alcătuire

şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii;

 realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri şi cultivarea responsabilităţii;

 utilizarea computerului în învăţarea matematicii. La nivelul rolului cadrului didactic

 cadrul didactic facilitează, consiliază şi organizează unele activităţi de învăţare care să răspundă nivelului şi ritmului proprii de dezvoltare a elevilor.

Alte elemente de noutate, asemănător modulelor I şi al II-lea, sunt următoarele

 marcarea cu * a conţinuturilor ce reprezintă extinderi;

 introducerea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul modulului;

 adaptarea finalităţilor la particularităţile grupului ţintă;

 atribuirea unui titlu generic modulului.

Programa de Matematică pentru nivelul al III-lea „A doua şansă“ respectă structura programei de matematică pentru clasa a III-a, învăţământul de masă, la care au fost adăugate sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţă pentru modul, bibliografie.

Structura programei este următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Obiectivele cadru şi cele de referinţă ale curriculumului naţional au fost revizuite şi adaptate grupului ţintă.

Obiectivele cadru prevăzute sunt aceleaşi ca în programa de matematică destinată ciclului primar din învăţământul de masă. Ele asigură continuitatea cu Modulul al II-lea, „Matematica e peste tot“, şi vor fi regăsite în următorul modul.

Obiectivele de referinţă au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bază şi aplicabilitatea lor imediată în activitatea elevului, să extindă şi să dezvolte competenţele formate la nivelul al II-lea.

Tipurile de activităţi de învăţare corespunzătoare fiecărui obiectiv de referinţă, cuprinse în programă, deşi sunt similare celor folosite în învăţământul de masă şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru grupul ţintă în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzătoare vârstelor şi intereselor elevilor. În cadrul secţiunii „Activităţi de învăţare“ sunt precizate şi teme pentru proiecte, cu caracter orientativ, cadrul didactic urmând să precizeze teme ce ţin de specificul grupului (preocupări, sat, oraş, meserii). De asemenea, se recomandă includerea unor activităţi de învăţare cu ajutorul computerului, pentru a asigura continuitate achiziţiilor dobândite în nivelurile anterioare.

Conţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi de particularităţile elevilor. El sunt accesibile celor care datorită vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţă în diferite contexte. Ordinea abordării conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi. Sunt notate cu * conţinuturile care reprezintă extinderi şi care vor fi destinate elevilor cu posibilităţi de învăţare corespunzătoare gradului de dificultate solicitat.

Programa include şi prezentarea unor sugestii metodologice specifice, care să contribuie la atingerea obiectivelor. Sunt prezentate modalităţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării.

Structura modulară a programului „A doua şansă“ a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţă pentru final de modul, care vor sta la baza elaborării probelor de evaluare de la finalul modulului. De asemenea, pe baza acestor standarde se concep instrumentele de evaluare pentru înscrierea elevilor în nivelul următor. Astfel, ultima secţiune a programei cuprinde standardele curriculare de performanţă pentru modulul corespunzător nivelului al III –lea.

Notă: Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea, este necesară studierea programelor în ansamblul lor.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al III-lea

2. OBIECTIVE CADRU

1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE EXPLORARE/INVESTIGARE ŞI REZOLVARE DE PROBLEME

3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC

4. DEZVOLTAREA INTERESULUI ŞI A MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

1.1. Să înţeleagă şi să utilizeze sistemul poziţional de formare a numerelor naturale mai mici decât 1 000 000

ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect;

1.2. Să formeze, să scrie, să citească, să compare, să ordoneze, să facă estimări folosind numere naturale mai mici decât 1 000 000

semnificative ca poziţie.

1.3. Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât

1 000, cu trecere peste ordin şi cu numere mai mici decât 10 000, fără trecere peste ordin

- reprezentarea prin obiecte sau desene a oricărui număr mai mic decât 1 000 000;

- reprezentarea numerelor, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a numerelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta;

- numărarea cu start şi pas dat, crescător şi descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene;

- jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100

- jocuri cu numere pentru a pune în evidenţă ideea de schimburi echivalente;

- proiect „Curiozităţi“.

- reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;

- scrierea şi citirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000;

- compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor, utilizând modele semnificative (figuri geometrice de poziţionare, tabel de numeraţie etc.);

- compararea numerelor prin evidenţierea cifrei sau cifrelor

- rezolvarea de probleme de adunare şi de scădere, folosind pentru verificare mijloace la îndemână, cum ar fi monede şi bancnote;

- calcul cu numere naturale, urmărind respectarea ordinii efectuării operaţiilor;

- calcul folosind proprietăţile operaţiilor (fără terminologie);

- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult două cifre;

- proiect în comunitate: „Recuperarea de materiale refolosibile“.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al III-lea

1.4. Să efectueze operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici decât 100

- înmulţirea, folosind adunarea repetată de termeni egali (nasturi, papiote, desene, foi cu pătrăţele mari);

- calculul produsului numerelor de la 0 la 100 când un factor este 1, 2, 3, 4... 9, cu sprijin în grupuri de obiecte;

- verificarea rezultatului cu ajutorul reprezentărilor simbolice şi al operaţiilor inverse;

- calculul cu numere naturale 0 - 100, urmărind respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde;

- calculul rezultatelor unei înmulţiri, folosind proprietăţile: asociativitatea, comutativitatea (intuitiv);

- folosirea unor procedee convenabile pentru efectuarea rapidă a calculelor;

- jocuri de memorare a tablei înmulţirii şi a împărţirii;

- proiect: „Rime hazlii“, machetă „Ronduri de flori“.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE EXPLORARE /INVESTIGARE ŞI REZOLVARE DE PROBLEME

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

2.1. Să recunoască, să

- decuparea unor figuri desenate;

descrie forme plane şi

- identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe modele

spaţiale, să clasifice

fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător;

obiecte şi desene după

- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberă;

criterii variate

- descrierea intuitivă a unor figuri plane şi a unor corpuri cu

observarea vârfurilor, laturilor, feţelor;

- sortarea obiectelor după forma lor;

- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;

- proiect „Ne pregătim de petrecere“: confecţionarea de costume

şi măşti.

2.2. Să exploreze mo- dalităţi de efectuare a înmulţirii sau împărţirii în concentrul 0 – 100, folo- sind adunarea repetată, scăderea repetată, sprijin

în obiecte

2.3. Să exploreze mo- dalităţi variate de a compune şi descompune numere naturale mai mici decât 1000

2.4. Să rezolve şi să compună probleme cu cel mult două operaţii dintre cele învăţate, în intervalul de numere naturale de la 0 la 1 000

probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii*;

- utilizarea de desene/scheme pentru a calcula rezultatul unei înmulţiri;

- jocuri de numărare;

- grupări de obiecte/desene pentru evidenţierea operaţiilor.

- descompunerea numerelor naturale pe baza operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire cu sprijin în reprezentări;

- efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor, folosind procedee diferite de calcul.

- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unei operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire („cu atât mai mult“, „cu atât mai puţin“, „de atâtea ori mai mult“, „de atâtea ori mai puţin“; „sunt n obiecte, câte p pe fiecare rând“, „se dau în mod egal n obiecte la p persoane“ etc.);

- rezolvarea de probleme prin cel mult două operaţii sau

- formularea de probleme: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la numere date; fără sprijin;

- formularea de probleme, pornind de la un exerciţiu dat;

- analiza părţilor componente ale unei probleme;

- analiza cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice;

- transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi invers, a celor de scădere în probleme de adunare;

- schimbarea numerelor dintr-o problemă dată, cu păstrarea contextului de viaţă;

- proiect „Cartea mea cu probleme ilustrate“: decuparea unor imagini din ziare, confecţionarea unor etichete, bonuri de casă, liste de cheltuieli.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al III-lea

2.5. Să utilizeze instrumentele şi unităţile de măsură standard şi nestandard pentru lungime, capacitate, masă, timp şi unităţile monetare în situaţii variate

2.6. Să culeagă date şi să le organizeze în tabele simple

(grame, litri), sport (metri).

- compararea măsurilor unor mărimi;

- ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor;

- utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite (standard şi nestandard) pentru măsurători;

- plasarea în timp a unor evenimente;

- ordonarea unor imagini, în funcţie de succesiunea derulării lor în timp;

- înregistrarea activităţilor petrecute într-un interval de timp;

- scrierea datei (zi, lună);

- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;

- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi bancnote; compararea sumelor de bani.

- colectarea unor date şi scrierea lor în tabele;

- reprezentarea datelor prin diagrame simple;

- descrierea de situaţii ce reprezintă evenimente sigure, imposibile, probabile;

- generarea de exemple care să ilustreze evenimente sigure, posibile sau imposibile;

- proiect „Viaţă sănătoasă“: orar de muncă şi odihnă, alimente

3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

3.1. Să exprime semnificaţia calculelor făcute în rezolvarea unei probleme

- transpunerea unor enunţuri simple din limbaj matematic în limbaj cotidian;

- transpunerea unor enunţuri simple din limbaj cotidian în limbaj matematic;

- justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme;

- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme.

4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil să

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

4.1. Să transpună diferite situaţii în context

matematic

4.2. Să propună modalităţi diverse de abordare a unei probleme şi să caute posibilităţi de rezolvare a unor situaţii-problemă prin încercare şi eroare

- exerciţii – identificarea a cât mai multor soluţii la anumite probleme;

- transpunerea unui context problematic în problemă sau exerciţiu;

- imaginarea unui context problematic, pornind de la un exerciţiu dat;

- compararea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii problemă, pentru evidenţierea celei mai convenabile soluţii;

- motivarea adoptării unor modalităţi diferite pentru rezolvarea unei situaţii problemă;

- jocuri: competiţie între grupuri.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al III-lea

4.3. Să stabilească relaţii adecvate cu membrii grupului

ziare, colaje, propuneri de probleme etc.

- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor găsite pentru rezolvarea unor exerciţii sau probleme;

- proiect: „Ghiozdanul cu succese“: realizarea unei colecţii personale cu desene, scheme, cifre hazlii, numere, decupaje din

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

 Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire.

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în intervalul de la 0 la 1 000 cu trecere peste ordin şi de la 1 000 la 10 000 fără trecere peste ordin

- terminologia specifică: termen, sumă, rest sau diferenţă;

- evidenţierea unor proprietăţi ale adunării (comutativitate, asociativitate), fără terminologie.

 Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici decât 100

- înmulţirea numerelor, folosind adunarea repetată de termeni egali;

- înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră;

- terminologia specifică: factor, produs, „de atâtea ori mai mult“, dublu, triplu;

- tabla înmulţirii;

-evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără terminologie;

- împărţirea numerelor, folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea;

- terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, „de atâtea ori mai puţin“;

- tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii;

- diviziuni ale unui întreg: jumătate, sfert, a treia parte, a zecea parte – reprezentări prin desene;

- ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde.

 Înmulţirea şi împărţirea în intervalul de numere naturale de la 0 la 1000

- înmulţirea unui număr natural de două cifre cu un număr de o cifră, folosind adunarea repetată, grupări de termeni;

- înmulţirea/împărţirea la 10 sau 100;

- împărţirea unui număr natural mai mic decât 100 la un număr de o cifră, folosind scăderea repetată, grupări de termeni.

 Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii, probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii*;

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al III-lea

 Elemente intuitive de geometrie

- forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, punct, segment, linie dreaptă, linie frântă, linie curbă;

- interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;

- observarea, descrierea intuitivă a unor forme spaţiale: cub, sferă, cilindru, con etc.

 Măsurări folosind etaloane neconvenţionale

- unităţi de măsurat lungimea (metrul), capacitatea (litrul), masa (kilogramul), multiplii şi submultiplii lor (fără transformări);

- unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul;

- monede şi bancnote, inclusiv cele europene;

- utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântarul, balanţa.

5. SUGESTII METODOLOGICE

Programa de matematică pentru nivelul al III-lea, asemănător programelor pentru nivelul I şi al II-lea, plasează în centrul învăţării elevul cu experienţa, abilităţile, aspiraţiile, dar şi cu nevoile sale, de care cadrul didactic trebuie să ţină seama în alegerea demersului didactic. Pentru a veni în sprijinul celor care vor aplica programa pentru nivelul al III-lea se recomandă luarea în considerare a următoarelor aspecte

Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidiană

 identificarea, în orele de consultaţii individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice;

 contextualizarea învăţării prin folosirea experienţei de viaţă ca punct de sprijin şi ca resursă a învăţării: schimburi monetare, efectuarea de cumpărături, scrierea de liste de preţuri, alegerea dintre mai multe soluţii a celei mai avantajoase, estimări;

 desfăşurarea unor activităţi tematice care iau în considerare circumstanţele vieţii persoanei care învaţă.

Individualizarea predării - învăţării

 formularea de sarcini şi aşteptări în raport cu nevoile individuale;

 utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecăruia în învăţare;

 diferenţierea: elevii interacţionează diferit cu cadrul didactic pe parcursul activităţii;

 adaptarea: accentuarea celor mai importante aspecte pentru elevi;

 extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru elevii care reuşesc;

 elaborarea: anticiparea nevoilor de învăţare.

Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învăţării prin cooperare

 învăţarea în grup sau în perechi;

 activităţi care încurajează comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşită: proiecte, postere, lucrări practice de măsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente;

 expunerea lucrărilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unităţi de măsură, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al III-lea

Utilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile

 materiale care răspund unor stiluri de învăţare diferite: matematica vizuală, folosind forma, culoarea, dimensiunea, ca sprijin pentru învăţare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipărite, probe orale;

 fişe de lucru individual;

 monede şi bancnote (pentru rezolvarea de probleme);

 articole din ziare, computerul, preţuri (pentru citirea numerelor).

Utilizarea eficientă a timpului pentru învăţare

 reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate învăţării;

 planificarea unităţilor de învăţare în blocuri de două sau trei ore.

 integrarea evaluării în învăţare;

 solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;

 folosirea autoevaluării, precizarea la începutul unităţii de învăţare a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluării;

 pregătirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor;

 managementul clasei, aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;

 stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor cu stricteţe;

 reducerea timpului pentru lucrul cu toata clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin specific fiecărui elev.

Toate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbării atmosferei situaţiei de învăţare, pentru a evita un posibil abandon şcolar, dar şi de asigurare a unei predări-învăţări eficiente, în timpul redus de studiu.

Adaptarea evaluării la specificul programului

Activităţile de evaluare au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la măsura în care învăţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea curentă atestă achiziţiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativă a ceea ce se învaţă. Vor fi prevăzute probe de evaluare care să ateste formarea capacităţilor prevăzute de standardele de performanţă, iar rezultatele obţinute vor fi coroborate cu rezultatele obţinute din analiza portofoliului.

Sunt recomandate metodele alternative de evaluare, datorită potenţialului formativ, a oportunităţilor pentru individualizare. Dintre cele mai utile, pentru disciplina Matematică, sunt menţionate

 Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalităţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.

 Proiectul, care se evaluează pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaţă.

 Portofoliul, care constituie parte integrantă a examinării finale şi sintetizează activitatea de-a lungul modulului şi va conţine produse realizate de elevi.

 Autoevaluarea, care îl ajută pe elev să se situeze personal faţă de exigenţele învăţării.

 Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţă.

 Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor egali de învăţare.

La sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi conform standardelor curriculare de performanţă prevăzute pentru modulul al III-lea.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al III-lea

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru

Standard

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii

S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 în situaţii autentice.

S2. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul „de n ori mai mare decât...“,

„de n ori mai mic decât...“, „sunt n obiecte pe x rânduri“, „se dau

în mod egal n obiecte la y persoane“.

S3. Rezolvarea de adunări şi scăderi

obiecte şi desene.

S4. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100, pornind de la situaţii practice (cumpărături, realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice

învăţate).

2. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor

S5. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi

simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte, machete).

S6. Recunoaşterea şi utilizarea de reguli şi corespondenţe simple

pentru formarea de şiruri.

S7. Estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul, prin

rotunjirea numerelor.

S8. Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii

proprii de rezolvare a problemelor prin încercări, cu ajutorul desenelor, schemelor.

- cu trecere peste ordin, în concentrul 0 –1 000, cu sprijin în obiecte şi fără sprijin, pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene;

- fără trecere peste ordin, în concentrul 1 000 - 10 000, cu sprijin în

S9. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite, folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii-problemă cu date din viaţa reală, cu cel mult

două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite.

S10. Recunoaşterea unităţilor de măsură standard şi a legăturilor dintre unităţile principale şi multiplii, respectiv submultiplii lor

uzuali.

S11. Efectuarea de măsurări simple, utilizând instrumente adecvate pentru măsurarea timpului, masei, lungimii şi

capacităţii unor obiecte.

S12. Folosirea unor tabele, grafice simple pentru colectarea,

organizarea şi clasificarea datelor.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul

matematic

S13 Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme.

Programa şcolară  Matematică  Nivelul al III-lea

7. BIBLIOGRAFIE

1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.

2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti.

3. Ciolan, L., Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.

4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.

5. Ionescu, M., Învăţarea bazată pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.

6. L. D’Hainaut, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Colecţia Pedagogia secolului XX, E.D.P., Bucureşti, 1981.

7. Landsheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.

8. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică, Bucureşti, 2001.

9. Ivan Mykytin, Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi), M. E. C., Bucureşti, 2004.

10. M. E. C., Programa şcolară, clasele I şi a II- a, Bucureşti, 2004.

11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1999.

12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea cetăţenilor, Boulder, Colorado, 1997.

13. Nedelcu, A., Învăţarea interculturală în şcoală, Humanitas, Bucureşti, 2003.

AUTOR

Prof. Aniţa Dulman

Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

MATEMATICĂ

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ – învăţământ primar

NIVELUL al IV-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Modulul al IV-lea de studiere a Matematicii, intitulat motivant „Reuşita în matematică“, constituie etapa consolidării achiziţiilor matematice de bază de către elevii cuprinşi în programul

„A doua şansă“. Se menţine caracterul practic, aplicativ (pronunţat la nivelurile anterioare) în învăţarea matematicii, dar se urmăreşte şi însuşirea unor tehnici de calcul, a unor procedee de calcul rapid, a unor algoritmi care să faciliteze rezolvarea unor situaţii problematice.

Programa pentru nivelul al IV-lea prevede consolidarea şi îmbogăţirea sistemului competenţelor matematice, vizând calculul aritmetic cu operaţii de înmulţire şi împărţire, rezolvarea de probleme cu două operaţii, noţiuni intuitive de geometrie, măsurare şi măsuri.

În construirea programei se menţine luarea în considerare, asemănător nivelurilor anterioare, a unor elemente specifice învăţării în programe de tip „A doua şansă“, precum: timpul redus de învăţare, particularităţile elevilor, particularităţile învăţării adulţilor. Pornind de la acestea şi de la ideea de a motiva şi stimula elevii pentru absolvirea învăţământului obligatoriu, programa propune schimbări în abordarea învăţării matematicii. Elementele de noutate pot fi identificate la diferite niveluri, şi anume

La nivelul conţinuturilor

 învăţarea din experienţă, aplicarea a ceea ce se învaţă în contexte problematice autentice care să valorifice toate achiziţiile elevilor;

 asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor, pentru ca învăţarea să devină motivantă;

 asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţă, prin includerea în activităţi a unor teme cum ar fi: buget, consum, sănătate, timp liber, meserii şi alte teme la alegerea cadrului didactic, în funcţie de grupul cu care lucrează;

 indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţă şi pot fi selectate de cadrul didactic, în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor.

La nivelul modului în care se formează anumite capacităţi

 în rezolvarea problemelor va fi încurajată căutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţă, încercările, utilizarea unor mijloace şi materiale des utilizate, cum ar fi monedele şi bancnotele, jocurile de societate, enigmele, estimările;

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

 se urmăreşte formarea la elevi a unor,,tipare personale“ de învăţare prin respectarea, în toate activităţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice;

 stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi;

 luarea în considerare a experienţei de viaţă a elevilor, ca pe o resursă importantă de învăţare.

La nivelul aplicabilităţii

 elevii vor fi încurajaţi să desfăşoare activităţi de observare, culegere a unor date, alcătuire

şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii;

 realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri şi cultivarea responsabilităţii.

La nivelul rolului cadrului didactic

 cadrul didactic facilitează, consiliază şi organizează unele activităţi de învăţare care să răspundă nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare ale elevilor.

Alte elemente de noutate sunt următoarele

 marcarea cu * a conţinuturilor ce reprezintă extinderi;

 introducerea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul modulului;

 adaptarea finalităţilor la particularităţile grupului ţintă;

 atribuirea unui titlu generic modulului.

Programa de Matematică pentru nivelul al IV-lea „A doua şansă“ respectă structura programei de matematică pentru clasa a IV-a, învăţământul de masă, la care au fost adăugate sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţă pentru modul, bibliografie.

Structura programei este următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

Structura programei pentru nivelul al IV-lea cuprinde atât secţiuni tradiţionale ale programelor, cât şi secţiuni noi, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice care o vor transpune în practică.

Astfel, programa de matematică debutează cu obiectivele cadru şi de referinţă pe care le formulează prin raportare la cele ale programei naţionale, în sensul că le revizuieşte pentru a răspunde nevoilor de învăţare ale elevilor.

Obiectivele cadru prevăzute sunt aceleaşi ca în programa de matematică destinată ciclului primar din învăţământul de masă. Ele asigură continuitatea cu modulul al III-lea, „Matematica şi viaţa“, şi marchează finalizarea ciclului achiziţiilor de bază în învăţarea matematicii.

Obiectivele de referinţă au fost astfel formulate, încât să ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bază şi aplicabilitatea lor imediată în activitatea elevului, să extindă şi să dezvolte competenţele formate la nivelul al III-lea.

Activităţile de învăţare vizează dobândirea unor tehnici de calcul, a unor metode de rezolvare a problemelor întâlnite în cotidian, aplicarea achiziţiilor matematice în elaborarea de proiecte, ca suport pentru evaluarea finală. Activităţile de învăţare evidenţiază nevoia respectării stilurilor diverse de învăţare a elevilor. Sunt propuse activităţi specifice matematicii senzoriale (analizarea calităţilor vizuale externe, cum ar fi forme, dimensiuni), implicarea în jocuri, cum ar fi şahul, monopoly, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor clasei, realizarea de tabele, utilizarea computerului, experimentarea unor idei noi. Activităţile de prezentare a unor noţiuni noi se vor realiza pornind de la materiale suport întâlnite de elevi în viaţa reală: bonuri de casă, reţete, statistici, fişe, tabele, scheme, care vor pune elevii în situaţia de a reflecta asupra importanţei învăţării matematicii.

Conţinuturile învăţării au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţă şi de particularităţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care datorită vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţă în diferite contexte. Sunt notate cu * conţinuturile care reprezintă extinderi şi care vor fi destinate elevilor cu posibilităţi de învăţare corespunzătoare gradului de dificultate solicitat.

Ordinea abordării conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi.

Programa include şi prezentarea unor sugestii metodologice, astfel încât să fie atinse obiectivele prevăzute. Sugestiile formulate vizează atât metodele de predare-învăţare considerate adecvate, modalităţile de grupare a colectivului, cât şi idei privind managementul clasei.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

Sunt prezentate modalităţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât să se elimine efectul de stres al evaluării. Devine prioritar principiul ,,a învăţa, făcând“, precum şi învăţarea experienţială şi, în consecinţă, programa prevede realizarea de proiecte de grup, individuale, în comunitate.

Ultima secţiune a programei cuprinde standarde curriculare de performanţă.

Programa trebuie folosită în mod flexibil de cadrele didactice, urmărindu-se în mod constant atât adaptarea conţinuturilor şi metodelor la particularităţile individuale şi ale grupului condus, cât şi asigurarea atractivităţii situaţiilor de învăţare cu scopul finalizării cu succes a acestei etape a învăţământului obligatoriu, precum şi continuarea studiilor de către elevi.

Notă: Programele de matematică pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea se sugerează studierea programelor în ansamblul lor.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

2. OBIECTIVE CADRU

1. CUNOAŞTEREA ŞI APLICAREA UNOR NOŢIUNI MATEMATICE ÎN SITUAŢII PROBLEMATICE AUTENTICE

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR, FOLOSIND STRATEGII PROPRII

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE, UTILIZÂND ELEMENTE SPECIFICE MATEMATICII

4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII, CA PREMISĂ PENTRU REUŞITA PERSONALĂ

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. CUNOAŞTEREA ŞI APLICAREA UNOR NOŢIUNI MATEMATICE ÎN SITUAŢII PROBLEMATICE AUTENTICE

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

1.1. Să înţeleagă şi să utilizeze sistemul poziţional de formare a numerelor naturale

1 000 ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect.

1.2. Să scrie, să citească, să compare, să ordoneze, să facă estimări, folosind numere mai mici decât

1 000 000

1.3. Să utilizeze numere fracţionare pentru a exprima subdiviziuni ale întregului

- reprezentarea numerelor, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta;

- numărarea cu start şi paşi daţi (din 2 în 2, din 1 în 1, din 10 în 10, din 100 în 100), crescător şi descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene; gruparea şi regruparea obiectelor sau a desenelor în funcţie de pasul numărării;

- jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100,

- scrierea, după dictare, a numerelor mai mici decât 1 000 000; prezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;

- compararea numerelor de la 0 la 1 000 000, utilizând numărătoarea de poziţionare; exprimarea în scris a comparării, folosind notaţiile;

- stabilirea succesorului şi predecesorului unui număr natural în concentrul 0 – 1 000 000;

- estimarea numerelor mai mici decât 1 000 000, prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor, zecilor;

- proiect „Ştiaţi că?“: despre planete sau despre descoperiri etc.

- introducerea intuitivă a noţiunii de fracţie prin desene: decupare, haşurare, colorare;

- scrierea şi citirea unor fracţii cu numitorul mai mic decât 10;

- asocierea denumirilor: jumătate, treime, sfert, cu fracţiile corespunzătoare;

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

doime, două treimi), apoi se asamblează.

1.4. Să efectueze adunări şi scăderi cu numere fracţionare

colorată.

1.5. Să efectueze adunări şi scăderi ale numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 (algoritmi de calcul, proprietăţi)

1.6. Să efectueze operaţii de înmulţire şi împărţire a numerelor naturale, utilizând proprietăţile operaţiilor şi algoritmii

organizarea în tabele, propunerea de probleme pentru colegi.

- compararea şi ordonarea fracţiilor, utilizând desene şi reprezentări;

- obţinerea unor fracţii egale cu fracţii date, folosind desene, obiecte şi scrierea egalităţilor;

- proiect „Mozaic“: din dreptunghiuri de culori diferite, dar cu aceleaşi dimensiuni, se decupează subdiviziuni (o zecime, o

- calcularea sumei/diferenţei a două fracţii cu acelaşi numitor, apelând la desene, suporturi intuitive cum ar fi: dreptunghiuri, discuri din hârtie colorată;

- scrierea unei fracţii ca sumă a două fracţii cu acelaşi numitor, folosind desene sau obiecte fracţionate: dreptunghiuri din hârtie, discuri etc.;

- calcularea sumei şi diferenţei a două fracţii, apelând la diverse suporturi intuitive: discuri colorate, dreptunghiuri din hârtie

- ordinea efectuării operaţiilor (în intervalul 0 – 100, cel puţin două operaţii de ordine diferite) şi folosirea corectă a parantezelor rotunde;

- aplicarea proprietăţilor operaţiilor (asociativitatea, comutativitatea), fără terminologie;

- proba operaţiilor cu numere naturale.

- efectuarea de înmulţiri în care unul dintre factori este un număr de două sau trei cifre, iar celălalt, un număr de o cifră;

- efectuarea de împărţiri: un număr de două sau trei cifre la un număr de o cifră;

- efectuarea împărţirii la 10, 100, 1 000 a unor numere terminate cu zerouri;

- verificarea corectitudinii calculelor efectuate, utilizând adunarea/scăderea repetată, precum şi operaţia inversă;

- proiect „La supermarket”: colectarea de date din realitate,

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR, FOLOSIND STRATEGII PROPRII

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

2.1. Să recunoască şi să descrie proprietăţile simple ale formelor plane şi spaţiale

- decuparea unor figuri desenate;

- identificarea formelor plane (punct, segment, triunghi, dreptunghi, cerc, pătrat, linie dreaptă, linie curbă) şi a formelor spaţiale pe modele fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător;

- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberă;

- sortarea obiectelor după forma lor;

- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice plane;

- desenarea unor modele geometrice simple, utilizând simetria;

- recunoaşterea formelor învăţate la obiectele din mediul apropiat;

- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice plane;

- identificarea şi numirea elementelor constitutive ale figurilor geometrice plane (dreptunghi, pătrat, triunghi);

- exprimarea sumei lungimilor laturilor unei linii frânte închise, cunoscând lungimea fiecărei laturi;

- reprezentarea figurilor geometrice plane, folosind şablonul;

- determinarea şi reprezentarea diferitelor axe de simetrie prin desen şi prin plierea unor figuri geometrice plane decupate din hârtie;

- realizarea unor machete (cub, paralelipiped), folosind bile de plastilină şi beţişoare;

- desfăşurarea efectivă a unui corp de forma paralelipipedului dreptunghic şi a cubului, folosind cutii de carton;

- asamblarea cubului şi a paralelipipedului dreptunghic, folosind cutii de carton;

- proiect „Ornamente“: construirea de ornamente pentru cămară, pentru bradul de Crăciun, folosind simetria;

- proiect „Cum se face?”: realizarea unei cutii pentru pantofi.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

2.2. Să descopere, să recunoască şi să utilizeze în contexte variate corespondenţe simple şi succesiuni de obiecte sau numere asociate după reguli date

2.3. Să estimeze rezultatul unei operaţii prin rotunjirea numerelor

obiecte şi verificarea estimărilor făcute prin măsurare şi calcule.

2.4. Să compună şi să descompună numere mai mici decât 1 000

- completarea unor şiruri de simboluri sau de numere ordonate după o anumită regulă;

- crearea de frize decorative, folosind şiruri de simboluri ordonate după o anumită regulă;

- exerciţii de adunare şi înmulţire cu acelaşi număr;

- completarea într-un tabel a elementelor (numerelor) celei de-a doua mulţimi, fiind date elementele (numerele) primei mulţimi şi regula de corespondenţă (adunarea cu acelaşi număr, scăderea cu acelaşi număr, împărţirea cu acelaşi număr);

- completarea într-un tabel a elementelor (numerelor) primei mulţimi, fiind date regula de corespondenţă (adunarea cu acelaşi număr, scăderea cu acelaşi număr, împărţirea cu acelaşi umăr) şi elementele (numerele) celei de-a doua mulţimi;

- proiect.

- estimarea numărului de obiecte dintr-o mulţime cu cel mult 30 de obiecte, observată în mediul natural;

- selectarea dintr-o listă de numere care se termină cu zerouri a aceluia care este mai apropiat de un număr dat, folosind ca sprijin un interval din şirul numerelor naturale;

- estimarea rezultatului operaţiilor, utilizând rotunjirea numerelor cu care se operează;

- aprecierea dimensiunilor, distanţei, capacităţii, masei unor

- descompunerea numerelor pe baza operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (cu şi fără sprijin în reprezentări);

- utilizarea unor scheme, a unor procedee pentru calcule mintale;

- găsirea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi a împărţirilor;

- exerciţii: joc pentru descompunerea aceluiaşi număr cu ajutorul operaţiilor învăţate (găsirea mai multor posibilităţi);

- utilizarea monedelor şi a bancnotelor pentru a obţine descompuneri de numere.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

2.5. Să efectueze calcule utilizând modalităţi variate de lucru

rest.

2.6. Să compună, să rezolve probleme şi să utilizeze semnificaţia operaţiilor aritmetice în rezolvarea unor situaţii problemă

ilustraţii, scheme, modele, desene, reguli, date, decupaje din reviste promoţionale;

- rezolvarea de probleme prin două operaţii de ordine diferite;

- rezolvarea de probleme prin mai mult de două operaţii de ordine diferite*.

2.7. Să utilizeze instrumente şi unităţile de măsură standard şi nestandard pentru lungime, capacitate, masă, timp şi unităţile monetare în situaţii variate

sau tabele de transformare, ambele asigurate de cadrul didactic;

- descompunerea unui număr în sumă de sute, zeci şi unităţi, pentru efectuarea mai rapidă a unor înmulţiri;

- recunoaşterea unor situaţii practice în care se aplică împărţirea prin cuprindere;

- utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea împărţirii cu

- recunoaşterea expresiilor care conduc la efectuarea unor operaţii şi asocierea corectă cu semnul operaţiei matematice corespunzătoare;

- alcătuirea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau pornind de la numere date;

- alcătuirea de probleme pornind de la una dintre operaţiile învăţate;

- recunoaşterea cuvintelor care sugerează anumite operaţii aritmetice;

- transpunerea unor situaţii-problemă din viaţa de zi cu zi în limbaj matematic;

- proiect „Cartea lui Mate“ formularea de probleme pe baza unor

- ordonarea unor obiecte date în funcţie de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor;

- efectuarea de măsurări, estimarea rezultatelor măsurării, consemnarea rezultatelor;

- utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite (standard şi nestandard) pentru efectuarea unor măsurări;

- enumerarea în succesiune a unităţilor de măsură standard ale aceleiaşi mărimi;

- efectuarea unor transformări simple, folosind „scara multiplilor“

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

2.8. Să colecteze date din viaţa reală, să le sorteze şi să le clasifice pe baza unor cerinţe date, să le organizeze în tabele simple

unor produse şi înregistrarea datelor în tabele.

2.9. Să aprecieze valoarea de adevăr a unei afirmaţii şi să cunoască sensul implicaţiei „dacă …, atunci …“ pentru exemple

simple, din cotidian

- plasarea în timp a unor evenimente;

- proiect „Istoria mea“: ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea derulării lor în timp;

- citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;

- înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de timp;

- scrierea datei (zi, lună);

- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;

- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi bancnote; compararea sumelor de bani;

- compuneri şi rezolvări de probleme pe baza datelor colectate în urma măsurărilor;

- proiect „Economii“.

- colectarea unor date din contexte reale (piaţă, magazin, notarea frecvenţei la şcoală...) şi notarea lor într-o listă;

- reprezentarea datelor prin tabele şi diagrame simple;

- prelucrarea datelor prin sortare, după criterii date (mărime şi culoare sau formă şi culoare), prin numărare sau utilizând informaţiile din tabele;

- formularea unor exemple care să ilustreze evenimente sigure, posibile sau imposibile;

- rezolvări şi compuneri de probleme care implică utilizarea măsurilor unor mărimi;

- proiect „Diversitate“: anchetă în comunitate despre consumul

- exemplificarea şi exprimarea relaţiilor cauzale („dacă adaug un număr n la unul dintre numerele care se adună, atunci...“);

- estimarea şi justificarea probabilităţii producerii unui eveniment; formularea unor predicţii bazate pe experienţă.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE, UTILIZÂND ELEMENTE SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

3.1. Să exprime pe baza unui plan simplu, oral sau în scris, drumul parcurs în

rezolvarea unei probleme

paşii de rezolvare a unei probleme.

- analiza unei probleme, fie pornind de la date către întrebare, fie de la întrebare către date ( sintetic sau analitic);

- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi

4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII, CA PREMISĂ PENTRU REUŞITA PERSONALĂ

Obiective de referinţă

Activităţi de învăţare/proiecte

La sfârşitul modulului,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele tipuri de

activităţi

4.1. Să manifeste interes pentru analiză şi pentru rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice

4.2. Să caute prin încercare şi eroare căi de rezolvare a unor probleme

într-un interval de timp precizat iniţial.

4.3. Să manifeste un

comportament adecvat în grupul de lucru

- transpunerea unui context problematic în problemă sau exerciţiu;

- imaginarea unui context problematic, pornind de la un exerciţiu dat;

- portofoliu „Reuşitele mele“: completarea cu lucrări vizând calculul, numeraţia;

- formularea de probleme din realitate.

- compararea modalităţilor diferite de rezolvare a unei situaţii problemă;

- argumentarea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii problemă;

- stimularea vitezei de lucru cu numere prin probe date

- exerciţii: joc pentru rezolvarea unor sarcini de grup;

- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor unor probleme sau situaţii problemă.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

 Numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000: scriere, citire, formare, comparare, ordonare, rotunjire.

 Adunarea şi scăderea numerelor mai mici sau egale cu 1 000 000, fără trecere şi cu trecere peste ordin

- aplicarea, fără utilizarea terminologiei, a unor proprietăţi ale adunării (schimbarea locului numerelor, gruparea numerelor în cadrul unei operaţii de adunare sau înmulţire);

- verificarea rezultatului unei operaţii prin încercări, sau efectuând operaţia inversă.

 Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 cu/la un număr de o cifră

- gruparea convenabilă a numerelor pentru efectuarea înmulţirii cu mai mulţi factori;

- verificarea corectitudinii calculelor, folosind adunarea/scăderea repetată, operaţia inversă (proba) sau încercările;

- ordinea efectuării operaţiilor cu numere de la 0 la 100, având cel puţin două operaţii cu numere naturale de ordine diferite şi paranteze rotunde;

- probleme care se rezolvă prin două operaţii de ordine diferite, prin încercări, probleme de estimare;

- probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii de ordine diferite*;

- folosirea unor tabele simple pentru organizarea datelor.

 Fracţii

- introducerea noţiunii de fracţie, fracţii egale, utilizând obiecte, mulţimi, desene;

- compararea părţilor aceluiaşi întreg, folosind desene, reprezentări.

 Elemente intuitive de geometrie

Figuri geometrice plane

- observarea şi descrierea unor proprietăţi simple referitoare la unghiuri şi laturi: triunghi, pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, trapez;

- axe de simetrie la: pătrat, dreptunghi, romb;

- calculul perimetrului unor figuri geometrice plane.

Forme spaţiale

- observarea şi descrierea cubului, piramidei cu referire la vârfuri, laturi, feţe;

- desfăşurarea cubului, a paralelipipedului şi asamblarea unor desfăşurări date.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

 Măsurare şi măsuri

Măsurări folosind etaloane convenţionale; utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântar, balanţă, ceas;

Unităţi de măsură, transformări simple folosind „scara multiplilor”

- unităţi de măsură pentru lungime (metrul), capacitate (litrul), masă (kilogramul); multiplii şi submultiplii lor;

- unităţi de măsură pentru timp: oră, minut, secundă, zi, săptămână, lună, an;

- monede şi bancnote, schimburi echivalente.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

5. SUGESTII METODOLOGICE

Programa de matematică pentru nivelul al IV-lea plasează în centrul învăţării elevul cu experienţa, abilităţile, aspiraţiile, dar şi cu nevoile sale de care cadrul didactic trebuie să ţină seama în alegerea demersului didactic. Pentru a veni în sprijinul celor care vor aplica programa de faţă, sugerăm luarea în considerare a următoarelor aspecte

Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidiană

 identificarea, în orele de consultaţii individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice ale elevilor;

 contextualizarea învăţării prin folosirea experienţei de viaţă ca punct de sprijin şi ca resursă a învăţării: schimburi monetare, efectuarea de cumpărături, scrierea de liste de preţuri, alegerea dintre mai multe soluţii a celei mai avantajoase, estimări;

 desfăşurarea unor activităţi tematice care iau în considerare circumstanţele vieţii persoanei care învaţă.

Individualizarea predării - învăţării

 formularea de sarcini şi aşteptări în raport cu nevoile individuale;

 utilizarea frecventă a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecăruia în învăţare;

 diferenţierea: elevii interacţionează diferit cu cadrul didactic pe parcursul activităţii;

 adaptarea: accentuarea aspectelor celor mai importante pentru elev;

 extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru cei care reuşesc;

 elaborarea: anticiparea nevoilor de învăţare.

Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învăţării prin cooperare

 învăţarea în grup sau în perechi;

 învăţarea, prin intermediul metodei proiectului, a studiului de caz;

 activităţi care încurajează comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşită: proiecte, postere, lucrări practice de măsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente;

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

 expunerea lucrărilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unităţi de măsură, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.

Utilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile

 materiale care răspund unor stiluri de învăţare diferite: matematica vizuală, folosind forma, culoarea, dimensiunea ca sprijin pentru învăţare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipărite, probe orale;

 fişe de lucru individual;

 materiale uzuale: cărţi de joc, zaruri (pentru efectuarea calculelor);

 monede şi bancnote (pentru rezolvarea de probleme);

 articole din ziare, computer, preţuri (pentru citirea numerelor).

Utilizarea eficientă a timpului pentru învăţare

 reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate exersării;

 planificarea unităţilor de învăţare în blocuri de două sau trei ore;

 integrarea evaluării în învăţare;

 solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;

 folosirea autoevaluării, precizarea la începutul unităţii de învăţare a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluării;

 pregătirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor;

 managementul clasei, aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;

 stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor;

 reducerea timpului pentru lucrul cu toată clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordării de sprijin specific fiecărui elev.

Toate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbării atmosferei situaţiei de învăţare pentru a evita un posibil abandon şcolar, dar şi de asigurare a unei predări-învăţări eficiente, în timpul înjumătăţit de studiu.

Adaptarea evaluării la specificul programului

Activităţile de evaluare au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la măsura în care învăţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea curentă atestă achiziţiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativă a ceea ce se învaţă. Vor fi prevăzute probe de

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

evaluare care să ateste formarea capacităţilor prevăzute de standardele de performanţă, iar rezultatele obţinute vor fi coroborate cu rezultatele obţinute din analiza portofoliului.

Sunt preferate metodele alternative de evaluare, datorită potenţialului formativ, a oportunităţilor pentru individualizare. Dintre cele mai utile pentru disciplina Matematică, se menţionează

 Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalităţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.

 Proiectul, care se evaluează pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaţă.

 Portofoliul, care constituie partea integrantă a examinării finale şi sintetizează activitatea de-a lungul modulului. Elevii vor putea adăuga lucrările, rezultatele, produsele învăţării solicitate de cadrul didactic, sau pe cele considerate de ei înşişi ca relevante pentru progresul realizat.

 Autoevaluarea, care îl ajută pe elev să se situeze personal faţă de exigenţele învăţării.

 Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţă.

 Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor egali de învăţare.

La sfârşitul modulului al IV-lea, elevii vor fi apreciaţi conform standardelor curriculare specificate în continuare.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru

Standard

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii

S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 în situaţii autentice (informaţii utile, adrese,

data naşterii, curiozităţi, preţuri, anunţuri etc.).

S2. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin“, „erau şi mai pleacă“, „adaug“, „scad“, „cu n mai mare decât...“, „cu n mai mic decât...“, „sunt n obiecte pe x rânduri“, „se dau în mod egal n

obiecte la y persoane“, „mai mare de n ori“, „mai mic de n ori“.

