DECIZIE nr. 1.000 din 8 iulie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Total Grup Security" S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 3.285/200/2009 al Judecătoriei Buzău.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor din Constituţie invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.285/200/2009, Judecătoria Buzău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Total Grup Security" - S.R.L. din Buzău cu prilejul soluţionării unei plângeri contravenţionale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate conferă organului de control prerogative care încalcă drepturile fundamentale ale persoanei fizice şi juridice statuate prin Constituţie.

Judecătoria Buzău consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002, dispoziţii potrivit cărora

"Art. 19. - (1) Inspectorii de muncă au următoarele drepturi: a) să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă, în sediul persoanei juridice şi în orice alt loc de muncă organizat de aceasta;[...]

c) să procure dovezi, să efectueze investigaţii sau examene, să ceară prezentarea documentaţiei pe care o consideră necesară, să realizeze măsurători sau să preleveze mostre de substanţe utilizate în procesul de producţie; [...]

k) să ceară informaţii, fie singuri, fie în prezenţa martorilor, de la orice persoană şi despre orice problemă care constituie obiectul controlului;".

Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 27 alin. (1) privind inviolabilitatea domiciliului, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 45 referitor la libertatea economică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 27 din Constituţie. Astfel, respingând ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea a reţinut că "nu pot fi opuse activităţii Inspecţiei Muncii obligaţii ce decurg din prevederile art. 27 din Constituţie privind inviolabilitatea domiciliului, având în vedere natura deosebită a activităţii Inspecţiei Muncii, specificul atribuţiilor pe care le are de îndeplinit, conform legii, această autoritate, obiectul controlului şi locurile unde se desfăşoară acesta".

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 45 din Constituţie, Curtea reţine că garantarea libertăţii economice se face în limitele respectării cadrului legal care stabileşte exercitarea acestor drepturi. Prin decizia mai sus amintită, Curtea reţinea că "intervenţia din partea inspectorilor de muncă în sfera de activitate a persoanelor juridice are un scop legitim şi este necesară într-o societate democratică, având în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. a) din Legea nr. 108/1999, printre obiectivele Inspecţiei Muncii se numără şi controlul aplicării prevederilor legale referitoare la relaţiile de muncă, la securitatea şi sănătatea în muncă, la protecţia salariaţilor care lucrează în condiţii deosebite şi a prevederilor legale referitoare la asigurările sociale. Totodată [...] măsurile prevăzute de dispoziţiile de lege criticate sunt proporţionale cu scopul legitim urmărit, întrucât numai în acest mod se asigură desfăşurarea în condiţii optime a operaţiunilor de control de către Inspecţia Muncii, în îndeplinirea atribuţiunilor acesteia, iar drepturile conferite inspectorilor de muncă au în vedere atât specificul activităţii de control exercitate, cât şi importanţa socială a acestei activităţi de ordine publică."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În sfârşit, Curtea constată că dispoziţiile art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privată, nu au incidenţă în cauză, întrucât textele de lege criticate nu instituie nicio restrângere a prerogativelor dreptului de proprietate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) şi k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Total Grup Security" - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 3.285/200/2009 al Judecătoriei Buzău.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

-------