DECIZIE nr. 159 din 3 iunie 1997

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă

Ioan Muraru - preşedinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Ball Monica împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 20 din 30 ianuarie 1997*).

----------

Notă *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 30 ianuarie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 8 septembrie 1997.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 27 mai 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa celorlalte părţi legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 3 iunie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele

Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 29 noiembrie 1996, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Ball Monica.

Prin Decizia nr. 20 din 30 ianuarie 1997, Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. Aceasta soluţie s-a fundamentat pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 96 din 24 septembrie 1996, prin care s-a statuat ca prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică hotărârilor pronunţate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993.

Împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 20 din 30 ianuarie 1997 a declarat recurs, în termen legal, Ball Monica, pentru următoarele motive: Decizia nr. 20/1997, atacată cu prezentul recurs, se întemeiază pe deciziile Curţii Constituţionale nr. 73/1996 şi nr. 96/1996, prin care aceasta a statuat ca art. 330^1 din Codul de procedură civilă este constituţional; art. 330^1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia recursul în anulare poate fi declarat la infinit, este neconstitutional, deoarece implica o lipsa de securitate a soluţiei judiciare şi perspectiva inlaturarii din circuitul legalităţii a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi desavarsite; Curtea nu s-a pronunţat cu privire la consecinţele modificării art. 330^1 din Codul de procedură civilă asupra drepturilor subiective civile, stabilite prin sentinţe judecătoreşti rămase definitive înainte de luna februarie 1997. Apreciază ca de efectele acestei modificări beneficiază şi recurenta, care a obţinut restituirea apartamentului la data de 10 octombrie 1995.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepţia a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

Senatul, prin Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari, apreciază ca excepţia ridicată este nefondata.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este neîntemeiat, întrucât, cu privire la constituţionalitatea art. 330^1 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin decizii definitive, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie şi art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, sunt obligatorii erga omnes şi au putere numai pentru viitor.

Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Senatului şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele

Motivul de recurs, prin care se susţine neconstituţionalitatea art. 330^1 din Codul de procedură civilă, care, în vechea redactare, prevedea drepturile procurorului general de a declara oricând recursul în anulare, este întemeiat şi urmează a fi admis. Curtea constata ca, prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, prevederile acestui articol au fost modificate, instituindu-se un termen de 6 luni pentru exercitarea recursului în anulare. În aceste condiţii se admite recursul privind dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se modifica Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 30 ianuarie 1997 şi, pe fond, se respinge excepţia invocată, întrucât prin instituirea termenului de 6 luni aceasta a rămas fără obiect.

Motivul de recurs prin care se solicita casarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 20/1997, deoarece se întemeiază pe deciziile Curţii nr. 73/1996 şi nr. 96/1996, prin care s-a statuat asupra constituţionalităţii art. 330^1 din Codul de procedură civilă, urmează a fi respins. Potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie, coroborat cu art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curţii sunt obligatorii erga omnes şi au putere numai pentru viitor. Întrucât, la data pronunţării deciziei atacate cu prezentul recurs - 30 ianuarie 1997 -, dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă nu fuseseră modificate prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997 şi deci nu intervenisera elemente noi, de natura sa determine schimbarea practicii Curţii, cele statuate prin deciziile nr. 73/1996 şi nr. 96/1996 şi-au menţinut valabilitatea şi în acest dosar.

Cat priveşte motivul de recurs, potrivit căruia Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe asupra efectelor modificării art. 330^1 din Codul de procedură civilă privind recursurile în anulare deja declarate, se constată că Legea nr. 17 din 17 februarie 1997 nu cuprinde dispoziţii referitoare la incidenţa în timp a acestor modificări. Curtea Constituţională nu are competenţa de a interpreta aplicarea dispoziţiilor unei legi sub raportul acţiunii lor în timp, ci numai de a constata dacă aceste dispoziţii sunt în concordanta cu Constituţia, ceea ce decizia recurată a şi făcut. În consecinţa şi acest motiv de recurs urmează a fi respins.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Admite recursul declarat de Ball Monica privind dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă şi modifica Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 30 ianuarie 1997, în sensul că respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ca fiind lipsită de obiect.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa din 3 iunie 1997.

PREŞEDINTELE CURŢII

CONSTITUŢIONALE,

prof.univ.dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

----------