S3. Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului

în contexte variate.

S4. Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii - problemă (cumpărături, reduceri de preţuri,

creşteri/scăderi de salariu etc.).

S5. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000, folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea lor în contexte reale (repartizarea în mod egal a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri, estimarea sumei de

încasat etc.).

2. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor

S6. Recunoaşterea figurilor geometrice plane, a corpurilor geometrice

şi reprezentarea figurilor geometrice plane.

S7. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri.

S8. Realizarea de estimări, pornind de la situaţii practice.

S9. Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări, cu ajutorul desenelor şi al

schemelor.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

S10. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme, sau a unei situaţii-problemă cu date din viaţa reală, cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine

diferite.

S11. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale

în contexte variate.

S12. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi

compararea timpului, a masei, a lungimii şi a capacităţii unor obiecte.

S13. Utilizarea unor modalităţi simple de colectare, organizare şi

clasificare a datelor.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica,

utilizând limbajul matematic

S14. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme.

4. Dezvoltarea motivaţiei pentru învăţarea şi aplicarea matematicii, ca premisă pentru reuşita personală

S15.Utilizarea unor elemente şi instrumente ajutătoare de la alte discipline, inclusiv tehnologii informaţionale, în rezolvarea problemelor matematice şi în realizarea unor proiecte tematice cu conţinut interdisciplinar.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

7. BIBLIOGRAFIE

1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.

2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti.

3. Ciolan, L., Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.

4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.

5. Ionescu, M., Învăţarea bazată pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.

6. L. D’Hainaut, Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Colecţia Pedagogia secolului XX, E.D.P., Bucureşti, 1981.

7. Landsheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.

8. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică, Bucureşti, 2001.

9. Ivan Mykytin, Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi), M. E. C, Bucureşti, 2004.

10. M. E. C., Programa şcolară, clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004.

11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1999.

12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea cetăţenilor, Boulder, Colorado, 1997.

13. Nedelcu, A., Învăţarea interculturală în şcoală, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.

Programa şcolară  Matematică – Nivelul al IV-lea

AUTOR

Prof. Aniţa Dulman

Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă” – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru clasele cu predare în limba rromani

pentru programul „A doua şansă“ - învăţământ primar NIVELURILE I - IV

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul de Limba şi literatura rromani este destinat elevilor înscrişi în clasele de nivel I-IV, în care predarea se face integral în limba rromani şi cadrelor didactice care predau limba maternă rromani în cadrul programului „A doua şansă“ – învăţământ primar.

Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar este destinat tuturor copiilor/tinerilor/adulţilor care nu au finalizat nivelul primar, care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ.

Programa ia în considerare particularităţile de vârstă ale elevilor, apartenenţa lor culturală şi este astfel concepută, încât să permită

1. dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise în limba comună rromani;

2. dobândirea de noi cunoştinţe în ceea ce priveşte limba rromani, conform potenţialului

şi nevoilor elevilor;

3. asigurarea accesului la resursele limbii şi culturii rromani;

4. diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare;

5. transdisciplinaritatea/pluridisciplinaritatea;

6. cunoaşterea de către elevi a valorilor spirituale rrome;

7. deschideri/oportunităţi noi spre interculturalitate.

Obiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de limba şi literatura rromani destinată ciclului primar din învăţământul de masă.

Obiectivele de referinţă au fost formulate astfel încât să ofere un echilibru între exprimarea orală şi cea scrisă şi, de asemenea, să surprindă în progresie ce este esenţial în activitatea de învăţare. Obiectivele asigură elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin exprimare orală şi exprimare scrisă.

Conţinuturile învăţării sunt în concordanţă cu obiectivele de referinţă propuse şi sunt adaptate grupului ţintă căruia i se adresează. Acestea sunt accesibile tuturor persoanelor vorbitoare de limba rromani, care au acumulat experienţă în domeniul comunicării orale şi scrise. Cadrul didactic, în funcţie de particularităţile grupului vizat, are libertatea de a alege ordinea abordării conţinuturilor, precum şi ritmul în care acestea vor fi parcurse.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

Pentru a fi eficiente, activităţile de învăţare trebuie introduse în contexte specifice vârstei şi intereselor grupului ţintă. Ele pot fi folosite pe tot parcursul demersului didactic, în scopul realizării obiectivelor propuse. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevilor şi să se integreze strategiilor didactice adecvate contextelor variate de învăţare.

Programa prezintă sugestii metodologice specifice predării limbii rromani, pentru a atinge obiectivele prevăzute şi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.

Standardele curriculare de performanţă se regăsesc la sfârşitul fiecărui nivel, permiţând elaborarea de probe de evaluare care vizează cunoştinţele şi competenţele de comunicare în limba maternă dobândite de elevi în urma studierii acestei discipline. Totodată, ele permit evidenţierea progresului realizat de elevi, fiind orientate spre structurarea capacităţilor proprii de învăţare.

Noutatea programei constă în faptul că

 se adresează elevilor care studiază programul integral în limba rromani;

 sunt inserate conţinuturi care vizează istoria şi tradiţiile rromilor;

 sunt formulate standarde curriculare de performanţă pentru fiecare nivel de studiu;

 finalităţile sunt adaptate la particularităţile şi nevoile elevilor.

STRUCTURA PROGRAMEI

Programa de Limba şi literatura rromani cuprinde

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

2. OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL I

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1.

Să desprindă semnificaţia globală a unui mesaj oral

1.2.

Să sesizeze corectitudinea logică a unui enunţ audiat

corespunzătoare.

1.3.

Să distingă cuvintele şi sensul lor dintr-o propoziţie dată

necunoscut prin raportare la context.

- exerciţii de ascultare şi confirmare a înţelegerii mesajului ascultat;

- formulări de întrebări şi răspunsuri;

- exerciţii de sintetizare a informaţiei dintr-un mesaj audiat.

- exerciţii de sesizare a corectitudinii logice a unui mesaj audiat;

- exerciţii de selectare a enunţului corect din punct de vedere logic dintr-o serie de enunţuri date;

- exerciţii de corectare a exprimărilor greşite din punct de vedere logic;

- exerciţii de ordonare a cuvintelor pentru obţinerea unor propoziţii corecte din punct de vedere logic;

- exerciţii de punere în corespondenţă a conţinutului unui mesaj cu imaginea

- exerciţii de delimitare a cuvintelor într-o propoziţie dată;

- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

1.4.

Să manifeste atenţie pentru a asculta mesaje formulate de diferite persoane

- exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate de diferite persoane;

- conversaţii de grup pe teme curente;

- simulare de convorbiri telefonice.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1.

Să construiască enunţuri logice potrivite unor situaţii familiare

2.2.

Să pronunţe clar şi corect sunetele şi cuvintele

2.3.

Să ofere sinonimul din limba

comună pentru cuvintele dialectale

2.4.

Să manifeste iniţiativă şi o atitudine degajată în comunicarea orală

- povestirea unor fapte, întâmplări personale;

- descrierea unor obiecte;

- povestirea unor texte cunoscute, audiate.

- exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor limbii rromani;

- exerciţii de pronunţare corectă a cuvintelor;

- exerciţii de reglare a vitezei şi intensităţii vorbirii;

- jocuri de cuvinte.

- exerciţii de vocabular;

- alcătuire de propoziţii.

- exerciţii de iniţiere şi menţinere a unui dialog;

- joc de rol;

- conversaţie în grup pe teme date;

- exerciţii de utilizare a formulelor de adresare şi a salutului.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Să identifice litere, grupuri de litere specifice alfabetului

limbii rromani

3.2. Să desprindă semnificaţia

globală a unui text citit

3.3. Să citească în ritm propriu un text scurt

3.4. Să manifeste lectură

interes

pentru

citirea

unor

materiale

- exerciţii de recunoaştere a literelor, grupurilor de litere pe suport tipărit;

- exerciţii de citire selectivă.

- răspunsuri la întrebări pe marginea textului citit;

- exerciţii de tipul „adevărat“/„fals“.

- exerciţii de citire a unui text cu respectarea semnelor de punctuaţie;

- exerciţii de lectură individuală;

- exerciţii de accentuare şi de intonare.

- exerciţii de iniţiere în informative;

- prezentarea bibliotecii şcolii.

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe şi cuvinte (excepţie litere, silabe şi cuvinte care conţin literele postpoziţionale şi diftongi)

unor cuvinte date.

4.2.

Să scrie corect şi lizibil

propoziţii scurte, corecte din punct de vedere gramatical

- exerciţii de copiere/ transcriere;

- exerciţii de dictare;

- completare de rebusuri simple (cu suport imagistic);

- completare de text lacunar (litere şi silabe în cuvinte, cuvinte în propoziţii);

- exerciţii de formare de propoziţii prin ordonarea

- alcătuirea unor propoziţii simple;

- exerciţii de autocorectare.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4.3.

Să reproducă în scris un text corect, lizibil şi îngrijit, utilizând semnele de punctuaţie

terminologiei).

4.4.

Să manifeste interes pentru exprimarea scrisă

- exerciţii de scriere, de încadrare corectă a literelor în spaţiile delimitate;

- exerciţii de formare de propoziţii enunţiative, exclamative, interogative (fără folosirea

- jocuri de denumire/ ordonare a imaginilor;

- exerciţii de realizare a jurnalului clasei;

- exerciţii de redactare a unor mesaje în scopuri personale;

- completare de rebusuri.

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

5.1.

Să manifeste curiozitate pentru aprofundarea limbii rromani ca limbă maternă

desfăşurate în cadrul comunităţii.

- exerciţii de comunicare orală şi scrisă pe baza unui suport vizual;

- citirea şi ilustrarea unor poveşti tradiţionale;

- prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul activităţilor clasei;

- participarea la diferite evenimente culturale

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ

 Cartea. Familiarizarea cu materialul tipărit.

 Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani (cu excepţia literelor postpoziţionale

q, θ, ç şi a diftongilor: ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ).

 Literele specifice limbii rromani. Grupurile de litere aspirate: ćh, kh, ph, th.

 Citirea cuvintelor.

 Citirea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.

 Textul. Titlul.

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

a) Comunicarea orală

Comunicarea - schimb de informaţii între persoane. Formularea mesajului oral

- Cuvântul – utilizarea corectă a cuvintelor din vocabularul activ.

- Propoziţia – formularea de propoziţii logice din punct de vedere gramatical.

- Componentele comunicării dialogate − situaţii concrete de comunicare pe baza unui suport vizual sau auditiv.

b) Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

- Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.

- Despărţirea cuvintelor în silabe.

- Respectarea spaţiului dintre cuvinte.

- Aşezarea textului în pagină.

Ortografia

Scrierea grupurilor de litere: ćh, kh, ph, th, rr .

Scrierea cu literă mare a iniţialei primului cuvânt din propoziţie şi a substantivelor proprii.

Punctuaţia

Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Sunetul – litera.

Silaba. Cuvântul. Propoziţia

4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME

Rromii – identitate asumată şi identitate atribuită

Istoria orală

Originea şi migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

- Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj audiat.

- Identificarea cuvintelor dintr-un enunţ oral.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

- Pronunţarea clară şi corectă a sunetelor, cuvintelor şi enunţurilor.

- Construirea de enunţuri logice potrivite unor situaţii date.

- Utilizarea în comunicare a formulelor de salut şi prezentare.

- Identificarea sinonimelor din limba comună pentru cuvintele dialectale.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

- Identificarea literelor şi a grupurilor de litere specifice alfabetului limbii rromani.

- Asocierea corectă a formei cuvintelor cu sensul lor.

- Citirea corectă, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunţuri.

- Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează informaţiile esenţiale din enunţuri citite.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

- Transcrierea corectă şi lizibilă a unor enunţuri.

- Scrierea corectă după dictare a propoziţiilor enunţiative.

- Redactarea unor propoziţii enunţiative cu respectarea regulilor ortografice studiate.

Promovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor

- Identificarea unor elemente de cultură tradiţională.

- Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunităţii.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL II- LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1.

Să desprindă informaţiile esenţiale dintr-un mesaj ascultat

1.2.

Să sesizeze schimbarea semnificaţiei mesajului transmis ca urmare a modificării intonaţiei sau a topicii folosite în transmiterea acestuia

1.3.

Să sesizeze cuvintele necunoscute care împiedică înţelegerea mesajului oral

1.4.

Să asculte cu atenţie mesaje transmise de diferiţi interlocutori în situaţii diferite

- exerciţii de sesizare a elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;

- exerciţii de formulare de întrebări pentru înţelegerea unor mesaje ascultate;

- exerciţii de tipul adevărat/fals.

- exerciţii de selectare a enunţului corect dintr-o serie de enunţuri formulate oral;

- exerciţii de semnalare a greşelilor de exprimare în enunţuri formulate de interlocutori;

- exerciţii de intonare diferită a aceluiaşi enunţ;

- exerciţii de schimbare a topicii unor enunţuri.

- exerciţii de formulare de întrebări pentru stabilirea sensului cuvintelor necunoscute;

- exerciţii de identificare şi semnalare a cuvintelor necunoscute dintr-un mesaj receptat.

- exerciţii de ascultare a dialogurilor pe teme familiare şi de interes comun;

- exerciţii de formulare de întrebări pentru aflarea unor informaţii de interes;

- exerciţii de tipul emiţător − receptor, vizând formarea comportamentului de ascultător activ.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1.

Să îmbine enunţuri în mesaje proprii corespunzătoare unor situaţii date

ordonarea unor enunţuri date.

2.2.

Să pronunţe articulat mesaje folosind intonaţia corespunză- toare conţinutului acestora

2.3.

Să construiască enunţuri cu

sinonimele cuvintelor dialectale

2.4.

Să iniţieze dialoguri pe teme familiare

- exerciţii de construire a unor enunţuri corespunzătoare unor situaţii reale sau fictive date;

- exerciţii de obţinere a unor mesaje coerente prin

- exerciţii de reproducere a unor enunţuri cu accent pe pronunţia clară şi articulată;

- exerciţii de schimbare a topicii unor enunţuri cu sau fără schimbarea înţelesului acestora;

- exerciţii de pronunţie corectă a cuvintelor care conţin aglomerări de consoane sau grupuri de sunete aspirate;

- exerciţii de schimbare a sensului unui enunţ prin schimbarea intonaţiei;

- jocuri de rol, mimă/ pantomimă.

- exerciţii de vocabular;

- alcătuire de propoziţii.

- dialoguri pe teme de interes comun grupului;

- activităţi de exprimare a propriei păreri în legătură cu un anumit fapt sau cu atitudinea unei persoane;

- jocuri de rol.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1.

Să identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte şi enunţuri în textul scris cu litere de tipar

3.2.

Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un scurt text citit

3.3.

Să citească corect un text scurt

3.4.

Să manifeste interes pentru lectură

- exerciţii de lărgire a câmpului vizual prin identificarea silabelor în cuvinte, prin identificarea cuvintelor în structura propoziţiilor;

- exerciţii de recunoaştere a cuvintelor care se repetă într-un text;

- exerciţii de recunoaştere a literelor cu frecvenţa cea mai mare într-un şir de cuvinte;

- exerciţii de delimitare a cuvintelor scrise într-o propoziţie;

- exerciţii de identificare a cuvintelor în careuri, tabele.

- exerciţii de citire selectivă;

- exerciţii de identificare a informaţiilor esenţiale dintr- un text citit;

- exerciţii de recunoaştere a personajelor unui text citit;

- exerciţii de identificare a ordinii întâmplărilor prezentate într-un scurt text narativ.

- exerciţii de citire a cuvintelor pe silabe;

- exerciţii de citire integrală a cuvintelor cu utilizare frecventă;

- exerciţii de citire selectivă;

- exerciţii de citire în lanţ;

- exerciţii de citire independentă (în şoaptă, în gând sau cu voce tare).

- exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi/ materiale informative;

- prezentarea bibliotecii şcolii.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe şi cuvinte care conţin toate literele alfabetului

scriere.

4.2.

Să formuleze în scris enunţuri folosind cuvinte noi sau mai puţin cunoscute

proprii.

4.3.

Să aşeze corect în pagină un text, respectând poziţia datei, a titlului şi a alineatului în scrierea unor propoziţii

aşezare în pagină.

4.4.

Să manifeste interes pentru exprimarea în scris

- exerciţii de scriere a unor litere, silabe, cuvinte;

- exerciţii de transcriere şi copiere a unor cuvinte şi propoziţii;

- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;

- exerciţii de corectare şi autocorectare a greşelilor de

- exerciţii de completare a unor propoziţii folosind cuvântul cel mai potrivit dintr-un şir de cuvinte date;

- exerciţii de identificare a sinonimelor şi antonimelor unui cuvânt dat (fără terminologie);

- exerciţii de integrare a cuvintelor noi în enunţuri

- exerciţii de transcriere, cu accent pe plasarea corectă a datei şi a titlului;

- exerciţii de diferenţiere a aşezării în pagină a unor texte tipărite;

- exerciţii de corectare şi autocorectare a greşelilor de

- jocuri de denumire/ ordonare a imaginilor;

- exerciţii de realizare a jurnalului clasei;

- exerciţii de redactare a unor mesaje în scopuri personale;

- completare de rebusuri.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA

ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

5.1.

Să manifeste interes pentru aprofunda- rea limbii rromani ca limbă maternă

- exerciţii de comunicare orală şi scrisă pornind de la relatările unor persoane din cadrul comunităţii;

- interpretarea prin joc de rol a unor poveşti tradiţionale;

- citirea şi ilustrarea unor poveşti tradiţionale;

- prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul activităţilor clasei;

- participarea la diferite evenimente culturale

desfăşurate în cadrul comunităţii.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradiţională în diferite contexte

- exerciţii de identificare a principalelor obiceiuri tradiţionale rrome;

- relatarea desfăşurării obiceiurilor tradiţionale, aşa cum decurg în comunităţile din care fac parte;

- organizarea unor activităţi cu caracter

intercultural.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ

 Cartea. Elementele unei cărţi.

 Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani (inclusiv literele postpoziţionale: q, θ, ç şi diftongii: ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ).

 Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin litere postpoziţionale.

1. Textul. Titlul. Citirea textelor scurte (100 de cuvinte).

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

a) Comunicarea orală

Comunicarea. Elementele comunicării orale (emiţător, receptor, mesaj). Formularea mesajului oral

- Cuvântul – cuvinte cu sens opus, cuvinte cu sens asemănător.

- Propoziţia – intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.

- Dialogul – formule elementare de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.

b) Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

- Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.

- Literele postpoziţionale: q, θ, ç. Diftongii: ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ.

- Prezentarea şi scrierea corectă a combinaţiilor de litere.

- Despărţirea cuvintelor în silabe.

- Aşezarea textului în pagină.

Ortografia

Scrierea grupurilor de litere: ke, ki, ge, gi, ćh, kh, ph, th, rr. Scrierea cuvintelor care conţin literle i şi j, h şi x.

Punctuaţia

Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Lexicul − Cuvântul. Sensul cuvintelor. Noţiuni de fonetică − Sunetul şi litera. Alfabetul limbii rromani.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME

Rromii – identitate asumată şi identitate atribuită

Istoria orală

Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

Originea şi migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur şi impur Obiceiuri în familie

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

- Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj audiat.

- Sesizarea corectitudinii logice a unui enunţ audiat.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

- Respectarea intonaţiei şi accentului în timpul vorbirii.

- Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere lexical şi gramatical.

- Susţinerea unei convorbiri, utilizând formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.

- Construirea de enunţuri logice cu sinonimele cuvintelor dialectale.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

- Identificarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute dintr-un text citit.

- Citirea corectă şi coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 50 de cuvinte.

- Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează informaţii esenţiale dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

- Transcrierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de aşezare în pagină.

- Scrierea după dictare a unor enunţuri, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie studiate.

- Redactarea unor enunţuri cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învăţate.

Promovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor

- Identificarea unor elemente de cultură tradiţională.

- Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunităţii.

- Scrierea unei poveşti culese din comunitate.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL III-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1.

Să desprindă semnificaţia globală a unui mesaj clar articulat, citit cu viteză normală

1.2.

Să recepteze corect mesajul în funcţie de condiţiile comunicării

înţelegerii diferitelor mesaje emise.

1.3.

Să identifice informaţii de detaliu dintr-un mesaj clar articulat, citit cu viteză normală

ascultat.

1.4.

Să sesizeze corectitudinea unui enunţ oral

1.5.

Să identifice sensul unui cuvânt nou prin raportare la un mesaj emis clar şi rar

set de definiţii date.

- selectare şi ordonare de imagini;

- selectarea imaginii potrivite semnificaţiei mesajului audiat;

- exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei textului audiat, pe baza unor imagini prezentate;

- jocuri de simulare a mesajului audiat anterior.

- exerciţii de corectare prin semnalizare;

- exerciţii de executare a unor comenzi emise de diferiţi interlocutori;

- jocuri de rol, pantomime pentru demonstrarea

- exerciţii de tip „adevărat“/„fals“;

- exerciţii de discriminare a informaţiilor esenţiale de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat;

- exerciţii de identificare a detaliilor dintr-un mesaj

- exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei propoziţiei;

- exerciţii de semnalare a unor pronunţii greşite;

- exerciţii de identificare şi corectare a unor îmbinări incorecte de cuvinte în cadrul unui enunţ.

- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;

- corelarea cuvântului cu explicaţia sa corectă dintr-un

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

1.6.

Să manifeste atenţie faţă de interlocutor în diferite situaţii de comunicare

- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător activ;

- simulări ale unor situaţii concrete de comunicare pe teme cotidiene concrete;

- jocuri de grup cu teme date, simulări.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1.

Să utilizeze cuvinte, sintagme, expresii noi în enunţuri proprii, accentuând corect cuvintele

2.2.

Să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui fragment dintr-un text citit sau dintr-un mesaj audiat

audiat.

2.3.

Să utilizeze corect, în enunţuri proprii, elementele de con- strucţie a comunicării studiate

- alcătuire de propoziţii cu ajutorul unor cuvinte, sintagme, expresii date;

- dialoguri în perechi / grup;

- exerciţii de accentuare corectă în limba rromani;

- jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, antonime (fără menţionarea terminologiei).

- formularea întrebărilor de clarificare a aspectelor pe care nu le-au înţeles din textul citit sau din mesajul ascultat;

- formularea răspunsurilor la întrebările ce vizează informaţiile esenţiale sau de detaliu ce se desprind din fragmentul de text citit sau din mesajul audiat;

- exerciţii de trecere din vorbire directă în vorbire indirectă;

- povestirea liberă a unui fragment citit sau a mesajului

- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a celor dezvoltate, a propoziţiilor enunţiative (propriu- zise şi exclamative) şi interogative (fără folosirea terminologiei);

- exerciţii de integrare corectă, în enunţuri proprii, a părţilor de vorbire.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

2.4.

Să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare, în funcţie de partenerul de dialog

teme cunoscute.

- exerciţii de dialog cu persoane diferite;

- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire: iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog verbal; recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect; utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întâmplări; exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;

- conversaţii cu unul sau mai mulţi interlocutori pe

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1.

Să identifice elemente de bază ale organizării în pagină a textului literar/ nonliterar

3.2.

Să desprindă ideile principale dintr-un text citit

principale din textele citite.

3.3.

Să citească în mod conştient şi corect un text scurt, cunoscut

3.4.

Să citească în ritm propriu un text scurt, necunoscut

- exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului, alineatelor;

- exerciţii de sesizare a aşezării textului în raport cu ilustraţia;

- exerciţii de interpretare a semnificaţiei titlului.

- citire selectivă;

- exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice;

- exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor

- exerciţii de accentuare şi intonare corectă;

- exerciţii de citire pe roluri;

- exerciţii de citire a textelor scurte, respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie.

- exerciţii de citire la prima vedere;

- exerciţii de lectură individuală;

- exerciţii de citire, în ritm propriu, a unor texte necunoscute.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

3.5.

Să recunoască secvenţele narative şi dialogate dintr-un text

3.6.

Să recunoască în texte diferite elemente de construcţie a

comunicării studiate

- exerciţii de identificare a părţilor de vorbire studiate.

3.7.

Să manifeste interes pentru lectură

- exerciţii de identificare a vorbirii directe;

- exerciţii de semnalare a secvenţelor dialogate dintr-un text narativ dat;

- exerciţii de identificare a vorbirii directe într-un text dat;

- exerciţii de argumentare a folosirii dialogului în textele narative;

- exerciţii de citire pe roluri.

- exerciţii de exprimare a propriilor gânduri, sentimente în legătură cu faptele şi acţiunile personajelor prezentate în texte literare;

- vizite la biblioteca şcolii;

- formulări de întrebări şi răspunsuri vizând conţinutul textelor citite.

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1.

Să respecte regulile de despărţire în silabe, ortografia şi punctuaţia într-un text propriu

4.2.

Să povestească în scris fragmente dintr-un text citit

dintr-un text citit.

- exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe în dictări şi autodictări, transcrieri, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii;

- exerciţii de folosire corectă a majusculei;

- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie.

- exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă;

- exerciţii de formulare în scris a răspunsurilor la întrebări;

- exerciţii de povestire în scris a unor fragmente

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4.3.

Să redacteze texte scurte, ţinând seama de părţile componente ale unei compuneri

părţi: introducere, cuprins, încheiere.

4.4.

Să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate şi spaţiul liber dintre cuvinte, scrierea

lizibilă

4.5.

Să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a compunerilor şi a textelor cu destinaţie specială

- exerciţii de redactare a unor texte scurte, pe baza unui suport vizual, după o ilustraţie sau după un şir de ilustraţii, după benzi desenate, şir de întrebări;

- alcătuirea planului simplu de idei;

- exerciţii de redactare a povestirii unor fragmente din text;

- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate, respectând topica specifică limbii rromani;

- exerciţii de structurare a textului scris în cele trei

- exerciţii de scriere caligrafică;

- antrenament de aşezare corectă în pagină şi de respectare a scrierii cu alineate;

- exerciţii de distanţare şi de marcare a titlului.

- alcătuire de enunţuri scurte şi de mesaje scrise în diferite situaţii de comunicare;

- exerciţii de redactare a unor felicitări;

- copieri, transcrieri, dictări;

- exerciţii de evaluare/autoevaluare a redactării îngrijite şi corecte a diverselor tipuri de texte.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

5.1.

Să utilizeze limba comună rromani în diferite contexte

- exerciţii de comunicare orală şi scrisă;

- discuţii pe baza unui suport vizual;

- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului;

- proiecte de istorie orală;

- portofoliu de folclor rrom.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradiţională în diferite contexte

- exerciţii de identificare a principalelor obiceiuri tradiţionale rrome;

- relatarea desfăşurării obiceiurilor tradiţionale aşa cum decurg în comunităţile din care fac parte;

- dezbateri pe teme cu specific tradiţional;

- activităţi interculturale.

5.3.

Să manifeste interes faţă de creaţia populară specifică etniei

- culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul comunităţii cu ocazia diferitelor evenimente tradiţionale (şezători);

- prezentarea unor elemente de folclor în cadrul activităţilor la clasă (programe artistice);

- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului;

- proiecte de istorie orală;

- portofoliu de folclor rrom.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE

 Cartea ( actualizare: aşezarea textului în pagină). Cuprinsul.

 Textul. Titlul. Autorul.

 Textul literar.

 Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice.

 Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

a) Comunicarea orală

Componentele comunicării dialogate. Adaptarea la particularităţile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).

Dialogul (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică).

Realizarea următoarele acte de vorbire

- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog;

- recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;

- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

- formulare de întrebări/ răspunsuri;

- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;

- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

b) Comunicare scrisă. Procesul scrierii

Organizarea textului scris

Aşezarea corectă a textului în pagină: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare).

Ortografia

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupuri de litere: ph, th, kh, ćh şi a celor ce cuprind litere ca: ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ, ć, ź, з, θ, q, ç, ä.

Utilizarea ortogramelor anθ-o/ anθ-i/ anθ-e; k-o/ k-i/ k-e.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

Punctuaţia

Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, virgula, două puncte.

Contexte de realizare

- Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări. Felicitarea.

- Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7-12 enunţuri) pe baza unui suport vizual, după o ilustraţie sau după un şir de ilustraţii, după benzi desenate, şir de întrebări.

- Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări.

Povestirea scrisă a unor fragmente de text. Planul simplu de idei.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

a) Lexicul

Cuvântul. Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător, cuvinte cu sens opus – fără menţionarea terminologiei.

b) Morfologie

Cuvântul – parte de vorbire.

Substantivul: substantive comune şi substantive proprii; numărul.

Adjectivul: acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină. Numeralul: recunoaşterea numeralelor cardinale; scrierea corectă a numeralelor simple.

4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME

Rromii – identitate asumată şi identitate atribuită

Istoria orală

Repere ale culturii tradiţionale

Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

Originea şi migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur şi impur Obiceiuri în familie

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

- Desprinderea informaţiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.

- Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunţului audiat.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

- Utilizarea calităţii expresive a limbajului şi a elementelor de comunicare nonverbală în transmiterea mesajelor.

- Relatarea prin enunţuri scurte a unor fapte, întâmplări, pe baza unui suport (plan de întrebări, idei, ilustraţii, cuvinte de sprijin etc.).

- Utilizarea formulelor de solicitare şi permisiune adaptate la interlocutor.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

- Identificarea în contexte date a părţilor de vorbire studiate.

- Citirea corectă şi coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute.

- Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

- Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări adresate.

- Scrierea după dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor de despărţire în silabe, a celor ortografice şi de punctuaţie învăţate, a aşezării în pagină şi a scrisului lizibil.

- Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specială (felicitarea, invitaţia).

Promovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor

- Identificarea elementelor de cultură tradiţională.

- Valorificarea elementelor de folclor rrom, prin organizarea unor programe artistice.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL IV-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

adjectivului şi a substantivului determinat.

1.1. Să decodeze sensul global al unui mesaj dialogat, rostit cu viteză normală

1.2. Să desprindă ideile principale dintr-un mesaj clar articulat cu viteză normală

- exerciţii de tip „adevărat“/„fals“;

- alegerea unei imagini care sugerează semnificaţia mesajului dintr-un set de imagini date;

- reprezentarea prin pantomimă a mesajelor interlocutorilor dintr-un text dialogat;

- exerciţii de discriminare a esenţialului de detaliu;

- exerciţii de recunoaştere a unor momente semnificative dintr-un mesaj audiat;

1.3. Să selecteze detalii dintr-un mesaj rostit cu viteză normală

1.4. Să sesizeze structurile gramaticale corecte / incorecte dintr-un mesaj ascultat

- exerciţii de identificare a detaliilor dintr-un mesaj rostit cu viteză normală;

- ordonarea temporală a secvenţelor unui mesaj oral.

- exerciţii de tip „adevărat“/„fals“;

- exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice) corecte de cele incorecte, prin semnalizare, bifare;

- exerciţii de semnalare a corectitudinii / incorectitudinii gramaticale apărute în exprimarea proprie sau a colegilor;

- exerciţii de sesizare a dezacordurilor între forma

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

mesajelor emise de diferiţi interlocutori.

1.5. Să deducă sensul cuvintelor necunoscute din diferite mesaje orale

1.6. Să manifeste atenţie şi înţelegere faţă de mesajele emise de diferiţi interlocutori

- exerciţii de sesizare a cuvintelor/expresiilor care împiedică înţelegerea mesajului audiat;

- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;

- relaţionarea cuvintelor necunoscute cu definiţia lor.

- exerciţii de ascultare a dialogurilor elev-elev, cadru didactic-elev, pe diferite teme cotidiene;

- exerciţii de practicare a ascultării active, a înţelegerii

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1.

Să alcătuiască mesaje corecte din punct de vedere grama- tical, respectând intonaţia şi accentul

2.2.

Să construiască pe baza planului de idei un text oral scurt

unui plan de idei dat.

- exerciţii pentru folosirea corectă a acordului gramatical;

- exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare;

- exerciţii de reglare a intonaţiei, a vitezei proprii de a vorbi;

- jocuri de cuvinte;

- exerciţii de recitare a unor poezii.

- exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin mesaj;

- exerciţii de reformulare a unui mesaj;

- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;

- activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior;

- exerciţii de povestire a unui text cunoscut, pe baza

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.3.

Să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui text citit sau al unui mesaj audiat

citite sau a unor mesaje audiate.

2.4.

Să construiască texte orale scurte pe baza unei imagini

- lectura după imagini.

2.5.

Să integreze adecvat în exprimarea orală proprie elementele de construcţie a comunicării studiate

şi de integrare a lor în enunţuri proprii;

de construcţie a comunicării învăţate.

2.6.

Să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare

povestirea unor fapte şi întâmplări.

- exerciţii de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă;

- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare

- exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;

- exerciţii de utilizare corectă a substantivelor în genitiv şi dativ;

- exerciţii de selectare a formelor flexionare corecte

- exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate;

- exerciţii de completare a enunţurilor cu elemente

- exerciţii de dialog cu persoane diferite;

- conversaţii pe teme cunoscute;

- exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea verbală în diferite situaţii de dialog;

- exerciţii de adaptare a tonului şi timbrului potrivit pentru comunicarea unui mesaj oral;

- simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1.

Să sesizeze rolul ilustraţiilor ce însoţesc un text

ilustraţii care completează informaţia transmisă de diverse texte, afişe sau articole.

3.2.

Să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu dintr-un text citit (literar / nonliterar)

dintr-un text citit.

3.3.

Să citească în mod conştient, corect, fluent şi expresiv un scurt text cunoscut

- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi cel transmis de text;

- exerciţii de asociere a momentelor dintr-o naraţiune cu ilustraţiile corespunzătoare;

- exerciţii de ordonare a ilustraţiilor după succesiunea momentelor acţiunii prezentate de text;

- exerciţii de identificare a elementelor prezente în

- extragerea ideilor principale conform succesiunii momentelor narative;

- exerciţii de delimitare a unui text în fragmente logice;

- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;

- selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;

- exerciţii de discutare a textelor citite, în funcţie de următorii parametri: „cine“ (personajele), „ce face?“ (acţiunea), „când“, „unde“ (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), „cum“ (modul de desfăşurare a acţiunii);

- exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu

- lectura expresivă;

- exerciţii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonaţiei la semnele de punctuaţie;

- exerciţii de citire pe roluri;

- exerciţii de reglare a intensităţii şi volumului vocii, precum şi a ritmului vorbirii, corespunzător încărcăturii afective a mesajului;

- exerciţii de recitare.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

3.4.

Să citească în mod conştient şi corect un scurt text necunoscut

3.5.

Să identifice secvenţele nara- tive, dialogate şi cele descrip- tive dintr-un text narativ

trăsăturilor fizice şi morale ale personajelor.

3.6.

Să utilizeze diferite elemente de construcţie a comunicării

predicat, adjectiv şi substantivul determinat.

3.7.

Să manifeste interes pentru lectura unor scurte texte, literare/nonliterare

- exerciţii de lectură la prima vedere a textului;

- exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie.

- exerciţii de identificare a elementelor descriptive dintr-un text narativ;

- exerciţii de identificare a dialogului prezent într-un text narativ;

- exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere şi un dialog;

- exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a

- exerciţii de identificare a părţilor de vorbire studiate;

- exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;

- exerciţii de transformare a unor propoziţii după modele date;

- exerciţii de formulare de propoziţii cu părţi de vorbire studiate;

- exerciţii de completare a unor propoziţii lacunare cu părţi de vorbire sau de propoziţie studiate;

- exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi

- vizitarea bibliotecii şcolii;

- şezători;

- formulări de întrebări şi răspunsuri referitoare la textele citite.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1.

Să aplice în mod conştient regulile de ortografie, de punctuaţie

4.2.

Să povestească un text cunoscut, pornind de la întrebări de sprijin, plan simplu de idei

4.3.

Să redacteze compuneri scurte, adaptându-le destinaţiei şi scopului comunicării

- exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere, selectare, completare, punere în corespondenţă, compunere de enunţuri;

- exerciţii de utilizare a cratimei la scrierea ortogra- melor şi a liniuţei de despărţire în silabe la scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului;

- exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie învăţate;

- exerciţii de completare a enunţurilor cu semnele ortografice şi de punctuaţie corespunzătoare;

- dictări, autodictări, corectare în perechi, autocorectări;

- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie;

- redactarea de texte cu destinaţie specială: cartea poştală, invitaţia.

- exerciţii de împărţire a textului în fragmente logice;

- exerciţii de formulare a ideilor principale;

- exerciţii de transformare a secvenţelor dialogate în povestire;

- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri.

- exerciţii de redactare de texte prin punerea în corespondenţă: imagine – cuvânt, cuvânt – imagine;

- exerciţii de transpunere a unor idei într-un şir de enunţuri cu o succesiune logică;

- exerciţii de descriere a unor obiecte / fiinţe;

- antrenament de structurare a textului scris (introducere, cuprins, încheiere).

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4.4.

Să utilizeze corect, în textele redactate, elementele de construcţie a comunicării studiate

şi a celor dezvoltate.

4.5.

Să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta

4.6.

Să manifeste interes faţă de redactarea diverselor tipuri de texte

şi îngrijite a diverselor tipuri de texte.

- exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie şi a părţilor de vorbire studiate;

- dictare selectivă;

- exerciţii de copiere selectivă;

- exerciţii de aplicare a regulilor gramaticale în redactarea unui text propriu;

- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple

- exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;

- exerciţii de plasare corectă a alineatelor;

- exerciţii de reconstituire a unui text, prin aşezarea în ordine logică a fragmentelor.

- exerciţii de redactare de texte narative, descriptive, dialogate;

- exerciţii de redactare a unor invitaţii, cărţi poştale;

- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalentele cerute de context;

- exerciţii de evaluare / autoevaluare a scrierii corecte

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA

ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

5.1.

Să utilizeze limba rromani comună în diferite contexte

- exerciţii de comunicare orală şi scrisă;

- discuţii pe baza unui suport vizual;

- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului;

- proiecte de istorie orală;

- portofoliu de folclor rrom.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradiţională în diferite contexte

- exerciţii de identificare a principalelor obiceiuri tradiţionale rrome;

- relatarea desfăşurării obiceiurilor tradiţionale, aşa cum decurg în comunităţile din care fac parte;

- dezbateri pe teme cu specific tradiţional;

- activităţi interculturale.

5.3.

Să manifeste interes faţă de creaţia populară specifică etniei

- culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul comunităţii cu ocazia diferitelor evenimente tradiţionale (şezători);

- prezentarea unor elemente de folclor în cadrul activităţilor la clasă (programe artistice);

- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului;

- proiecte de istorie orală;

- portofoliu de folclor rrom.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE

 Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor.

 Textul literar.

 Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale.

 Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.

 Textul nonliterar: reclama, afişul, articole din publicaţii ale rromilor.

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

a) Comunicare orală. Structurarea mesajului

Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile interlocutorului (actualizare).

Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare).

Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare (actualizare).

Elemente de comunicare nonverbală – gesturi, mimică (actualizare).

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire

- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog;

- recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;

- utilizarea formulelor de salut, prezentare, permisiune, solicitare;

- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;

- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;

- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

b) Comunicarea scrisă. Procesul scrierii

Organizarea textului scris

Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul iniţial al compunerii.

Ortografia şi punctuaţia

Scrierea corectă a cuvintelor.

Utilizarea ortogramelor: anθ-o/ anθ-i/ anθ-e; k-o/ k-i/ k-e; p-o/ p-i/ p-e; d-aśti/ n-aśti.

Punctuaţia (actualizare) Cratima. Ghilimelele.

Contexte de realizare

- Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Cartea poştală. Invitaţia.

- Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual, după o ilustraţie sau un şir de ilustraţii, după benzi desenate, şir de întrebări (actualizare). Compunerea după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan de idei. Compuneri cu început/sfârşit dat. Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat. Compunerea narativă liberă.

- Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text (actualizare). Planul simplu de idei (actualizare). Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei. Povestirea unor texte scurte după un plan de idei.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

a) Lexicul

Cuvântul (actualizare). Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvinte cu sens opus (actualizare). Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit.

b) Morfologie

Verbul: persoană, număr, timp. Substantivul (actualizare): gen, număr. Pronumele personal: persoană, număr, gen. Numeralul (actualizare).

Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină; poziţia în propoziţie a adjectivului faţă de substantiv.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

c) Sintaxa

Cuvântul – parte de propoziţie.

Predicatul (predicatul verbal – fără terminologie).

Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul.

Propoziţia – comunicarea cu un singur predicat.

4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME

Rromii – identitate asumată şi identitate atribuită

Istoria orală

Repere ale culturii tradiţionale: familia şi valorile comunităţii Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

Originea şi migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Aşezarea rromilor în spaţiul românesc

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur şi impur Obiceiuri în familie

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIV CADRU

STANDARD

1.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor informaţii de detaliu din mesajul ascultat.

S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare la contextul mesajului ascultat.

2.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

S3. Adaptarea mesajului la partener, în situaţii de comunicare dialogată.

S4. Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical.

S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut pe baza unui plan de idei.

3.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

S6. Citirea conştientă şi corectă a unui text.

S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

S8. Identificarea secvenţelor narative, descriptive şi dialogate dintr-un text citit.

S9. Desprinderea unor trăsături fizice şi morale ale personajelor dintr-un text citit.

4.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text narativ.

S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei.

S12. Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specială (felicitare, carte poştală, invitaţie).

S13. Redactarea unor texte cu respectarea regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe, a celor ortografice şi de punctuaţie studiate, a aşezării corecte în pagină şi a scrisului lizibil.

S14. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere lexical şi gramatical.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

5.

Promovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor

S15. Identificarea elementelor de cultură tradiţională. S16. Povestirea unor elemente de folclor rrom.

S17. Utilizarea elementelor de folclor în completarea portofoliului personal.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

6. SUGESTII METODOLOGICE

În vederea prevenirii unui nou abandon şcolar în rândul participanţilor la programul „A doua şansă“ - învăţământ primar, profesorii trebuie să folosească, în cadrul activităţii cu aceste clase, o serie de metode şi strategii bine alese şi adaptate nevoilor grupului ţintă pentru o învăţare eficientă. Ca recomandare, activităţile propuse spre desfăşurare trebuie să pornească de la experienţele vieţii cotidiene ale elevilor, astfel încât să le trezească interesul pentru a învăţa.

Programa trebuie adaptată ritmului fiecărui elev, urmărindu-se interesul tuturor elevilor faţă de activităţile propuse, astfel încât cunoştinţele şi deprinderile dobândite să poată fi utilizate în situaţii concrete din viaţa cotidiană.

Profesorii pot aborda teme transdisciplinare prin care să raporteze cunoştinţele elevilor la alte obiecte de studiu, iar proiectarea activităţilor să fie făcută în funcţie de particularităţile şi nevoile grupului ţintă.

