Legislator Case Law & Legislation
126336 RO

DECIZIE nr. 40 din 20 ianuarie 2011

1 Articles / Provisions · Romania
Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

DECIZIE nr. 40 din 20 ianuarie 2011 · CURTEA CONSTITUŢIONALĂ · MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 22 februarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (4) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (4) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Fu Limin în Dosarul nr. 8.451/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 1.318D/2010 al Curţii Constituţionale, la care, la termenul din 7 decembrie 2010, au fost conexate dosarele nr. 1.372D/2010, nr. 1.504D/2010, nr. 1.505D/2010 şi nr. 1.511D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, excepţie ridicată de Zhu Zhenxing, Sun Yumei, Lin Goujin şi Lu Jigang în dosarele nr. 477/2/2010, nr. 8.458/2/2008, nr. 10.083/2/2009 şi, respectiv, nr. 10.048/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul Ioan Budura, interpretul autorizat de limba chineză solicitat pentru a asigura traducerea în cauză.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele

Prin Încheierea din 23 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 8.451/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (4) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Fu Limin într-o cauză având ca obiect anularea deciziei de returnare a acestuia de pe teritoriul României.

Prin încheierile din 8 martie 2010, 5 mai 2010, 11 mai 2010 şi 4 mai 2010, pronunţate în dosarele nr. 477/2/2010, nr. 8.458/2/2008, nr. 10.083/2/2009 şi, respectiv, nr. 10.048/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Zhu Zhenxing, Sun Yumei, Lin Goujin şi, respectiv, Lu Jigang în cauze având ca obiect anularea deciziilor de returnare a acestora de pe teritoriul României.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie şi claritate, astfel încât destinatarul acestora să poată avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile în situaţia sa şi nu protejează suficient străinii împotriva arbitrariului şi abuzurilor Oficiului Român pentru Imigrări. Această lipsă de precizie şi claritate "favorizează situaţia ca Oficiul Român pentru Imigrări, pe baza unor criterii aleatorii şi arbitrare, şi fără a ţine cont de motivele obiective prezentate, să aibă posibilitatea emiterii unei dispoziţii de returnare de pe teritoriul României, pentru motive aleatorii, aducând astfel prejudicii grave dreptului acestuia la un proces echitabil". Susţine că "legea ar fi trebuit să fie mai specifică pe aspectul înţelesului de şedere ilegală, ca motiv de sancţionare prin emiterea unei dispoziţii de returnare". În opinia autorilor excepţiei, lipsa de precizie şi claritate permite Oficiului Român pentru Imigrări să emită o decizie de returnare împotriva străinului în acelaşi moment în care îi comunică acestuia decizia de respingere a cererii de prelungire a regimului tolerării pe teritoriul României şi înainte de a se pronunţa de către instanţa competentă o hotărâre irevocabilă în cauza sa.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (4) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul conţinut

- Art. 4 alin. (4): "(4) Străinii aflaţi pe teritoriul României sunt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat şederea, precum şi să depună toate diligenţele necesare pentru a ieşi din România până la expirarea acestei perioade.";

- Art. 11 alin. (1): "(1) Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere."

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentală şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care consacră dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a mai analizat dispoziţiile de lege criticate, din aceeaşi perspectivă învederată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul prezentei cauze. Prin mai multe decizii, dintre care poate fi menţionată, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 131 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010, Curtea a respins excepţia ca inadmisibilă. Cu acele prilejuri, instanţa de contencios constituţional a observat că argumentele formulate de autorii excepţiei în motivarea pretinsei neconstituţionalităţi a textelor de lege criticate constituie, în realitate, consecinţe ale modalităţii de aplicare în practică a acestora. Or, lămurirea aspectelor legate de aplicarea şi interpretarea legii la speţe individual determinate revine exclusiv instanţelor de judecată învestite cu soluţionarea litigiilor în cadrul cărora au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate, excedând competenţei Curţii Constituţionale. Totodată, Curtea a reţinut că autorii excepţiei şi-au întemeiat criticile şi pe lipsa din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 a unor prevederi care să prevină posibilitatea apariţiei în practică a situaţiilor concrete descrise de aceştia în cuprinsul motivărilor scrise ale excepţiei. Curtea Constituţională nu poate examina însă astfel de critici, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

În prezentele cauze conexate nu au fost expuse argumente noi, care să justifice pronunţarea unei soluţii diferite, astfel că se impune, şi în acest caz, respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Fu Limin, Zhu Zhenxing, Sun Yumei, Lin Goujin şi Lu Jigang în dosarele nr. 8.451/2/2009, nr. 477/2/2010, nr. 8.458/2/2008, nr. 10.083/2/2009 şi, respectiv, nr. 10.048/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

---------

Need to analyze how this provision applies to your matter?

Cross-reference this statute against case law, commentaries, and related legislative provisions inside Legislator AI.

Open in Legislator →