Profesorii nu trebuie să folosească doar metode de lucru specifice adulţilor (învăţarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), deoarece este de anticipat că aceşti elevi îşi formează acum deprinderile de muncă intelectuală şi ar putea întâmpina dificultăţi în adaptarea la „viaţa şcolară“.

Literele alfabetului limbii rromani vor fi studiate atât pe parcursul nivelului I, cât şi pe parcursul nivelului al II-lea. Pe parcursul nivelului I, vor fi studiate toate literele alfabetului rrom, mai puţin literele postpoziţionale (q, θ, ç) şi vocalele preiotate (ǎ. ě, ǐ, ǒ, ǔ), care vor fi studiate în nivelul al II-lea.

Nivelul I îşi propune alfabetizarea elevilor şi va fi precedată de o scurtă perioadă prealfabetară.

Pentru etapa prealfabetară, profesorul trebuie să aibă în vedere faptul că în program pot fi cuprinşi elevi care vorbesc un anumit dialect al limbii rromani, care pronunţă alterat anumite cuvinte şi care vor avea tendinţa să păstreze formele dialectale şi în exprimarea în scris. În această situaţie, sunt necesare exerciţii variate în contexte multiple, deoarece renunţarea la vechile deprinderi în favoarea formării altora noi necesită timp şi efort sporit în comparaţie cu învăţarea în situaţia şcolarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe utilizarea sinonimelor cuvintelor dialectale, pe pronunţarea articulată a cuvintelor şi pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei şi sintezei fonetice se va aplica în situaţii de învăţare adaptată experienţei, nevoilor şi intereselor grupului ţintă: convorbiri pe bază de imagini, reprezentând mediul

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

apropiat, povestiri ale unor întâmplări din viaţa personală, simulări ale unor situaţii reale sau imaginare, dialoguri alcătuite din 3-4 replici.

Simultan se vor determina şi exersa deprinderile de mânuire a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spaţiul de scriere şi de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mână şi de tipar. În această etapă se vor corecta deficienţele din exprimarea orală, se vor corela şi fixa cunoştinţele pe care elevii le-au dobândit din experienţa personală sau de la alte discipline de studiu şi se vor forma deprinderi de activitate independentă şi de grup, se vor forma şi dezvolta deprinderile de a acţiona ordonat şi de a respecta normele şcolare.

Alfabetizarea propriu-zisă se va realiza după ritmul individual al fiecărui elev. Predarea citit- scrisului se va face integrat, după etapele cunoscute.

Dacă pe parcursul nivelurilor I-II, elevul descoperă „tainele citit-scrisului“ în limba rromani, pe parcursul nivelurilor III-IV, elevul va descoperi „bogăţiile limbii rromani“ ce reies din explorarea textelor literare şi nonliterare.

Pe parcursul celor patru niveluri se va urmări dezvoltarea progresivă a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, precum şi cunoaşterea valorilor spirituale rrome care să le confere deschidere spre spaţiul intercultural, făcându-se referire la elementele de istorie şi tradiţii ale rromilor.

Învăţarea se va realiza în ritmul propriu al fiecărui elev, în funcţie de cunoştinţele anterioare în domeniul limbii rromani. Se va urmări ca fiecare elev, la absolvirea programului, să fie capabil să comunice corect în limba rromani, să citească şi să scrie litere, cuvinte, propoziţii, enunţuri, texte.

Se recomandă ca pentru exersarea citirii şi scrierii să existe materiale suport care să corespundă cerinţelor grupului ţintă. Acestea pot fi planşe, articole din ziare sau reviste, afişe, cântece, alfabetarul limbii rromani etc.

Cadrul didactic trebuie să-şi proiecteze astfel activităţile, încât la sfârşitul fiecărui nivel elevii să atingă standardele de evaluare propuse.

Evaluarea trebuie să evidenţieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea informaţiei de care dispune elevul, ci, mai ales, ce poate el să facă utilizând ce ştie sau ce intuieşte.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

Trebuie realizat un echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală. Evaluarea scrisă presupune un volum mai mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor şi blocaje datorate emoţiei sau timidităţii.

Folosirea mai frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare, în grupuri mici, vizează verificarea modului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă diversitatea opiniilor celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.

În funcţie de specificul activităţii desfăşurate în clasă, pot fi folosite mai multe tipuri de evaluare

Observarea sistematică a activităţii elevilor − pentru a fi cât mai eficientă, cadrul didactic trebuie să aibă un caiet în care să consemneze periodic observaţiile sistematice.

Teste de evaluare - prin care să li se solicite elevilor răspunsuri scurte, la alegere, formulări de propoziţii, dictări, transcrieri.

Activităţi practice - în care sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (realizarea de afişe, o revistă a clasei, „un colţ care să ne reprezinte“, minidicţionar, simularea unor interviuri etc.).

Autoevaluarea - permite elevilor să-şi aprecieze progresul, făcându-i să conştientizeze greşelile şi să le poată preîntâmpina în viitor.

Portofoliul elevului - va furniza informaţii asupra evoluţiei sale pe parcursul instruirii. El poate conţine

- fişe de lucru individuale;

- teste de evaluare;

- fişa de înregistrare a ritmului citirii;

- grafice cu rezultatele unor activităţi;

- produse realizate;

- fotografii ale activităţilor.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele Şcolare de Limba şi literatura rromani pentru clasele I – a II-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/ 05.08.2003, Bucureşti, 2003.

2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolară de Limba şi literatura rromani pentru clasa a III-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 5198/ 01.11.2004, Bucureşti, 2004.

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolară de Limba şi literatura rromani pentru clasa a IV-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/ 20.04.2005, Bucureşti, 2005.

4. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolară de Istoria şi tradiţiile minorităţii rromilor din România pentru clasele a VI-a – a VII-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 5097/09.09.2009, Bucureşti, 2009.

5. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

6. Mirena Cionca, Gheorghe Sarău, Mihaela Zătreanu, Firuţa Tacea, Curriculum pentru limba şi cultura rromani – în cadrul programului „A doua şansă“, derulat de FUNDAŢIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISĂ în colaborare cu reţeaua de învăţământ din România.

7. Daniela Chircu, Camelia Stặnescu, Limba rromani 1-2, Ghidul cadrului didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetặrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.

8. Daniela Chircu, Camelia Stặnescu, Limba rromani 3-4, Ghidul cursantului, Ministerul Educaţiei şi Cercetặrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.

9. Daniela Chircu, Limba rromani 3-4, Ghidul cadrului didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetặrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.

10. Gabriela Iaurum, Intervenţii de remediere a dificultăţilor de scris-citit, Editura Corint, Bucureşti, 2000.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba rromani  I-IV

AUTORI

Prof. Daniela Chircu Cristil, Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 3, Zimnicea Prof. Ionel Cordovan, Şcoala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

REFERENŢI

Prof. Dr. Gheorghe Sarău

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, consilier pentru limba rromani şi rromi în Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor, Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Cercetător ştiinţific dr. Dan Ion Nasta

Şef Laborator Curriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru clasele cu predare în limba română

pentru programul „A doua şansă“ - învăţământ primar NIVELURILE I - IV

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5528

București, 2011

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul de Limba şi literatura rromani este destinat elevilor înscrişi în clasele de nivel I-IV în care predarea se face în limba română şi cadrelor didactice care predau limba maternă rromani în cadrul programului „A doua şansă“ – învăţământ primar.

Programul „A doua şansă“ – învăţământ primar este destinat tuturor copiilor/ tinerilor/ adulților care nu au finalizat nivelul primar, care au depășit cu cel puțin patru ani vârsta de școlarizare corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învățământ.

Programa ia în considerare particularitățile de vârstă ale elevilor, apartenența lor culturală și este astfel concepută, încât să permită

1. dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise în limba comună rromani;

2. dobândirea de noi cunoştinţe în ceea ce priveşte limba rromani, conform potenţialului

şi nevoilor elevilor;

3. asigurarea accesului la resursele limbii şi culturii rromani;

4. diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare;

5. transdisciplinaritatea/ pluridiscipinaritatea;

6. cunoaşterea de către elevi a valorilor spirituale rrome;

7. deschideri/ oportunităţi noi spre interculturalitate.

Obiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de limba şi literatura rromani destinată ciclului primar din învăţământul de masă.

Obiectivele de referinţă au fost astfel formulate încât să ofere un echilibru între exprimarea orală şi cea scrisă şi, de asemenea, să surprindă în progresie ce este esenţial în activitatea de învăţare. Obiectivele asigură elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin vorbire şi exprimare scrisă.

Conţinuturile învăţării sunt în concordanţă cu obiectivele de referinţă propuse şi sunt adaptate grupului ţintă căruia i se adresează.

Conţinuturile sunt accesibile tuturor persoanelor vorbitoare de limba rromani, care au acumulat experienţă în domeniul comunicării orale şi scrise. Cadrul didactic, în funcţie de particularităţile grupului vizat, are libertatea de a alege ordinea abordării conţinuturilor, precum şi ritmul în care acestea vor fi parcurse.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

Activităţile de învăţare, pentru a fi eficiente, trebuie introduse în contexte specifice vârstei şi intereselor grupului ţintă. Ele pot fi folosite pe tot parcursul demersului didactic, în scopul realizării obiectivelor propuse. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevilor şi să se integreze strategiilor didactice adecvate contextelor variate de învăţare.

Programa prezintă sugestii metodologice specifice predării limbii rromani, pentru a atinge obiectivele prevăzute şi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.

Standardele curriculare de performanţă se regăsesc la sfârşitul fiecărui nivel, permiţând elaborarea de probe de evaluare care vizează cunoştinţele și competenţele de comunicare în limba maternă dobândite de elevi în urma studierii acestei discipline. Totodată, ele permit evidenţierea progresului realizat de elevi, fiind orientate spre structurarea capacităţilor proprii de învăţare.

Noutatea programei constă în faptul că

 se adresează elevilor care studiază limba rromani ca limbă maternă în clasele cu predare în limba română;

 sunt inserate conţinuturi care vizează istoria şi tradiţiile rromilor;

 sunt formulate standarde curriculare de performanţă;

 finalităţile sunt adaptate particularităţilor şi nevoilor elevilor.

STRUCTURA PROGRAMEI

Programa de Limba şi literatura rromani cuprinde

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă;

 exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

2. OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL I

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1.

Să desprindă semnificaţia globală a unui mesaj oral

1.2.

Să sesizeze corectitudinea logică a unui enunţ audiat

corespunzătoare.

1.3.

Să distingă cuvintele şi sensul lor dintr-o propoziţie dată

necunoscut prin raportare la context.

- exerciţii de ascultare şi confirmare a înţelegerii mesajului ascultat;

- formulări de întrebări şi răspunsuri;

- exerciţii de sintetizare a informaţiei dintr-un mesaj audiat.

- exerciții de sesizare a corectitudinii logice a unui mesaj audiat;

- exerciții de selectare a enunţului corect din punct de vedere logic dintr-o serie de enunţuri date;

- exerciții de corectare a exprimărilor greşite din punct de vedere logic;

- exerciții de ordonare a cuvintelor pentru obţinerea unor propoziţii corecte din punct de vedere logic;

- exerciții de punere în corespondenţă a conţinutului unui mesaj cu imaginea

- exerciţii de delimitare a cuvintelor într-o propoziţie dată;

- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

1.4.

Să manifeste atenţie pentru a asculta mesaje formulate de diferite persoane

- exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate de diferite persoane;

- conversaţii de grup pe teme curente;

- simulare de convorbiri telefonice.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1.

Să construiască enunţuri logice potrivite unor situaţii familiare

2.2.

Să pronunţe clar şi corect sunetele şi cuvintele

2.3.

Să ofere sinonimul din limba

comună pentru cuvintele dialectale

2.4.

Să manifeste iniţiativă şi o atitudine degajată în comunicarea orală

- povestirea unor fapte, întâmplări personale;

- descrierea unor obiecte;

- povestirea unor texte cunoscute, audiate.

- exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor limbii rromani;

- exerciţii de pronunţare corectă a cuvintelor;

- exerciţii de reglare a vitezei şi intensităţii vorbirii;

- jocuri de cuvinte.

- exerciţii de vocabular;

- alcătuire de propoziţii.

- exerciţii de iniţiere şi menţinere a unui dialog;

- joc de rol;

- conversaţie în grup pe teme date;

- exerciţii de utilizare a formulelor de adresare şi a salutului.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1.

Să identifice litere, grupuri de litere specifice alfabetului limbii rromani

3.2.

Să desprindă semnificaţia globală a

unui text citit

3.3.

Să citească în ritm propriu un text scurt

- exerciţii de recunoaştere a literelor, grupurilor de litere pe suport tipărit;

- exerciţii de citire selectivă.

- răspunsuri la întrebări pe marginea textului citit;

- exerciţii de tipul „adevărat“/ „fals“.

- exerciţii de citire a unui text cu respectarea semnelor de punctuaţie;

- exerciţii de lectură individuală;

- exerciţii de accentuare şi de intonare.

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe şi cuvinte (excepţie: litere, silabe şi cuvinte care conţin literele postpoziţionale şi diftongi)

unor cuvinte date.

4.2.

Să scrie corect şi lizibil propoziţii scurte, corecte din punct de vedere

gramatical

- exerciţii de copiere/ transcriere;

- exerciţii de dictare;

- completare de rebusuri simple (cu suport imagistic);

- completare de text lacunar (litere şi silabe în cuvinte, cuvinte în propoziţii);

- exerciții de formare de propoziții prin ordonarea

- alcătuirea unor propoziţii simple;

- exerciţii de autocorectare.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

4.3.

Să manifeste interes pentru expri- marea scrisă

- jocuri de denumire, ordonare a imaginilor;

- exerciții de realizare a jurnalului clasei;

- exerciții de redactare a unor mesaje în scopuri personale;

- completare de rebusuri.

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

5.1.

Să manifeste curiozitate pentru aprofundarea limbii rromani ca limbă maternă

desfășurate în cadrul comunității.

- exerciţii de comunicare orală şi scrisă pe baza unui suport vizual;

- citirea și ilustrarea unor povești tradiționale;

- prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul activităților clasei;

- participarea la diferite evenimente culturale

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ

 Cartea. Familiarizarea cu materialul tipărit.

 Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani cu grafie şi valori comune în limba română: a, b, d, e, f, g, h, i, l, m, n, o, p, r, s, t, u, v, z.

 Literele specifice alfabetului limbii rromani (cu excepţia literelor postpoziţionale q, θ, ç,

a diftongilor ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ şi a grupurilor de litere aspirate ćh, kh, ph, th).

 Citirea cuvintelor.

 Citirea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.

 Textul. Titlul.

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

a) Comunicarea orală

Comunicarea ‒ schimb de informaţii între persoane. Formularea mesajului oral

- Cuvântul – utilizarea corectă a cuvintelor din vocabularul activ.

- Propoziţia – formularea de propoziţii logice din punct de vedere gramatical.

- Componentele comunicării dialogate ‒ situaţii concrete de comunicare pe baza unui suport vizual sau auditiv.

b) Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

- Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.

- Despărţirea cuvintelor în silabe.

- Respectarea spaţiului dintre cuvinte.

Ortografia

Scrierea cu literă mare a iniţialei primului cuvânt din propoziţie şi a substantivelor proprii.

Punctuaţia

Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Sunetul – litera.

Silaba. Cuvântul. Propoziţia

4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME

Rromii – identitate asumată şi identitate atribuită

Istoria orală

Originea şi migrarea rromilor

Primele izvoare cunoscute

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

- Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj audiat.

- Identificarea dintr-un enunţ oral a cuvintelor, silabelor şi sunetelor care îl compun.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

- Pronunţarea clară şi corectă a sunetelor, cuvintelor şi enunţurilor.

- Construirea de enunţuri logice potrivite unor situaţii date.

- Utilizarea în comunicare a formulelor de salut şi prezentare.

- Identificarea sinonimelor din limba comună pentru cuvintele dialectale.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

- Identificarea literelor şi a grupurilor de litere specifice alfabetului limbii rromani.

- Asocierea corectă a formei cuvintelor cu sensul lor.

- Citirea corectă, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunţuri.

- Formularea răspunsurilor la întrebări care vizează informaţiile esenţiale din enunţuri citite.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

- Transcrierea corectă şi lizibilă a unor enunţuri.

- Scrierea corectă după dictare a propoziţiilor enunţiative.

- Redactarea unor propoziţii enunţiative cu respectarea regulilor ortografice studiate.

Promovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor

- Identificarea unor elemente de cultură tradiţională.

- Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunităţii.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL II- LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1.

Să desprindă informaţiile esenţiale dintr-un mesaj ascultat

1.2.

Să sesizeze schimbarea semnificaţiei mesajului transmis, ca urmare a modificării intonaţiei sau a topicii folosite în transmiterea acestuia

1.3.

Să sesizeze cuvintele necunoscute care împiedică înţelegerea mesajului oral

necunoscute dintr-un mesaj receptat.

1.4.

Să asculte cu atenţie mesaje transmise de diferiţi interlocutori în situaţii diferite

marea comportamentului de ascultător activ.

- exerciţii de sesizare a elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;

- exerciţii de formulare de întrebări pentru înţelegerea unor mesaje ascultate;

- exerciţii de tipul adevărat/fals.

- exerciții de selectare a enunţului corect dintr-o serie de enunţuri formulate oral;

- exerciții de semnalare a greşelilor de exprimare în enunţuri formulate de interlocutori;

- exerciții de intonare diferită a aceluiaşi enunţ;

- exerciții de schimbare a topicii unor enunţuri.

- exerciţii de formulare de întrebări pentru stabilirea sensului cuvintelor necunoscute;

- exerciţii de identificare şi semnalare a cuvintelor

- exerciţii de ascultare a dialogurilor pe teme familiare şi de interes comun;

- exerciţii de formulare de întrebări pentru aflarea unor informaţii de interes propriu;

- exerciţii de tipul emițător - receptor, vizând for-

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1.

Să îmbine enunţuri în mesaje proprii corespunzătoare unor situaţii date

ordonarea unor enunţuri date.

2.2.

Să pronunţe articulat mesaje folo- sind intonaţia corespunzătoare conţinutului acestora

2.3.

Să construiască enunţuri cu

sinonimele cuvintelor dialectale

2.4.

Să iniţieze dialoguri pe teme familiare

- exerciţii de construire a unor enunţuri corespun- zătoare unor situaţii reale sau fictive date;

- exerciţii de obţinere a unor mesaje coerente, prin

- exerciţii de reproducere a unor enunţuri cu accent pe pronunţia clară şi articulată;

- exerciţii de schimbare a topicii unor enunţuri cu sau fără schimbarea înţelesului acestora;

- exerciţii de pronunţie corectă a cuvintelor care conţin aglomerări de consoane sau literele aspirate;

- exerciţii de schimbare a sensului unui enunţ, prin schimbarea intonaţiei;

- jocuri de rol, mimă/pantomimă.

- exerciţii de vocabular;

- alcătuire de propoziţii.

- dialoguri pe teme de interes comun grupului;

- activităţi de exprimare a propriei păreri în legătură cu un anumit fapt sau cu atitudinea unei persoane;

- jocuri de rol.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1.

Să identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte şi enunţuri în textul scris cu litere de tipar

careuri, tabele etc.

3.2.

Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un scurt text citit

plărilor prezentate într-un scurt text narativ.

3.3.

Să citească corect un text scurt

- exerciţii de lărgire a câmpului vizual prin identificarea silabelor în cuvinte, prin iden- tificarea cuvintelor în structura propoziţiilor;

- exerciţii de recunoaştere a cuvintelor care se repetă într-un text;

- exerciţii de recunoaştere a literelor cu frecvenţa cea mai mare într-un şir de cuvinte;

- exerciţii de delimitare a cuvintelor scrise contopit într-o propoziţie;

- exerciţii de identificare a cuvintelor în

- exerciţii de citire selectivă;

- exerciţii de identificare a informaţiilor esenţiale dintr-un text citit;

- exerciţii de recunoaştere a personajelor unui text citit;

- exerciţii de identificare a ordinii întâm-

- exerciţii de citire a cuvintelor pe silabe;

- exerciţii de citire integrală a cuvintelor cu utilizare frecventă;

- exerciţii de citire selectivă;

- exerciţii de citire în lanţ;

- exerciţii de citire independentă (în şoaptă, în gând sau cu voce tare).

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1.

Să scrie corect litere, silabe şi cuvinte care conţin toate literele alfabetului

greşelilor de scriere.

4.2.

Să formuleze în scris enunţuri, folosind cuvinte noi sau mai puţin cunoscute

enunţuri proprii.

4.3.

Să manifeste interes pentru exprimarea scrisă

- exerciţii de scriere a unor litere, silabe, cuvinte;

- exerciţii de transcriere şi copiere a unor cuvinte şi propoziţii;

- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;

- exerciţii de corectare şi autocorectare a

- exerciţii de completare a unor propoziţii, folosind cuvântul cel mai potrivit dintr-un şir de cuvinte date;

- exerciţii de identificare a sinonimelor şi anto- nimelor unui cuvânt dat (fără terminologie);

- exerciţii de integrare a cuvintelor noi în

- jocuri de denumire/ ordonare a imaginilor;

- exerciții de realizare a jurnalului clasei;

- exerciții de redactare a unor mesaje în scopuri personale;

- completare de rebusuri.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA

ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

5.1.

Să manifeste interes pentru aprofundarea limbii rromani ca limbă maternă

- exerciţii de comunicare orală şi scrisă pe baza unui suport vizual;

- citirea și ilustrarea unor povești tradiționale;

- prezentarea unor elemente de folclor rrom în cadrul activităților clasei;

- participarea la diferite evenimente culturale

desfășurate în cadrul comunității.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradiţională în diferite contexte

- exerciţii de identificare a principalelor obiceiuri tradiţionale rrome;

- relatarea desfăşurării obiceiurilor tradiţionale, aşa cum decurg în comunităţile din care fac parte;

- organizarea unor activităţi cu caracter

intercultural.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ

 Cartea. Elementele unei cărţi.

 Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani cu grafie şi valori comune în limba română (actualizare).

 Grupurile de litere aspirate: ćh, kh, ph, th.

 Literele postpoziţionale: q, θ, ç.

 Diftongii: ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ.

 Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin litere postpoziţionale.

 Textul. Titlul. Citirea textelor scurte (50 de cuvinte).

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

a) Comunicarea orală

Comunicarea. Elementele comunicării orale (emițător, receptor, mesaj). Formularea mesajului oral

- Cuvântul – cuvinte cu sens opus, cuvinte cu sens asemănător.

- Propoziţia – intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.

- Dialogul – formule elementare de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.

b) Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

- Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.

- Literele postpoziţionale: q, θ, ç. Diftongii: ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ. Grupurile de litere aspirate

ćh, kh, ph, th.

- Prezentarea şi scrierea corectă a combinaţiilor de litere.

- Despărţirea cuvintelor în silabe.

- Aşezarea textului în pagină.

Ortografia

Scrierea grupurilor de litere: ke, ki, ge, gi, ćh, kh, ph, th, rr.

Punctuaţia

Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Lexicul - Cuvântul. Sensul cuvintelor. Noţiuni de fonetică - Sunetul şi litera. Alfabetul limbii rromani.

4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME

Rromii – identitate asumată şi identitate atribuită

Istoria orală

Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

Originea şi migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur şi impur Obiceiuri în familie

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

- Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj audiat.

- Sesizarea corectitudinii logice a unui enunţ audiat.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

- Respectarea intonaţiei şi accentului în timpul vorbirii.

- Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere lexical şi gramatical.

- Susţinerea unui convorbiri, utilizând formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.

- Construirea de enunţuri logice cu sinonimele cuvintelor dialectale.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

- Identificarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute dintr-un text citit.

- Citirea corectă şi coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 50 de cuvinte.

- Formularea răspunsurilor la întrebări care vizează informaţii esenţiale dintr-un text citit.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

- Transcrierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de aşezare în pagină.

- Scrierea după dictare a unor enunţuri, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie studiate.

- Redactarea unor enunţuri cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învăţate.

Promovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor

- Identificarea unor elemente de cultură tradiţională.

- Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunităţii.

- Scrierea unei poveşti culese din comunitate.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL III-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1.

Să desprindă semnificaţia globală a unui mesaj clar articulat, emis cu viteză normală

1.2.

Să recepteze corect mesajul în funcţie de condiţiile comuni- cării

înţelegerii diferitelor mesaje emise.

1.3.

Să sesizeze corectitudinea unui enunţ oral

1.4.

Să identifice sensul unui cuvânt nou prin raportare la un mesaj emis clar şi rar

set de definiţii date.

- selectare şi ordonare de imagini;

- selectarea imaginii potrivite semnificaţiei mesajului audiat;

- exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei textului audiat, pe baza unor imagini prezentate;

- jocuri de simulare a mesajului audiat anterior.

- exerciţii de corectare prin semnalizare;

- exerciţii de executare a unor comenzi emise de diferiţi interlocutori;

- jocuri de rol, pantomime pentru demonstrarea

- exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei propoziţiei;

- exerciţii de semnalare a unor pronunţii greşite;

- exerciţii de identificare şi corectare a unor îmbinări de cuvinte incorecte în cadrul unui enunţ.

- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;

- corelarea cuvântului cu explicaţia sa corectă dintr-un

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1.

Să utilizeze cuvinte, sintagme, expresii noi în enunţuri proprii, accentuând corect cuvintele

2.2.

Să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui fragment dintr-un text citit sau dintr-un mesaj audiat

audiat.

2.3.

Să utilizeze corect, în enunţuri proprii, elementele de con- strucţie a comunicării studiate

părţilor de vorbire.

2.4.

Să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare, în funcţie de partenerul de dialog

- alcătuire de propoziţii cu ajutorul unor cuvinte, sintagme, expresii date;

- dialoguri în perechi / grup;

- exerciţii de accentuare corectă în limba română;

- jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, antonime (fără menţionarea terminologiei).

- formularea întrebărilor de clarificare a aspectelor pe care nu le-au înţeles din textul citit sau din mesajul ascultat;

- formularea răspunsurilor la întrebările ce vizează informaţiile esenţiale sau de detaliu ce se desprind din fragmentul de text citit sau din mesajul audiat;

- exerciţii de trecere din vorbire directă în vorbire indirectă;

- povestirea liberă a unui fragment citit sau a mesajului

- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a celor dezvoltate, a propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (fără folosirea terminologiei);

- exerciţii de integrare corectă, în enunţuri proprii, a

- exerciţii de dialog cu persoane diferite;

- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire: iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog; recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect; utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

întâmplări; exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;

- conversaţii cu unul sau mai mulţi interlocutori pe

teme cunoscute.

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1.

Să identifice elemente de bază ale organizării în pagină a textului literar/ nonliterar

3.2.

Să desprindă ideile principale dintr-un text citit

principale din textele citite.

3.3.

Să citească în mod conştient şi corect un text scurt cunoscut

3.4.

Să recunoască în texte diferite elemente de construcţie a comunicării studiate

- exerciţii de identificare a părţilor de vorbire studiate.

- exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului, alineatelor;

- exerciţii de sesizare a aşezării textului în raport cu ilustraţia;

- exerciţii de recunoaştere a diferitelor tipuri de litere.

- citire selectivă;

- exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice;

- exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor

- exerciţii de accentuare şi intonare corectă;

- exerciţii de citire pe roluri;

- exerciţii de citire a textelor scurte, respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1.

Să respecte regulile de despărţire în silabe, ortografia şi punctuaţia într-un text propriu

4.2.

Să povestească în scris fragmente dintr-un text citit

dintr-un text citit.

4.3.

Să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate şi spaţiul liber între cuvinte, scrierea

lizibilă

4.4.

Să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a compunerilor şi a textelor cu destinaţie specială

- exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe în dictări şi autodictări, transcrieri, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii;

- exerciţii de folosire corectă a majusculei;

- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie.

- exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă;

- exerciţii de formulare în scris a răspunsurilor la întrebări;

- exerciţii de povestire în scris a unor fragmente

- exerciţii de scriere caligrafică;

- antrenament de aşezare corectă în pagină şi de respectare a scrierii cu alineate;

- exerciţii de distanţare şi de marcare a titlului.

- alcătuire de enunţuri scurte şi de mesaje scrise în diferite situaţii de comunicare;

- exerciţii de redactare a unor felicitări;

- copieri, transcrieri, dictări;

- exerciţii de evaluare/autoevaluare a redactării îngrijite şi corecte a diverselor tipuri de texte.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

5.1.

Să utilizeze limba comună rromani în diferite contexte

- exerciţii de comunicare orală şi scrisă;

- discuţii pe baza unui suport vizual;

- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului;

- proiecte de istorie orală;

- portofoliu de folclor rrom.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradiţională în diferite contexte

- exerciţii de identificare a principalelor obiceiuri tradiţionale rrome;

- relatarea desfăşurării obiceiurilor tradiţionale aşa cum decurg în comunităţile din care fac parte;

- dezbateri pe teme cu specific tradiţional;

- activităţi interculturale.

5.3.

Să manifeste interes faţă de creaţia populară specifică etniei

- culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul comunităţii cu ocazia diferitelor evenimente tradiţionale (şezători);

- prezentarea unor elemente de folclor în cadrul activităţilor la clasă (programe artistice);

- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului;

- proiecte de istorie orală;

- portofoliu de folclor rrom.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE

 Cartea ( actualizare: aşezarea textului în pagină). Cuprinsul.

 Textul. Titlul. Autorul.

 Textul literar.

 Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice.

 Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

a) Comunicarea orală

Componentele comunicării dialogate. Adaptarea la particularităţile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).

Dialogul (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică).

Realizarea următoarele acte de vorbire

- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog;

- recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;

- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

- formulare de întrebări/ răspunsuri;

- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;

- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

b) Comunicarea scrisă. Procesul scrierii

Organizarea textului scris

Aşezarea corectă a textului în pagină: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare).

Ortografia

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupuri de litere: ph, th, kh, ćh. Scrierea cuvintelor care conţin litere ca: ǎ, ě, ǐ, ǒ, ǔ, ć, ź, з, θ, q, ç, ä.

Scrierea cuvintelor care conţin i şi j, h şi x.

Utilizarea ortogramelor anθ-o/ anθ-i/ anθ-e; k-o/ k-i/ k-e.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

Punctuaţia

Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, virgula, două puncte.

Contexte de realizare

- Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări. Felicitarea.

- Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7-12 enunţuri) pe baza unui suport vizual, după o ilustraţie sau după un şir de ilustraţii, după benzi desenate, şir de întrebări.

- Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări.

Povestirea scrisă a unor fragmente de text. Planul simplu de idei.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

a) Lexicul

Cuvântul. Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător, cuvinte cu sens opus – fără menţionarea terminologiei.

b) Morfologie

Cuvântul – parte de vorbire.

Substantivul: substantive comune şi substantive proprii; numărul.

Adjectivul: acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină. Numeralul: recunoaşterea numeralelor cardinale; scrierea corectă a numeralelor simple.

4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME

Rromii – identitate asumată şi identitate atribuită

Istoria orală

Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

Originea şi migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur şi impur Obiceiuri în familie

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

- Desprinderea informaţiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.

- Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunţului audiat.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

- Utilizarea calităţii expresive a limbajului şi a elementelor de comunicare nonverbală în transmiterea mesajelor.

- Relatarea prin enunţuri scurte a unor fapte, întâmplări, pe baza unui suport (plan de întrebări, idei, ilustraţii, cuvinte de sprijin etc.).

- Utilizarea formulelor de solicitare şi permisiune adaptate la interlocutor.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

- Identificarea în contexte date a părţilor de vorbire studiate.

- Citirea corectă şi coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute.

- Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

- Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări adresate.

- Scrierea după dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor de despărţire în silabe, a celor ortografice şi de punctuaţie învăţate, a aşezării în pagină şi a scrisului lizibil.

- Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specială (felicitarea, invitaţia).

Promovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor

- Identificarea elementelor de cultură tradiţională.

- Valorificarea elementele de folclor rrom prin organizarea unor programe artistice.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL IV-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1.

Să decodeze sensul global al unui mesaj dialogat, emis cu viteză normală

interlocutorilor dintr-un text dialogat.

1.2.

Să desprindă ideile principale

dintr-un mesaj clar articulat cu viteză normală

1.3.

Să sesizeze structurile gramaticale corecte / incorecte dintr-un mesaj ascultat

adjectivului şi a substantivului determinat.

1.4.

Să deducă sensul cuvintelor necunoscute din diferite mesaje orale

- exerciţii de tip „adevărat“/ „fals“;

- alegerea unei imagini care sugerează semnificaţia mesajului dintr-un set de imagini date;

- reprezentarea prin pantomimă a mesajelor

- exerciţii de discriminare a esenţialului de detaliu;

- exerciţii de recunoaştere a unor momente semnificative dintr-un mesaj audiat.

- exerciţii de tip „adevărat“/ „fals“;

- exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice) corecte de cele incorecte, prin semnalizare, bifare;

- exerciţii de semnalare a corectitudinii/in- corectitudinii gramaticale apărute în exprimarea proprie sau a colegilor;

- exerciţii de sesizare a dezacordurilor între forma

- exerciţii de sesizare a cuvintelor/expresiilor care împiedică înţelegerea mesajului audiat;

- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;

- relaţionarea cuvintelor necunoscute cu definiţia lor.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1.

Să alcătuiască mesaje corecte din punct de vedere grama- tical, respectând intonaţia şi accentul

2.2.

Să construiască pe baza planului de idei un text oral scurt

unui plan de idei dat.

2.3.

Să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui text citit sau al unui mesaj audiat

citite sau a unor mesaje audiate.

2.4.

Să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare

telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse

- exerciţii pentru folosirea corectă a acordului gramatical;

- exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare;

- exerciţii de reglare a intonaţiei, a vitezei proprii de a vorbi;

- jocuri de cuvinte;

- exerciţii de recitare a unor poezii.

- exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin mesaj;

- exerciţii de reformulare a unui mesaj;

- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;

- activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior;

- exerciţii de povestire a unui text cunoscut, pe baza

- exerciţii de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă;

- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare

- exerciţii de dialog cu persoane diferite;

- conversaţii pe teme cunoscute;

- exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea verbală în diferite situaţii de dialog;

- exerciţii de adaptare a tonului şi timbrului potrivit pentru comunicarea unui mesaj oral;

- simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor

fapte şi întâmplări.

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (CITIREA / LECTURA)

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1.

Să sesizeze rolul ilustraţiilor ce însoţesc un text

ilustraţii care completează informaţia transmisă de diverse texte, afişe sau articole din reviste.

3.2.

Să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu dintr-un text citit (literar/nonliterar)

desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit.

- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi cel transmis de text;

- exerciţii de asociere a momentelor dintr-o naraţiune cu ilustraţiile corespunzătoare;

- exerciţii de ordonare a ilustraţiilor după succesiunea momentelor acţiunii prezentate de text;

- exerciţii de identificare a elementelor prezente în

- extragerea ideilor principale conform succesiunii momentelor narative;

- exerciţii de delimitare a unui text în fragmente logice;

- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;

- selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;

- exerciţii de discutare a textelor citite, în funcţie de următorii parametri: „cine“ (personajele), „ce face“ (acţiunea), „când“, „unde“ (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), „cum“ (modul de desfăşurare a acţiunii);

- exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

3.3.

Să citească în mod conştient, corect, fluent şi expresiv un scurt text cunoscut

3.4.

Să utilizeze diferite elemente de construcție a comunicării

predicat, adjectiv şi substantivul determinat.

- lectura expresivă;

- exerciţii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonaţiei la semnele de punctuaţie;

- exerciţii de citire pe roluri;

- exerciţii de reglare a intensităţii şi volumului vocii, precum şi a ritmului vorbirii, corespunzător încărcăturii afective a mesajului;

- exerciţii de recitare.

- exerciții de identificare a părţilor de vorbire studiate;

- exerciții de stabilire a acordurilor gramaticale;

- exerciții de transformare a unor propoziţii după modele date;

- exerciții de formulare de propoziţii cu părţi de vorbire studiate;

- exerciții de completare a unor propoziţii lacunare cu părţi de vorbire sau de propoziţie studiate;

- exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1.

Să aplice în mod conştient regulile de ortografie, de punctuaţie

ortografice şi de punctuaţie corespunzătoare;

- exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere, selectare, completare, punere în corespondenţă, compunere de enunţuri;

- exerciţii de utilizare a cratimei la scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului;

- exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie învăţate;

- exerciţii de completare a enunţurilor cu semnele

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

poştală, invitaţia.

4.2.

Să povestească un text cunoscut, pornind de la întrebări de sprijin, plan simplu de idei

de enunţuri.

4.3.

Să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate pentru a marca trecerea

de la o idee la alta

4.4.

Să manifeste interes faţă de redactarea diverselor tipuri de texte

şi îngrijite a diverselor tipuri de texte.

- dictări, autodictări, corectare în perechi, autocorectări;

- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie;

- redactarea de texte cu destinaţie specială: cartea

- exerciţii de împărţire a textului în fragmente logice;

- exerciţii de formulare a ideilor principale;

- exerciţii de transformare a secvenţelor dialogate în povestire;

- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir

- exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;

- exerciţii de plasare corectă a alineatelor;

- exerciţii de reconstituire a unui text, prin aşezarea în ordine logică a fragmentelor.

- exerciţii de redactare de texte narative, descriptive, dialogate;

- exerciţii de redactare a unor invitaţii, cărţi poştale;

- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalențele cerute de context;

- exerciţii de evaluare / autoevaluare a scrierii corecte

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA

ŞI TRADIŢIILE RROMILOR

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

5.1.

Să utilizeze limba rromani comună în diferite contexte

- exerciţii de comunicare orală şi scrisă;

- discuţii pe baza unui suport vizual;

- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului;

- proiecte de istorie orală;

- portofoliu de folclor rrom.

5.2.

Să utilizeze elementele de cultură tradiţională în diferite contexte

- exerciţii de identificare a principalelor obiceiuri tradiţionale rrome;

- relatarea desfăşurării obiceiurilor tradiţionale aşa cum decurg în comunităţile din care fac parte;

- dezbateri pe teme cu specific tradiţional;

- activităţi interculturale.

5.3.

Să manifeste interes faţă de creaţia populară specifică etniei

- culegerea unor elemente de folclor rrom din cadrul comunităţii cu ocazia diferitelor evenimente tradiţionale (şezători);

- prezentarea unor elemente de folclor în cadrul activităţilor la clasă (programe artistice);

- exerciţii de iniţiere în tehnica interviului;

- proiecte de istorie orală;

- portofoliu de folclor rrom.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE

 Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor.

 Textul literar.

 Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale.

 Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.

 Textul nonliterar: reclama, afişul, articole din publicaţii ale rromilor.

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE

a) Comunicarea orală. Structurarea mesajului

Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile interlocutorului (actualizare).

Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare).

Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare (actualizare).

Elemente de comunicare nonverbală – gesturi, mimică (actualizare).

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire

- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog;

- recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;

- utilizarea formulelor de salut, prezentare, permisiune, solicitare;

- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;

- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;

- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

b) Comunicarea scrisă. Procesul scrierii

Organizarea textului scris.

Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul iniţial al compunerii.

Ortografia şi punctuaţia.

Scrierea corectă a cuvintelor.

Utilizarea ortogramelor: anθ-o/ anθ-i/ anθ-e; k-o/ k-i/ k-e; p-o/ p-i/ p-e; d-aśti/ n-aśti.

Punctuaţia (actualizare). Cratima. Ghilimelele.

Contexte de realizare

- Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Cartea poştală. Invitaţia.

- Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual, după o ilustraţie sau un şir de ilustraţii, după benzi desenate, şir de întrebări (actualizare). Compunerea după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan de idei. Compuneri cu început/sfârşit dat. Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat. Compunerea narativă liberă.

- Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text (actualizare). Planul simplu de idei (actualizare). Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei. Povestirea unor texte scurte după un plan de idei.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

a) Lexicul

Cuvântul (actualizare). Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvinte cu sens opus (actualizare).

b) Morfologie

Verbul: persoană, număr, timp. Substantivul (actualizare): gen, număr. Pronumele personal: persoană, număr, gen. Numeralul (actualizare).

Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină; poziţia în propoziţie a adjectivului faţă de substantiv.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

c) Sintaxa

Cuvântul – parte de propoziţie.

Predicatul (predicatul verbal – fără terminologie).

Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul.

4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME

Rromii – identitate asumată şi identitate atribuită

Istoria orală

Repere ale culturii tradiţionale: familia şi valorile comunităţii Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale

Originea şi migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute Originea indiană

Aşezarea rromilor în spaţiul românesc

Un model cultural al rromilor – Rromanipen-ul

Conceptele de pur şi impur Obiceiuri în familie

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIV CADRU

STANDARD

1.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor informaţii de detaliu din mesajul ascultat.

S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin

raportare la contextul mesajului ascultat.

2.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

S3. Adaptarea mesajului la partener în situaţii de comunicare dialogată.

S4. Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical.

S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut, pe

baza unui plan de idei.

3.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

S6. Citirea conştientă şi corectă a unui text.

S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

S8. Identificarea secvenţelor narative, descriptive şi dialogate dintr-un text citit.

S9. Desprinderea unor trăsături fizice şi morale ale

personajelor dintr-un text citit.

4.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text narativ.

S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei.

S12. Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specială (felicitare, carte poştală, invitaţie).

S13. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe, a celor ortografice şi de punctuaţie studiate, a aşezării corecte în pagină şi a scrisului lizibil.

S14. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere

lexical şi gramatical.

5.

Promovarea unei atitudini pozitive faţă de cultura şi tradiţiile rromilor

S15. Identificarea elementelor de cultură tradiţională. S16. Povestirea unor elemente de folclor rrom.

S17. Utlizarea elementelor de folclor în completarea

portofoliului personal.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

6. SUGESTII METODOLOGICE

În vederea prevenirii unui nou abandon şcolar în rândul participanţilor la programul „A doua şansă“ - învăţământ primar, profesorii trebuie să folosească, în cadrul activităţii cu aceste clase, o serie de metode şi strategii bine alese şi adaptate nevoilor grupului ţintă pentru o învăţare eficientă. Ca recomandare, activităţile propuse spre desfăşurare trebuie să pornească de la experienţele vieţii cotidiene ale elevilor, astfel încât să le trezească interesul pentru a învăţa.

Programa trebuie adaptată ritmului fiecărui elev, urmărindu-se interesul tuturor elevilor faţă de activităţile propuse, astfel încât cunoştinţele şi deprinderile dobândite să poată fi utilizate în situaţii concrete, din viaţa cotidiană.

Profesorii pot aborda teme transdisciplinare prin care să raporteze cunoştinţele elevilor la alte obiecte de studiu, iar proiectarea activităţilor trebuie făcută în funcţie de particularităţile şi nevoile grupului ţintă.

Profesorii nu trebuie să folosească doar metode de lucru specifice adulţilor (învăţarea pe bază de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), deoarece este de anticipat că aceşti elevi își construiesc acum deprinderile de muncă intelectuală şi ar putea întâmpina dificultăţi în adaptarea la „viaţa şcolară“.

Literele alfabetului limbii rromani vor fi studiate atât pe parcursul nivelului I, cât şi pe parcursul nivelului al II-lea. Pe parcursul nivelului I, vor fi studiate toate literele alfabetului rrom, mai puţin literele postpoziţionale (q, θ, ç), grupurile de litere aspirate (ćh, kh, ph, th) şi vocalele preiotate (ǎ. ě, ǐ, ǒ, ǔ), care vor fi studiate pe parcursul nivelului

al II-lea.

Nivelul I îşi propune alfabetizarea elevilor şi va fi precedată de o scurtă perioadă prealfabetară.

Pentru etapa prealfabetară, profesorul trebuie să aibă în vedere faptul că în program pot fi cuprinşi elevi care vorbesc un anumit dialect al limbii rromani, care pronunţă alterat anumite cuvinte şi care vor avea tendinţa să păstreze formele dialectale şi în exprimarea în scris. În această situaţie, sunt necesare exerciţii variate în contexte multiple, deoarece renunţarea la vechile deprinderi în favoarea formării altora noi necesită timp şi efort sporit în comparaţie cu învăţarea în situaţia şcolarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe utilizarea sinonimelor cuvintelor dialectale, pe pronunţarea articulată a cuvintelor şi pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei şi sintezei fonetice se va aplica în situaţii de învăţare adaptate experienţei,

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

nevoilor şi intereselor grupului ţintă: convorbiri pe bază de imagini reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplări din viaţa personală, simulări ale unor situaţii reale sau imaginare, dialoguri alcătuite din 3-4 replici.

Simultan se vor determina şi exersa deprinderile de mânuire a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spaţiul de scriere şi de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mână şi de tipar. În această etapă, se vor corecta deficienţele din exprimarea orală, se vor corela şi fixa cunoştinţele pe care elevii le-au dobândit din experienţa personală sau de la alte discipline de studiu şi se vor forma deprinderi de activitate independentă şi de grup, se vor forma şi dezvolta deprinderile de a acţiona ordonat şi de a respecta normele şcolare.

Alfabetizarea propriu-zisă se va realiza după ritmul individual al fiecărui elev. Predarea citit-scrisului se va face integrat, după etapele cunoscute. Având în vedere că elevul studiază în paralel alfabetul limbii române, se va trece la prezentarea, scrierea literelor cu grafie şi valori comune în limba rromani şi în limba română, apoi la învăţarea progresivă – în funcţie de frecvenţa tipică limbii rromani – a literelor cu grafie şi cu valori diferite în limba română în raport cu limba rromani.

Dacă pe parcursul nivelurilor I-II, elevul descoperă „tainele citit-scrisului“ în limba rromani, pe parcursul nivelurilor III-IV, elevul va descoperi „bogăţiile limbii rromani“ ce reies din explorarea textelor literare şi nonliterare.

Pe parcursul celor patru niveluri se va urmări dezvoltarea progresivă a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, precum şi cunoaşterea valorilor spirituale rrome care să le confere deschidere spre spaţiul intercultural, făcându-se referire la elementele de istorie şi tradiţii ale rromilor.

Învăţarea se va realiza în ritmul propriu al fiecărui elev, în funcţie de cunoştinţele anterioare în domeniul limbii rromani. Se va urmări ca fiecare elev, la absolvirea programului, să fie capabil să comunice corect în limba rromani, să citească şi să scrie litere, cuvinte, propoziţii, enunţuri, texte.

Se recomandă ca pentru exersarea citirii şi scrierii să existe materiale suport care să corespundă cerinţelor grupului ţintă. Acestea pot fi planşe, articole din ziare sau reviste, afişe, cântece, alfabetarul limbii rromani etc.

Cadrul didactic trebuie să-şi proiecteze astfel activităţile, încât la sfârşitul fiecărui nivel elevii să atingă standardele propuse.

Evaluarea trebuie să evidenţieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

cantitatea informaţiei de care dispune elevul, ci, mai ales, ce poate el să facă utilizând ce ştie sau ce intuieşte.

Trebuie realizat un echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală. Evaluarea scrisă presupune un volum mai mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor şi blocaje datorate emoţiei sau timidităţii. Cu toate acestea, ea demonstrează stadiul de formare a unor competenţe prin intervenţia cu întrebări ajutătoare şi comportamentul comunicativ şi de interrelaţionare.

Folosirea mai frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare, în grupuri mici, vizează verificarea modului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă diversitatea opiniilor celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.

În funcţie de specificul activităţii desfăşurate la clasă, pot fi folosite mai multe tipuri de evaluare

Observarea sistematică a activităţii elevilor ‒ pentru a fi cât mai eficientă, cadrul didactic trebuie să aibă un caiet în care să consemneze periodic observaţiile sistematice.

Teste de evaluare - prin care să li se solicite elevilor răspunsuri scurte, la alegere, formulări de propoziţii, dictări, transcrieri.

Activităţi practice - în care sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (realizarea de afişe, o revistă a clasei, „un colţ care să ne reprezinte“, minidicţionar, simularea unor interviuri etc.).

Autoevaluarea - permite elevilor să-şi aprecieze progresul, făcându-i să conştientizeze greşelile şi să le poată preîntâmpina în viitor.

Portofoliul elevului - va furniza informaţii asupra evoluţiei sale pe parcursul instruirii. El poate conţine

- fişe de lucru individuale;

- teste de evaluare;

- fişa de înregistrare a ritmului citirii;

- grafice cu rezultatele unor activităţi;

- produse realizate;

- fotografii ale activităţilor.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele Şcolare de Limba şi literatura rromani pentru clasele I – a II-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/ 05.08.2003, Bucureşti, 2003.

2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolară de Limba şi literatura rromani pentru clasa a III-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 5198/ 01.11.2004, Bucureşti, 2004.

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolară de Limba şi literatura rromani pentru clasa a IV-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/ 20.04.2005, Bucureşti, 2005.

4. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa Şcolară de Istoria şi tradiţiile minorităţii rromilor din România pentru clasele a VI-a – a VII-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 5097/09.09.2009, Bucureşti, 2009.

5. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de Limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

6. Mirena Cionca, Gheorghe Sarău, Mihaela Zătreanu, Firuţa Tacea, Curriculum pentru limba şi cultura rromani – în cadrul programului „A doua şansă“, derulat de FUNDAŢIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISĂ în colaborare cu reţeaua de învăţământ din România.

7. Daniela Chircu, Camelia Stặnescu, Limba rromani 1-2, Ghidul cadrului didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetặrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.

8. Daniela Chircu, Camelia Stặnescu, Limba rromani 3-4, Ghidul cursantului, Ministerul Educaţiei şi Cercetặrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.

9. Daniela Chircu, Limba rromani 3-4, Ghidul cadrului didactic, Ministerul Educaţiei şi Cercetặrii, Centrul Step by Step, Bucureşti, 2006.

10. Gabriela Iaurum, Intervenţii de remediere a dificultăţilor de scris-citit, Editura Corint, Bucureşti, 2000.

Programa şcolară  Limba şi literatura rromani  Clase cu predare în limba română  I-IV

AUTORI

Prof. Daniela Chircu Cristil, Școala cu clasele I-VIII, nr. 3, Zimnicea Prof. Ionel Cordovan, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului

REFERENȚI

Prof. Dr. Gheorghe Sarău

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, consilier pentru limba rromani şi rromi în Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor, Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului

Cercetător ştiinţific dr. Dan Ion Nasta

Şef Laborator Curriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LIMBA ENGLEZĂ

PROGRAME ŞCOLARE

pentru programul „A doua şansă“ − învăţământ primar NIVELURILE I-IV

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Secolul XXI nu numai că a marcat numeroase şi importante prefaceri tehnologice şi ştiinţifice, ci a adus în prim-plan şi o nevoie acută a omenirii de a comunica, a socializa şi mai ales de a se informa. Ca atare, studiul unei limbi străine a căpătat un rol central în realizarea acestui deziderat, iar limba engleză, fiind vorbită în prezent de o treime din populaţia mondială, este principala limbă străină dorită în echiparea fiecărui cetăţean pentru a face faţă cu succes provocărilor unei societăţi bazate pe cunoaştere.

Studiul limbii străine contribuie într-o manieră specifică la formarea generală a fiecărei persoane, în special prin dezvoltarea competenţei de comunicare într-o limbă străină1, dar şi prin dezvoltarea abilităţilor cognitive în general, sensibilizarea cu privire la aspecte interculturale, lărgirea orizontului de cunoaştere, creşterea stimei de sine, sporirea motivaţiei pentru studiul continuu (lifelong learning).

Programul „A doua şansă“ destinat tinerilor/adulţilor care doresc să îşi finalizeze studiile obligatorii, propune un curriculum modern, armonizat cu tendinţele actuale la nivel european în lumina celor de mai sus, prin introducerea programei de limba engleză încă din primul an de studiu, ceea ce reprezintă o noutate în sistemul de învăţământ românesc.

O altă noutate adusă de programul „A doua şansă“ este structura modulară, care permite înscrierea elevilor la niveluri diferite, în funcţie de ultima clasă absolvită şi de achiziţiile la disciplinele Limba Română şi Matematică. Fiecare modul corespunde unui nivel de clasă din învăţământul obligatoriu, ciclul primar, însă va fi parcurs accelerat, într-o perioadă de 16 săptămâni, cu o oră pe săptămână pentru modulele I şi al II-lea, respectiv două ore săptămânal pentru modulele al III-lea şi al IV-lea. Din acest motiv, programa cuprinde o listă redusă de conţinuturi ale învăţării, dar şi sugestii metodice pentru eficientizarea la maximum a timpului disponibil.

Prin parcurgerea modulelor de iniţiere (I şi II), se asigură un prim contact al elevilor cu specificul limbii engleze. Accentul cade pe achiziţia unor conţinuturi minimale, care să permită

1 „abilitatea de a exprima şi interpreta gânduri, sentimente, informaţii atât în formă orală, cât şi scrisă într-o gamă largă de contexte familiare, de muncă şi sociale („Abilităţi de bază, antreprenoriat şi limbi străine,“ Directoratul General pentru educaţie şi cultură al Comisiei Europene)“

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

comunicarea orală la nivel elementar şi să constituie baza dezvoltării ulterioare a competenţei de comunicare în limba engleză.

În modulele al III-lea şi al IV-lea se consolidează capacităţile de receptare şi exprimare orală şi se formează cele de receptare şi exprimare scrisă. Totodată se vor introduce tehnici de învăţare independentă, care să permită elevilor continuarea dezvoltării competenţelor obţinute şi după terminarea studiilor.

La finele celor patru module propuse, elevii vor atinge un nivel comparabil cu nivelul A1 din Cadrul European Comun de Referinţă.

În elaborarea programei s-a ţinut cont de prevederile programei şcolare din cadrul curriculumului naţional pentru învăţământul obligatoriu şi de recomandări din documentele europene privitoare la predarea/învăţarea limbilor străine (vezi bibliografia), adaptându-le la specificul programului „A doua şansă“.

Recomandăm abordarea flexibilă a programei, având mereu în vedere nevoile şi interesele specifice ale elevilor, contextele locale diferite etc. De asemenea, recomandăm adaptarea continuă la stilurile diverse de învăţare şi la nivelul de achiziţii anterioare ale grupului ţintă. Implicarea activă a elevilor în procesul învăţării (prin negocierea conţinuturilor abordate, a metodelor de lucru utilizate, selectarea textelor) le va creşte gradul de motivare şi măsura în care competenţele formate vor putea fi utilizate cu succes în contexte reale.

Nu trebuie neglijat că tinerii/adulţii care intră în programul „A doua şansă“ au deja o experienţă de viaţă pe care, cu sprijin din partea cadrului didactic, pot să o valorifice cu succes pentru dobândirea competenţelor vizate.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

2. OBIECTIVE CADRU

Modulele I – IV

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

5. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

LIMBA ENGLEZĂ MODULUL I

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului I, elevii vor fi

capabili

Pe parcursul modulului I se recomandă

următoarele activităţi

1.1.

Să recunoască sunete/grupuri de

sunete şi cuvinte specifice limbii engleze

- exerciţii de identificare şi discriminare

fonică a diverselor sunete şi grupuri de sunete.

1.2.

Să reacţioneze verbal/nonverbal

potrivit contextului unui mesaj audiat

- exerciţii de răspuns la comenzi, formule

simple de comunicare în societate.

1.3.

Să desprindă sensul global al unui

enunţ foarte simplu

- răspunsuri la întrebări simple;

- exerciţii de tip adevărat/fals.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului I, elevii vor fi

capabili

Pe parcursul modulului I se recomandă

următoarele activităţi

2.1.

Să articuleze sunete, izolat şi în cuvânt/grupuri de cuvinte cu accent

şi intonaţie specifice limbii engleze

- exerciţii de repetiţie – pronunţie.

2.2.

Să reproducă cuvinte/ grupuri de cuvinte cu pronunţia specifică limbii

engleze

- exerciţii de repetare după model a unor sunete/cuvinte.

2.3.

Să formuleze enunţuri foarte simple,

în situaţii de comunicare uzuală

- activităţi în perechi (dialoguri simple);

- simulări, jocuri de rol.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului I, elevii vor fi

capabili

Pe parcursul modulului I se recomandă

următoarele activităţi

3.1.

Să recunoască litere / grupuri de litere în

cuvinte şi cuvintele în spaţiul grafic

- exerciţii de identificare a unor litere/ grupuri de

litere în cuvinte, a unor cuvinte.

3.2

Să citească scurte cuvinte şi sintagme

- exerciţii de citire cu model.

3.3.

Să potrivească un cuvânt cu imaginea specifică

- exerciţii de potrivire/corespondenţă cuvânt – imagine.

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului I, elevii vor fi

capabili

Pe parcursul modulului I se recomandă

următoarele activităţi

4.1

.

Să reproducă în scris litere, grupuri de

litere, cuvinte

- exerciţii de copiere, de completare de spaţii;

copiere selectivă.

4.2

.

Să realizeze legătura între scriere şi

pronunţie la nivelul cuvântului şi grupurilor de cuvinte

- exerciţii de scriere după dictare.

5. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului I, elevii vor fi

capabili

Pe parcursul modulului

următoarele activităţi

I

se

recomandă

5.1.

Să manifeste engleză

plăcere

pentru

limba

- vizionarea de materiale video în concordanţă cu tema dezbătută;

- folosirea elementelor realia, în funcţie de temă (steagul Marii Britanii, bilete de autobuz, imagini-simbol ale ţării, bancnote etc.).

- participarea la scurte dialoguri.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

3. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

ORGANIZARE TEMATICĂ

- Identificare personală (nume, prenume, vârstă, naţionalitate, ţară, formule de salut).

- Familie (membrii familiei, descriere de persoane, culori, formule de mulţumire şi scuze).

- Casă şi mediu de viaţă (descriere: camere şi mobilier, acţiuni specifice în fiecare cameră).

- Alimentaţie (alimente, băuturi, mese principale, tacâmuri şi veselă, restaurant).

FUNCŢII COMUNICATIVE

1. a saluta şi a răspunde la salut;

2. a se prezenta şi a prezenta pe cineva;

3. a mulţumi şi a răspunde la mulţumiri;

4. a se scuza şi a răspunde la scuze;

5. a descrie persoane apropiate;

6. a descrie obiecte din universul apropiat;

7. a localiza obiecte în spaţiul înconjurător;

8. a denumi principalele alimente şi băuturi;

9. a diferenţia alimentele sănătoase de cele dăunătoare;

10. a numi şi descrie mesele principale;

11. a purta un dialog într-un restaurant. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Gramatică

Alfabetul şi sunetele limbii engleze. Substantivul: numărul singular.

Articolul: a/ an; the.

Pronumele personal în nominativ.

Adjectivul: calificativ, posesiv singular, demonstrativ singular. Numeralul: cardinal (1-12).

Verbul: to be, to have, can, may (prezent - afirmativ), imperativul. Prepoziţii: de loc (in, on, under, next to).

Adverbe: de loc (here, there). Conjuncţii: uzuale (and).

II. Lexic

75 – 100 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzătoare realizării funcţiilor comunicative, în cadrul ariilor tematice specificate mai sus).

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

4. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ MODULUL I

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

4.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

şi cuvinte după dictare.

S.1 Recunoaşte sunete specifice limbii engleze şi cuvinte cunoscute dintr-un scurt mesaj audiat, după 1-2 repetări.

S.2 Desprinde sensul global al unui enunţ foarte simplu, demonstrând aceasta prin reacţii verbale/nonverbale adecvate, după 1-2 repetări.

S.3 Reproduce sunete/cuvinte/scurte enunţuri audiate.

S.4 Formulează câteva mesaje foarte simple despre sine, cu sprijin.

S.5 Recunoaşte reproducerea în scris a sunetelor/grupurilor de sunete şi cuvintelor.

S.6 Citeşte cuvinte şi sintagme cu accent specific limbii engleze.

S.7 Reproduce în scris sunete/grupuri de sunete

S.8 Realizează legătura între pronunţie şi scriere la nivel de cuvânt şi grupuri de cuvinte.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

LIMBA ENGLEZĂ MODULUL AL II-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al II-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al II-lea se recomandă

următoarele activităţi

1.1.

Să distingă cuvinte şi sintagme în fluxul verbal

- exerciţii de discriminare;

- exerciţii de selectare a imaginilor corespunzătoare cuvintelor audiate.

1.2.

Să reacţioneze verbal/nonverbal potrivit contextului şi conţinutului unui mesaj

audiat

- exerciţii de răspuns la comenzi, formule simple de comunicare în societate.

1.3.

Să desprindă detaliile unui enunţ simplu

- răspunsuri la întrebări simple;

- exerciţii de tip adevărat/ fals.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al II-lea vor fi

capabili

Pe parcursul modulului al II-lea se recomandă

următoarele activităţi

2.1.

Să articuleze enunţuri simple, respec-

tând accentul specific limbii engleze

- exerciţii de pronunţie cu perechi minimale.

2.2.

Să producă enunţuri simple/ părţi ale unui enunţ, folosind intonaţia adecvată

- exerciţii de repetare după model a unor cuvinte, sintagme, propoziţii;

- activităţi în perechi (dialoguri simple).

2.3.

Să participe la dialoguri foarte simple în

situaţii de comunicare uzuale

- dialoguri dirijate;

- jocuri de rol.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al II-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al II-lea se recomandă

următoarele activităţi

3.1.

Să recunoască cuvinte şi grupuri de

cuvinte în spaţiul grafic

- exerciţii de identificare a unor cuvinte,

sintagme.

3.2.

Să citească enunţuri scurte cu glas tare

- exerciţii de citire cu sau fără model.

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al II-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al II-lea se recomandă

următoarele activităţi

4.1.

Să reproducă în scris cuvinte, grupuri de cuvinte şi enunţuri scurte

- exerciţii de copiere, de completare de spaţii;

- copiere selectivă.

4.2.

Să realizeze legătura între scriere şi pronunţie la nivelul grupului de cuvinte

şi enunţului

- exerciţii de scriere după dictare.

6. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al II-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al II-lea se recomandă

următoarele activităţi

5.1.

Să manifeste interes pentru studiul limbii engleze

- realizarea unui proiect care să ilustreze avantajele cunoaşterii unei limbi străine;

- discuţii în perechi/grup.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

ORGANIZARE TEMATICĂ

- O viaţă sănătoasă (părţile corpului, dietă, sport, igienă).

- Timpul şi vremea (ceasul, zilele săptămânii, lunile anului, vremea, hainele).

- Călătorii/Transport (mijloace de transport, clădiri şi instituţii dintr-un oraş/sat).

- Profesii (tipuri de profesii şi instrumentele folosite – dacă este cazul).

FUNCŢII COMUNICATIVE

1. a numi părţile principale ale corpului;

2. a descrie stilul de viaţă personal;

3. a defini un stil de viaţă sănătos;

4. a se prezenta şi a prezenta pe cineva;

5. a cere şi a da informaţii cu privire la oră/vremea de afară;

6. a solicita repetarea unor informaţii neînţelese;

7. a descrie diverse mijloace de transport;

8. a solicita informaţii cu privire la orientarea în oraş;

9. a descrie profesia proprie şi alte profesii date;

10. a solicita informaţii cu privire la profesia unei persoane;

11. a mulţumi şi a răspunde la mulţumiri. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Gramatică

Alfabetul şi sunetele limbii engleze (reluare). Substantivul: numărul singular/plural.

Articolul: a/ an; the.

Pronumele: personal în nominativ.

Adjectivul: calificativ, posesiv singular/plural, demonstrativ singular/plural. Numeralul: cardinal (13-20).

Verbul: to be, to have, can, may (prezent - afirmativ/negativ), imperativul. Prepoziţii: de loc (in, on, next to, under).

Adverbe: de loc (here, there). Conjuncţii: uzuale (and).

II. Lexic

75 – 100 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzătoare realizării funcţiilor comunicative, în cadrul ariilor tematice specificate mai sus).

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ MODULUL AL II-LEA

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

4.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

S.1 Recunoaşte sunetele specifice limbii engleze, cuvintele şi expresiile cunoscute dintr-un scurt mesaj audiat.

S.2 Desprinde sensul global al unui enunţ simplu, demonstrând aceasta prin reacţii verbale/nonverbale adecvate.

S.3 Reproduce sunete/cuvinte/enunţuri, cu accent adecvat şi le asociază cu imaginile/ simbolurile corespunzătoare.

S.4 Formulează câteva mesaje simple despre sine şi persoane familiare.

S.5 Recunoaşte cuvinte şi grupuri de cuvinte.

S.6 Citeşte enunţuri scurte cu glas tare, cu intonaţie şi acu ccent specific limbii engleze.

S.7 Reproduce în scris grupuri de cuvinte şi enunţuri scurte după dictare.

S.8 Realizează legătura între pronunţie şi scriere, legând cuvintele în enunţuri scurte.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

LIMBA ENGLEZĂ MODULUL AL III-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al III-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al

recomandă următoarele activităţi

III-lea

se

1.1.

Să identifice informaţiile necesare

dintr-un text audiat

- exerciţii de ascultare cu completarea

informaţiei căutate în tabele sau grile.

1.2.

Să reacţioneze verbal/nonverbal la un

mesaj audiat

- exerciţii de răspuns la comenzi, dialoguri

simple.

1.3.

Să desprindă mesaj/dialog

comunicare

sensul într-un

global al context

unui de

- răspunsuri la întrebări simple;

- exerciţii cu alegere multiplă.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al III-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al

recomandă următoarele activităţi

III-lea

se

2.1.

Să reproducă enunţuri simple

- exerciţii de repetare după model a unor

sintagme, propoziţii.

2.2.

Să formulează enunţuri adecvate unor situaţii de comunicare uzuală, respectând accentul specific limbii

engleze

- răspunsuri la întrebări;

- exprimarea opiniei;

- descrieri.

2.3.

Să participe la dialoguri

situaţii de comunicare uzuale

simple

în

- dialoguri dirijate;

- jocuri didactice.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al III-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al III-lea se

recomandă următoarele activităţi

3.1.

Să citească un text scurt cu glas tare, cu

intonaţia adecvată semnificaţiei textului

- exerciţii de citire cu/ fără model.

3.2.

Să desprindă sensul global al unui text simplu

- exerciţii de tip adevărat/ fals;

- exerciţii de corespondenţă imagine-text.

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al III-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al III-lea se

recomandă următoarele activităţi

4.1.

Să reproducă

enunţuri simple

în

scris

sintagme

şi

- exerciţii de copiere.

4.2.

Să realizeze legătura între scriere şi pronunţie la nivelul sintagmelor şi

propoziţiilor

- exerciţii de scriere după dictare (cuvinte, sintagme, propoziţii scurte).

4.3.

Să scrie cuvinte, sintagme, propoziţii

- exerciţii de completare pe baza unui suport vizual;

- exerciţii de completare a unor formulare,

tabele, grile etc.

5. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al III-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al III-lea se

recomandă următoarele activităţi

5.1.

Să manifeste interes şi curiozitate faţă de

oraşele din Marea Britanie

- realizarea unui proiect turistic.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

ORGANIZARE TEMATICĂ

- Persoană, familie, comunitate (informaţii personale, descrierea familiei şi a mediului de viaţă).

- Oraşul (clădiri şi instituţii importante, orientarea în oraş, mijloace de transport, cazarea într-un hotel).

- Cumpărături (alimente, tipuri de magazine, cantităţi, monedă).

- Timp liber/hobby-uri (sporturile şi activităţile preferate, timp liber, planuri de vacanţă).

FUNCŢII COMUNICATIVE

1. a furniza informaţii personale în context informal şi formal;

2. a descrie persoane, obiecte şi locuri din universul apropiat;

3. a solicita şi a oferi informaţii despre mediul înconjurător;

4. a înţelege o hartă/un orar al mijloacelor de transport în comun;

5. a se caza într-un hotel;

6. a cere ajutor/ o favoare/ permisiunea de a întreprinde o acţiune;

7. a cere lucruri într-un magazin;

8. a exprima cantitatea;

9. a lucra cu monedă diferită în contexte diferite;

10. a exprima capacitatea mintală şi fizică;

11. a descrie activităţi preferate pentru timpul liber;

12. a face planuri de vacanţă.

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Gramatică

Substantivul: numărul singular/plural. Pronumele: personal în nominativ/acuzativ.

Adjectivul: calificativ, posesiv singular/plural, demonstrativ singular/plural. Numeralul: cardinal (21-100).

Verbul: to be, to have, can, may, must (prezent - afirmativ/negativ/interogativ) structuri specifice: there is / there are

timpul prezent continuu (afirmativ).

Prepoziţii: de loc (in, on, next to, under, to, between, across). Adverbe: de loc (here, there), de timp (now).

Conjuncţii: uzuale (and, but).

II. Lexic

150 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzătoare realizării funcţiilor comunicative).

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ MODULUL AL III-LEA

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

S.3 Formulează câteva mesaje simple în situaţii de comunicare uzuale, pe teme familiare.

3.

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

4.

Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

S.1 Identifică informaţiile necesare dintr-un scurt text audiat, demonstrând aceasta prin completare de cuvinte şi sintagme în tabele/grile/propoziţii lacunare.

S.2 Desprinde sensul global al unui enunţ simplu, demonstrând aceasta prin răspunsuri simple.

S.4 Citeşte cursiv un text scurt cu glas tare şi cu intonaţie specifică semnificaţiei textului.

S.5 Desprinde sensul global al unui text simplu, citit în gând.

S.6 Reproduce în scris sintagme şi enunţuri.

S.7 Scrie cuvinte şi propoziţii simple după dictare.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

LIMBA ENGLEZĂ MODULUL AL IV-LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al IV-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al IV-lea se

recomandă următoarele activităţi

1.1.

Să identifice semnificaţia unor enunţuri

referitoare la universul imediat

- exerciţii de corelare;

- răspunsuri la întrebări de control.

1.2.

Să desprindă elemente de detaliu ale unui mesaj audiat (minidialog, descrieri de persoane/ obiecte/ acţiuni)

- exerciţii de confirmare a înţelegerii globale a unui text audiat, prin îndeplinirea unei sarcini simple (de exemplu, bifează, încercuieşte, mimează,

desenează etc.).

1.3.

Să reacţioneze adecvat la diferite tipuri

de mesaje

- exerciţii de răspuns la comenzi, întrebări,

formule de comunicare în societate.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al IV-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al IV-lea se

recomandă următoarele activităţi

2.1.

Să reproducă scurte mesaje/ părţi ale

unui mesaj

- exerciţii de repetare după model;

- exerciţii de corectare a pronunţiei.

2.2.

Să integreze cuvinte noi în enunţuri proprii în contexte specifice de comunicare

- jocuri în echipă în vederea exersării noului vocabular în situaţii concrete de comunicare;

- alcătuire de enunţuri cu elementele de

vocabular şi structurile noi.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

2.3.

Să formuleze întrebări simple şi răspunsuri scurte în situaţii de interacţiune, în contexte familiare sau de

necesitate imediată

- dialoguri;

- jocuri de rol;

- activităţi de simulare.

2.4.

Să vorbească despre sine/ despre persoane/ despre activităţi din universul

imediat

- descrieri simple, cu suport vizual sau verbal (întrebări, cuvinte de sprijin).

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al IV-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al IV-lea se

recomandă următoarele activităţi

3.1.

Să identifice semnificaţia unor cuvinte /

propoziţii simple, în texte autentice comune (etichete, anunţuri, afişe)

- exerciţii de tip adevărat/ fals;

- exerciţii de alegere (din soluţii multiple);

- potrivire imagine – text.

3.2.

Să desprindă informaţii particulare

dintr-un text citit în gând

- exerciţii de confirmare a receptării, prin

răspunsuri la întrebări de control.

3.3.

Să citească un scurt text cunoscut, cu

intonaţie adecvată semnificaţiei textului

- exerciţii de citire (pe roluri, în grup,

individual, în gând, cu voce tare).

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al IV-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al IV-lea se

recomandă următoarele activităţi

4.1.

Să reproducă în scris enunţuri complexe

- exerciţii de copiere;

- completare de text lacunar.

4.2.

Să formuleze în scris enunţuri/ mesaje, pe baza unui suport verbal/ imagine

- exerciţii de completare: grile de informaţii, formulare, tabele etc.);

- exerciţii de redactare (scurte descrieri).

4.3.

Să realizeze legătura dintre rostire şi

scriere, la nivelul textului

- exerciţii de scriere după dictare.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

5. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU STUDIUL LIMBII ENGLEZE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul modulului al IV-lea, elevii

vor fi capabili

Pe parcursul modulului al IV-lea se

recomandă următoarele activităţi

5.1.

Să manifeste curiozitate pentru descoperirea unor aspecte legate de

spaţiul cultural britanic

- prezentarea orală a unor aspecte ce ţin de cultura britanică;

- realizarea unui proiect.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

ORGANIZARE TEMATICĂ

- Programul zilnic (activităţi zilnice, ceasul şi momentele zilei, zilele săptămânii).

- Locul de muncă (tipuri de meserii, obiecte/instrumente de la locul de muncă, interviu, angajare, sarcini specifice).

- Timpul (momentele zilei, lunile anului, anotimpurile şi activităţile aferente lor, fenomene ale naturii, animale, legume, fructe).

- Planuri de viitor (hobby-uri, planuri şi locuri de vacanţă, planuri de viitor – aşteptări/ ţeluri propuse şi modalităţi de a le atinge).

FUNCŢII COMUNICATIVE

1. a descrie programul zilnic şi frecvenţa cu care realizează anumite activităţi;

2. a identifica elemente din universul familiar/care ţin de locul de muncă;

3. a cere informaţii şi a oferi date personale la telefon;

4. a completa documente ocupaţionale specifice (Curriculum Vitae );

5. a cere şi a da informaţii (de ordin personal, despre mediul înconjurător);

6. a exprima ceea ce face/ nu face plăcere;

7. a localiza persoane, obiecte, acţiuni;

8. a propune şi a cere cuiva să facă ceva;

9. a relata activităţi: la prezent (reluare şi îmbogăţire);

10. a exprima planuri de viitor.

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Gramatică

Substantivul: numărul singular/plural (câteva plurale neregulate). Pronumele: personal în nominativ/acuzativ, posesiv.

Adjectivul: calificativ, gradul comparativ de superioritate, posesiv singular/plural, demonstrativ singular/plural.

Numeralul: ordinal (1st – 31st).

Verbul: timpul prezent continuu (afirmativ/negativ/interogativ); timpul prezent simplu (afirmativ/negativ/interogativ); timpul viitor (cu will).

Prepoziţii: de loc (between, over, across, above, at, in, on). Adverbe: de timp (tomorrow, then).

II. Lexic

175 – 200 de unităţi lexicale (cuvinte, sintagme corespunzătoare realizării actelor de vorbire).

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

5. SUGESTII METODOLOGICE

Tinerii/adulţii din Programul „A doua şansă“ vor avea nevoie de mult sprijin şi de un climat deschis, de cooperare, în care să îşi poată asuma riscuri (de a face greşeli de pronunţie, de a înţelege greşit, de a nu înţelege deloc – inevitabile în învăţarea unei limbi străine). De aceea, recomandăm organizarea activităţilor în grupe mici de lucru, utilizarea metodelor de învăţare prin cooperare şi stabilirea unor reguli comune de abordare a greşelilor şi de funcţionare a grupului.

Deoarece este posibil ca în fiecare modul grupul să fie format din elevi cu niveluri diferite de competenţă, recomandăm folosirea metodelor de predare diferenţiată, pentru a asigura şansa fiecăruia de a progresa pe parcursul modulului (întrebări direcţionate diferenţiat în funcţie de gradul de dificultate, formarea de echipe de lucru compuse din persoane cu abilităţi simi- lare/diferite – în funcţie de scopul activităţii, sprijin prin rotaţie, fişe de lucru individuale etc.).

Sugerăm structurarea scenariului didactic pe modelul constructivist, cu trei etape distincte

1. orientare (introducerea temei, actualizarea cunoştinţelor anterioare, analiza nevoilor, formularea de întrebări);

2. achiziţii (prezentarea noului text, extragerea de semnificaţii/reguli, rezolvarea de sarcini de lucru, exersarea competenţelor);

3. reflecţie (extindere, conexiuni, aplicaţii în situaţii reale) şi evaluare.

Acest model permite valorificarea cunoştinţelor şi experienţelor anterioare ale elevilor, centrarea pe nevoile acestora şi implicarea lor activă în procesul de învăţare prin descoperire. Rolul profesorului va fi unul minimal, la nivel deductiv, el oferind doar un model al actului propriu-zis de comunicare, dirijând activităţile din umbră şi oferind sugestii.

Recomandăm ca textele propuse să fie cât mai diverse şi, pe cât posibil, autentice, de exemplu: programe TV, orare de trenuri, buletine de ştiri şi meteo, dialoguri între persoane, versuri ale unor cântece preferate etc. Complexitatea textului nu este atât de relevantă în comparaţie cu natura sarcinilor de lucru stabilite de profesor. Acestea vor trebui să fie simple la început, urmând ca gradul de complexitate să crească treptat. Ele vor urmări îndeosebi latura comunicativ-funcţională a comunicării.

Pentru accelerarea ritmului de învăţare, explicaţiile cu privire la diverse aspecte ale limbii sau instrucţiunile de rezolvare a sarcinilor se pot da la început în limba maternă, urmând ca pe măsură ce nivelul creşte, limba străină să fie folosită din ce în ce mai mult.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

Recomandări specifice

Un rol deosebit în cadrul acestor patru module îl deţine comunicarea verbală, scopul final fiind acela de a determina elevii şi de a-i stimula în vederea acumulării de cunoştinţe noi prin utilizarea limbii engleze în diverse contexte. Profesorul are sarcina de a ţine seama în pregătirea lecţiilor de suscitarea interesului elevilor pentru conţinut, dar şi să abordeze procesul învăţării în sens transdisciplinar. Ca urmare, elevii sunt invitaţi să comunice într-o paletă largă de activităţi (cu accent pe jocurile de rol, lucrul în doi şi în echipă etc.), ce simulează viaţa reală şi contextualizează conversaţia, abordând teme funcţionale, precum: orientarea pe hartă şi în oraş cu diverse mijloace de transport, cumpărăturile şi lucrul cu monedă diferită, interviul în vederea angajării, vremea şi buletinul meteorologic, viaţa la ţară, programul zilnic etc. Astfel de activităţi se regăsesc atât în ghidul elevului, cât şi în cel al profesorului, în secţiunea „Games and activities”. În cadrul modulelor de iniţiere, comunicarea orală are un rol central. Trebuie avut în vedere faptul că receptarea orală a unor texte autentice prezintă dificultăţi specifice, pe care elevii trebuie să le înţeleagă pentru a le putea depăşi. Acestea derivă din însuşi caracterul imaterial al fluxului verbal, care nu permite întotdeauna reveniri asupra textului audiat. De aceea, dezvoltarea abilităţilor de discriminare auditivă, memorizare şi ascultare activă va beneficia de atenţie specială

în cadrul acestor module.

Pregătirea receptării, selectarea adecvată a sarcinilor de lucru în timp ce se ascultă textul şi după aceea sunt aspecte importante care vor da elevilor o direcţie clară şi sentimentul reuşitei. Sugerăm organizarea activităţilor de receptare după modelul următor

 Înainte de receptarea textului: activităţi care să creeze un context motivant, să actualizeze achiziţii deja dobândite, să ofere elementele necesare pentru realizarea sarcinilor următoare, ca de exemplu

- mici conversaţii în grup pe baza unei imagini/glume, cu rol de introducere în temă şi crearea atmosferei;

- crearea unor liste de cuvinte/idei legate de tema propusă (posibil de realizat prin brainstorming);

- formulare de întrebări;

- exerciţii de predicţie etc.

 În timpul receptării: activităţi succesive, cu grad de complexitate progresiv, care presupun ascultarea textului de câte ori este nevoie. Sarcinile trebuie formulate foarte clar pentru fiecare activitate, astfel încât elevii să ştie exact care este rezultatul aşteptat. Exemple de activităţi pentru această etapă

- exerciţii de discriminare fonetică;

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

-exerciţii de identificare a unor cuvinte/sintagme/enunţuri;

-exerciţii de răspuns la comenzi, întrebări, formule de comunicare în societate;

-exerciţii de confirmare a receptării, prin răspunsuri la întrebări de control;

-exerciţii răspunsuri la întrebări de tipul „adevărat“/„fals“ etc.

 După receptarea textului: activităţi de reflectare asupra conţinutului textului sau asupra achiziţiilor lingvistice (sunete noi, vocabular, structuri, formule conversaţionale, competenţe etc.).

Exemple de activităţi de învăţare

- exersarea noilor sunete învăţate;

- integrarea noilor cuvinte în enunţuri proprii;

- conversaţii, discuţii pe tema ideilor din text;

- exerciţii de formulare a unor întrebări de control sau întrebări suplimentare cu privire la textul receptat.

În ceea ce priveşte receptarea şi exprimarea mesajului scris, sugerăm insistenţa asupra exerciţiilor de spelling în cadrul primului modul, pentru ca elevii să poată discrimina cu uşurinţă între sunetul/grupul de sunete auzit şi transpunerea sa în scris. De asemenea, subliniem importanţa varietăţii şi funcţionalităţii textelor care vor fi alese, astfel încât acestea să se plieze pe specificul local şi pe interesele elevilor. În şcolile cu acces la Internet există posibilitatea de a găsi o mare diversitate de texte, cu diferite grade de dificultate (emisiuni radio, dialoguri, cântece, fragmente din discursuri etc.). În lipsa acestora, se pot folosi înregistrări de pe casete audio sau/şi video care însoţesc manuale de predare a limbii engleze pentru adulţi. Deoarece nu toţi elevii au acelaşi ritm şi stil de lucru, la sfârşitul fiecărui capitol din modulele al III-lea şi al IV-lea, în ghidurile cursanţilor elaborate în cadrul programului „A doua şansă“ vor exista exerciţii suplimentare cu utilizări multiple, pe care profesorul le poate folosi fie ca muncă individuală pentru acei elevi care au un ritm de lucru mai rapid şi sunt interesaţi să exerseze suplimentar, fie pentru exersare în cazul anumitor elevi mai puţin performanţi, sau pur şi simplu ca recapitulare înaintea unei evaluări scrise.

Evaluarea curentă în cadrul lecţiilor de limbi străine trebuie văzută ca o parte integrantă a predării şi învăţării. Monitorizarea continuă a progresului poate constitui pentru elevii programului

„A doua şansă“ un sprijin pentru dezvoltarea încrederii în sine şi a motivării de a merge mai departe spre atingerea potenţialului propriu. Pentru a asigura efectul benefic al evaluării, recomandăm ca observaţiile, comentariile, discuţiile pe baza performanţei elevilor să aibă mereu caracter pozitiv (focalizat pe identificarea reuşitelor) şi constructiv. Elevii vor fi implicaţi activ în

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

procesul de evaluare continuă, prin completarea de fişe de autoevaluare, discutarea rezultatelor, stabilirea cursului de acţiune pentru îmbunătăţirea rezultatelor personale.

Sugerăm utilizarea următoarelor modalităţi de evaluare continuă

 Liste de evaluare completate de elevi şi (eventual) profesor. Se bifează afirmaţii de tipul

„can do“, formulate pornind de la obiectivele de referinţă, în funcţie de conţinutul lecţiei predate, ca de exemplu: „pot să disting cuvintele cunoscute din textul ascultat“, „pot să identific numele unei persoane care se prezintă“.

 Testări periodice (recomandăm exerciţii de tipul „potriviţi“, „încercuiţi“, „subliniaţi“,

„bifaţi“, „completaţi spaţiile goale“, „adevărat/fals“, „corectaţi greşeala“, „alegeţi varianta potrivită“ etc.), care pot fi evaluate de profesor sau elevi.

 Jurnalul de învăţare, completat la intervale regulate (după fiecare lecţie/capitol, săptămânal), în care elevii reflectează asupra învăţării şi progresului propriu.

 Portofoliul elevului, care poate conţine lucrări reprezentative ale fiecăruia dintre ei (textele preferate, fişe de lucru rezolvate), fişe de autoevaluare şi testări periodice etc.

Pentru evaluarea sumativă, la final de modul, se pot folosi teste (de tipul celor descrise mai sus), interviuri, jocuri de rol, prezentări de proiecte etc. Sugerăm ca testele de evaluare finală să cuprindă sarcini de lucru relevante (să poată demonstra atingerea standardelor de evaluare, să fie în sfera de interes a elevilor), cu grade diferite de dificultate şi asemănătoare cu activităţile de învăţare organizate pe parcursul modulului.

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

La finele modulului al IV-lea, absolvenţii programului „A doua şansă“ vor atinge nivelul A1

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1.

Dezvoltarea capacităţii receptare a mesajului oral

de

2.

Dezvoltarea capacităţii exprimare orală

de

3.

Dezvoltarea capacităţii receptare a mesajului scris

de

4.

Dezvoltarea capacităţii exprimare scrisă

de

S.1 Identifică, în mesaje scurte audiate, semnificaţia unor cuvinte şi propoziţii referitoare la universul imediat.

S.2 Desprinde sensul global al unui scurt mesaj audiat referitor la sine, familie, împrejurări concrete, când se vorbeşte rar şi cu claritate.

S.3 Utilizează expresii şi fraze simple pentru a vorbi despre sine, persoane şi activităţi din universul apropiat.

S.4 Iniţiază şi menţine un dialog scurt pe teme familiare, formulând întrebări şi răspunsuri.

S.5 Identifică semnificaţia unor cuvinte şi propoziţii simple, în texte autentice comune (etichete, anunţuri, afişe).

S.6 Desprinde sensul global al unui scurt text citit în gând.

S.7 Completează corect formulare cu detalii personale.

S.8 Redactează un enunţ /scurt mesaj, pe baza unui suport verbal, a unei imagini, sau ca răspuns la un alt text (scrisoare, mesaj de felicitare).

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

7. BIBLIOGRAFIE

1. Programele şcolare de limba engleză pentru clasele a III-a şi a IV-a, ale M.E.C., aprobate prin ordinele ministrului nr. 4263 din 29.07.1998, nr. 3957 din 09.06.1999, nr. 4184 din

04.08.1999, nr. 5086 din 15.12.1999 şi nr. 3919 / 20.04.2005, Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3919 / 20.04.2005.

2. „Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare“, http://www.coe.int/T/E/Cultural_Co-operation/education/Languages/ Language_Policy/Common_Framework_of_Reference/default.asp

3. English Language Portfolio, http://culture2.coe.int/portfolio

4. Raportul de evaluare din noiembrie 2003 al grupului de lucru „Abilităţi de bază, antreprenoriat şi limbi străine“ din cadrul Directoratului General pentru educaţie şi cultură al Comisiei Europene.

5. „Promoting language learning and linguistic diversity: An action plan 2004 – 2006“ . Communication from the Commission of the European Communities, Brussels, 24.07.2003.

6. „Good assessment practice in modern foreign languages,“ Ofsted, HMI 1478, © Crown copyright 2003.

7. Teaching English Resources (British Council) http://www.teachingenglish.org.uk/try/activities.shtml

Programa şcolară  Limba engleză  Nivelurile I-IV

AUTOR

Prof. Georgiana Pruteanu

Asociaţia pentru Educaţie şi Ştiinţă Hermann Oberth, Bucureşti

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

CONSILIERE

ŞI ORIENTARE

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ - învăţământ primar NIVELURILE I-IV (corespunzător claselor I şi a IV-a)

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

1. NOTĂ DE PREZENTARE

În programul educaţional „A doua şansă“, conceperea şi derularea activităţilor specifice programei şcolare Consiliere şi orientare la nivelurile I-IV au în vedere

 conştientizarea nivelului de cunoaştere, dezvoltare şi maturizare personală specifice fiecăruia;

 înţelegerea stilului de învăţare şi a factorilor motivaţionali, importanţi pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii;

 aplicarea abilităţilor de a răspunde cerinţelor sociale şi de integrare în comunitate;

 pregătirea, menţinerea şi dezvoltarea competenţelor specifice practicării carierei pe piaţa muncii.

Consilierea şi orientarea în programul educaţional „A doua şansă“ răspunde unor întrebări importante pe care elevii din grupul ţintă, trebuie ajutaţi să le identifice/ formuleze/ conştientizeze: „Cum pot să mă cunosc mai bine?“, „Cine sunt şi ce calităţi am?“, „Cum să recuperez rămânerea în urmă la învăţătură?”„Cum pot să mă afirm?“, „Ce roluri deţin în diferite grupuri de apartenenţă, în familie, la şcoală, în comunitatea din care fac parte?“, „Cum pot să îmi dezvolt relaţii sociale (prieteni, colegi de şcoală, colegi de serviciu, vecini etc.) în comunitate şi la locul de muncă?“, „De unde pot obţine informaţii sau ajutor?“, „Ce trebuie să fac pentru a învăţa şi munci mai eficient?“, „Ce meserie doresc să practic, care să mă ajute, să fie în acord cu interesele mele, să-mi ofere satisfacţii profesionale şi să asigure veniturile necesare pentru întreţinerea mea şi a familiei mele?“, „Care sunt modalităţile de a avea o viaţă mai sănătoasă şi mai fericită?”

Mesajul cheie al activităţilor de consiliere şi orientare, ca pachet de învăţare, este de a ajuta participanţii să-şi (re)descopere şi să-şi dezvolte talentele, resursele, competenţele, ambiţiile, să exploreze interesele, aptitudinile, punctele tari/slabe, aspectele de îmbunătăţit, credinţele, potenţialul, obstacolele, dificultăţile, limitele, valorile, modelele de viaţă, care să le faciliteze accesul spre o viaţă mai bună şi mai prosperă în acord cu obiectivele personale, cerinţele sociale, planurile de carieră şi piaţa muncii (CEDEFOP, 2008).

În fundamentarea demersului de consiliere din cadrul programului „A doua şansă“, s-au utilizat documente europene de dată recentă: recomandările Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii (2004, 2008), care subliniază rolul major pe care consilierea îl are în deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

Tendinţa majoră în Consiliere şi orientare este de a oferi servicii pe toată durata vieţii: concept sintetizat în sintagma „consilierea permanentă“ (lb. engl. lifelong learning guidance and counselling), ceea ce reprezintă un suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, dezvoltarea carierei în funcţie de schimbările actuale rapide la nivel global, acordarea unei atenţii sporite momentelor semnificative de tranziţie în viaţă, îndeplinirea nevoilor diverselor categorii ale grupurilor ţintă care solicită aceste activităţi. „Memorandumul privind învăţarea permanentă“, respectiv tema 5 referitoare la „Regândirea consilierii şi orientării“ (Comisia Europeană, 2000), Planurile cadru şi programele şcolare pentru învăţământ primar, programul

„A doua şansă“ (Ordinul Ministrului Nr. 5160/ 06.10.2005 şi Ordinul Ministrului Nr. 2268/ 28.09.2007), Metodologia de organizare a Programului „A doua şansă“ elaborată în temeiul Art.

29 (4) din Legea Nr.1/2011, Legea educaţiei naţionale şi Programele şcolare pentru aria curriculară Consiliere şi orientare, aprobată prin Ordinul Ministrului Nr. 5286/ 09.10.2006 (Cls. I- IV, Cls. V- VIII), Programul Phare: Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate au constituit repere în proiectarea curriculară.

Consilierea şi orientarea asigură un mediu pozitiv de învăţare, în care elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini pentru viaţa reală, aspecte care se regăsesc în aria celor opt domenii ale competenţelor cheie promovate de Uniunea Europeană (2002), în principal: aptitudini şi competenţe interpersonale, interculturale şi sociale, civice, aptitudini şi competenţe antreprenoriale, aptitudini şi competenţe de exprimare culturală (consiliere multiculturală), aptitudini şi competenţe de a învăţa să înveţi (learning to learn), competenţe digitale (TIC).

Importanţa studiului disciplinei Consiliere şi orientare pentru elevii din cadrul programului

„A doua şansă“ este capitală. Aşa cum se arăta în Raportul de monitorizare şi evaluare a programului „A doua şansă“ în România (octombrie, 2007, p. 226), este necesară consilierea profesională a elevilor înscrişi în acest program pentru informarea cu privire la oportunităţile existente şi sprijinul pentru inserţia pe piaţa muncii. De asemenea (p. 228), se menţionează că este necesară „elaborarea unor materiale care să vizeze orientarea şi consilierea, în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională şi a carierei, dezvoltarea abilităţilor de viaţă în scopul pregătirii de cetăţeni activi participativi“. Considerăm prezenta programă un oportun răspuns la menţionatele recomandări, dar şi un răspuns la nevoia generală a sistemului de educaţie „A doua şansă“ de interconectare a aspectelor educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.

Principiile generale ale elaborării programei respectă modul de proiectare curriculară utilizat la nivelul curriculumului şcolar naţional, prin menţionarea obiectivelor cadru/specifice, a conţinuturilor şi metodelor specifice domeniului consilierii, adaptate grupului ţintă, precum şi a activităţilor de învăţare. Dintre particularităţile programei enumerăm: identificarea unor module

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

tematice (de exemplu: Despre mine, Despre noi, Succesul învăţării, Cariera mea, Sănătate şi calitate) care se reiau în cadrul fiecărui nivel de studiu, precum şi denumirea creativă a modulelor şi a nivelurilor, specifică domeniului consilierii (de exemplu: Ne descoperim, Învăţăm împreună, Câştigăm încredere, Sărbătorim succesul etc.).

Structura generală a programei este următoarea

 Obiective cadru: constituie axa proiectării şi construirii celor cinci module tematice, la nivelul fiecărui nivel/clase.

 Valori şi atitudini: conferă viziune programei şi orientează întregul demers didactic pentru dezvoltarea abilităţilor pentru viaţă; sunt prezente în programele şcolare din curriculumul naţional.

 Obiective de referinţă: sunt definite astfel încât să sprijine obiectivele cadru şi conţinuturile relevante, de la simplu la complex, care să permită dezvoltarea propriului potenţial, interrelaţionarea eficientă cu ceilalţi, luarea deciziilor, managementul informaţiilor şi învăţării, planificarea carierei, asigurarea unui stil de viaţă sănătos şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

 Exemple de activităţi de învăţare: se centrează pe experienţa de viaţă a elevilor participanţi, consideră resurse de învăţare „diversitatea“ elevilor, valorizează responsabilitatea propriei învăţări dintr-o perspectivă transdisciplinară.

 Conţinuturile învăţării: respectă principiul accesibilităţii conţinuturilor în strânsă corelaţie cu experienţa personală de viaţă şi aplicabilitatea practică într-o societate a cunoaşterii aflată în continuă schimbare.

 Sugestii metodologice: facilitează proiectarea demersulului de învăţare în acord cu specificul nivelurilor şi modulelor tematice, prin diferite strategii didactice activ- participative, adaptate învăţării experienţiale, centrate pe dezvoltarea personală şi profesională a elevilor.

 Bibliografie şi resurse: cuprinde referinţe în domeniul consilierii şi orientării, documente legislative specifice, pagini web.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

Programa şcolară Consiliere şi orientare este structurată în cinci module tematice care se reiterează la fiecare nivel al programului „A doua şansă“.

1. Despre mine - cuprinde activităţi centrate pe dezvoltarea unei atitudini faţă de sine prin autocunoaştere.

2. Despre noi - vizează formarea abilităţilor şi atitudinilor de interrelaţionare în contexte variate.

3. Succesul învăţării - urmăreşte utilizarea şi managementul informaţiilor în procesul de învăţare.

4. Cariera mea - se axează pe dobândirea abilităţilor de orientare şi planificare a carierei.

5. Calitate şi sănătate - se referă la exersarea unor atitudini şi comportamente responsabile privind starea de sănătate şi sporirea calităţii vieţii.

Argumentul principal pentru care cele cinci module tematice au fost utilizate şi pentru care se reiau în cadrul fiecărui nivel de studiu pentru atingerea obiectivelor cadru constă în bunele practici experimentate ale modelelor curriculare dezvoltate în Europa, SUA, Noua Zeelandă, Australia în domeniul consilierii şi orientării.

Fiecare nivel, definit în mod metaforic, concentrează viziunea definirii obiectivelor, organizării conţinuturilor şi a exemplelor de activităţi într-o misiune educaţională, după cum urmează: Nivelul I − Ne descoperim, Nivelul al II-lea − Învăţăm împreună, Nivelul al III-lea − Câştigăm încredere, Nivelul al IV-lea − Sărbătorim succesul.

Aşa cum este prevăzut în Planul cadru, pentru fiecare nivel de studiu (care are o durată de 16 săptămâni), pentru disciplina Consiliere şi orientare se alocă o oră pe săptămână.

Caracteristicile grupului ţintă reflectă nevoile şi specificul clasei de elevi, astfel: preadolescenţi/ adolescenţi, tineri, adulţi, care nu au finalizat nivelul de studii din ciclul primar şi care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare clasei. Acestea sunt persoane care au abandonat şcoala şi care îşi exprimă dorinţa de a începe sau continua studiile. Grupa majoritară de vârstă este reprezentată de cursanţii cu vârste între 16- 25 de ani (31%), doar o treime dintre elevii nivelului primar se încadrează în grupa de vârstă sub 16 ani. Numărul femeilor înscrise în program este mai mare în ciclul primar, iar 77% sunt de etnie romă, tot la învăţământul primar (C. Ulrich, 2009, p. 164).

Conform principiilor educaţiei adulţilor, portretul participanţilor relevă caracteristici care au fost luate în considerare în proiectarea curriculară şi în identificarea exemplelor de învăţare

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

stiluri de învăţare diferite, nevoie de respect, mai independenţi şi motivaţi, cu experienţă de viaţă şi orientare spre scop.

Elementele de noutate ale programei constau în aplicarea modelului orientare/ achiziţie/ transfer, selectarea conţinuturilor din perspectiva accesibilităţii, caracterului practic, funcţio- nalităţii acestora pentru grupul ţintă, extinderea exemplelor de activităţi de învăţare spre un grad de adresabilitate puternic personalizat (mediu de provenienţă: rural/ urban, caracteristici ale elevilor, ca parteneri în procesul de predare - învăţare, corelaţii crosscurriculare, metode şi tehnici interactive, evaluare calitativă).

Un aspect deosebit de important şi inovator al curriculumului actual este introducerea orei Consiliere şi orientare în trunchiul comun şi derularea activităţilor specifice acesteia de cadrul didactic abilitat, încadrat la clasa „A doua şansă“, pe baza unor materiale suport şi a unui ghid destinat acestuia pentru toate nivelurile de studiu, care completează programa prezentă şi care conferă substanţă demersului educaţional.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

2. OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE

2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE VARIATE

3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE

4. DOBÂNDIREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI

5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII

Valori şi atitudini (www.edu.ro)

 Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi.

 Aprecierea unicităţii fiecăruia.

 Transparenţă faţă de managementul diversităţii.

 Receptivitate la emoţiile celorlalţi.

 Valorizarea relaţiilor interpersonale.

 Valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor.

 Adaptare şi deschidere la noi tipuri de învăţare.

 Motivaţie şi flexibilitate în elaborarea traseului educaţional şi profesional.

 Responsabilitate şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera.

 Interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare.

 Orientare spre o viaţă de calitate în prezent şi în viitor.

 Participare activă la viaţa şcolară şi socială.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

NIVELUL I „Ne descoperim“

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului I, elevul

va fi capabil

Pe parcursul nivelului I se recomandă următoarele

activităţi

1.1.

Să prezinte caracteristici personale

- exerciţii de autocunoaştere pe bază de imagini grafice, desene, jocuri de rol, completarea unor fişe de lucru

pentru identificarea caracteristicilor personale.

1.2.

Să enumere asemănări şi deosebiri dintre el/ea şi ceilalţi/ celelalte

- exerciţii pentru identificarea asemănărilor şi deosebirilor (autoportrete, portrete în mărime naturală);

- comparaţii cu ceilalţi/celelalte şi cu persoane din viaţa

reală (vecinătate, comunitate, mass - media etc.).

2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului I, elevul

va fi capabil

Pe parcursul nivelului I se recomandă următoarele

activităţi

2.1.

Să exerseze comportamente de lucru în grup/echipă

- activităţi pe grupe de analiză comparativă a unor situaţii de cooperare/ conflict din familie, în sala de clasă, în şcoală, comunitate, la locul de muncă;

- exerciţii de identificare a emoţiilor apărute în situaţii

variate (fişe de lucru, desene, filmuleţe, jocuri de mimare, întâmplări din vecinătate/ comunitate);

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

- analiza emoţiilor în diferite situaţii din viaţa reală (povestiri, articole);

- jocuri de echipă în care sunt create situaţii de cooperare/

conflictuale (construcţii).

3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului I, elevul

va fi capabil

Pe parcursul nivelului I se recomandă următoarele

activităţi

3.1.

Să identifice importanţa programului educaţional „A doua şansă“

- brainstorming: Ce este învăţarea? Discuţii de grup despre specificul activităţii de învăţare, specificul activităţii şcolare, învăţarea la locul de muncă, importanţa învăţării în „A doua şansă“;

- filme despre învăţare;

- exerciţii şi jocuri pentru descoperirea caracteristicilor simple ale învăţării;

- colaje şi desene despre beneficiile programului

educaţional „A doua şansă“ la care participă.

4. DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului I, elevul

va fi capabil

Pe parcursul nivelului I se recomandă următoarele

activităţi

4.1.

Să distingă activităţi preferate, hobby-uri, meserii

- joc de rol, discuţii în grupuri mici despre activităţile preferate;

- exerciţii art-creative pentru ilustrarea hobby-ului personal (ecuson, tablou);

- brainstorming: meserii şi hobby-uri asociate, fişe de lucru;

- exerciţii-joc de argumentare pe bază de imagini a preferinţelor alegerii şi practicării unor meserii preferate.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului I, elevul va

fi capabil

Pe parcursul nivelului I se recomandă următoarele

activităţi

5.1.

Să dea exemple de surse de securitate şi stabilitate care oferă siguranţă şi confort la nivel personal, social, la locul de

muncă

- discuţii în grupuri mici: surse de securitate/ stabilitate pentru siguranţă şi confort;

- proiect de grup: „Siguranţă şi confort în familie şi în comunitate, la locul de muncă“.

5.2.

Să identifice comportamente cu risc care afectează igiena şi sănătatea personală, a familiei şi comunităţii

- exerciţii din care pot fi identificate comportamentele cu risc: filmuleţe, povestiri, studii de caz;

- discuţii cu tema: „Comportamentele cu risc“ (alcool, tutun, droguri, psihosexualitate);

- colaje şi postere pe tema „Igienă şi sănătate în familie“.

„Igienă şi sănătate în comunitate“.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Despre mine

 Cine sunt eu? Date de identificare: nume şi prenume, aspecte legate de înfăţişarea fizică, data şi locul naşterii, adresa, membrii familiei, locuri favorite, emisiuni, ziare, mâncăruri preferate, reuşite etc.

 Oamenii sunt unici: asemănări/ diferenţe individuale.

2. Despre noi

 Relaţiile cu alte persoane.

 Comportamente de lucru în grup/ în comunitate. Lucrul în echipă.

3. Succesul învăţării

 A doua şansă. Învăţarea - oportunitate pentru o viaţă mai bună.

 Ce este învăţarea? De ce învăţăm? Tipuri de activităţi (învăţare, muncă, relaxare/odihnă).

4. Cariera mea

 Activităţi preferate în familie, în comunitate, la şcoală.

 Hobby-uri, meserii, muncă, activităţi (asemănări şi deosebiri).

5. Calitatea vieţii şi sănătate

 Igienă şi sănătate în familie, la şcoală, în comunitate.

 Comportamente preventive: securitate şi stabilitate (hrană, adăpost, mediu de viaţă).

 Comportamente cu risc: alcool, tutun, droguri, psihosexualitate.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

NIVELUL al II-lea „Învăţăm împreună“

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al II- lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al II- lea se recomandă următoarele

activităţi

1.1.

Să observe asemănări şi deosebiri dintre persoane

diferite

- exerciţii de autocunoaştere, exerciţii de prezentare personală (ecuson, hartă, bicicletă, floare), studii de caz,

portrete în funcţie de criterii solicitate.

1.2.

Să enumere drepturi şi responsabilităţi în diferite roluri: copil, elev, prieten, vecin

- fişe de lucru de identificare a drepturilor şi responsabilităţilor la şcoală (în clasă), acasă/ în familie, în comunitate; postere, studii de caz;

- exerciţii de stabilire a regulilor, afişarea acestora, contracte

între elevi-cadre didactice, elevi-familie, elevi- comunitate.

2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al II- lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al II- lea se recomandă următoarele

activităţi

2.1.

Să participe la scenarii situaţionale de exprimare a autocontrolului

- jocuri de rol pentru examinarea unor răspunsuri emoţionale la situaţii concrete de viaţă („Cum fac faţă furiei?“ „Nu ştiu să scriu şi să citesc“, „Nu am loc de muncă“, „Copiii nu doresc să meargă la şcoală“ etc.);

- exerciţii de completare a unor fişe cu fraze lacunare cu

imagini/ cuvinte, jocuri în perechi, în echipe.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

2.2.

Să exemplifice roluri în grup

- desene, colaje cu tema: „Vecinii de pe strada mea“;

- exerciţii de analiză a compatibilităţii dintre valorile grupului şi valorile personale;

- lucru în echipă pentru stabilirea strategiilor de a face

parte dintr-un grup (în clasă).

3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al II- lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al II- lea se recomandă următoarele

activităţi

3.1.

Să analizeze condiţiile învăţării eficiente

- conceperea unor postere pe baza unor texte şi imagini cu privire la condiţiile interne şi externe ale învăţării;

- exemple de utilizare a Internetului ca sursă de informare (siguranţă: reguli, comportamente, ajutor);

- vizite de familiarizare cu diferite surse de informare existente în şcoală (ex: biblioteca şcolii, cabinetul de consiliere, laboratoarele, holurile), în comunitate

(primărie, DGASPC, magazine etc.).

3.2.

Să exerseze tehnici simple de învăţare

- exerciţii individuale şi în grupuri mici de antrenament în vederea descoperirii modalităţilor proprii de învăţare;

- fişe de lucru pentru exersarea realizării planurilor simple

de învăţare (reţete de prăjituri, repararea maşinilor, construcţia caselor etc.).

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

4. DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al II- lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al II- lea se recomandă următoarele

activităţi

4.1.

Să enumere beneficiile unui loc de muncă

- discuţii cu elevi mai mari, cu membri ai comunităţii invitaţi la clasă, cu personalităţi de succes, cu absolvenţi beneficiari ai programului „A doua şansă“ despre motivele pentru care oamenii muncesc;

- interviuri (joc de rol) despre beneficiile/ avantajele

muncii, în cadrul unor simulări pentru angajare.

5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al II-lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al II- lea se recomandă următoarele

activităţi

5.1.

Să exerseze tehnici simple de luare a deciziilor în situaţii de criză

- fişe de observaţie: secvenţe din filme, poveşti motivaţio- nale în care personajele iau decizii;

- discuţii de grup cu privire la situaţii din viaţa cotidiană în care sunt utilizate aspecte referitoare la rezolvarea de probleme, luarea deciziilor (ex.: şomajul, calamităţi

naturale, violenţa domestică).

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Despre mine

 Autocunoaştere: persoana, acceptarea şi respectarea diferenţelor.

 Drepturi şi responsabilităţi.

 Unicitatea persoanei (criterii: rasă, vârstă, gen, cultură, educaţie, etnie, nivel social, apartenenţă religoasă etc.).

2. Despre noi

 Relaţiile cu ceilalţi. Roluri în grup.

 Autocontrolul. Managementul emoţiilor acasă/ în famile, la şcoală, în comunitate.

3. Succesul învăţării

 Învăţarea eficientă: condiţii interne şi externe.

 Cum învăţăm? Planificarea învăţării.

 Internetul: sursă de informaţii. Comportamente de siguranţă.

4. Cariera mea

 Munca: beneficii şi motive.

 Traseu educaţional – carieră.

5. Calitatea vieţii şi sănătate

 Situaţii de criză. Modalităţi de a face faţă situaţiilor de criză.

 Cum luăm decizii? Rezolvarea de probleme.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

NIVELUL al III- lea „Câştigăm încredere”

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al III-lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al III-lea se recomandă următoarele

activităţi

1.1.

Să identifice caracteristici

individuale: interese şi abilităţi personale

- fişe de lucru, jocuri de autocunoaştere;

- filme şi povestiri motivaţionale.

1.2.

Să definească imaginea de sine/ încrederea în sine prin raportare

la experienţele personale

- exerciţii individuale şi de grup/ de analiză a imaginii de sine: „Ce-mi place şi ce nu-mi place la mine?“;

- expoziţii de desene (autoportrete).

2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al III-lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al III-lea se recomandă următoarele

activităţi

2.1.

Să extragă regulile comunicării eficiente din situaţiile de

învăţare prezentate

- colaje, postere, desene pentru evidenţierea tipurilor de comunicare;

- jocuri de rol pentru exersarea regulilor comunicării eficiente.

2.2.

Să investigheze familia şi comunitatea pe baza unor criterii

- vizite, interviuri cu membrii familiei (valori şi practici);

- portofoliu (sarcină de grup), colaje, desene.

- comunitate (integrare, incluziune, interculturalitate);

- exerciţii individuale/ de grup, jocuri de rol: „Eu/ Noi peste 5 ani, 10 ani, 20 ani“.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al III-lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al III-lea se recomandă următoarele

activităţi

3.1.

Să utilizeze tehnici de motivare pentru învăţare

- exerciţii de grup: aplicarea tehnicilor de motivare pentru învăţare, jocuri de rol;

- brainstorming şi dezbatere pe tema motivaţiei pentru învăţare „Pentru ce să mai învăţăm?“.

3.2.

Să exerseze utilizarea TIC în învăţare

- exerciţii demonstrative cu fişe simple de prezentare personală (Eu sunt…), prin familiarizarea cu TIC (laboratorul de informatică, computerul personal);

- afişe cu paşii tehnicilor de învăţare eficientă (desene);

- utilizarea motoarelor de căutare simple (de ex. Google) pentru a găsi informaţiile necesare.

4. DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al III-lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al III-lea se recomandă următoarele

activităţi

4.1.

Să analizeze diferite tipuri de meserii

- scurte documentare despre meserii diferite;

- jocul meseriilor, meseriile persoanelor importante din familie şi din comunitate;

- exerciţii de promovare a unor meserii tradiţionale/ moderne în comunitate (târg hand-made);

- exemple de fişe ale postului;

- portofoliul meseriilor: imagini, explicaţii, desene, activităţi principale, instrumente, condiţii/ carnavalul meseriilor;

- filmuleţe despre locuri de muncă (firme, companii, organizaţii);

- brainstorming: marketing personal.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al III-lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al III-lea se recomandă următoarele

activităţi

5.1.

Să analizeze situaţii personale de stres

- jurnalul personal cu impresiile notate în timpul situaţiilor de stres pe care le-au trăit, înscrierea în programul „A doua şansă“;

- fişe de analiză a stresului;

- lucru în echipe: „Pastile antistres“.

5.2.

Să exerseze tehnici de management al timpului (învăţare şi carieră)

- exerciţii-joc (roata timpului) şi exerciţii de stabilire a priorităţilor şi obiectivelor de scurtă durată;

- brainstorming şi dezbatere pe tema timpului şi a manage-

mentului timpului.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Despre mine

 Autocunoaştere: interese şi abilităţi personale, caracteristici individuale.

 Imagine de sine, încrederea în sine.

2. Despre noi

 Comunicarea. Ce este? Tipuri de comunicare. Regulile comunicării eficiente.

 Familia. Relaţiile dintre membrii familiei: valori şi practici.

 Eu şi comunitatea: integrare, incluziune, interculturalitate.

3. Succesul învăţării

 Utilizarea TIC în învăţare.

 Tehnici de învăţare eficientă: părinţii şi copiii învaţă împreună.

 Motivaţia pentru învăţare: eu – şcoală - comunitate.

4. Cariera mea

 Explorarea meseriilor. O carieră individuală sau în echipă.

 Tipuri de meserii: exemple, criterii, activităţi principale, instrumente, condiţii, promovare.

 Marketing personal: concepte, instrumente.

5. Calitatea vieţii şi sănătate

 Stresul şi managementul stresului.

 Timpul şi managementul timpului.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

NIVELUL al IV- lea „Sărbătorim succesul”

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE PRIN AUTOCUNOAŞTERE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al IV-

lea, elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al IV-lea se recomandă următoarele

activităţi

1.1.

Să identifice schimbări în planul vieţii personale şi profesionale

- grile de analiză (Eu- trecut, Eu - prezent, Eu - viitor);

- jocuri de autocunoaştere, exerciţii de prezentare personală (linia vieţii, evenimente, arborele genealogic, povestea mea, istoria carierei părinţilor).

1.2.

Să realizeze portrete ale per- soanelor cu imagine/ stimă de sine pozitivă şi cu imagine/

stimă de sine negativă

- exerciţii de grup în stabilirea caracteristicilor: ce gândesc, cum se comportă, ce emoţii au?

- investigarea propriei imagini/ stime de sine şi stabilirea

modalităţilor de dezvoltare a stimei de sine.

2. FORMAREA ABILITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR DE INTERRELAŢIONARE ÎN CONTEXTE VARIATE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al IV-lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al IV-lea se recomandă

următoarele activităţi

2.1.

Să identifice tipuri ale relaţiilor de comunicare din familie dintre copii şi părinţi

- jocuri de rol: emiţător, receptor, feedback;

- studii de caz: comunicarea în familie, comunicarea la şcoală, la serviciu, în comunitate, comunicarea de gen (fată - băiat/ femeie - bărbat), comunicarea diversităţii, comunicarea asertivă;

- jocuri de rol cu secvenţe/dialoguri din poveşti,

povestiri, viaţa reală despre relaţiile din familie;

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

- colaje despre comunicarea dintre copii şi părinţi;

- exerciţii de dezvoltare a comunicării asertive în familie.

3. UTILIZAREA INFORMAŢIILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al IV-lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al IV-lea se recomandă

următoarele activităţi

3.1.

Să descopere stilul personal de învăţare

- exerciţii de identificare a stilurilor de învăţare;

- postere despre stilurile de învăţare;

- scurte chestionare, fişe de lucru.

3.2.

Să proiecteze un plan de învăţare pe termen scurt, mediu şi lung

- lucru în echipă/ lucru individual;

- tehnici de planificare, monitorizare a învăţării: performanţe;

- prezentare personală Power Point („Cum învăţ?“), prin folosirea TIC (laboratorul de informatică, computerul

personal).

4. DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE ORIENTARE ŞI PLANIFICARE A CARIEREI

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al IV- lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al IV-lea se recomandă

următoarele activităţi

4.1.

Să aplice abilităţi de promovare personală (marketing personal)

- cărţi de vizită, copacul carierei;

- modele de instrumente de marketing personal;

- exerciţii de aplicare a instrumentelor de marketing personal (jocuri de rol, interviuri de angajare, CV, scrisoare de motivaţie).

4.2.

Să alcătuiască portofoliul carierei pentru nivelurile I-IV

- completarea frazelor de tipul: „Sunt bun la…“, „Vreau să învăţ/ să muncesc mai mult…“;

- portofoliul/ cartea carierei: imagini/ poze, explicaţii, desene, rezultate ale exerciţiilor de consiliere, sugestii,

recomandări.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

5. EXERSAREA UNOR ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE RESPONSABILE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ŞI SPORIREA CALITĂŢII VIEŢII

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul nivelului al IV-lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul nivelului al IV-lea se recomandă următoarele

activităţi

5.1.

Să aplice abilităţi de management al conflictelor în diverse contexte

- exerciţii în grup de management al unei situaţii de conflict în contexte variate (etichetele);

- jocuri de rol, filme despre strategii de management al

conflictelor şi negociere.

5.2.

Să demonstreze practicarea unui stil de viaţă sănătos pentru calitatea vieţii

- exerciţii de autoapreciere în practicarea stilului de viaţă sănătos (grile de autoanaliză);

- analiză comparativă: eu fizic - eu psihic/ plusuri şi minusuri;

- o săptămână din viaţa mea;

- mesaje motivaţionale despre propria viaţă (sloganuri, misiuni).

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Despre mine

 Stima de sine. Calităţi şi valori personale.

 Managementul diversităţii. Managementul schimbării personale.

2. Despre noi

 Comunicarea părinţi-copii.

 Echitatea de gen: viaţă privată şi viaţă publică.

3. Succesul învăţării

 Învăţarea, performanţele şi succesul şcolar.

 Stiluri de învăţare: rol, importanţă, tipuri.

4. Cariera mea

 Pregătirea pentru viaţă şi muncă.

 Marketing personal: aplicaţii.

5. Calitatea vieţii şi sănătate

 Managementul şi negocierea conflictelor.

 Sănătatea fizică şi psihică (mintală).

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

5. SUGESTII METODOLOGICE

Activitatea de Consiliere şi orientare funcţionează eficient, dacă sunt respectate cele două principii specifice domeniului: fiecare este unic şi valoros în sine, pe de o parte, şi fiecare este responsabil pentru propria formare şi dezvoltare, practic, decide asupra parcursului personal şi profesional al propriei vieţi, pe de altă parte.

Elevii sunt implicaţi în mod activ într-un proces de învăţare, uneori deloc uşor, chiar anevoios. Aceasta presupune dezvoltarea personală a elevilor, îmbunătăţirea capacităţii de autocunoaştere şi autovalorizare, descoperire şi valorizare a familiei şi comunităţii, exprimarea liberă, spontană şi neagresivă a propriilor gânduri şi sentimente/emoţii, dezvoltarea capacităţii de intercunoaştere şi apreciere a celuilalt, dezvoltarea capacităţii de a lua decizii corecte, analizând costurile şi consecinţele posibile, educarea gândirii pozitive, dezvoltarea abilităţii de a relaţiona în grup, dezvoltarea creativităţii.

Pentru a proiecta şi dezvolta activităţi de consiliere eficiente, cadrele didactice abilitate au ca misiune elevul, care experimentează competenţe într-un cadru favorabil, bazat pe apreciere, implicare şi responsabilizare a acestuia şi care-i permite asigurarea transferului învăţării în viaţa reală. Ora de consiliere este o „altfel de oră“, una deosebită, mai specială, care are anumite caracteristici

 atitudinea faţă de învăţare şi faţă de elevi;

 metodele, strategiile de lucru folosite;

 atmosfera creată;

 trăirea experienţelor personale;

 relaţia dintre cadrul didactic şi elevi;

 subiectele propuse.

Procesul de predare - învăţare în cadrul Consilierii şi orientării este caracterizat astfel: direcţionat spre elev, orientat spre satisfacerea unei nevoi imediate, participativ, reflexiv, feed- back, încredere în succesul elevului, atmosferă de siguranţă, mediu confortabil. În acest scop, metodele şi tehnicile recomandate pentru orele de Consiliere şi orientare sunt metodele activ- participative. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi (diadă), în echipă, prin activităţi frontale sau independente, facilitate de cadrul didactic prin

 jocul de rol, simularea;

 brainstorming, descoperirea;

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

 metodele art-creative;

 exerciţiul, exemplul, demonstraţia;

 chestionarul, experimentul;

 conversaţia, discuţia, dezbaterea;

 tehnici ale gândirii critice;

 expunerea, expunerea socratică;

 discuţia Panel;

 învăţarea în grup;

 cercetarea;

 studiul individual;

 comunicarea orală;

 instruirea individualizată.

Activităţile propuse reprezintă cea mai bună cale de asumare de către elevi, încă de la nivelul I al ciclului primar, a rolului de cetăţean activ şi responsabil, informat şi pregătit, gata să recupereze şi să finalizeze şcoala, pentru ca ulterior să se integreze socio- profesional.

În cadrul Programului „A doua şansă“, participarea elevilor la orele de Consiliere şi orientare, NU se finalizează cu acordarea de note sau calificative.

Evaluarea constă în mod practic într-un raport de consiliere şi orientare care va cuprinde aspecte concrete specifice progresului personal, înregistrat din mai multe perspective: aşa cum este perceput de fiecare elev, de colegii din grupul clasei din care face parte, de observaţiile cadrului didactic care a facilitat activităţile pe parcursul anului de studiu, dar nu în ultimul rând de reprezentanţi ai familiei şi comunităţii, care au observat schimbări în atitudinile şi comportamentele elevilor.

Sunt apreciate abilităţile de integrare şcolară şi socială, atitudinile faţă de realitatea înconjurătoare şi faţă de propria persoană, cunoştinţele şi nivelul informaţiilor despre lumea ocupaţiilor, obţinerea motivaţiei pentru studiu şi pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi a reuşitei în carieră şi pe piaţa muncii. În acest context, recomandăm utilizarea următoarelor metode de evaluare

 reflecţii personale evidenţiate într-un: eseu, poster, desen, colaj etc.;

 proiect individual şi de grup;

 portofoliu;

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

 activităţi practice;

 grile de observaţie (interevaluare);

 fişe individuale de (auto)evaluare.

Demersurile de evaluare, cuprind următoarelor aspecte

 evaluarea iniţială/ analiza de nevoi în scopul adaptării procesului didactic nevoilor individuale şi de grup (chestionar, focus-grup, interviu individual sau de grup, studiu de caz);

 evaluarea continuă, cu scopul monitorizării progresului învăţării şi acordarea de feedback faţă de comportamentele şi nivelul achiziţiilor, gradul de implicare şi satisfacţie a elevilor (chestionare, autoevaluare, focus-grup);

 evaluarea finală în vederea oferirii unui tablou sintetic din perspectiva cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor dobândite pe parcursul unui modul tematic, nivel de studiu/ clasă.

Conţinuturile prezentate în programa Consiliere şi orientare au o puternică deschidere spre comunitate, aplicabilitate practică şi socială, ceea ce implică abordarea evaluării ca răspuns la funcţionalitatea tematicii şi caracteristicilor grupului ţintă cu care se lucrează.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Nr. crt.

Obiectiv cadru

Standard

Nivel I

Nivelul

al II-lea

Nivelul al III-lea

Nivelul al IV-lea

1.

Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine prin autocunoaştere

S1. Exemplifi- carea caracteris- ticilor personale în contexte diferite prin exerciţii de autocunoaştere.

S1. Observarea de asemănări şi deosebiri între persoane diferite.

S1. Identificarea caracteristicilor individuale: interese şi abilităţi personale în jocuri de autocunoaştere.

S1. Proiectarea unor schimbări în planul vieţii personale şi profesionale.

S2. Prezentarea asemănărilor şi deosebirilor dintre persoane, prin raportarea la sine şi la ceilalţi.

S2. Enumera- rea drepturilor şi responsa- bilită-ţilor la şcoală (în clasă), acasă/ în familie, în comunitate.

S2. Definirea imaginii de sine/ încrederii în sine prin raportare la experienţele personale în discuţiile de grup propuse.

S2. Realizarea portretelor persoanelor cu stimă de sine pozitivă şi cu stimă de sine negativă.

2.

Formarea abilităţilor şi atitudinilor de interrelaţionare în contexte variate

S1. Exprimarea emoţiilor de bază apărute în situaţii variate.

S1. Participa- rea la scenarii situaţionale de exprimare a autocontro- lului.

S1. Extragerea regulilor comunicării eficiente din situaţiile de învăţare

prezentate.

S1. Exersarea unor tehnici de comunicare care vizează limbajul responsabilităţii.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

S2. Exersarea comportamente- lor de cooperare în grup prin jocuri de echipă.

S2. Exemplifi- carea rolurilor existente într- un grup în cadrul fişelor de lucru.

S2. Investigarea familiei şi comunităţii pe baza unor criterii anterior stabilite. Exemplificarea rolurilor existente într-un grup în cadrul

fişelor de lucru.

S2. Identificarea tipurilor relaţiilor de comunicare dintre copii şi părinţi în familie.

3.

Utilizarea informaţiilor în procesul de învăţare

S1. Evidenţie- rea caracteristi- cilor simple ale noţiunii de învăţare.

S1. Analiza condiţiilor învăţării eficiente pe baza unor texte şi imagini, a valorizării surselor de informare, a

Internetului.

S1. Utilizarea tehnicilor de motivare pentru învăţare.

S1. Descoperirea stilului personal de învăţare.

S2. Argumenta- rea importanţei programului educaţional „A doua şansă“, prin enumerarea beneficiilor la nivel personal.

S2. Exersarea tehnicilor simple de învăţare, prin aplicarea acestora la disciplinele din programul de studiu (Limba română, Matematică

etc.).

S2. Exersarea tehnicilor de învăţare, prin utilizarea TIC.

S2. Proiectarea unui plan de învăţare pe termen scurt, mediu şi lung.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

4.

Dobândirea abilităţilor de orientare şi planificare a carierei

S1. Identificarea activităţilor preferate, a hobby-urilor, pasiunilor.

S1. Inventarie- rea beneficiilor muncii din perspectiva relaţiei traseu educaţional – carieră.

S1. Identificarea diferitelor tipuri de meserii.

S1. Exersarea abilităţilor de promovare personală (marketing personal).

S2. Prezentarea motivaţiei personale cu privire la alegerea şi practicarea unei meserii.

S2. Elaborarea unui plan de carieră simplu care să respecte etapele

−obiective;

−priorităţi;

−rezultate;

−resurse;

−evaluare.

S2. Explorarea meseriilor pe baza criteriilor din fişa postului.

S2. Alcătuirea portofoliului carierei pentru nivelurile I-IV.

5.

Exersarea unor atitudini şi comportamente responsabile privind starea de sănătate şi sporirea calităţii vieţii

S1. Exemplifi- carea surselor de securitate şi stabilitate care oferă siguranţă şi confort la nivel personal şi social.

S1. Aplicarea mecanismului de luare a deciziilor în situaţii de criză la situaţii concrete sau imaginare.

S1. Analiza situaţiilor personale de stres.

S1. Aplicarea abilităţilor de management al conflictelor în diverse situaţii.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

S2. Identificarea comportamente- lor cu risc care afectează igiena şi sănătatea personală, a familiei şi comunităţii.

S2. Conceperea unui proiect de promovare a comportamen- telor sănătoase în propria familie sau în comunităţi

dezavantajate.

S2. Elaborarea unui plan individual/ de grup pentru management al timpului (învăţare şi carieră).

S2. Autoevaluarea practicării unui stil de viaţă sănătos conform grilelor de analize.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

7. BIBLIOGRAFIE ŞI RESURSE

1. www.edu.ro Programa şcolară pentru aria curriculară Consiliere şi Orientare, aprobată prin Ordinul Ministrului Nr. 5286/ 09.10.2006 (Cls. I- IV/ Cls. V- VIII).

2. Băban A. (coord.), Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Cluj-Napoca, Psinet, 2001.

3. Jigău, M. (coord.), Consiliere şi Orientare. Ghid metodologic. Bucureşti, CNC, 2001.

4. www.accac.org.uk/pse_framework/PSE.html Personal and Social Education. Qualifications. Curriculum and Assessment Authority for Wales, 2000.

5. www.edu.gov.on.ca/eng/document/curricul/ecu85107.pdf Personal Life Management: Curriculum Guideline. Ontario Ministry of Education, 1985.

6. www.cedefop.europa.eu Career development at work, A review of career guidance to support people in employment, Cedefop Panorama series; 151 Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2008, European Centre for the Development of Vocational Training, 2008.

7. Legea educaţiei naţionale, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 18/10.I.2011.

8.  „Memorandum privind învăţarea permanentă“, elaborat de Comisia Europeană, Barcelona, 2000.

9. http://register.consilium.eu.int/pdf/en/04/st09/st09286.en04.pdf (2004).

10. http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/08/st15/st15030.en08.pdf (2008).

11. www.acces-la-educatie.edu.ro Raportul de monitorizare şi evaluare a programului „A doua

şansă“ în România (octombrie, 2007).

12. Ulrich, C., Studiu de impact, Programele Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavatajate”, Bucureşti, 2009.

Programa şcolară  Consiliere şi orientare  Nivelurile I-IV

AUTOR

Prof. Marcela Claudia Marcinschi Călineci, C.M.B.R.A.E.

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

REFERENŢI

dr. Speranţa Ţibu, cercetător ştiinţific Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

CUNOAŞTEREA MEDIULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“– învăţământ primar NIVELUL al III-lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina Cunoaşterea mediului elaborată pentru programul „A doua şansă“– învăţământ primar ţine seama de caracteristicile grupului ţintă. Astfel, s-a pornit de la premisa că beneficiarii programului deţin o serie de cunoştinţe şi reprezentări empirice sau semiştiinţifice despre mediul în care trăiesc, precum şi abilităţi în utilizarea unor instrumente de experimentare pe care le-au acumulat prin observări spontane, nesistematizate, experienţe subiective şi acţiuni proprii, generate de nevoi şi interese situaţionale personale. Prin urmare, predarea-învăţarea disciplinei Cunoaşterea mediului vizează esenţializarea, aplicarea, aprofundarea, conexarea şi conferirea caracteristicilor de durabilitate, mobilitate şi orientare ştiinţifică a informaţiilor deja existente. Se urmăreşte ca prin dirijarea de către cadrul didactic a activităţii elevului (observarea, investigarea, experimentarea, explorarea, exersarea, comunicarea, activitatea practică), acesta să devină capabil să-şi explice acţiunea unor legi universale, obiective, fără un grad ridicat de teoretizare, legi la care să se raporteze pentru a transforma natura în beneficiul său, fără a periclita echilibrul ei.

La nivelul personalităţii subiectului instruit se urmăreşte ca din spectator pasiv la transformările obiective din mediul în care trăieşte, să devină un individ care să formuleze ipoteze, capabil să-şi explice „de ce?“, „cum?“, „în ce măsură?“ şi „cu ce consecinţe?“ se produc schimbările mediului şi să desprindă concluzii. Din receptor întâmplător al informaţiilor spontane şi aleatorii, să devină o persoană capabilă să caute informaţia în surse a căror existenţă o conştientizează, să o utilizeze şi să o aplice în rezolvarea problemelor proprii sau colective, să declanşeze sau să reproducă situaţii care să-i permită explorarea şi investigarea. Din „victimă“ a fenomenelor pe care nu le înţelege, să devină persoană capabilă să-şi explice cauzele şi consecinţele acestora şi să aibă atitudini şi conduite ecologice.

Programa propune un studiu integrat al mediului înconjurător (ştiinţe, tehnologie, ecologie, sănătate), cu obiective şi conţinuturi din curriculumul nucleu corespunzătoare celor din învăţământul primar de masă, dar concentrate, adaptate, sistematizate şi organizate diferit, în acord cu particularităţile învăţării adulţilor şi timpul redus destinat învăţării.

Noutatea acestei programe constă în

 introducerea unor teme, marcate prin scriere cu caractere aldine, pentru studiul selectiv al unor conţinuturi în contextul particularităţilor locale;

 introducerea unor conţinuturi facultative, marcate cu asterisc (*);

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

 prezentarea unor sugestii metodologice care susţin abordarea interdisciplinară şi transdisciplinară a conţinuturilor;

 atribuirea unui nume semnificativ modulului: Mediul în care trăim;

 elaborarea standardelor curriculare de performanţă a elevilor la final de modul.

Obiectivele cadru vizează formarea de aptitudini şi competenţe cheie ştiinţifice şi tehnologice, lingvistice (în limba maternă), antreprenoriale, civice, interpersonale şi sociale. Acestea sunt în concordanţă cu obiectivele cadru ale discplinei Cunoaşterea mediului din ciclul primar şi sunt coerente cu cele pentru ciclul secundar inferior al programului „A doua şansă“. Fiecare obiectiv cadru capătă un grad mai mare de specificitate, prin defalcarea pe obiective de referinţă.

Conţinuturile asociate obiectivelor de referinţă, organizate pe unităţi, sunt propuse a fi abordate în activităţi de învăţare pentru care programa oferă sugestii. Cadrul didactic va adapta studiul disciplinei Cunoaşterea mediului la particularităţile clasei, stabilind ordinea de abordare a conţinuturilor din trunchiul comun şi selectând, în funcţie de nevoile şi interesele elevilor, cel puţin două dintre temele particularizate la comunitatea locală (scrise cu aldine) şi dintre cele propuse studiului facultativ (notate cu asterisc).

Pentru fiecare modul sunt prezentate, în termeni de capacităţi, standardele curriculare de performanţă. Ele orientează activitatea de predare-învăţare-evaluare şi autoevaluare concepută de cadrul didactic şi reprezintă condiţii pe care trebuie să le îndeplinească elevii pentru a primi certificatul de absolvire al modulului respectiv.

Structura programei este următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

2. OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ŞI ABILITĂŢILOR DE OBSERVARE, EXPLORARE, INVESTIGARE A REALITĂŢII, PRIN FOLOSIREA UNOR INSTRUMENTE ŞI PRACTICI ŞTIINŢIFICE

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA TERMINOLOGIA SPECIFICĂ, PRIN DESCRIEREA ŞI EXPLICAREA FENOMENELOR/LEGILOR OBIECTIVE, RELAŢIILOR ŞI INTERRELAŢIILOR DIN MEDIUL NATURAL

3. FORMAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, PRIN STIMULAREA INTERESULUI FAŢĂ DE PĂSTRAREA UNUI MEDIU ECHILIBRAT ŞI A PROPRIEI SĂNĂTĂŢI

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ŞI ABILITĂŢILOR DE OBSERVARE, EXPLORARE, INVESTIGARE A REALITĂŢII, PRIN FOLOSIREA UNOR INSTRUMENTE ŞI PRACTICI ŞTIINŢIFICE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1. Să descrie caracteristici observabile ale mediului înconjurător

 exerciţii de recunoaştere în imagini sau în realitate a unor fenomene şi corpuri, medii de viaţă, caracteristici ale acestora, forme de relief, floră şi faună, relaţii de hrănire;

 exerciţii de exprimare prin mijloace verbale, sub formă de enumerare, descriere, povestire a fenomenelor observate în mediul înconjurător;

 exerciţii de comunicare în scris, sub formă de rapoarte, fişe, tabele, grile, scheme, eseuri a etapelor fenomenelor supuse observării;

 reproducerea prin mijloace practice (desene, colaje, modele, machete, dispozitive) a informaţiilor desprinse prin observaţie în situaţii reale sau simulate;

 exerciţii de selectare dintr-o listă dată de termeni a

„cuvintelor cheie“ care corespund descrierii şi explicării unor fenomene produse, a relaţiilor dintre etapele unui experiment realizat, a concluziilor desprinse etc.;

 exerciţii de recunoaştere şi denumire, folosind limbajul propriu, a fenomenelor din natură, reproduse în condiţii de laborator (de exemplu, propagarea luminii, formarea zilelor şi a nopţilor, formarea

anotimpurilor, circuitul apei în natură);

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

 formularea orală sau în scris a răspunsurilor la întrebările cadrului didactic sau ale colegilor, formularea orală sau în scris de întrebări care solicită descrierea unor aspecte observate în natură;

 exerciţii de enunţare în manieră proprie a ipotezelor, a modificărilor produse, a demersurilor întreprinse, a concluziilor şi a rezultatelor obţinute în urma experimentelor efectuate individual sau pe grupe (pentru conţinuturi precum: proprietăţile fizice ale resurselor solului şi ale subsolului, adaptări ale vieţuitoarelor la factorii de mediu, rolul oxigenului în respiraţie);

 exerciţii de identificare a necesarului de materiale şi a condiţiilor ce trebuie respectate pentru efectuarea unui experiment propus sau ales;

 identificarea ipotezelor, a demersului experimental şi

a concluziilor, ca etape ale unui experiment.

1.2. Să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date

 efectuarea unor operaţii succesive – etape ale unor experimente efectuate cu scopul de a constata produ- cerea unor fenomene, având drept suport instructajul verbal sau scris, imagini sau scheme etc.;

 simularea unor fenomene din natură în activităţi individuale sau pe grupe, folosind trusa de laborator şi/sau substitute ale elementelor din natură;

 notarea, schematizarea, reprezentarea grafică, completarea unui tabel cu observaţii parţiale, pentru etapele unui experiment propus sau ales, precum şi a rezultatelor şi concluziilor desprinse;

 simularea de experimente în activităţi de învăţare asistată de calculator;

 formularea orală/în scris a unor enunţuri logice de

tipul „dacă … atunci“, care să redea relaţiile dintre fenomene şi procese din natură.

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

1.3. Să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură

 completarea unor scheme, enunţuri eliptice care descriu sau exprimă relaţii şi interrelaţii între fenomene, transformări etc. (de exemplu, lanţuri trofice, adaptări ale organismului vieţuitoarelor la schimbările din mediu, surse, forme, consecinţe şi moduri de prevenire a poluării);

 interpretarea unor fenomene vizionate în fragmente de filme documentare sau înregistrări video/audio, având ca repere chestionare, planuri de idei, cuvinte cheie;

 ordonarea etapelor prin care se manifestă fenomenele în succesiune logică, având la dispoziţie desene, scheme, imagini, puzzle-uri, fragmente de text etc.;

 dezbaterea modalităţilor de protejare a resurselor naturale;

 confecţionarea unor dispozitive în miniatură (de exemplu, dispozitive care să producă energie, folosind ca sursă forţa apei sau mişcarea aerului, confecţionarea unei sere);

 descrieri verbale ale etapelor din procesul tehnologic specific prelucrării unor materiale, precizând fenomenele care se produc;

 ordonarea etapelor unor fenomene în activităţi de

învăţare asistate de calculator.

1.4. Să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie

 activităţi de organizare ergonomică a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea (dispunerea mobilierului în funcţie de sursele de lumină şi căldură, iluminare corespunzătoare şi aerisirea sălii de clasă, cultivarea şi îngrijirea plantelor ornamentale, a unor zarzavaturi, legume etc.);

 confecţionarea de machete, dispozitive în miniatură şi

obiecte practice necesare în activitatea zilnică, precizând fenomenele care intervin.

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA TERMINOLOGIA SPECIFICĂ, PRIN DESCRIEREA ŞI EXPLICAREA FENOMENELOR/LEGILOR OBIECTIVE, RELAŢIILOR ŞI INTERRELAŢIILOR DIN MEDIUL NATURAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător

 redarea prin desen a elementelor şi fenomenelor din natură, precum şi a relaţiilor dintre acestea (de exemplu, lanţuri trofice);

 reconstituirea unor enunţuri formulate în limbaj specific disciplinei, prin punerea în corespondenţă a cauzelor care produc fenomenele cu efectul acestora;

 ordonarea în succesiune logică a unor enunţuri în care este utilizată terminologia specifică sau imagini care prezintă relaţiile dintre sisteme;

 selectarea dintr-o listă dată de termeni specifici a termenilor „cheie“ care corespund descrierii şi explicării unor fenomene produse sau relaţiilor între etapele unui experiment realizat etc.;

 simularea unor fenomene observate şi explicarea orală sau în scris a proceselor şi a rezultatelor, folosind limbajul specific;

 completarea unor fişe de observaţii, grile, tabele de date în timpul realizării experimentelor şi interpretarea prin grafice sau verbal a acestora;

 comentarea unor informaţii despre fenomenele studiate prin transpunerea limbajului specific disciplinei în limbaj comun sau invers;

 descrierea verbală/în scris a modificărilor observate în situaţia efectuării experimentelor sau în urma vizionării de secvenţe video sau filme documentare;

 comunicarea verbală în situaţia unor studii de caz, a asaltului de idei, a interpretărilor de rol, a unor vizite şi excursii tematice sau pe baza unor suporturi intuitive (desene, înregistrări video, planşe, colaje, schiţe) a

propriilor observaţii şi concluzii (de exemplu, pentru

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

conţinuturile: surse de poluare, consecinţe ale poluării,

mijloace de protecţie a mediului).

2.2. Să comunice prin maniere diverse observaţii şi concluzii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/sau sistemele studiate

 întocmirea şi prezentarea unor colecţii personale sau colective de articole din ziare şi reviste în care sunt descrise aspecte legate de mediul înconjurător (schimbări ale caracteristicilor anotimpurilor, poluare, hazarde naturale);

 realizarea unor proiecte de învăţare pe teme date sau alese (de exemplu, efectul factorilor de mediu asupra vieţuitoarelor, adaptări ale vieţuitoarelor la factorii de mediu, poluare);

 susţinerea unor referate întocmite pe baza consultării unor surse de specialitate recomandate de cadrul

didactic sau identificate personal.

3. FORMAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, PRIN STIMULAREA INTERESULUI FAŢĂ DE PĂSTRAREA UNUI MEDIU ECHILIBRAT ŞI A PROPRIEI SĂNĂTĂŢI

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism

 identificarea unor factori de risc: expunerea la variaţii de temperatură, soare, aglomerări urbane, zgomote, atmosferă poluată;

 descrierea unor posibile metode de protejare a mediului la factorii de risc identificaţi, cu par- ticularizări la comunitatea locală;

 rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţii problemă, ipotetic formulate (de exemplu, „Ce s-ar putea face dacă toate apele râurilor ar fi poluate?“);

 jocuri de rol/simulări ale unor situaţii de criză în care trebuie să intervină (de exemplu, să acorde primul aju- tor în caz de arsuri, asfixiere, gripă, boli contagioase);

 activităţi practice susţinute în folosul comunităţii,

orientate după specificul acesteia.

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

A. Factorii de mediu

1. Soarele - sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină/întuneric, zi/noapte, anotimpuri.

 Lumina şi căldura Soarelui.

 *Comportamentul luminii: umbra şi penumbra, vizibilitatea corpurilor.

 Mişcarea de rotaţie a Pământului, formarea zilelor şi a nopţilor. Mişcarea de revoluţie a Pământului, formarea anotimpurilor.

 *Planetele Sistemului Solar.

 Modificări şi adaptări ale lumii vii determinate de alternanţa zi-noapte şi de succesiunea anotimpurilor.

 *Migraţia păsărilor. Activităţi ale oamenilor specifice fiecărui anotimp.

2. Aerul

 Proprietăţile şi *compoziţia aerului. Temperatura şi mişcările aerului.

 *Oxigenul şi respiraţia vieţuitoarelor.

 Energia vântului.

 Surse şi consecinţe ale poluării aerului. Măsuri de prevenire a poluării aerului.

3. Apa

 Proprietăţile apei.

 Stările de agregare ale apei. Fenomene ale naturii: ploaia, ninsoarea, ceaţa, *curcubeul.

 Energia apei. *Circuitul apei în natură. *Oceanul planetar.

 Flora şi fauna acvatică – relaţii de hrănire.

 Surse şi consecinţe ale poluării apei. Măsuri de prevenire a poluării apelor.

B. Resursele solului şi subsolului

1. Soluri, roci, minerale, combustibili, lemn, hrană. Protejarea acestor resurse.

2. Pădurea – mediu de viaţă. Varietatea resurselor pădurii. Pădurea din zona geografică a comunităţii locale.

3. Grădina şi livada - medii de viaţă.

4. Flora, fauna şi activităţile oamenilor din zonele de câmpie şi luncă, deal şi munte.

*Relieful României (unităţile mari de relief).

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

5. SUGESTII METODOLOGICE

Curriculumul disciplinei Cunoaşterea mediului urmăreşte ca în baza obiectivelor propuse să ofere elevilor care frecventează modulul „Mediul în care trăim“ un volum redus de informaţii ştiinţifice, dar cu un pronunţat caracter operaţional. Valorificând informaţia şi experienţa acumulată şi completând-o cu cea propusă de programă, elevii vor dobândi o serie de competenţe specifice, utilă într-o abordare ulterioară, diferenţiată după domeniile ştiinţifice de interes personal sau necesare pentru continuarea studiilor. De asemenea, ei îşi vor structura un set de valori şi atitudini morale faţă de mediul înconjurător şi faţă de propria persoană.

Curriculumul disciplinei Cunoaşterea mediului creează condiţii pentru ca elevii, asistaţi de cadrul didactic, să-şi formeze competenţe generale în ritm propriu, prin efort propriu, în contexte adaptate comunităţii locale. Prin urmare, strategia didactică trebuie axată pe

 accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate în activitatea de predare-învăţare, în scopul dezvoltării capacităţilor de a opera cu informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite, de a verifica ipoteze şi de a căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);

 aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor (în scopul transformării cursantului în subiect al propriei instruiri şi educaţii);

 o îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea din surse de informaţie variate, observaţia proprie, exerciţiul individual, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe etc.), cu activităţile care solicită efortul colectiv (de echipă, de grup), de genul discuţiilor şi al proiectelor tematice de învăţare;

 folosirea unor metode care să favorizeze intervenţia nemijlocită a elevului în realizarea experimentului;

 motivarea elevilor prin asigurarea posibilităţii de transfer a ceea ce au învăţat la rezolvarea unor probleme de interes personal şi/sau al comunităţii locale.

Prin urmare, activităţile de învăţare trebuie axate pe

 prelucrarea variată a informaţiilor transmise şi transferarea lor în contexte diferite;

 solicitarea unor corelaţii intradisciplinare şi interdisciplinare;

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

 antrenarea elevilor în utilizarea independentă a diverselor surse de informare: cărţi, reviste, afişe, dicţionare, atlase, site-uri de specialitate etc., pentru a dobândi autonomie în cunoaşterea realităţii şi comportament civic;

 introducerea conţinuturilor pornind de la ceea ce este cunoscut elevilor, către ceea ce este mai puţin familiar, utilizând moduri diferite de antrenare a gândirii;

 organizarea unor activităţi diferenţiate care să permită rezolvarea de către elev a sarcinii în ritm propriu;

 îmbinarea activităţilor independente individuale cu cele pe grupe, prin cooperare;

 sugerarea unui algoritm al învăţării, prin ordonarea sarcinilor, astfel încât elevul să deprindă tehnici de muncă intelectuală;

 prezentarea unor situaţii problemă care să solicite elevul să decidă asupra unei alternative de soluţionare din mai multe posibile.

Demersul didactic propus prin actuala programă, ca şi în cazul învăţământului primar de masă, este orientat spre

 dirijarea atenţiei voluntare a subiecţilor spre fenomenele din mediul înconjurător familiar, propuse a fi studiate şi a relaţiilor dintre componentele acestora;

 înţelegerea şi explicarea prin limbaj specific a fenomenelor naturale observate sau evidenţiate;

 succesiunea etapelor de desfăşurare a fenomenelor naturale observate, după criteriul logic;

 iniţierea şi realizarea unor investigaţii, pornind de la tematica propusă;

 derularea experimentelor ca succesiune de etape care presupun formulare de ipoteze şi verificare a acestora;

 formarea deprinderii de a anticipa evoluţia fenomenelor studiate, pornind de la condiţiile existente;

 înregistrarea datelor în tabele, scheme, diagrame şi interpretarea lor ulterioară, pentru a desprinde concluzii;

 formarea obişnuinţei de a utiliza simboluri pentru a reprezenta, clasifica şi rezuma concluziile unor experimente.

În întocmirea planificării calendaristice este utilă parcurgerea următoarelor etape

 asocierea obiectivelor de referinţă cu conţinuturile;

 selectarea, adaptarea şi accesibilizarea conţinuturilor în raport cu interesele şi posibilităţile grupului de elevi, precum şi în raport de cele individuale, ţinând totodată seama de resursele materiale şi umane existente în clasă/şcoală/comunitate;

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

 organizarea conţinuturilor în unităţi de învăţare;

 stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare şi a momentelor destinate evaluării;

 alocarea timpului util parcurgerii fiecărei unităţi de învăţare, în concordanţă cu obiectivele de referinţă şi conţinuturile vizate.

Este de preferat ca planificarea calendaristică a disciplinei Cunoaşterea mediului să fie articulată cu cele ale celorlalte discipline de studiu, pentru ca anumite subiecte să poată fi abordate interdisciplinar şi pluridisciplinar, în blocuri de ore sau ore mixte, în cadru mai puţin formal. O astfel de abordare conferă un caracter funcţional şi practic cunoştinţelor noi asimilate de elevi.

Fiecare unitate de învăţare va fi detaliată cu specificarea obiectivelor de referinţă ce se urmăresc, a activităţilor de învăţare, a demersului didactic (resursele temporale, strategia didactică, resursele materiale) şi a formelor de evaluare practicate.

Pentru evaluarea performanţelor elevilor se recomandă metode adaptate particularităţilor de vârstă ale acestora şi specificului disciplinei. Se vor folosi mai frecvent evaluări prin probe practice şi orale şi mai rar, prin probe scrise.

Sunt recomandate următoarele

 metode în care predomină acţiunea practică, operaţională, reală: lucrările practice, experimentul, studiul de caz, simularea (machete şi dispozitive, joc de rol, pe calculator);

 metode în care predomină conversaţia: explicaţia, expunerea, conversaţia euristică, dezbaterea, problematizarea, brainstormingul, convorbirea cu oponent, masa rotundă, Panel;

 întocmirea de proiecte tematice de învăţare care solicită activitatea cu materiale tipărite: consultarea în timpul lecţiilor a atlaselor, enciclopediilor, dicţionarelor, articolelor din presă, a printurilor cu informaţii identificate pe site-urile specifice etc.

Observaţiile privind comportamentul elevilor vor putea fi consemnate în fişe şi în liste de verificare şi de inventar, constituind file din portofoliul personal. Pentru a surprinde progresul elevului, în portofoliu se pot adăuga: înregistrări audio sau video de la activităţi individuale sau de grup, fotografii ale machetelor, dispozitivelor realizate, postere, materiale scrise, răspunsuri la chestionare aplicate, rapoarte de autoevaluare şi interevaluare, diplome de participare, adeverinţe primite de elev la activităţi specifice disciplinelor Cunoaşterea mediului şi Ştiinţe. O parte a filelor portofoliului poate fi rezultatul unor activităţi ce solicită abilităţi de utilizare a calculatorului.

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

Se recomandă ca evaluarea să fie stimulativă, să valorifice punctele forte ale fiecărui elev, să se axeze pe obiective importante, să se realizeze prin metode variate, permanent în concordanţă cu ceea ce s-a predat în procesul de instruire şi cu specificul comunităţii.

Performanţele menţionate în standardele curriculare de la finalul fiecărui modul sunt formulate în termeni de capacităţi şi reprezintă nivelul minim pe care fiecare elev trebuie să-l atingă pentru a fi considerat promovat.

Conţinuturile propuse pentru temele şi conţinuturile facultative nu vor constitui subiecte pentru probele de evaluare (în sensul că nu se vor solicita astfel de informaţii), însă pot fi introduse ca suport care să solicite elevului să aplice competenţele dobândite.

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiective cadru

Standard

1. Dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de observare, explorare, investigare a realităţii prin folosirea unor instrumente şi practici ştiinţifice

S1 Prezentarea unor caracteristici observabile ale mediului înconjurător.

S2 Identificarea relaţiilor dintre fenomene pe baza unor criterii.

S3 Utilizarea instrumentelor şi procedeelor simple în activităţi experimentale de descoperire a naturii.

2. Formarea capacităţii de a utiliza terminologia specifică prin descrierea şi explicarea fenomenelor/legilor obiective, relaţiilor şi interrelaţiilor din mediul natural

S4 Prezentarea unor observaţii referitoare la fenomene, evenimente, sisteme din mediul înconjurător.

S5 Descrierea producerii unor fenomene şi procese din natură.

S6 Prezentarea unor cauze şi urmări ale succesiunii unor fenomene şi procese din natură.

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

7. BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Cunoaşterea mediului – programa şcolară pentru clasele I şi a II-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.

2. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ştiinţe – programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.

3. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, Ghidul programului de informare/formare a institutorilor

/învăţătorilor – Curriculum pentru clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2003.

4. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul Naţional pentru Curriculum, Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor şcolare, Editura Aramis, Bucureşti, 2001-2002.

5. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, STEP BY STEP, Un program pentru copii şi familii. Predarea orientată după necesităţile copilului, C.E.D.P. Step by Step – România.

6. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, STEP BY STEP, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate după necesităţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step – România.

7. Kidd, James Robbins, Cum învaţă adulţii, Pedagogia secolului XX, EDP, Bucureşti, 1981.

8. Löwe, Hans, Introducere în psihologia învăţării la adulţi, Pedagogia secolului XX, EDP, Bucureşti, 1978.

9. Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială, Cristian-George Pârâială, Ştiinţe ale naturii-auxiliar al manualelor alternative-clasa a IV-a, Editura Euristica, Iaşi, 2006.

10. Ligia Sarivan, Roxana Gavrilă, Daniela Stoicescu, Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev, lucrare din seria Module pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, elaborată în cadrul proiectului de Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009.

Programa şcolară  Cunoaşterea mediului  Nivelul al III-lea

AUTOR

Prof. pentru învăţământ primar Gabriela Dumitru

Şcoala cu clasele I-VIII nr. 113, G-ral David Praporgescu, sector 4, Bucureşti

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

FORMARE CIVICĂ GENERALĂ: EDUCAŢIE CIVICĂ

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ – învăţământ primar

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul curriculum pentru disciplina Educaţie civică este elaborat în cadrul programului

„A doua şansă” – învăţământ primar, care îşi propune integrarea populaţiei tinere (care nu a urmat integral sau deloc cursurile învăţământului obligatoriu) în societate şi pe piaţa muncii.

Programa şcolară pentru disciplina Educaţie civică este elaborată în conformitate cu textul Legii educaţiei naţionale, în special în articolele 3 şi 4 referitoare la idealul educaţional şi la finalităţile învăţământului, dar şi cu spiritul şi recomandările actuale referitoare la realizarea coeziunii sociale. Colaborare, pluralism şi alternativă, individualizare, centrare pe elev, cultivarea diversităţii, respectarea celuilalt ca persoană – chiar şi când este mai puţin instruit – sunt aspecte incluse în coeziunea socială şi dau disciplinei Educaţie civică un statut diferit de cel avut în educaţia şcolarilor mici.

Beneficiarii programului „A doua şansă“ – învăţământ primar sunt persoane care nu au urmat în perioada copilăriei şcoala primară sau care nu au finalizat acest nivel de studii. Acest fapt devine, din perspectiva disciplinelor civice, un avantaj, experienţa socială şi participarea pe piaţa muncii a elevilor din proiect asigurând un nivel de cunoaştere care să permită reintegrarea mai uşoară în lumea şcolii. Datorită acestui fapt, modulul de Educaţie civică (reprezentând corespondentul programelor pentru clasele a III-a şi a IV-a din cadrul ciclului primar al învăţământului de masă) poate fi realizat în două moduri alternative

a. după parcurgerea modulelor pentru nivelurile I şi al II-lea, în ordinea obişnuită a succesiunii curriculare; această opţiune respectă „ordinea cronologică“ a disciplinelor repartizate pe ani de studiu după particularităţile cursanţilor mici;

b. în primele săptămâni de şcoală, ca modul introductiv, folosindu-se valenţa lui social- integratoare şi nevoia de acomodare a cursanţilor la rigorile sistemului educaţional şi ale grupului de învăţare.

Caracterizat prin flexibilitate, modularitate, adecvare şi centrare pe elev, metodologia programului „A doua şansă“ – învăţământ primar, recomandă începerea cursurilor cu Educaţia civică (şi atunci când noii elevi nu ştiu încă să scrie şi să citească). A doua soluţie este recomandată instituţiilor organizatoare a programului „A doua şansă“ pentru că ea ar putea arăta elevilor, dincolo de cuvinte, că deşi sunt în clasele mici, ei sunt trataţi ca adulţi a căror experienţă socială este recunoscută.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

Rolul disciplinelor civice în sistemul celei de-a doua şanse poate fi conturat prin

 nevoia de a-i integra pe elevi în colectivul de învăţare, de a le spori încrederea în posibilităţile lor de a finaliza cursurile şi de a le întări motivaţia pentru parcurgerea şi finalizarea programului;

 exersarea unui comportament civic democratic atât în grupul mic al clasei, cât şi în grupurile mai mari ale comunităţii, dezvoltarea capacităţii de a observa şi inţelege puncte de vedere care ţin de contexte culturale diferite;

 necesitatea de alfabetizare civică (chiar şi înaintea alfabetizării propriu-zise) prin familiarizarea cu limbajul, tematizările şi activităţile de învăţare specifice, cu comporta- mentul activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, cooperant, autoevaluativ şi dezvoltarea capacităţii de a comunica constructiv în situaţii sociale diferite;

 nevoia de a dezvolta capacitatea de a manifesta solidaritate, capacitatea de a relaţiona eficient cu instituţiile din domeniul public;

 capacitatea de a conştientiza şi înţelege identitatea culturală naţională în interacţiune cu identitatea culturală a Europei şi a restului lumii;

 posibilitatea de a valorifica experienţa specifică dobândită, prin accentuarea dimensiu- nilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participării şi a comunicării sociale responsabile.

Curriculumul se adresează cadrelor didactice şi elevilor. Informaţiile factuale, exemplele, cazurile sau situaţiile folosite ca referinţă pentru activităţile cu elevii pot fi alese în funcţie de specificul clasei, al unor elevi, al comunităţilor locale etc. Curriculumul este orientativ în ceea ce priveşte conţinuturile şi metodele. Obiectivele sunt prezentate sub forma obiectivelor-cadru şi a obiectivelor de referinţă, formulate în raport cu o anumită selecţie a activităţilor de învăţare, în acelaşi fel în care sunt elaborate toate programele şcolare pentru învăţământul primar.

Legea educaţiei naţionale (Art. 68.) precizează pentru Curriculumul Naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial opt domenii de competenţe cheie, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini. Printre acestea se numără şi competenţele sociale şi civice, competenţele antreprenoriale, competenţa de a învăţa să înveţi, competenţele de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale. Programa de Educaţie civică este construită astfel încât aceste competenţe să poată fi dezvoltate. La baza conţinutului acestui curriculum stă presupoziţia că persoanele sunt egale, că toate au raţiune, sentimente, acţionează, au voinţă. Cursanţii înscrişi nu au avut toţi şi nici permanent experienţa egalităţii. Este un prilej să afle şi să se simtă bine ca persoane.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

Cursurile ar putea începe cu Educaţia civică tocmai pentru că tematica disciplinei pleacă de la sine (ca persoană) către ceilalţi ca grup mic (familie, prieteni, clasa de la şcoală), comunitate locală, popor al unei ţări. Spiritul acestui curriculum este al toleranţei, al acceptării diferenţelor, al colaborării şi sprijinului. Toate acestea nu sunt sinonime cu ajutorul din milă. Mila degradează şi nu stimulează voinţa celui care este ajutat. Elevii din clasele din programul „A doua şansă“ sunt persoane care trebuie să aibă exerciţiul demnităţii umane şi al acţiunii comunitare în spiritul coeziunii sociale, înainte de instrucţia şcolară. Conţinutul disciplinelor din aria educaţiei/culturii civice este tocmai despre această problematică. Rezultă de aici că disciplina Educaţie civică poate transforma elevii în persoane motivate, mulţumite că sunt persoane şi că trăiesc tocmai în comunitatea în care sunt, bucuroase că au tocmai cadrele didactice pe care le au, surprinse că la şcoală este frumos, nu tocmai greu pentru că este vorba despre ceea ce ei ştiu sau cred că ştiu cel mai bine: despre fiecare dintre ei. Acest fapt ar putea să îi încurajeze şi să îi stimuleze să continue programul. Se poate spune chiar mai mult, reuşita modulului de Educaţie civică va influenţa decisiv participarea la cursurile celelalte.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

2. OBIECTIVE CADRU

1. UTILIZAREA CORECTĂ A LIMBAJULUI DIN SFERA VALORILOR CIVICE

2. RESPECTAREA NORMELOR DE COMPORTARE ÎN SOCIETATE

3. EXERSAREA RELAŢIONĂRII DEMOCRATICE ÎN CADRUL GRUPURILOR SOCIALE

4. MANIFESTAREA UNOR ATITUDINI CONSTRUCTIVE, POZITIVE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ACTIVITATEA GRUPURILOR DIN CARE FAC PARTE ŞI A EXPRIMĂRII OPINIILOR PERSONALE LEGATE DE ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN CADRUL COMUNITĂŢII LOCALE

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. UTILIZAREA CORECTĂ A LIMBAJULUI DIN SFERA VALORILOR CIVICE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul studierii discipli-

nei, elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele activităţi

1.1. Să recunoască şi să descrie înţelesul unor termeni specifici

limbajului civic

- găsirea termenilor potriviţi pentru exemple date de elevi.

1.2. Să exprime oral şi în scris enunţuri simple cu referire la situaţii diferite

de viaţă cu conţinut civic

- realizarea unor povestiri, dialoguri; punerea unor întrebări;

- completarea unor propoziţii;

- rezolvarea şi comentarea unor probleme civice date.

2. RESPECTAREA NORMELOR DE COMPORTARE ÎN SOCIETATE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul studierii discipli-

nei, elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele activităţi

2.1. Să identifice cazuri de respectare şi cazuri de nerespectare a regulilor şi

normelor de comportare

- recunoaşterea în situaţii date a cazurilor de respectare şi de încălcare a normelor sociale.

2.2. Să identifice reguli cu privire la raporturile persoanei cu „lucrurile“, cu „plantele şi animalele“ şi

cu „ceilalţi oameni“

- exemplificarea raporturilor dintre persoane;

- jocuri de rol pe teme date.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

3. EXERSAREA RELAŢIONĂRII DEMOCRATICE ÎN CADRUL GRUPURILOR SOCIALE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul studierii discipli-

nei, elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele activităţi

3.1. Să identifice grupurile sociale din care face parte: familie, grup de prieteni, colegi de clasă, grup de muncă etc. şi să formuleze reguli de comportare în

grup

3.2. Să formuleze criterii simple în funcţie de care se pot constitui diferite grupuri

cum ar fi: vrem să fim admişi într-un grup şi nu suntem; vrem să ieşim dintr-un grup şi nu putem.

3.3. Să descrie într-o manieră clară şi concisă diferite relaţii sociale de

grup

indicarea argumentată a comportamentului adecvat.

3.4. Să dovedească dorinţă de participare la activitatea unor grupuri

- discutarea despre grupuri diferite pe baza unor exemple date;

- realizarea unei colecţii de exemple din viaţa comunităţii şcolare;

- întâlniri ale elevilor cu reprezentanţi ai comunităţii locale şi discutarea unei probleme reale a grupului lor.

- imaginarea unor situaţii faţă de care să precizeze cum ar acţiona dacă ar face parte din diferite grupuri;

- exemplificarea comportamentelor indicate în situaţii diverse,

- folosirea povestirii, dramatizării pentru evidenţierea unor relaţii sociale de grup;

- analiza independentă a unor situaţii (conflictuale sau nu) date şi

- imaginarea unor activităţi pentru membrii grupurilor din care face parte;

- realizarea semestrială a unor activităţi comune clasei;

- inventarierea unor situaţii reale din cadrul comunităţii şcolare şi de cartier în care intervenţia lor ar fi bine-venită.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

4. MANIFESTAREA UNOR ATITUDINI CONSTRUCTIVE, POZITIVE

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ACTIVITATEA GRUPURILOR DIN CARE FAC PARTE ŞI A EXPRIMĂRII OPINIILOR PERSONALE LEGATE DE ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN CADRUL COMUNITĂŢII LOCALE

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul studierii discipli-

nei, elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului se recomandă următoarele activităţi

4.1. Să formuleze enunţuri simple pro şi contra în soluţionarea unor dileme /

probleme civice

4.2. Să descrie acţiuni care necesită luarea unor decizii în cadrul comunităţii

4.3. Să exprime o opinie personală referitoare la o problemă a comunităţii (de exemplu, amplasarea unei construcţii; modul de colectare şi depozitare a deşeurilor; păşunatul în spaţii publice; programul localurilor din cartier; distribuirea unor ajutoare

în caz de inundaţii ş.a.)

- discutarea în grup şi soluţionarea unei dileme/probleme civice;

- redactarea unei scrisori în care să se exprime un punct de vedere despre o problemă reală.

- comentarea unor texte şi imagini cu conţinut civic, ce necesită luarea unor decizii şi exprimarea unei opinii personale;

- comentarea unor situaţii prezentate de mass-media;

- discutarea unor filme.

- exprimarea unor puncte de vedere personale în probleme de interes comunitar (scrisori, memorii, petiţii);

- organizarea unor campanii de prezentare, informare a publicului pe o temă dată;

- implicarea elevilor în activităţi voluntare la nivelul comunităţii.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Titlul modului: Despre persoană

I. Persoana

Persoana mea. Persoana lui (ei). Ce înseamnă să fim persoane? Persoane cu nevoi speciale. Trăsături morale ale persoanei

- încrederea în sine şi în celălalt/lipsa de încredere;

- respectul/lipsa de respect;

- curaj/frică/laşitate;

- bunătate/răutate;

- sinceritate/minciună;

- modestie/lipsă de modestie.

II. Raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele

1. Raporturile noastre cu lucrurile

- Lucrurile care ne exprimă: camera mea, îmbrăcămintea, cartea, tehnica, arta.

- Atitudini faţă de lucruri: grijă, brutalitate, proprietate.

- Nevoia de lucruri. Lucrul ca instrument de joc, învăţare, muncă.

2. Raporturile noastre cu animalele şi plantele

- Atitudini faţă de animale şi plante: grijă, brutalitate, compasiune, iubire, respect, frică.

III. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni

1. Grupuri din care facem parte

- familia;

- grupul de prieteni;

- grupul de învăţare.

2. Relaţii dintre oameni în cadrul grupului

- de rudenie;

- de prietenie;

- de colaborare şi de competiţie;

- de autoritate (conducătorul grupului, supunerea, invidia, revolta, admiterea - respingerea din / de către grup).

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

3. Manifestarea relaţiilor dintre oameni în diferite situaţii

- situaţii „normale“ (desfăşurarea unor activităţi, obţinerea unor drepturi, relaţii cu diferite autorităţi);

- situaţii „limită“ (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea).

4. Reguli ale grupului: drepturi şi îndatoriri în cadrul grupului.

IV. Comunitate, stat, societate

1. Comunitatea locală (sat, comună, oraş, judeţ, sector etc.).

2. Tradiţii şi obiceiuri în comunitate.

3. Statul român şi simbolurile lui.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

5. SUGESTII METODOLOGICE

Educaţia civică va fi desfăşurată din perspectiva unei pedagogii interactive, prin utilizarea cu precădere a unor metode participative, bazate pe activităţi de învăţare precum

 studii de caz;

 jocuri de rol;

 discuţii cu persoane-resursă (avocaţi, poliţişti, reprezentanţi ai unor ONG-uri etc.) invitate la lecţie;

 activităţi de tip proiect (de investigare personală a unor aspecte, de documentare etc.);

 vizite la anumite instituţii: primărie, secţii de poliţie, jandarmerie, sedii ale unor ONG-uri etc.;

 dezbaterea unor cazuri controversate;

 discutarea unor filme legate de o anumită temă.

Ca modalităţi de lucru, vor fi preferate activităţile pe perechi sau pe grupe de 4-5 elevi, care facilitează comunicarea interpersonală, creativitatea de grup şi participarea reală a fiecărui elev din clasă la realizarea unei anumite teme.

Cadrele didactice şi elevii vor utiliza ghidul elevului şi ghidul cadrului didactic, având libertatea de a folosi şi alte materiale-resursă (colecţii de ziare, reviste, filme, emisiuni de radio şi televiziune, broşuri, planşe, fişe de lucru etc.).

Aspectele implicate de coeziunea socială vor fi foarte importante în cadrul proiectului. Cadrele didactice vor fi atente pentru a sesiza nevoile cursanţilor şi pentru a acţiona adecvat în rezolvarea unor probleme legate de modul individual de dezvoltare a fiecăruia. Felul în care cadrul didactic acţionează concret în clasă nu poate intra în contradicţie cu conţinuturile predate fără să compromită nu numai disciplina ci întregul program.

În ceea ce priveşte evaluarea se recomandă ca aceasta să nu fie realizată ca notare chiar din primele săptămâni. Este nevoie de o perioadă de acomodare şi de depăşire a barierelor emoţionale individuale (pe care elevii să nu le recunoască dată fiind vârsta lor). Evaluarea va fi preponderent formativă, măsurând în primul rând progresul individual. Ea va trebui să fie însoţită şi de autoevaluare, deoarece pentru aceşti elevi este foarte important să-şi aprecieze corect progresul sau lipsa lui. Ne putem aştepta ca persoanele înscrise în programul „A doua şansă“ să aibă o motivaţie bine conturată iniţial, dar care să nu fie de lungă durată. Promovarea

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

modulului de Educaţie civică are nu numai rostul de a contribui la structurarea grupului de învăţare, ci şi rolul de a întări încrederea în sine a elevilor şi motivaţia pentru studiu.

Propunem ca în structura evaluării finale să fie cuprinse următoarele elemente

 evaluarea calităţii activităţii curente;

 modul de participare, relaţionare şi atitudinile exprimate (explicit sau tacit) în clasă;

 calitatea portofoliului pe probleme civice;

 evaluarea finală, pe baza standardelor curriculare de performanţă.

Ponderea acestor elemente în evaluarea finală va fi stabilită local, de fiecare şcoală şi de fiecare cadru didactic în parte.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru

Standarde curriculare de performanţă

1. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor civice

S1. Identificarea termenilor studiaţi în situaţii de viaţă comunitară obişnuită.

S2. Folosirea corectă în contexte variate (după model dat şi independent) a următorilor termeni: persoană; trăsături morale ale persoanei, raporturi cu lucruri, plante, animale; relaţii dintre oameni în cadrul grupului; comunitatea locală (sat, comună, oraş,

judeţ, etc.), tradiţii şi obiceiuri, simbolurile statului român.

2. Respectarea normelor de comportare în societate

S3. Cunoaşterea normelor de comportare faţă de lucruri, plante şi animale.

S4. Evaluarea unor situaţii simple din perspectiva normelor de comportare faţă de lucruri, plante şi animale.

S5. Exemplificarea independentă a situaţiilor de respectare şi a

situaţiilor de încălcare a normelor de comportare faţă de lucruri, plante şi animale.

3. Exersarea relaţionării democratice în cadrul grupurilor sociale

S6. Enumerarea unor reguli de comportare în grup, specifice unui grup dat.

S7. Analizarea unor situaţii, după model şi independent, referitoare la respectarea regulilor de relaţionare în grup.

S8. Analizarea şi evaluarea corectă a propriului comportament în

situaţii de relaţionare la grup.

4. Manifestarea unor atitudini constructive, pozitive în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care fac parte şi a exprimării opiniilor personale legate de activitatea desfăşurată în

cadrul comunităţii locale

S9. Descrierea independentă a simbolurilor statului român, ale judeţului în care trăiesc.

S10. Indicarea comportamentului adecvat în situaţii diferite prin care comunitatea locală poate trece.

S11. Numirea unor tradiţii şi obiceiuri practicate în România.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

7. BIBLIOGRAFIE

1. Miroiu, Mihaela (coord.), Cultură civică. Democraţie, drepturile omului, toleranţă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.

2. Ştefan-Scarlat, Laurenţiu, Dicţionar de scrieri politice fundamentale, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000.

3. Tamaş, Sergiu, Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993.

4. Richard, Theresa, Fundamente ale democraţiei. Manualul elevului, SILEX, 2005.

5. Legea educaţiei naţionale, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 18/10.I.2011.

Programa şcolară  Formare civică generală: Educaţie civică

AUTOARE

Conf. dr. Doina-Olga Ştefănescu

Facultatea de Ştiinte Politice, SNSPA

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

REFERENT ŞTIINŢIFIC

Angela Teşileanu, cercetător ştiinţific III Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

ŞTIINŢE

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“– învăţământ primar NIVELUL al IV–lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina Ştiinţe elaborată pentru programul „A doua şansă“– învăţământ primar ţine seama de caracteristicile grupului ţintă. Astfel, s-a pornit de la premisa că beneficiarii programului deţin o serie de cunoştinţe şi reprezentări empirice sau semiştiinţifice despre mediul în care trăiesc, precum şi abilităţi în utilizarea unor instrumente de experimentare pe care le-au acumulat prin observări spontane, nesistematizate, experienţe subiective şi acţiuni proprii, generate de nevoi şi interese situaţionale personale. Prin urmare, predarea-învăţarea disciplinei Ştiinţe vizează esenţializarea, aplicarea, aprofundarea, conexarea şi conferirea caracteristicilor de durabilitate, mobilitate şi orientare ştiinţifică a informaţiilor deja existente. Se urmăreşte ca prin dirijarea de către cadrul didactic a activităţii elevului (observarea, investigarea, experimentarea, explorarea, exersarea, comunicarea, activitatea practică), acesta să devină capabil să-şi explice acţiunea unor legi universale, obiective, fără un grad ridicat de teoretizare, legi la care să se raporteze pentru a transforma natura în beneficiul său, fără a periclita echilibrul ei.

La nivelul personalităţii subiectului instruit se urmăreşte ca din spectator pasiv la transformările obiective din mediul în care trăieşte, să devină un individ care să formuleze ipoteze, capabil să-şi explice „de ce?“, „cum?“, „în ce măsură?“ şi „cu ce consecinţe?“ se produc schimbările mediului şi să desprindă concluzii. Din receptor întâmplător al informaţiilor spontane şi aleatorii să devină o persoană capabilă să caute informaţia în surse a căror existenţă o conştientizează, să o utilizeze şi să o aplice în rezolvarea problemelor proprii sau colective, să declanşeze sau să reproducă situaţii care să-i permită explorarea şi investigarea. Din „victimă“ a fenomenelor pe care nu le înţelege, să devină persoană capabilă să-şi explice cauzele şi consecinţele acestora şi să aibă atitudini şi conduite ecologice.

Programa propune un studiu integrat al mediului înconjurător (ştiinţe, tehnologie, ecologie, sănătate), cu obiective şi conţinuturi din curriculumul nucleu corespunzătoare celor din învăţământul primar de masă, dar concentrate, adaptate, sistematizate şi organizate diferit, în acord cu particularităţile învăţării adulţilor şi timpul redus destinat învăţării.

Noutatea programei constă în

 introducerea unor teme, marcate prin scriere cu caractere aldine, pentru studiul selectiv al unor conţinuturi în contextul particularităţilor locale;

 introducerea unor conţinuturi facultative, marcate cu asterisc (*);

 prezentarea unor sugestii metodologice care susţin abordarea interdisciplinară şi transdisciplinară a conţinuturilor;

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

 atribuirea unui nume semnificativ modulului: Natura în continuă schimbare;

 elaborarea standardelor curriculare de performanţă ale elevilor la final de modul.

Obiectivele cadru susţin formarea în timp a unor competenţe, ca de exemplu: ştiinţifice şi tehnologice, lingvistice (în limba maternă), antreprenoriale, civice etc. Acestea sunt în concordanţă cu obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe din ciclul primar şi sunt coerente cu cele pentru ciclul secundar inferior al programului „A doua şansă“. Fiecare obiectiv cadru capătă un grad mai mare de specificitate, prin defalcarea pe obiective de referinţă.

Conţinuturile asociate obiectivelor de referinţă, organizate pe unităţi, sunt propuse a fi abordate în activităţi de învăţare pentru care programa oferă sugestii. Cadrul didactic va adapta studiul disciplinei Ştiinţe la particularităţile clasei, stabilind ordinea de abordare a conţinuturilor din trunchiul comun şi selectând, în funcţie de nevoile şi interesele cursanţilor, cel puţin două dintre temele particularizate la comunitatea locală (scrise cu aldine) şi dintre cele propuse studiului facultativ (notate cu asterisc).

Pentru fiecare modul sunt prezentate, în termeni de capacităţi, standardele curriculare de performanţă. Ele orientează activitatea de predare-învăţare-evaluare şi autoevaluare concepută de cadrul didactic şi reprezintă condiţii pe care trebuie să le îndeplinească elevii pentru a primi certificatul de absolvire al modulului respectiv.

Structura programei este următoarea

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare;

 conţinuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

1.

DEZVOLTAREA

EXPLORARE,

CAPACITĂŢILOR ŞI ABILITĂŢILOR DE OBSERVARE,

INVESTIGARE

A

REALITĂŢII,

PRIN

FOLOSIREA

UNOR

INSTRUMENTE ŞI PRACTICI ŞTIINŢIFICE

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA TERMINOLOGIA SPECIFICĂ, PRIN DESCRIEREA ŞI EXPLICAREA FENOMENELOR/LEGILOR OBIECTIVE, RELAŢIILOR ŞI INTERRELAŢIILOR DIN MEDIUL NATURAL

3. FORMAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, PRIN STIMULAREA INTERESULUI FAŢĂ DE PĂSTRAREA UNUI MEDIU ECHILIBRAT ŞI

A PROPRIEI SĂNĂTĂŢI

2. OBIECTIVE CADRU

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ŞI ABILITĂŢILOR DE OBSERVARE, EXPLORARE/ INVESTIGARE A REALITĂŢII, PRIN FOLOSIREA UNOR INSTRUMENTE ŞI PRACTICI ŞTIINŢIFIC

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1. Să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific.

 recunoaşterea în imagini sau în realitate

- a unor corpuri, a caracteristicilor şi proprietăţilor acestora de exemplu, recunoaşterea corpurilor cu via- ţă/fără viaţă, a stărilor de agregare a corpurilor;

- a unor fenomene şi forme de manifestare a lor în mediul înconjurător;

- a unor medii de viaţă şi a florei şi faunei specifice;

- a părţilor componente ale plantelor, ale animalelor

şi ale omului;

- a efectelor pe care schimbările de mediu le au asupra corpurilor;

 efectuarea de comparaţii

- asupra caracteristicilor şi proprietăţilor observabile ale corpurilor şi materialelor (de exemplu, compararea formei sau a dimensiunilor unor corpuri);

- asupra caracteristicilor observabile ale mediilor de viaţă;

- asupra caracteristicilor observabile ale unui corp înainte şi după ce a fost supus unei schimbări, prin experiment (de exemplu, petalele unor flori a căror tulpină a fost introdusă în apă colorată, mărirea pupilei ca adaptare a ochiului la lumină);

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

 formularea proprie (orală/scrisă) a informaţiilor dobândite prin observarea sistematică şi dirijată a

- unor medii de viaţă prezentate prin desene, filme, scheme sau în situaţia efectuării unor excursii;

- părţilor componente ale corpului uman, ale plantelor sau ale animalelor - redate în mulaje, desene, scheme, filme;

- etapelor de evoluţie a plantelor, animalelor, omului, desprinse în urma efectuării unor experimente, a vizionării unor filme documentare, slide-uri etc.;

- consecinţelor pe care le are poluarea, constatate în mediul apropiat.

1.2. Să folosească practici ştiinţifice pentru determinarea caracteristicilor şi proprietăţilor corpurilor şi materialelor

 completarea unor fişe de observaţie cu informaţii şi date despre proprietăţile unor corpuri sau materiale supuse schimbării prin experiment, în diferite etape ale efectuării acestuia;

 măsurarea dimensiunilor, maselor, volumelor, vitezei de deplasare a corpurilor;

 selectarea din fişe, tabele, grafice a datelor necesare formulării concluziilor privind rezultatele unui expe- riment;

 elaborarea de studii comparative asupra carac- teristicilor şi proprietăţilor unor corpuri şi materiale;

 determinarea prin măsurare şi cântărire a propriilor dimensiuni corporale, a temperaturii corpului;

 determinarea prin teste simple a existenţei sau

inexistenţei unei tulburări de vedere sau de auz etc.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

1.3. Să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date şi a unui plan de lucru

 exerciţii de identificare a necesarului de materiale, a instrumentarului şi a condiţiilor ce trebuie respectate pentru efectuarea experimentului propus sau ales;

 exerciţii de recunoaştere a ipotezelor de la care se porneşte un experiment;

 enumerarea şi specificarea succesiunii etapelor acestuia;

 efectuarea practică a unor operaţii succesive – etape ale unui experiment prezentate printr-un instructaj verbal sau scris, imagini, scheme etc., pentru a constata producerea unui fenomen;

 efectuarea unor experimente şi completarea unor scheme sau enunţuri eliptice care descriu sau exprimă relaţii între fenomene, caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor, în vederea reconstituirii unui text;

 prezentarea orală sau în scris a etapelor producerii unui fenomen şi a relaţiei dintre acestea (de cauzalitate, de condiţionare, de dependenţă, de interacţiune, de influenţare etc.), în termeni de tipul „dacă…, atunci“;

 identificarea variabilei care produce schimbarea;

 anticiparea rezultatului unor experimente;

 formularea orală sau în scris a concluziilor experimentului;

 notarea, reprezentarea grafică, completarea unui tabel cu etapele unui experiment propus sau ales, precum şi a

rezultatelor şi concluziilor desprinse.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

1.4. Să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitate

 determinarea prin teste simple a existenţei sau inexistenţei unei tulburări de vedere sau de auz etc.;

 determinarea condiţiilor optime necesare dezvoltării unor plante cultivate în interes personal (plante de apartament, a zarzavaturilor pe timp de iarnă, a celor din sere sau microsere etc.);

 confecţionarea unor dispozitive în miniatură (realizarea unei sere, a unor instalaţii de filtrare a apei, a unor circuite electrice, conservarea unor legume şi fructe etc.);

 activităţi de organizare ergonomică a spaţiului în care trăiesc (dispunerea mobilierului în funcţie de sursele de lumină şi căldură, iluminarea corespunzătoare şi aerisirea sălii de clasă);

 activităţi practice la nivelul comunităţii, în funcţie de particularităţile acesteia, de abilităţile elevilor, de timpul

disponibil etc.

2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A UTILIZA TERMINOLOGIA SPECIFICĂ, PRIN DESCRIEREA ŞI EXPLICAREA FENOMENELOR/LEGILOR OBIECTIVE, RELAŢIILOR ŞI INTERRELAŢIILOR DIN MEDIUL NATURAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Să comunice prin maniere diverse observaţii şi concluzii privind corpurile din natură, relaţiile dintre ele şi dintre ele şi mediul natural

 descrierea verbală/în scris a modificărilor observate în cazul efectuării experimentelor;

 notarea în tabele, grafice, scheme, diagrame a observaţiilor transpuse în limbaj cifric, în alte simboluri grafice convenite sau enunţuri;

 întocmirea unor tabele după modelul

Ştiu Doresc să aflu

 comunicarea verbală în situaţia unor studii de caz, a asaltului de idei, a interpretării de roluri sau pe baza

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

unor suporturi intuitive (desene, planşe, colaje, schiţe) a propriilor observaţii şi concluzii (de exemplu, pentru conţinuturile: surse de poluare, consecinţe ale poluării, mijloace de protecţie a mediului);

 realizarea unor proiecte pe teme date sau întocmirea unui jurnal care să prezinte modificări constatate în viaţa plantelor, animalelor dintr-un terariu sau din propria gospodărie;

 susţinerea unor referate/prezentări de cazuri întocmite pe baza consultării unor surse de specialitate sau a unor vizite şi excursii efectuate;

 întocmirea şi prezentarea unor colecţii personale sau colective de articole din ziare şi reviste în care sunt descrise caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor, precum şi transformări ale acestora (de exemplu, despre poluare, hazarde naturale), albume foto, ierbare, insectare;

 realizarea de afişe, pliante, articole de revistă.

2.2. Să descrie după un plan de idei, de întrebări sau fişă de observaţie/ grilă dată: corpuri, proprietăţi şi caracteristici ale acestora şi relaţia lor cu mediul înconjurător, folosind terminologia specifică

 exerciţii de punere în corespondenţă a unor fragmente de enunţ formulate în termeni specifici disciplinei, astfel încât să se obţină enunţuri complete, adevărate;

 exerciţii de completare a unor enunţuri cu termeni specifici disciplinei;

 exerciţii de selectare a unor termeni specifici disciplinei dintr-o listă dată, pentru a completa enunţuri sau pentru a descrie corpuri şi materiale, proprietăţi şi caracteristici ale acestora;

 ordonarea în succesiune logică a unor enunţuri formulate în limbaj specific disciplinei sau a unor imagini însoţite de explicaţii care prezintă producerea unui fenomen;

 simularea unor fenomene observate şi explicarea

proceselor şi a rezultatelor, folosind un vocabular specific disciplinei;

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

 completarea unor fişe de observaţii, grile, tabele de date în timpul realizării de experimente şi interpretarea prin grafice sau verbală a acestora;

 formularea orală/scrisă a răspunsurilor la întrebări, utilizând terminologia însuşită;

 formularea de întrebări, utilizând terminologia însuşită,

pornind de la un conţinut ştiinţific dat.

2.3. Să explice, utilizând terminologia specifică, proprietăţi şi caracteristici ale corpurilor, producerea unor fenomene şi a relaţiilor dintre ele

 identificarea unor caracteristici comune/diferite ale corpurilor şi gruparea lor după criterii date;

 caracterizarea unui corp dat şi prezentarea caracteristicilor generale care permit introducerea lui într-o clasă anume, precum şi a caracteristicilor specifice care-l diferenţiază de corpurile din aceeaşi clasă;

 întocmirea, folosind un inventar de termeni, a unui raport de prezentare a proprietăţilor şi caracteristicilor corpurilor;

 întocmirea, folosind terminologia specifică, a unor scheme logice pentru explicarea producerii unor fenomene;

 formularea orală/scrisă a răspunsurilor la întrebări date;

 prezentarea orală/scrisă a unor rapoarte, după un plan dat.

3. FORMAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, PRIN STIMULAREA INTERESULUI FAŢĂ DE PĂSTRAREA UNUI MEDIU ECHILIBRAT ŞI A PROPRIEI SĂNĂTĂŢI

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1 Să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism

 identificarea unor factori de risc: expunerea la variaţii de temperatură, soare, aglomerări urbane, zgomote, atmosferă poluată;

 descrierea unor posibile metode de protejare a mediului faţă de factorii de risc identificaţi (particularizare la

mediul comunităţii locale);

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

 rezolvarea pe cale deductivă a unor situaţii problemă, ipotetic formulate (de exemplu, Ce s-ar putea face, dacă toate apele râurilor ar fi poluate?);

 realizarea unor colecţii de imagini, articole din ziare şi reviste cu informaţii privind cazuri de poluare;

 studii de caz privind poluarea sau specifice comunităţii locale;

 realizarea de afişe şi pliante cu mesaje în favoarea protejării mediului, cu rol de sensibilizare a membrilor

comunităţii în probleme particulare ale acesteia.

3.2. Să întreprindă acţiuni pentru păstrarea igienei locuinţei şi a sănătăţii personale

 jocuri de rol/simulări ale unor situaţii de criză în care trebuie să intervină (de exemplu: să acorde primul ajutor în caz de arsuri, asfixiere, gripă, boli contagioase);

 întocmirea unui meniu cu alimente sănătoase şi variate pentru o săptămână;

 consultarea ambalajelor unor produse alimentare şi identificarea compoziţiei produselor şi a termenului de valabilitate;

 întocmirea unor liste în care sunt enumerate riscuri ale unor practici precum: fumatul, consumul de alcool, abuzul de medicamente, subnutriţia, supraalimentaţia,

sedentarismul etc.

3.3. Să participe la acţiuni comune de îngrijire şi protejare a mediului din comunitatea locală

 organizarea de expoziţii cu lucrări executate din materiale reciclabile, de afişe cu scopul de a sensibiliza comunitatea;

 activităţi practice de îngrijire a spaţiului din apropierea

şcolii;

 cultivarea de răsaduri, puieţi, plante ornamentale, toale- tarea copacilor, sortarea deşeurilor pe categorii, igienizarea spaţiului din apropierea şcolii sau din comunitate.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

A. Corpuri fără viaţă. Materiale

1. Caracteristici şi proprietăţi fizice

 Clasificarea materialelor în naturale/prelucrate. Clasificarea corpurilor fără viaţă după materialul din care sunt confecţionate.

 Caracteristici observabile ale corpurilor fără viaţă: formă, culoare.

 Proprietăţi fizice observabile ale materialelor: stare de agregare, conductibilitate, magnetism, duritate, rezistenţă, opacitate/transparenţă etc.

 Proprietăţi fizice ale corpurilor (dimensiune, masă, volum), exprimate în unităţi standard, determinate prin măsurare şi cântărire.

2. Transformări ale corpurilor şi substanţelor

 Factori care determină transformările: lumina, căldura, umiditatea.

 Transformări fizice: ruperea, sfărâmarea, spargerea, încălzirea şi răcirea, dilatarea, contractarea, dizolvarea, deshidratarea, vaporizarea, fierberea, cristalizarea, topirea, condensarea, distilarea, solidificarea, îngheţarea, sedimentarea, filtrarea, magnetizarea, descărcarea electrică (selectiv, cinci dintre ele).

 Forţe care determină mişcarea/repaosul corpurilor – gravitaţia, forţe de împingere

şi tracţiune.

 Transformări fizico-chimice: arderea, fermentarea, acrirea, oţetirea, coacerea, ruginirea, putrezirea, afumarea alimentelor (selectiv, cinci dintre ele).

 Meşteşuguri tradiţionale de prelucrare a materialelor naturale.

 *Surse de energie neconvenţională.

 * Reciclarea deşeurilor.

B. Lumea vie. Ciclul vieţii: naştere, creştere şi dezvoltare, înmulţire, moarte. Procese esenţiale de întreţinere a vieţii: sensibilitatea şi mişcarea, respiraţia, hrănirea, circulaţia, excreţia, apărarea, înmulţirea

1. Plantele

 Plante din mediul apropiat.

 Părţile componente ale unei plante (rădăcină, tulpină, frunze, flori, fructe) şi rolul lor.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

 Cicluri de viaţă ale plantelor.

 Rolul plantelor în viaţa noastră.

 Culturile bio specifice zonei.

 *Plantele medicinale şi efectul lor asupra sănătăţii.

 *Plante din alte zone ale lumii.

2. Animalele

 Animale din mediul apropiat. Animale sălbatice/domestice

 Componentele observabile ale corpului animalelor şi rolul lor.

 Principalele grupe de animale (mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte).

 Cicluri de viaţă la fluturi/viermi de mătase/albine/broaşte (selectiv, una dintre ele).

 Reacţii de adaptare la factorii de mediu.

 Rolul animalelor în viaţa omului.

 Crescătoria de animale.

 * Rezervaţiile naturale.

3. Omul

 Corpul uman, componente observabile şi rolul lor.

 Rolul unor organe interne (stomac, plămâni, inimă, rinichi) şi funcţiile lor.

 Ciclul vieţii.

 Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: alimentaţie, igienă, exerciţiu fizic, control medical periodic.

 *Rasele umane.

 * Grupele sangvine.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

5. SUGESTII METODOLOGICE

Curriculumul disciplinei Ştiinţe urmăreşte ca în baza obiectivelor propuse să ofere elevilor care frecventează modulul „Natura în continuă schimbare“ un volum redus de informaţii ştiinţifice, cu caracter operaţional. Valorificând informaţia şi experienţa acumulată şi completând-o cu cea propusă de programă, elevii vor dobândi o serie de competenţe specifice, utilă într-o abordare ulterioară, diferenţiată după domeniile ştiinţifice de interes personal sau necesare pentru continuarea studiilor. De asemenea, ei îşi vor structura un set de valori şi atitudini faţă de mediul înconjurător şi faţă de propria persoană.

Curriculumul creează condiţii pentru ca elevii să-şi formeze competenţe generale în ritm propriu, prin efort propriu, în contexte adaptate comunităţii locale. Prin urmare, strategia didactică trebuie axată pe

 accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate în activitatea de predare-învăţare, în scopul dezvoltării capacităţilor de a opera cu informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite, de a verifica ipoteze şi de a căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);

 aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor (în scopul transformării cursantului în subiect al propriei instruiri şi educaţii);

 îmbinare şi alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea din surse de informaţie variate, observaţia proprie, exerciţiul individual, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe etc.), cu activităţile care solicită efortul colectiv (de echipă, de grup), de genul discuţiilor şi al proiectelor tematice de învăţare;

 folosirea unor metode care să favorizeze intervenţia nemijlocită a elevului în realizarea experimentului;

 motivarea elevilor prin asigurarea posibilităţii de transfer a ceea ce au învăţat la rezolvarea unor probleme de interes personal şi/sau al comunităţii locale.

Prin urmare, activităţile de învăţare trebuie axate pe

 prelucrarea variată a informaţiilor transmise şi transferarea lor în contexte diferite;

 solicitarea unor corelaţii intradisciplinare şi interdisciplinare;

 antrenarea elevilor în utilizarea independentă a diverselor surse de informare: cărţi, reviste, afişe, dicţionare, atlase etc.;

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

 introducerea conţinuturilor pornind de la ceea ce este cunoscut elevilor, către ceea ce este mai puţin familiar, utilizând moduri diferite de antrenare a gândirii;

 organizarea unor activităţi diferenţiate care să permită rezolvarea de către elev a sarcinii în ritm propriu;

 îmbinarea activităţilor independente individuale cu cele pe grupe, prin cooperare;

 sugerarea unui algoritm al învăţării, prin ordonarea sarcinilor, astfel încât elevul să deprindă tehnici de muncă intelectuală;

 prezentarea unor situaţii problemă care să solicite elevul să decidă asupra unei alternative din mai multe soluţii posibile;

 încurajarea elevului să apeleze la surse diferite de informare (materiale tipărite, site-uri), pentru a dobândi autonomie în cunoaşterea realităţii şi comportament civic.

Demersul didactic propus prin actuala programă, ca şi în cazul învăţământului primar de masă, este orientat spre

 dirijarea atenţiei voluntare a subiecţilor spre fenomenele din mediul înconjurător familiar, propuse a fi studiate, şi a relaţiilor dintre componentele acestora;

 înţelegerea şi explicarea prin limbaj specific a fenomenelor naturale observate sau evidenţiate;

 succesiunea etapelor de desfăşurare a acestora după criteriul logic;

 iniţierea şi realizarea unor investigaţii, pornind de la tematica propusă;

 derularea experimentelor ca succesiune de etape care presupun formulare de ipoteze şi verificarea acestora;

 formarea deprinderii de a anticipa evoluţia fenomenelor studiate, pornind de la condiţiile existente;

 înregistrarea datelor în tabele, scheme, diagrame şi interpretarea lor ulterioară, pentru a desprinde concluzii;

 formarea obişnuinţei de a utiliza simboluri pentru a reprezenta, clasifica şi rezuma concluziile unor experimente.

Spre exemplificare, pentru efectuarea de observaţii, demersul recomandat este

 alegerea de către cadrul didactic sau elevi a elementului din natură propus pentru a fi observat;

 justificarea alegerii de către autorul ei;

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

 notarea de către elevi a observaţiilor directe, referitoare la apartenenţa la o grupă cunoscută de ei, a formei, culorii, mărimii, structurii, simbolisticii etc;

 compararea de către elevi a elementului ales cu altele/altul din aceeaşi grupă, familie;

 exprimarea de către elevi sau de către cadrul didactic a legăturii dintre elementul propus

şi mediul în care trăieşte;

 recomandarea de către cadrul didactic a altor surse de informare.

Pentru investigaţie, ca strategie specifică disciplinei Ştiinţe, se recomandă următoarele etape

 formularea întrebării şi avansarea ipotezelor: evocare/anticipare;

 testarea prin observare sau experimente a ipotezelor alternative: explorare/experimentare;

 propunerea unei explicaţii: reflecţie/explicare;

 testarea explicaţiei prin includerea altor cazuri particulare; raportarea rezultatelor: aplicare;

 impactul noilor cunoştinţe în diferite domenii: transfer.

În întocmirea planificării calendaristice este utilă parcurgerea următoarelor etape

 asocierea obiectivelor de referinţă cu conţinuturile;

 selectarea, adaptarea şi accesibilizarea conţinuturilor în raport cu interesele şi posibilităţile grupului de elevi, precum şi în raport de cele individuale, ţinând totodată seama de resursele materiale şi umane existente în clasă/şcoală/comunitate;

 organizarea conţinuturilor în unităţi de învăţare;

 stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare şi a momentelor destinate evaluării;

 alocarea timpului util parcurgerii fiecărei unităţi de învăţare, în concordanţă cu obiectivele de referinţă şi conţinuturile vizate.

Este de preferat ca planificarea calendaristică a disciplinei Ştiinţe să fie articulată cu cele ale celorlalte discipline de studiu, pentru ca anumite subiecte să poată fi abordate interdisciplinar şi pluridisciplinar, în blocuri de ore sau ore mixte, în cadru mai puţin formal. O astfel de abordare conferă un caracter funcţional şi practic cunoştinţelor noi asimilate de elevi.

Fiecare unitate de învăţare va fi detaliată cu specificarea obiectivelor de referinţă ce se urmăresc, a activităţilor de învăţare, a demersului didactic (resursele temporale, strategia didactică, resursele materiale) şi a formelor de evaluare practicate.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

Pentru evaluarea performanţelor elevilor se recomandă metode adaptate particularităţilor de vârstă ale acestora şi specificului disciplinei. Se vor folosi mai frecvent evaluări prin probe practice şi orale şi mai rar, prin probe scrise.

Sunt recomandate următoarele

 metode în care predomină acţiunea practică, operaţională, reală: lucrările practice, experimentul, simularea prin confecţionarea de machete, miniaturi şi dispozitive, prin joc de rol, folosind softuri educaţionale;

 metode în care predomină conversaţia: explicaţia, expunerea, conversaţia euristică, dezbaterea, problematizarea, brainstormingul, convorbirea cu oponent, masa rotundă, Panel;

 întocmirea de proiecte tematice de învăţare care solicită activitatea cu materiale tipărite: consultarea în timpul lecţiilor a atlaselor, enciclopediilor, dicţionarelor, articolelor din presă, a printurilor cu informaţii identificate pe site-urile specifice etc.

De exemplu, un proiect tematic, individual sau pe grupe, poate să cuprindă

 descrierea unui experiment;

 fişă de însemnări ale observaţiilor pe parcursul unui experiment derulat pe o perioadă mai lungă (3 – 7 zile), ca temă pentru acasă, sau completată zilnic în clasă, ca activitate de rutină (de exemplu, notarea temperaturii aerului, creşterea şi dezvoltarea unei plante);

 desen (schemă), care prezintă un sistem, realizat la ora de curs;

 teste de tipul creion-hârtie rezolvate în etapa de retenţie-transfer a lecţiei;

 pagină de curiozităţi completată în urma studiului individual efectuat ca aplicaţie la cursurile de Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;

 pagină cu sfaturi utile pentru situaţii de criză: inundaţie, secetă etc. (se poate conexa cu teme de la aria curriculară „Om şi societate“);

 schema unui aparat, miniatura aparatului propriu-zis sau o instalaţie la dimensiuni reale, când şi dacă este posibil, realizate în clasă (transdisciplinar) sau acasă, individual sau pe grupe;

 fotografii ale mediului specific comunităţii, realizate eventual într-o excursie;

 colecţie de fotografii, ierbare, insectare etc;

 fişe de prezentare a unor medii de viaţă, ale unor corpuri sau materiale, plante, animale, insecte, dispozitive etc;

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

 afişe sau alte materiale publicitare care să promoveze protejarea mediului înconjurător (tema se poate conexa cu conţinuturi de la aria curriculară „Om şi societate“) realizate ca aplicaţii la orele de Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;

 eseuri care să reprezinte rezolvarea unor situaţii de criză ipotetice, de tipul: „Dacă ai fi liderul comunităţii voastre, ce ai face ca să previi … (tema se poate conexa cu conţinuturi de la aria curriculară „Om şi societate“).

Observaţiile privind comportamentul elevilor vor putea fi consemnate în fişe şi în liste de verificare şi de inventar, constituind file din portofoliul personal. Pentru a surprinde progresul elevului, în portofoliu se pot adăuga: înregistrări audio sau video de la activităţi individuale sau de grup, fotografii ale machetelor, dispozitivelor realizate, postere, materiale scrise, răspunsuri la chestionare aplicate, rapoarte de auto- şi interevaluare, diplome de participare, adeverinţe primite de elev la activităţi specifice disciplinelor Cunoaşterea mediului şi Ştiinţe. O parte a filelor portofoliului poate fi rezultatul unor activităţi ce solicită abilităţi de utilizare a calculatorului.

Se recomandă ca evaluarea să fie stimulativă, să valorifice punctele forte ale fiecărui elev, să se axeze pe obiective importante, să se realizeze prin metode variate, permanent în concordanţă cu ceea ce s-a predat în procesul de instruire şi cu specificul comunităţii.

Performanţele menţionate în standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul sunt formulate în termeni de capacităţi şi reprezintă nivelul minim pe care fiecare elev trebuie să-l atingă pentru a fi considerat promovat. Conţinuturile propuse pentru extinderi şi pentru abordare facultativă nu vor constitui subiecte pentru probele de evaluare (în sensul că nu se vor solicita astfel de informaţii), însă pot fi introduse ca suport care să solicite elevului să aplice competenţele dobândite.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiective cadru

Standard

1. Dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de observare, explorare, investigare a realităţii, prin folosirea unor instrumente şi practici ştiinţifice

S1 Descrierea unor caracteristici observabile ale corpurilor şi materialelor.

S2 Descrierea relaţiilor dintre fenomene pe baza unor criterii.

S3 Utilizarea instrumentelor şi a practicilor ştiinţifice pentru determinarea caracteristicilor şi proprietăţilor corpurilor şi materialelor.

S4 Aplicarea procedeelor de natură ştiinţifică în activitatea proprie.

2. Formarea capacităţii de a utiliza terminologia specifică prin descrierea şi explicarea fenomenelor/legilor obiective, relaţiilor şi interrelaţiilor din mediul natural

S5 Comunicarea în diverse maniere a unor observaţii referitoare la corpurile din natură, la relaţiile dintre ele şi dintre ele şi fenomenele naturii.

S6 Explicarea producerii unor fenomene şi a unor procese din natură studiate.

S7 Interpretarea succesiunii unor fenomene şi procese din natură studiate.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

7. BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Cunoaşterea mediului – programa şcolară pentru clasele I şi a II-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.

2. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ştiinţe – programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.

3. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, Ghidul programului de informare/formare a institutorilor

/învăţătorilor – Curriculum pentru clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2003.

4. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul Naţional pentru Curriculum, Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor şcolare, Editura Aramis, Bucureşti, 2001-2002.

5. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, STEP BY STEP, Un program pentru copii şi familii. Predarea orientată după necesităţile copilului, C.E.D.P. Step by Step – România.

6. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, STEP BY STEP, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate după necesităţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step – România.

7. Kidd, James Robbins, Cum învaţă adulţii, Pedagogia secolului XX, EDP, Bucureşti, 1981.

8. Löwe, Hans, Introducere în psihologia învăţării la adulţi, Pedagogia secolului XX, EDP, Bucureşti, 1978.

9. Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială, Cristian-George Pârâială, Ştiinţe ale naturii-auxiliar al manualelor alternative-clasa a IV-a, Editura Euristica, Iaşi, 2006.

10. Ligia Sarivan, Roxana Gavrilă, Daniela Stoicescu, Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev, lucrare din seria Module pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, elaborată în cadrul proiectului de Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009.

Programa şcolară  Ştiinţe  Nivelul al IV-lea

AUTOR

Prof. pentru învăţământ primar Gabriela Dumitru

Şcoala cu clasele I-VIII nr. 113, G-ral David Praporgescu, sector 4, Bucureşti

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

REFERENŢI

Cercetător ştiinţific Carmen Gabriela Bostan

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

ISTORIE – GEOGRAFIE

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“– învăţământ primar NIVELUL al IV – lea

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

1. NOTĂ DE PREZENTARE

În concordanţă cu politica educaţională promovată în contextul reformei educaţiei, cu finalităţile învăţământului românesc şi ale celui european, aria curriculară „Om şi societate“, respectiv disciplina Istorie-Geografie, în cadrul programului „A doua şansă“– învăţământ primar, contribuie pe termen lung la dezvoltarea unor competenţe fundamentale: capacitatea de a reflecta asupra lumii, de a formula şi rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii; valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime; capacitatea de integrare activă în grupuri sociale diferite: familia, mediul profesional, prietenii etc.; competenţe funcţionale esenţiale pentru reuşita socială precum comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe, conştientizare culturală; expresivitate şi sensibilitate în scopul împlinirii personale şi al promovării unei vieţi sociale de calitate; autonomie morală.

Pe termen scurt, abordarea corelată a disciplinelor Istorie şi Geografie urmăreşte formarea capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor (familiarizarea cu o abordare pluridisciplinară a domeniilor cunoaşterii, dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare, precum şi formarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare etc.).

Prezentul curriculum a fost elaborat pe baza disciplinelor de studiu Istorie şi Geografie specifice învăţământului de masă din clasa a IV-a, ca un curriculum corelat, adresat persoanelor care doresc să finalizeze studiile învăţământului primar.

Ideea propusă constă în trecerea de la geografia şi istoria de tip descriptivist spre un demers de învăţare care încurajează înţelegerea relevanţei acestor discipline pentru viaţa cotidiană a elevului. Se urmăreşte aplicabilitatea cunoştinţelor dobândite, pornind de la cadrul istoric, geografic şi social particular şi familiar al comunităţii către cel naţional şi european, mai general. Scopul principal al disciplinei de studiu este acela de a îmbunătăţi capacitatea elevilor de a se implica în societate, atât din punct de vedere social, cât şi profesional, prin utilizarea abilităţilor

individuale de a folosi informaţiile identificate în surse istorice şi geografice.

Programa şcolară urmăreşte să contribuie la formarea unei imagini obiective asupra existenţei umane, asupra raporturilor dintre semeni, a celor spaţiale şi temporale caracteristice realităţii înconjurătoare. Propune un traseu de învăţare în care elevii să identifice realităţi trecute şi prezente, pornind de la situaţii familiare până la cele îndepărtate ca distanţă în timp şi spaţiu.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

Programa şcolară de Istorie-Geografie conţine următoarele noutăţi

 motivarea învăţării şi sporirea gradului de independenţă a elevilor prin abordarea corelată şi gradată a conţinuturilor specifice istoriei şi geografiei, de la contexte familiare, concrete, cunoscute şi accesibile, până la cele îndepărtate ca spaţiu şi timp şi reprezentate sau imaginate;

 definirea de obiective de referinţă şi propunerea unor activităţi de învăţare cu caracter practic-aplicativ şi funcţional;

 prezentarea selectivă, sintetică şi corelată a unor conţinuturi specifice disciplinelor Istorie şi Geografie, astfel ca traseul de învăţare să fie flexibil, adaptat cadrului învăţării, nevoilor, intereselor şi ritmului de asimilare a elevilor, mergând până la individualizare;

 valorificarea experienţei de viaţă a elevilor ca modalitate de a spori gradul lor de implicare în propria activitate de învăţare.

Timpul redus de învăţare şi abordarea nouă a disciplinelor au determinat redimensionarea şi reconfigurarea listelor de conţinuturi ale învăţământul de masă. Temele propuse: „Familia şi comunitatea“, „Elemente de geografie a României“, „România în Europa“, „Călători şi călătorii“, abordează conţinutul din perspectiva celor patru concepte esenţiale în studiile sociale: timp, spaţiu, populaţie, sisteme de organizare. Gândite din perspectiva constructivistǎ asupra învǎţǎrii, sugestiile de conţinuturi implică în mod constant atât însuşirea cunoştinţelor de conţinut, cât şi a celor procedurale, cele dintâi reprezentând un suport pentru exersarea celorlalte. Enunţarea abilităţilor ce se formează în cadrul secvenţelor de învăţare presupune avantaje atât din perspectiva cadrului didactic, care poate proiecta activitatea de învăţare în funcţie de obiective şi nu de conţinut, cât şi din perspectiva elevului, care va participa şi se va implica în mod conştient în procesul de construire a cunoştinţelor.

Activităţile de învăţare propun demersuri didactice interactive (dezbaterea, proiectul, investigarea unei situaţii-problemă, interviul, interogarea reciprocă etc.), care să permită acţiunea în comunitate/în preajma acesteia, valorificarea experienţei şi producerea de experienţe noi pentru beneficiarii acestui program.

Pentru evaluarea performanţelor elevilor se recomandă utilizarea echilibrată a metodelor tradiţionale şi a celor complementare (observarea sistematică, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea etc.), în funcţie de obiectivele educaţionale urmărite.

Programa de Istorie şi Geografie pentru nivelul al IV–lea are urmǎtoarea structurǎ: notă de prezentare, obiective cadru şi de referinţă, conţinuturi relevante, sugestii de activităţi de învăţare, sugestii metodologice, standarde curriculare de evaluare şi bibliografie.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

2. OBIECTIVE CADRU

1. PERCEPEREA TIMPULUI ŞI A SPAŢIULUI GEOGRAFIC ŞI ISTORIC

2. INVESTIGAREA ELEMENTELOR DE GEOGRAFIE ŞI ISTORIE SPECIFICE ORIZONTULUI LOCAL, ROMÂNIEI, EUROPEI

3. UTILIZAREA SURSELOR DE DOCUMENTARE CU CARACTER ISTORIC

ŞI GEOGRAFIC

4. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE, FAŢĂ DE CEILALŢI ŞI FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. PERCEPEREA TIMPULUI ŞI A SPAŢIULUI GEOGRAFIC ŞI ISTORIC

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

1.1. Să ordoneze cronologic eveni- mente personale/istorice

1.2. Să reprezinte în plan elemente ale spaţiului apropiat şi ale orizon- tului local

convenţionale.

1.3. Să localizeze într-un context dat evenimente istorice şi elemente ale spaţiului geografic

date.

1.4. Să utilizeze şi să interpreteze informaţii oferite de repere naturale sau de hărţi

naturale şi instrumente simple.

- alcătuirea unui jurnal personal;

- alcătuirea calendarului clasei referitor la activităţile comune trecute şi viitoare;

- exerciţii de lectură a unor axe cronologice;

- prezentarea cronologică a unor evenimente din trecutul comunităţii.

- exerciţii de recunoaştere a unor elemente ale spaţiului geografic imediat, local, pe harta judeţului;

- exerciţii de localizare a elementelor din orizontul imediat, local şi din ţară (construcţii, râuri, forme de relief etc.);

- realizarea unor reprezentări cartografice simple ale orizontului apropiat şi local, folosind semne

- completarea unor informaţii istorice/geografice‚ pe hărţi parţial completate;

- realizarea şi localizarea pe harta judeţului, a ţării a unor trasee imaginare care reunesc elemente ale spaţiului geografic;

- jocuri de tip puzzle organizate pe grupe pe teme

- exerciţii de utilizare a simbolurilor, semnelor convenţionale în citirea hărţilor;

- exerciţii de orientare în teren, folosind repere

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

2. INVESTIGAREA ELEMENTELOR DE GEOGRAFIE ŞI DE ISTORIE SPECIFICE ORIZONTULUI LOCAL, ROMÂNIEI, EUROPEI

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Să exerseze folosirea unei surse documentare

- vizitarea unui monument, castel, cetate;

- analizarea şi interpretarea informaţiilor identificate în surse variate (imagini, texte istorice şi geogra- fice, alte izvoare documentare), prin intermediul interogării multiprocesuale;

- colecţionarea de articole, fotografii, afişe etc. care înfăţişează personalităţi, locuri, evenimente;

- realizarea de expoziţii pe teme date cu obiecte având

valoare de surse documentare.

2.2. Să folosească diferite proceduri de înregistrare a datelor geografice şi istorice observate şi mediate

- înregistrarea informaţiilor, faptelor, evenimentelor istorice în ordinea producerii lor;

- înregistrarea datelor istorice şi a elementelor geografice în formă grafică sau prin cuvinte;

- reprezentarea elementelor componente ale spaţiului apropiat şi a relaţiilor dintre ele, prin intermediul

montajelor de tip poster.

3. UTILIZAREA SURSELOR DE DOCUMENTARE CU CARACTER ISTORIC

ŞI GEOGRAFIC

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Să identifice componentele specifice orizontului apropiat, local

- investigaţia individuală/în grup, pe teren/cu ajutorul modelelor, hărţilor;

- lectura ghidată a unor texte cu conţinut ştiinţific;

- descrierea orizontului apropiat/local pe baza unui algoritm de prezentare;

- pregătirea, planificarea şi desfăşurarea unor vizite, a

unor excursii cu teme date.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

3.2. Să precizeze caracteristici ale realităţii înconjurătoare

- analizarea trăsăturilor specifice realităţii încon- jurătoare redate în imagini, fotografii, diapozitive, modele, texte ştiinţifice, site-uri Internet;

- redarea şi prelucrarea verbală sintetică/grafică, prin desene şi scheme a informaţiilor obţinute prin studiu individual/excursii geografice şi/sau istorice;

- interogarea reciprocă privind: ocupaţii ale locu- itorilor, resursele naturale ale localităţii; sărbători, tradiţii, concepţii despre lume şi viaţă din trecut şi din prezent;

- reconstituirea unor momente din trecutului istoric al

localităţii cu ajutorul vestigiilor identificate.

3.3. Să exprime în cuvinte proprii legătura dintre mediul geografic şi viaţa oamenilor

- citirea şi discutarea unor pasaje din monografii ale localităţilor;

- formularea de întrebări, pornind de la problematica temei alese;

- exerciţii de identificare a ocupaţiilor şi a modului de viaţă specifice unor locuri şi perioade istorice, folosind organizatori grafici şi/sau discuţia dintre colegi etc.;

- realizarea de proiecte în grupuri mici care să exemplifice modul de viaţă al locuitorilor din mediul

apropiat/local.

3.4. Să prezinte evenimente/ fapte/ personalităţi

- discuţii în grup despre faptele unor personalităţi, referitoare la evenimente petrecute în trecut şi cu consecinţe importante pentru acea perioadă, pentru prezent;

- alcătuirea de albume reprezentative pentru reconsti- tuirea unui eveniment/fapt istoric /personalitate studiată;

- povestirea unor legende populare, istorice semnifi- cative pentru tema studiată.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

3.5. Să identifice elemente din patrimoniul istoric, cultural, naţional şi european

- comentarea unor imagini, filme, diapozitive reprezentând elemente de patrimoniu;

- vizitarea unor muzee, expoziţii, case memoriale;

- investigarea în grup a unor aspecte privind elementele de patrimoniu sugerate de cadrul didac- tic sau propuse de elevi.

4. DEZVOLTAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE SINE, FAŢĂ DE CEILALŢI ŞI FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

4.1. Să se identifice cu familia, cu grupul social de apartenenţă, cu comunitatea locală

- alcătuirea unui jurnal al clasei;

- alcătuirea unui proiect referitor la schimbările produse în timp în localitatea în care trăiesc/ trăieşte, în grup sau individual.

4.2. Să identifice şi să respecte culturi, moduri de viaţă diferite de cele proprii

- alcătuirea unui pliant referitor la valorile şi normele de convieţuire specifice comunităţii locale;

- participarea la sărbători şi ceremonii locale diferite de cele proprii;

- realizarea unui proiect care are ca scop investigarea

unei situaţii-problemă formulată de cadru didactic/elev.

4.3. Să manifeste interes pentru conservarea mediului înconjurător şi a patrimoniului

- realizarea unor afişe publicitare cu mesaje precise;

- explorarea mediului din orizontul local şi apropiat, urmărind consecinţele intervenţiei umane şi prezentarea soluţiilor corespunzătoare;

- întâlniri cu factori de decizie din comunitatea locală;

participarea la activităţi cu caracter ecologic.

4.4. Să identifice relaţia dintre învăţarea şcolară şi activităţile cotidiene/economice

- observarea dirijată a activităţilor cotidiene desfăşurate în serviciul comunităţii;

- identificarea cunoştinţelor, priceperilor impuse de

practicarea acestor activităţi.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

4.5. Să identifice cunoştinţe, abilităţi pe care se bazează supravieţuirea fiecăruia într-un

mediu natural/creat de om

- identificarea unor metode de utilizare a resurselor naturale disponibile;

- pregătirea, planificarea şi realizarea unor excursii

tematice.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. FAMILIA ŞI COMUNITATEA

1.1. Istoria familiei: documente personale, ordonarea cronologică a unor evenimente importante, sărbători de familie, arborele genealogic.

1.2. Locuinţa familiei mele: istoric, planul casei realizat prin folosirea semnelor convenţionale, vecinătăţile.

1.3. Comunitatea locală: tipul de aşezare (rurală/urbană), tipul de unitate administrativ- teritorială (sector, sat, comună, oraş, municipiu, judeţ), orientarea în plan după punctele cardinale, planul orizontului local realizat prin folosirea semnelor convenţionale, istoria comunităţii, patrimoniu: monumente, castele, cetăţi, instituţii administrative, culturale şi de învăţământ, locuitorii (etnii, ocupaţii, cultură, influenţe reciproce), vecinătăţi.

1.4. Castele, cetăţi şi oraşe: semnificaţia actuală, caracterul reprezentativ al acesteia pentru istoria locală şi cea naţională, evocarea personalităţilor istorice reprezentative pentru oraş/cetate.

Notă: Cadrul didactic va selecta din lista propusă un castel sau o cetate, sau un oraş din vecinătatea cea mai apropiată de instituţia de învăţământ sau va propune altul/a la care elevii au acces şi care este reprezentativă pentru comunitatea lor. Se recomandă: Curtea de Argeş, Castelul Huniazilor, Castelul Bran, Castelul Peleş, Cetatea Neamţului, Suceava, Târgovişte, Alba Iulia, Cluj, Iaşi, Sibiu, Bucureşti.

Exemplu de abordare pentru oraşul Bucureşti: poziţionarea pe harta României, capitală (în trecut şi în prezent), momente din istorie: lupta antiotomană (Vlad Ţepeş, Carol I); unitate naţională (Alexandru Ioan Cuza, Ferdinand I).

2. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI

2.1. Harta fizică a României: culori convenţionale, simbolul de graniţă şi simbolul de oraşe, stabilirea în plan/pe hartă a punctelor cardinale.

2.2. Marile unităţi geografice ale ţării (prezentare generală): Carpaţii, dealurile şi podişurile, câmpiile.

2.3. Apele curgătoare şi stătătoare. Dunărea şi Marea Neagră.

2.4. Clima, flora, fauna (prezentare generală).

2.5. Principalele activităţi economice.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

3. ROMÂNIA ÎN EUROPA

3.1. Ţări europene: statele vecine ale României şi graniţele, poziţionarea geografică a României în Europa, statele UE şi simbolurile Uniunii Europene (drapel, imn, Ziua Europei).

3.2. Popoare de azi: românii, *ungurii, *germanii, *ruşii, *sârbii, *bulgarii (localizarea pe hartă); comunităţi ale minorităţilor pe teritoriul actual al României (*unguri, *germani,

*ruşi, *sârbi, *bulgari, *rromi, *aromâni, *evrei etc.), influenţe reciproce, tradiţii, obiceiuri, sărbători.

Notă: Cadrul didactic va selecta două dintre popoarele marcate cu * corespunzător cu accesibilitatea şi familiaritatea subiectului pentru elevi.

3.3. Popoare de altădată: dacii şi romanii, *grecii, *galii, *slavii, *turcii (mod de viaţă, ocupaţii, locuinţe, îmbrăcăminte, obiceiuri, port popular, cultură).

Notă: Cadrul didactic va selecta dintre popoarele notate cu * cel mult două.

3.4. Momente din istoria poporului român: lupta pentru independenţă, lupta pentru unitate naţională.

Notă: În evocarea fiecăruia dintre momentele enumerate se va aborda personalitatea unui singur conducător/erou dintre: Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria, Ferdinand I. Se recomandă realizarea de conexiuni cu ceea ce au învăţat elevii la conţinutul „Cetăţi şi oraşe“.

4. CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII: Emil Racoviţă, *Marco Polo, *Cristofor Columb, Fernando Magellan.

Notă: Cadrele didactice au libertatea să aleagă un călător străin dintre cei enumeraţi.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

5. SUGESTII METODOLOGICE

Programa pentru Istorie şi Geografie pentru clasele din programul, „A doua şansă“– învăţământ primar, presupune o abordare nouă din partea cadrului didactic. Cel mai important aspect este organizarea în funcţie de specificul şi de interesele elevilor, renunţând la organizarea tradiţională a materialului de studiu.

Opţiunea pentru organizarea tematică în cauză are ca punct de plecare noile tendinţe în didactica Istoriei şi a Geografiei şi anume: echilibrarea raportului local, naţional, regional şi abordarea corelată a domeniilor de cunoaştere.

Lista de conţinuturi reprezintă o ofertă minimă şi selectivă sub forma unor structuri tematice care însă nu abordează problematica în profunzimea sa, ci este orientativă.

Scopul urmărit este atingerea de către elev a standardelor curriculare, demonstrată prin aplicarea şi operarea cu informaţii esenţiale asimilate, pentru finalizarea educaţiei de bază. Timpul rezervat unei teme sau unui conţinut este din nou la latitudinea cadrului didactic. Important este ca acesta să-l folosească eficient, orientându-l spre formarea şi dezvoltarea competenţelor prevăzute în programă.

Întregul curriculum urmăreşte să deplaseze în activitatea didactică accentul de pe transmiterea de informaţii pe facilitarea şi intermedierea învăţării, pe formarea de competenţe şi deprinderi practice, pe învăţarea realizată prin cooperare, pe rezolvarea unor sarcini de lucru în cadrul/apropierea comunităţii.

În acest sens, este fundamentală deschiderea cadrelor didactice spre comunitate, valorificarea resurselor acesteia, nu doar a celor materiale, ci mai ales a celor legate de cunoştinte, experienţe şi opinii. Astfel, ele vor trebui să-şi proiecteze activităţile didactice ţinând seama şi de posibilităţile de colaborare oferite de comunitate.

Ocaziile de învăţare vor valorifica, pe cât posibil, experienţa personală a elevilor, vor promova practici participative, încurajând discuţiile şi interacţiunea atât pe orizontală, cât şi pe verticală, exersând suficient fiecare competenţă. Se recomandă ca aceste situaţii să fie cât mai reale şi să urmărească integrarea elevilor în situaţii concrete de viaţă.

Modelul de învăţare propus include în componenţa sa o suită de activităţi

 Activităţi de actualizare a vechilor cunoştinţe sau abilităţi pe care elevii le au despre subiectul care va fi abordat. În această etapă, asaltul de idei sau lucrul în perechi corelat cu organizatorii grafici îi va ajuta pe elevi să-şi compare răspunsurile cu ale colegilor şi în

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

acelaşi timp să-şi actualizeze cunoştinţele fără să intervină monotonia. Întrebările pot deveni un puternic factor care să motiveze elevul pentru activităţile care urmează.

 Activităţi de confruntare cu noile informaţii în scopul înţelegerii şi construirii sensului acestora. Confruntarea cu noile informaţii se poate realiza pe mai multe căi: citirea unui text, studierea unui material vizual şi/sau auditiv, discuţia în grup, crearea unei situaţii- problemă ce ar putea constitui punctul de plecare în activitatea de învăţare. Elevul începe să înveţe noile cunoştinţe, să-şi formeze noile competenţe prin activităţi de muncă independentă / în grupuri mici, care presupun rezolvarea unor sarcini complexe de învăţare şi comunicare a rezultatelor.

O altă variantă o reprezintă învăţarea prin interacţiunea directă cu mediul studiat. Aceasta poate avea loc fie în clasă (de exemplu, invitarea unui membru al comunităţii pentru a vorbi despre evenimente istorice petrecute prin acele locuri), fie în mediul imediat înconjurător şcolii (de exemplu, identificarea în sat /oraş a unor elemente de ordin istoric/ geografic), fie într-un alt mediu geografic şi cultural (de exemplu, vizita în alte comunităţi, excursii).

 Activităţi de reflecţie asupra cunoştinţelor dobândite cu scopul integrării lor în schemele din baza proprie de cunoştinţe. Se recomandă utilizarea acelor strategii care să implice exprimarea ideilor şi a informaţiilor întâlnite, prin construirea de scheme într-un cadru contextual cu sens. De exemplu, analiza unui aspect din trecutul istoric/realitatea înconjurătoare, în urma căruia să se identifice punctele forte/slabe ale acestuia, realizarea unui afiş, ori stabilirea unor itinerare cu teme date.

Transpunerea în realitate a acestui model de învăţare presupune utilizarea şi altor activităţi şi strategii specifice, cum ar fi: jocul de rol, simularea, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, interevaluarea, raportarea verbală, instruirea asistată de calculator. Pentru cel din urmă model, sugerăm ca activităţile să fie transdisciplinare, prin organizarea lecţiilor de istorie şi geografie la cabinetul de informatică, elevii având sarcina să identifice, să selecteze şi să interpreteze informaţii preluate din site-uri specifice sau ca activitate integrată la orele de TIC, la care elevii să îşi formeze competenţe digitale prin realizarea unor teme cu subiect de istorie şi geografie (de exemplu: pentru obiectivul specific TIC de a accesa motoare de căutare, sarcina să fie găsirea de informaţii despre un oraş, pentru obiectivul TIC de utilizare a editorilor de texte, sarcina să fie tehnoredactarea unor pagini de monografie a comunităţii locale).

Pentru proiectarea unităţilor de învăţare la disciplina Istorie şi Geografie propunem

 considerarea experienţei de viaţă a elevilor ca o resursă de învăţare importantă şi exploatarea ei corespunzătoare;

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

 învăţarea după principiile accesibilităţii: de la uşor, la greu, de la simplu, la complex, de la apropiat, la îndepărtat; reluarea gradată a informaţiilor noi şi completarea lor cu altele de interes pentru elevi;

 crearea unor ocazii de învăţare cu un puternic caracter practic, aplicativ şi funcţional;

 organizarea predării pentru a facilita transferul de informaţii şi de competenţe de la o disciplină la alta, de la o arie curriculară la alta;

 desfăşurarea predării în contexte care leagă activitatea şcolară de viaţa cotidiană;

 conceperea activităţilor de învăţare în aşa fel încât să permită o organizare flexibilă a instruirii în timp şi spaţiu;

 colaborarea între cadrul didactic şi elevi, în procesul de evaluare.

Experienţa la clasă a demonstrat că evaluarea curentă trebuie să aibă un rol preponderent formativ.

Pentru asigurarea unui proces de evaluare eficient, adaptat grupului ţintă, propunem utilizarea următoarelor modalităţi: portofoliul, proiectul, jurnalul reflexiv, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului, fişa pentru activitatea personală a elevului, investigaţia, interviul.

O asemenea evaluare, ca de altfel toate celelalte mijloace alternative de evaluare, poate determina comportamente noi, pozitive, atât din partea elevilor, cât şi din partea cadrelor didactice. Având în vedere aceste aspecte, dar şi diversitatea acţiunilor evaluative, se recomandă folosirea raţională a metodelor tradiţionale şi a celor complementare, aşa încât acestea să poată evidenţia în mod obiectiv competenţele formate la un moment dat.

În cazul sfârşitului unei unităţi de învăţare, activităţile de evaluare pot avea un impact mărit atunci când elevii sunt implicaţi activ în organizarea şi planificarea acestora. De exemplu, elevii şi cadrele didactice pot realiza împreună un scenariu de evaluare cu sarcini precise care să fie oferite spre rezolvare la un termen stabilit de comun acord.

Evaluarea de modul se va realiza pe baza unor standarde de evaluare prestabilite şi aflate în corespondenţă cu obiectivele urmărite pe parcursul desfăşurării modulului. Recomandăm ca evaluarea finală a acestui modul să se realizeze mai mult prin probă orală sau practică şi în mai mică măsură prin probă scrisă. Pentru ca stresul pe care orice evaluare îl induce elevului să fie diminuat, sugerăm organizarea unei simulări a evaluării finale de modul.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiective cadru

Standarde curriculare de performanţă

1. Perceperea timpului şi a spaţiului geografic şi istoric

S.1. Localizarea în timp şi spaţiu a unor evenimente istorice/a unor evenimente din viaţa personală a elevilor/a unor elemente de bază aparţinând spaţiului

istorico-geografic apropiat, regional, statal.

2. Utilizarea surselor de documentare cu caracter istoric şi geografic

identificând semnificaţiile semnelor convenţionale şi legătura dintre acestea şi elementele observabile.

3. Cunoaşterea unor elemente de geografie specifice orizontului local, României

plan de idei.

4. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine, faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător

S.6. Realizarea unui portofoliu care să prezinte informaţii relevante despre personalităţi/evenimente istorice studiate sau despre contribuţii ale poporului

român/româneşti la patrimoniul naţional/universal.

S.2. Identificarea informaţiei referitoare la o temă studiată având la dispoziţie o sursă de informare cunoscută (izvor istoric scris/ nescris, sursă primară/secundară, suport cartografic simplu).

S.3. Orientarea pe teren cu ajutorul unei schiţe simple,

S.4. Identificarea unor componente ale mediului geografic românesc şi localizarea lor pe un material cartografic simplu.

S.5. Descrierea unui aspect studiat din realitatea înconjurătoare pe baza unui suport imagistic şi a unui

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

7. BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolară pentru clasa a IV-a – Geografie (introducere în geografie: de la localitatea natală la planetă), aprobat prin Ordin al Ministrului Nr. 3919 /20.04.2005, Bucureşti, 2005.

2. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolară pentru clasa a IV-a, Istorie, aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 3919 / 20.04.2005, Bucureşti, 2005.

3. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea programei de istorie, clasele a IV-a – a VIII-a, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2001.

4. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional Pentru Curriculum, Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele a IV-a – a VIII-a, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2001.

5. Bernat, S.,Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2003.

6. Daniela Beşliu, Monica Dvorski, Mihai Manea, Eugen Palade, Mihai Stamatescu, Ecaterina Stănescu, Istorie. Sugestii didactice pentru clasa a IV-a, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006.

7. O. Mândruţ, Introducere în geografie, ghidul cadrului didactic pentru învăţământul primar, Corint, Bucureşti, 2011.

8. O. Mândruţ, Competenţele în învăţarea geografiei, Corint, Bucureşti, 2010.

9. Ligia Sarivan, Roxana Gavrilă, Daniela Stoicescu, Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev, lucrare din seria Module pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, elaborată în cadrul Proiectului de Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2009.

10. * * * Primul meu atlas geografic şcolar, Corint, 2009.

11. Portal pentru profesori: http: //www.teachnology.com.

Programa şcolară  Istorie - Geografie  Nivelul al IV-lea

AUTOR

Prof. pentru învăţământ primar Gabriela Dumitru

Şcoala cu clasele I-VIII nr. 113 G-ral David Praporgescu, sector 4, Bucureşti

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“– învăţământ primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“– învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

ŞI COMUNICAŢIEI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

pentru programul „A doua şansă“ – învăţământ primar

NIVELURILE III–IV

Aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5528

Bucureşti, 2011

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Învăţarea asistată de calculator este un factor de progres în activitatea didactică, dacă programele sunt alcătuite pe baza unor cerinţe didactice şi dacă se are în vedere dezvoltarea creativităţii, eficienţa fiind sporită mai ales din punct de vedere formativ.

Abilitatea de a utiliza calculatorul este un factor important în integrarea socială. Datele scrise pe hârtie par din ce în ce mai mult o soluţie neadecvată, în activitatea de zi cu zi făcându-şi loc din necesitate programele de calculator, care par să rezolve multe aspecte ce ţin de optimizarea activităţilor, de sporirea eficienţei lucrului şi, nu în ultimul rând, de scurtarea timpului necesar realizării scopurilor propuse. Calculatorul este în prezent utilizat ca mijloc de comunicare în majoritatea domeniilor sociale, economice, de divertisment.

Având în vedere cele opt competenţe cheie ale Cadrului European de Referinţă al Competenţelor Cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii: comunicare în limba maternă, comunicare în limbi străine, competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie, competenţe digitale, „A învăţa să înveţi“, competenţe sociale şi civice, spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, sensibilizare culturală şi exprimare artistică, această disciplină, atât la nivelul al III-lea cât şi la nivelul al IV-lea, pune accent pe dezvoltarea competenţelor digitale.

Studierea Tehnologiei informaţiei și comunicaţiei (TIC) în şcoală, la învățământul primar, prin învăţarea pe calculator, este absolut necesară pentru evoluţia şcolară, socială şi (ulterior) profesională a elevilor, asigurând condiţii pentru succesul lor în viitor. Este extrem de necesar să intervenim cu noi tehnici de predare, pe baza utilizării noilor tehnologii şi a calculatorului, pentru a creşte eficienţa procesului instructiv-educativ, a câştiga şi spori interesul elevilor pentru şcoală. Prin utilizarea calculatorului şi a mijloacelor moderne de învăţământ, elevii sunt atraşi mai mult de studiu, crește motivația pentru învățare, având în vedere marea lor pasiune pentru calculator.

Formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor de a utiliza calculatorul, precum şi aplicarea acestor cunoştinţe pentru facilitarea învăţării la celelalte discipline de studiu, dezvol- tarea orizontului de cunoaştere şi a capacităţii de explorare a lumii înconjurătoare cu diversele ei domenii, sunt câteva argumente care conduc la introducerea TIC în procesul didactic.

Permanenta actualizare a cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare cere mijloace de stocare a informaţiilor din ce în ce mai mari şi de facilitare a consultării şi mai ales a actualizării acestora într-un timp din ce în ce mai scurt.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

Programa este adaptată nivelului și caracteristicilor clasei de elevi. Avem în vedere faptul că elevii înscriși în programul „A doua şansă“– învățământ primar au depășit cu câțiva ani nivelul clasei respective, au preocupări ce depășesc ciclul primar, iar modulele de pregătire pentru nivelul al III-lea, respectiv al IV-lea se vor desfășura fiecare pe durata a câte 16 săptămâni. Astfel, conţinuturile sunt concepute să asigure un bagaj minim de cunoştinţe şi deprinderi din domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiei.

Disciplina TIC se introduce în trunchiul comun al planului cadru al programului „A doua şansă“– învățământ primar, începând cu nivelul al III-lea, urmărindu-se învățarea structurată și sistematică. Subliniem că primul contact cu TIC pe care îl au elevii în acest program se produce la nivelurile I și al II-lea prin orele de limba română și matematică, unde calculatorul este folosit ca un instrument pentru consolidarea cititului, scrisului, respectiv a operațiilor de adunare, scădere sau numerației. În acest caz, învățarea este intuitivă, cadrul didactic utilizează computerul drept un instrument prin care consolidează achizițiile la disciplinele de bază, motivând și provocând elevii să continue procesul de instruire, lansând continuu noi perspective pentru aceștia.

Având în vedere, mai ales, grupul țintă, actuala programă pentru disciplina Tehnologia Informației și Comunicaţiei pentru învățământul primar, introduce următoarele elemente de noutate

 Este concepută astfel încât să dezvolte elevilor abilități, deprinderi și competențe de utilizare a resurselor TIC necesare studiului, învățării de tip școlar, considerând calculatorul unul dintre instrumentele muncii intelectuale.

 Propune o învățare de tipul learning by doing/ learning by playing, considerând foarte importante aspectele practice și utilitare.

 Are ca perspectivă facilitarea integrării sociale a elevilor.

Programa este organizată după următoarea structură

 notă de prezentare;

 obiective cadru;

 obiective de referință;

 exemple de activități de învățare;

 conținuturile învăţării;

 sugestii metodologice;

 standarde curriculare de performanţă;

 bibliografie.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

2. OBIECTIVE CADRU

I. DEZVOLTAREA ABILITĂŢII DE UTILIZARE A CALCULATORULUI ŞI A ECHIPAMENTELOR SALE

II. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE PROCESARE A INFORMAŢIILOR

III. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

NIVELUL AL III- LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

I. DEZVOLTAREA ABILITĂŢII DE UTILIZARE A CALCULATORULUI

ŞI A ECHIPAMENTELOR SALE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

La sfârşitul modulului al III- lea, elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului al III- lea se recomandă următoarele tipuri de activităţi

1.1. Să cunoască şi să respecte normele de securitate în utilizarea calculatorului

- exerciţii de identificare şi manipulare în maximă siguranţă a componentelor care folosesc curent alternativ (calculator,

televizor, aparate casnice).

1.2. Să localizeze şi să utilizeze tastele alfanumerice şi tastele direcţionale

propoziţiilor.

1.3. Să utilizeze mouse-ul în poziţionarea cursorului şi selectarea obiectului

1.4. Să utilizeze corect mediile de stocare a informaţiilor (interne şi externe)

- salvarea fişierelor pe hard disk sau pe alte medii de stocare a informaţiilor.

1.5. Să utilizeze imprimanta

- tipărirea lucrărilor efectuate.

- exerciţii de identificare a locului tastelor alfanumerice şi a tastelor direcţionale;

- exerciţii de tastare a literelor, cifrelor, semnelor de punctuaţie, a cuvintelor şi

- exerciţii de manipulare a mouse-ului pentru mişcarea cursorului pe ecran în direcţii diferite;

- exerciţii de identificare a formei cursorului în diferite aplicaţii.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

II. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE PROCESARE A INFORMAŢIILOR

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

La sfârşitul modulului al III-lea, elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului al III-lea se recomandă următoarele tipuri de activităţi

2.1. Să deschidă/ închidă un program/ fişier

- exerciţii de deschidere/ închidere a programelor Paint, Word sau a unui fişier existent.

2.2. Să identifice principalele elemente ale unei ferestre

2.3. Să utilizeze corect programele Windows, Ms Office (Paint şi Word) sau alte programe educaţionale, inclusiv să tipărească un document

- activarea și utilizarea instrumentelor din bara cu instrumente pentru a reprezenta grafic sau pentru a scrie litere, numere, operaţii numerice, cuvinte, propoziţii.

2.4. Să creeze produse specifice (Paint, Word), utilizând informaţiile

Word.

2.5. Să gestioneze corect informaţiile

- exerciţii de salvare a sesiunii de lucru într-un fişier existent.

- exerciţii de identificare a elementelor unei ferestre;

- exerciţii de deschidere/ închidere a unei ferestre;

- exerciţii de recunoaştere a pictogramelor, a poziţiei lor într-o fereastră.

- ilustrarea cuvintelor sau propoziţiilor prin reprezentări grafice oferite de diferite aplicaţii;

- realizarea diferitelor produse (simboluri, ecusoane, afișe), utilizând resursele Paint și

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

III. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

La sfârşitul modulului al III- lea, elevul va fi

capabil

Pe parcursul modulului al III-lea se recomandă

următoarele tipuri de activităţi

3.1. Să folosească adecvat limbajul de specialitate

- utilizarea corectă a termenilor de specialitate în descrierea acţiunii sau în formularea întrebărilor.

3.2. Să manifeste un comportament adecvat în relaţiile cu colegii

înţelese.

3.3. Să manifeste responsabilitate în utilizarea calculatorului, în protejarea şi partajarea informaţiilor

- să manifeste toleranţă şi cooperare în activităţile de echipă;

- să execute instrucţiunile date după ce au fost

- să anunţe modificările accidentale intervenite;

- să nu acceseze decât fişierele şi programele indicate.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

 Calculatorul şi echipamentele lui: unitatea centrală, monitor, tastatură, mouse.

 Tastatura: tastele alfanumerice, tastele direcţionale, spacebar, backspace, delete, shift, enter.

 Mouse: utilizarea butonului stâng în poziţionarea cursorului sau selectarea obiectului; clic, dublu-clic.

 Pictogramele programelor Word, Paint şi din bara cu instrumente a acestor programe.

 Pornirea/ oprirea programelor Word, Paint sau a unui fişier.

 Principalele elemente ale ferestrei de lucru în Word: bara de titlu, bara cu instrumente, spaţiul util de lucru, barele de defilare, bara meniului START, butonul de închidere a ferestrei.

 Editorul grafic Paint: realizarea unor lucrări tip formă și culoare folosind bara de instrumente a aplicaţiei.

 Procesorul de text Word pentru

- introducerea unor cuvinte şi/ sau fraze simple;

- utilizarea tastei shift pentru scrierea majusculei şi folosirea semnelor de punctuaţie;

- principalele operaţii care se pot efectua cuvintelor/ frazelor

- selectarea;

- ştergerea caracterelor, folosind tastele delete şi backspace;

- inserarea de cuvinte şi/ sau propoziţii;

- copierea;

- mutarea;

- formatarea: dimensiune, culoare;

- anularea operaţiilor sau comenzilor.

 Salvarea sesiunii de lucru.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

5. SUGESTII METODOLOGICE

În urmă cu câteva zeci de ani, analfabet însemna a nu cunoaște cititul și scrisul în limba maternă. În urmă cu câțiva ani, analfabet însemna a nu cunoaște cititul și scrisul într-o limbă modernă de circulație internațională, chiar dacă erai familiarizat cu cititul și scrisul în limba maternă. Astăzi a fi analfabet înseamnă a nu fi capabil să folosești resursele TIC, chiar dacă ești familiarizat cu cititul și scrisul în limba maternă, precum și cu cititul și scrisul într-o limbă modernă de circulație internațională.

Prin urmare, programul „A doua şansă“– învățământ primar trebuie să rezolve, pe lângă alfabetizarea tradițională, și alfabetizarea TIC.

Ținând seama de caracteristicile și particularitățile elevilor care vor învăța în nivelul al III- lea, prin programul de mai sus, facem următoarele sugestii

 Programa va trebui parcursă în întregime pentru ca elevii să dobândească priceperi, deprinderi şi abilităţi conforme standardelor curriculare de performanţă.

 Elevii înscriși în programul „A doua şansă“– învățământ primar nu mai sunt copii, ci preadolescenți, adolescenți sau chiar adulți, cu evident alte preocupări decât ale copiilor. Așadar, ceea ce vor învăța trebuie să fie ceva util, ceva practic, iar TIC-ul poate răspunde acestor nevoi. Toate activitățile de învățare, exercițiile, produsele realizate de elevi vor trebui să stea sub semnul pragmatismului.

 Elevii nu vor învăța TIC pentru a cunoaște calculatorul, ci pentru a dobândi un instrument de muncă intelectuală, atât în virtutea utilizării lui pentru învățarea la celelalte discipline, cât și pentru o integrare socială și profesională mai uşoară.

 Teoria va ocupa un spațiu mic (15%), iar activitățile practice vor fi preponderente (85%), punându-se în valoare principiile learning by playing și learning by doing. Produsele realizate de elevi vor avea o utilitate practică evidentă: învăț să folosesc operatorul Word pentru că astfel pot să-mi fac temele la celelalte discipline, să îmi fac mai ușor proiectele școlare etc.

 Demonstrația urmată de exersare va avea un loc important: elevilor nu trebuie să li se explice neapărat ce să facă, ci, mai ales, să li se arate ce și cum să facă. Abilitatea de a opera eficient la PC se dobândește ca urmare a unei pedagogii acționale.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

 Exersarea trebuie să ocupe partea cea mai consistentă a timpului alocat studiului. Individual, în perechi sau în grupuri mici, elevii își vor forma priceperi și deprinderi de utilizare a softurilor incluse în programă.

 Ora de TIC nu înseamnă doar așezarea elevilor la computere și comanda „Faceți... !“. Nu trebuie să uităm că PC-ul este un instrument, un mijloc și că trebuie integrat în lecții, respectând principiile didactice. Aceasta înseamnă că într-o oră elevii vor lucra și la PC, dar vor îndeplini și alte sarcini didactice. Din acest punct de vedere, laboratoarele de informatică trebuie să aibă un design organizatoric bine gândit, o organizare judicioasă a spațiului didactic care să permită lucrul la calculator, dar și alte tipuri de activități.

 Resursele TIC pot permite progresul diferențiat al elevilor și atunci devine evidentă posibilitatea de individualizare a instruirii, posibilitatea de învățare prin căutare/ cercetare și descoperire.

 Progresele diferite ale elevilor pot deschide și posibilitatea unui învățământ de tip monitorial: elevii pot fi grupați câte doi la un computer, unul avansat și unul începător, cel dintâi sprijinind eforturile de învățare ale celui de-al doilea, sub îndrumarea și monitorizarea cadrului didactic.

 Programa a fost concepută pentru a putea fi parcursă într-un număr redus de ore. Presupunem că priceperile și deprinderile corecte de utilizare a PC-ului se vor forma numai la școală, sub îndrumarea cadrului didactic.

Tipurile de evaluare practicate includ

Evaluare curentă, realizată prin

- reprezentări grafice pe teme date;

- software educaţional pentru recunoaşterea şi utilizarea literelor şi numerelor, scrierea cuvintelor şi propoziţiilor;

- povestiri ilustrate;

- portofoliu: colecție de produse ale activității elevilor realizate în format electronic.

Evaluare de modul, care poate fi realizată printr-o probă practică, de tipul: crearea unui document Word pe o temă dată, conform specificațiilor (vizând abilități și deprinderi de utilizare a calculatorului ca instrument de muncă intelectuală).

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

6. STANDARDE DE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

I. Dezvoltarea abilităţii de utilizare a calculatorului şi a echipamentelor sale

S1. Utilizarea calculatorului şi a componentelor lui prin respectarea normelor de funcţionare şi securitate.

S2. Utilizarea pictogramelor din Start Meniu, a butoanelor

şi instrumentelor din programele Paint și Word.

S3. Utilizarea corectă a tastaturii şi a mouse-ului.

II. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de procesare a informaţiilor

S4. Utilizarea corectă a termenilor specifici TIC.

S5. Redactarea unor texte simple. Transpunerea informaţiei sub diverse forme: text, reprezentări grafice, imagine, multimedia.

S7. Crearea şi salvarea de fişiere şi directoare.

S8. Copierea informaţiilor: copy-paste.

S9. Îmbunătăţirea, modificarea documentelor prin: inserare, ştergere, adăugare și prin accesarea altor fişiere.

S10. Accesarea mediilor de stocare a informaţiilor.

S11. Căutarea informaţiilor necesare şi la alte discipline studiate în şcoală pentru realizarea unor lucrări.

S12. Realizarea unor aplicaţii simple pentru disciplinele

studiate.

III. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de integrare în societate

S13. Respectarea regulilor de lucru în echipă – învăţare prin cooperare.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

NIVELUL AL IV- LEA

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

I. DEZVOLTAREA ABILITĂŢII DE UTILIZARE A CALCULATORULUI

ŞI A ECHIPAMENTELOR SALE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

La sfârşitul modulului al IV-lea, elevul va

fi capabil

Pe parcursul modulului al IV-lea se recomandă

următoarele activităţi

1.1. Să cunoască şi să respecte normele de securitate în utilizarea calculatorului şi a echipamentelor sale

1.2. Să localizeze şi să utilizeze tastele alfanumerice şi tastele direcţionale, precum și combinațiile de taste

- exerciţii de utilizare a combinaţiilor de trei taste pentru realizarea unor operaţii (comenzi din taste).

1.3. Să utilizeze mouse-ul, folosind ambele butoane

- utilizarea listelor contextuale prin accesarea cu butonul drept al mouse-ului.

1.4. Să utilizeze corect mediile de stocare a informaţiilor (interne şi externe)

- manipularea corectă a mediilor de stocare a informațiilor.

1.5. Să utilizeze corect meniul imprimantelor

- tipărirea lucrărilor efectuate, utilizând facilităţile oferite.

- exerciţii de identificare şi manipulare corespunzătoare a calculatorului şi a echipamentelor lui;

- pornirea/oprirea calculatorului, a unui program software, manipularea unităţilor de memorie externă şi a CD-rom-ului.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

II. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE PROCESARE A INFORMAŢIILOR

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

La sfârşitul modulului al IV- lea,

elevul va fi capabil

Pe parcursul modulului al IV- lea se recomandă

următoarele tipuri de activităţi

2.1. Să gestioneze fișiere și directoare de pe diferite medii de stocare

2.2. Să identifice principalele elemente

ale unei ferestre

- exerciţii de orientare şi citire a unei ferestre din

programele studiate sau a unui program nou.

2.3. Să utilizeze corect programele Windows, Ms Office (Paint, Word și Power Point) sau alte programe educaţionale, inclusiv să tipărească un document

2.4. Să acceseze și să proceseze informaţiile de pe internet

celorlalte discipline şcolare.

- crearea, copierea/ ştergerea de directoare;

- căutarea şi deschiderea directoarelor și a fişierelor pe hard disk, CD sau alte medii de stocare a informațiilor;

- utilizarea fişierelor media şi multimedia;

- minimizarea/maximizarea fişierelor pentru lucrul cu fişiere din aplicaţii diferite.

- însoţirea textului de reprezentări grafice;

- prezentări Power Point;

- teme/proiecte geografice şi istorice, prezentări de carte şi autori;

- elaborarea de materiale pe calculator necesare altor discipline;

- exerciţii de formatare şi modificare a textelor şi a reprezentărilor grafice;

- redactare, copiere de texte, dictări.

- utilizarea internetului în căutarea informaţiilor;

- căutarea şi accesarea informaţiilor de pe fişiere multimedia;

- folosirea calculatorului şi internetului pentru căutarea unor surse de informare necesare

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

III. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

La sfârşitul modulului al IV- lea, elevul va fi

capabil

Pe parcursul modulului al IV- lea se

recomandă următoarele tipuri de activităţi

3.1. Să manifeste un comportament adecvat în relaţiile cu colegii

fost înţelese.

3.2. Să manifeste responsabilitate în utilizarea calculatorului, în protejarea şi partajarea informaţiilor

nu le aparţin.

3.3. Să acceseze corect internetul

- manifestarea toleranţei şi cooperării în activităţile de echipă;

- executarea instrucţiunilor date după ce au

- anunțarea modificărilor accidentale intervenite;

- să nu şteargă sau să nu modifice fişiere care

- accesarea numai a fişierelor şi programelor indicate.

- respectarea dreptului de autor.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

I. Editorul de text Word

 combinaţii de taste în operaţii de bază;

 paragraful;

 tabele;

 crearea antetelor şi subsolurilor de pagină;

 numerotarea paginilor;

 aranjarea textului pe mai multe coloane;

 importarea elementelor grafice.

II. Aplicaţia pentru realizarea prezentărilor Power Point

 crearea prezentării prin introducerea şi editarea textului şi prin aranjarea ordinii diapozitivelor;

 formatarea diapozitivelor;

 adăugarea obiectelor în prezentare;

 aplicarea efectelor de animaţie;

 susţinerea prezentării.

III. Tipărirea fişierului sau a unei secţiuni; opţiuni.

IV. Software media

 deschiderea/ închiderea, navigarea pe CD;

 căutarea informaţiei;

 utilizarea mecanismelor de învăţare, verificare şi evaluare în cadrul software educaţionale.

V. Internet Explorer

 deschiderea/ închiderea, elementele unei ferestre, navigarea pe internet.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

5. SUGESTII METODOLOGICE

Ținând seama de caracteristicile și particularitățile elevilor care vor învăța în nivelul al IV-lea prin programul „A doua şansă“– învățământ primar, facem următoarele sugestii

 Programa va trebui parcursă în întregime pentru ca elevii să dobândească priceperi, deprinderi şi abilităţi conforme standardelor curriculare de performanţă.

 Elevii care frecventează cursurile nu vor fi copii, ci preadolescenți, adolescenți sau chiar adulți, evident cu alte preocupări decât ale copiilor. Așadar, ceea ce vor învăța trebuie să fie ceva util, practic, iar TIC-ul poate răspunde acestor nevoi. Toate activitățile de învățare, exercițiile, produsele realizate de elevi vor trebui să stea sub semnul pragmatismului.

 Elevii nu vor învăța TIC pentru a cunoaște calculatorul, ci pentru a dobândi un instrument de muncă intelectuală, atât în virtutea utilizării lui pentru învățarea la celelalte discipline, cât și pentru o integrare socială și profesională mai facilă.

 Teoria va ocupa un spațiu mic (15%), iar activitățile practice vor fi preponderente (85%), punându-se în valoare principiile learning by playing și learning by doing. Produsele realizate de elevi vor avea o utilitate practică evidentă: învăț să folosesc operatorul Word pentru că astfel pot să-mi fac temele la celelalte discipline, să îmi fac mai ușor proiectele școlare etc.

 Demonstrația (urmată de exersare) va avea un loc important: elevilor nu trebuie să li se explice neapărat ce să facă, ci, mai ales, să li se arate ce și cum să facă. Abilitatea de a opera eficient la PC se dobândește ca urmare a unei pedagogii acționale.

 Exersarea trebuie să ocupe partea cea mai consistentă a timpului alocat studiului. Individual, în perechi sau în grupuri mici, elevii își vor forma priceperi și deprinderi de utilizare a softurilor incluse în programă.

 Ora de TIC nu înseamnă doar așezarea elevilor la computere și comanda „Faceți... !“. Nu trebuie să uităm că PC-ul este doar un instrument, un mijloc și că trebuie integrat în lecții, respectând principiile didactice. Aceasta înseamnă că într-o oră elevii vor lucra și la PC, dar vor îndeplini și alte sarcini didactice. Din acest punct de vedere, laboratoarele de informatică trebuie să aibă un design organizatoric bine gândit, o organizare judicioasă a spațiului didactic care să permită lucrul la calculator, dar și alte tipuri de activități.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

 Resursele TIC pot permite progresul diferențiat al elevilor și atunci devine evidentă posibilitatea de individualizare a instruirii, posibilitatea de învățare prin căutare/ cercetare și descoperire.

 Progresele diferite ale elevilor pot deschide și posibilitatea unui învățământ de tip monitorial: elevii pot fi grupați câte doi la un computer, unul avansat și unul începător, cel dintâi sprijinind eforturile de învățare ale celui de-al doilea, bineînțeles sub îndrumarea și monitorizarea cadrului didactic.

 Programa a fost concepută pentru a putea fi parcursă într-un număr redus de ore. E bine să presupunem că priceperile și deprinderile corecte de utilizare a PC-ului se vor forma numai la școală sub îndrumarea cadrului didactic.

 Se recomandă acordarea unei atenții speciale siguranței tinerilor pe internet (la nivelul al IV-lea elevii vor face cunoștință cu internetul), responsabilitatea privind securitatea datelor și informațiilor, dreptul de autor etc.

Evaluarea curentă se poate realiza, utilizând

 software educaţionale pentru aplicarea cunoştinţelor de nivelul al IV-lea de la diferite discipline;

 poveşti ilustrate, benzi desenate, compuneri, scrisori, portofolii, mape tematice.

Evaluarea de modul poate lua forma unei probe practice de tipul: crearea unui document complex pe o temă dată, conform specificațiilor (vizând abilități și deprinderi de utilizare a programelor Paint, Word și Power Point).

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

I. Dezvoltarea abilităţii de utilizare a calculatorului şi a echipamentelor sale

S1. Utilizarea calculatorului şi a componentelor lui prin respectarea normelor de funcţionare şi securitate.

S2. Utilizarea pictogramelor din Start Menu şi a butoanelor şi instrumentelor din programele Paint Word şi Power Point.

S3. Utilizarea corectă a tastaturii şi a mouse-ului.

II. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de procesare a informaţiilor

S4. Utilizarea corectă a termenilor specifici TIC.

S5. Redactarea unor texte simple. Transpunerea informaţiei sub diverse forme: text, reprezentare grafică, imagine, multimedia.

S6. Crearea şi salvarea de fişiere şi directoare.

S7. Căutarea informaţiei folosind: Search, Windows Explorer.

S8. Copierea informaţiilor: copy-paste, instalare programe de tip messenger, skype.

S9. Îmbunătăţirea, modificarea documentelor prin: inserare, ştergere, adăugare și prin accesarea altor fişiere.

S10. Accesarea mediilor de stocare a informaţiilor.

S11. Căutarea informaţiilor necesare şi la alte discipline studiate în şcoală pentru realizarea unor lucrări.

S12. Realizarea unor aplicaţii simple pentru disciplinele

studiate.

III. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de integrare în societate

S13. Respectarea regulilor de lucru în echipă – învăţare prin cooperare.

S14. Accesarea în siguranță a internetului.

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

7. BIBLIOGRAFIE

1. w.w.w.edu.ro – planuri cadru.

2. www.edu.ro – programe școlare.

3. www.acces-la-educatie.edu.ro – a doua șansă primar.

4. XXX, Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în procesul didactic – învăţământul primar, Editura Aramis, București, 2001.

5. Pintea R., Liţoiu N., Ghid de evaluare informatică şi tehnologia informaţiei, Editura Aramis, Bucureşti, 2001

Programa şcolară  Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei – nivelurile III-IV

AUTORI

Prof. Vasile Miclăuș, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Paul Popescu Neveanu,

Timișoara

Prof. Dimitrie – Gheorghe Radu, Colegiul Național Bănățean Timișoara

COORDONATORI

Prof. Cristiana Boca

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Asociația CEDP Step by Step, București

Prof. Gabriela Droc

Coordonator componenta „A doua şansă“ – învăţământ primar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului

REFERENȚI

Cercetător ştiinţific Carmen Gabriela Bostan

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei