ANEXE din 9 aprilie 2010

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

ANEXE din 9 aprilie 2010 · AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR · MONITORUL OFICIAL nr. 223 bis din 9 aprilie 2010

Text integral — ANEXE din 9 aprilie 2010 Open official source

2 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 38/2010 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale,

al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul 2010 și a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor

pentru anul 2010*)

Văzând Referatul de aprobare nr. 875 din 9 aprilie 2010,

ținând cont de prevederile art. 63 și ale art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2009 pentru aprobarea continuării acțiunilor sanitar- veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum și a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010;

în temeiul art. 3 alin. (1) și (3), precum și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia,

președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin

Art. I. — Anexa nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul 2010 și a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pentru anul 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 și 49 bis din 21 ianuarie 2010,

cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează

1. Nota se modifică și va avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

2. La capitolul I, secțiunile 1—9 se modifică și vor avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,

Marian Zlotea

București, 9 aprilie 2010.

Nr. 38.

*) Ordinul nr. 38/2010 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 9 aprilie 2010 și este reprodus și în acest număr bis.

Anexa nr. 1

Notă

1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii

a) deţinător - orice persoană care are în îngrijire şi control animale, chiar cu titlu temporar şi include şi orice persoană care transportă animale;

b) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - o perioadă în care animalele nu pot fi transportate în afara exploataţiilor;

c) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie;

d) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;

e) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea şi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;

f) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecţii;

g) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obişnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploataţie, de informaţiile şi notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populaţii de animale şi înregistrarea datelor şi documentelor cu posibilă semnificaţie epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menţinerii sau schimbării statusului de sănătate al exploataţiei sau în vederea certificării mişcărilor de animale sau a produselor obţinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaţie considerată până atunci liberă de boli;

h) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvenţă şi intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenţei sau absenţei unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populaţie clinic normală clinic;

i) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populaţiile de animale;

j) prevenirea bolilor la animale - activităţi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potenţiale, precum şi de consecinţele negative ale acestora.

2. Înregistrarea mişcărilor de porcine între judeţe.

a) La nivelul structurilor de monitorizare şi supraveghere sanitară veterinară din structura direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se va deschide un registru al mişcărilor interjudeţene de porcine, conform unui model care se transmite prin notă de serviciu de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

b) Înregistrarea mişcărilor se face atât la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, cât şi la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinaţie.

c) Înregistrarea în registrul de mişcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine se face la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul de sănătate şi formularele de mişcare, după caz.

d) Înregistrarea în registrul de mişcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinaţie se realizează la comunicarea mişcării de către medicul veterinar oficial de la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, odată cu înregistrarea iniţială; comunicarea se poate realiza prin orice modalitate - telefon, fax, e-mail.

3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.

4. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar se supun izolării într-un spaţiu separat de alte animale aflate în exploataţie, aplicându-se o perioadă de aşteptare/interzicere a mişcării de 30 zile în cazul porcilor şi de 21 zile în cazul celorlalte specii.

5. Deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti intenţia de a introduce animale noi în exploataţie, anterior sosirii animalelor, precum şi posibila dată a introducerii.

6. La toate animalele introduse în exploataţie fără documente sanitar – veterinare legale, acţiunile sanitar – veterinare obligatorii prevăzute în prezentele norme metodologice se efectuează pe cheltuiala proprietarului, până la intrarea în legalitate.

7. Pentru toate acţiunile sanitar – veterinare prevăzute în Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1492/2009 pentru aprobarea continuării acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în aplicare,

precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010, tarifele aferente includ şi costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant, transport şi altele asemenea, potrivit legii.

8. Examentul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se poate facte în baza unei decizii scrise a directorului coordonator, care stabileşte perimetrul, frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii

a) în caz de suspiciune la animalele din focar suspecte de contaminare;

b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;

Decizia directorului coordonator este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

9. La propunerea direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate (de urgenţă).

10. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate şi fizice efectuate în timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate deţinătorului în perioada de carantină, aşteptare/interzicere a mişcării.

11. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenţă redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea.

12. Examenele şi testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se va face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.

13. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuternici care au efectuat vaccinarea.

14. Costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control sunt suportate din subvenţii de la bugetul de stat şi venituri proprii din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor aprobat pe anul 2010.

15. Prin excepţie de la prevederile pct. 14, costurile sunt suportate de deţinătorii de animale sau operatorii economici, după caz, în următoarele situaţii

a) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, iniţiate în urma rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar; în această situaţie, perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor şi a exploataţiei şi a situaţiei epidemiologice;

b) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, alte acţiuni de supraveghere, imunoprofilaxie şi control, realizate în centrele de colectare sau exploataţiile de origine, pentru loturile destinate exportului şi comerţului intracomunitar;

c) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului sau comerţului intracomunitar, în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziţii, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervaţii, adopţii internaţionale, evenimente culturale;

realizarea supravegherii şi testărilor efectuate în cadrul activităţilor de autocontrol, iniţiate conform legii de deţinătorii de animale sau operatorii economici;

d) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol, efectuate pe material seminal, ovule, embrioni;

e) probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului şi testele aferente acestora, în cazul în care deţinătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanţi;

f) probele prelevate şi testele efectuate la solicitarea deţinătorilor de animale sau a operatorilor economici;

g) activităţile încadrate în definiţia supravegherii pasive;

h) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;

i) prelevarea de probe şi efectuarea de teste în vederea determinării reziduurilor la animalele vii şi produsele de origine animală, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare;

j) proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică, suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru

i) anemia infecţioasă ecvină, numai cu privire la manopera aferentă acţiunii de prelevare a

probelor;

ii) tuberculoza caprinelor

iii) avortul salmonelic al iepelor;

iv) rinotraheita infecţioasă bovină;

v) trichomonoza bovină;

vi) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;

vii) nosemoza albinelor;

viii) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD;

ix) echinococoza;

x) fascioloza;

xi) rinopneumonia ecvină;

xii) bruceloza la canide;

xiii) bruceloza la iepuri;

xiv) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;

xv) batracieni, trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi microbacterioze;

xvi) influenţa ecvină;

xvii) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere;

xviii) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice;

xix) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;

xx) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

xxi) analiza apei din bazine piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi

din ape curgătoare.

k) prelevarea de probe şi efectuarea de teste pentru controlul furajelor şi reziduurilor la animalele vii şi produsele de origine animală, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare.

m) costul testelor serologice şi virusologice de detecţie a genomului viral efectuate pe probe recoltate de la animalele achiziţionate din zone de restricţie pentru blue tongue;

l) manopera acţiunilor sanitar - veterinare efectuate în exploataţiile comerciale. Medicii veterinari de liberă practică organizaţi în condiţiile legii care deţin contracte de asistenţă sanitar - veterinară cu exploataţiile comerciale pot să efectueze acţiunile prevazute în prezentul program.

16. Pentru efectuarea în exploataţiile comerciale a unor acţiuni de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, proprietarii acestor exploataţii încheie contracte cu medicii veterinari de liberă practică organizaţi în condiţiile legii.

17. Medicii veterinari de liberă practică organizaţi în condiţiile legii care efectuează acţiuni de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului nu trebuie se afle în conflict de interese cu deţinătorii exploataţiilor de animale.

18. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

19. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea şi raportarea acţiunilor din prezentele norme metodologice, precum şi tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei şi vacutainerele se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate pentru o perioadă de minimum 12 luni.

20. Pentru soluţionarea unor litigii care necesită prelevarea de probe şi repetarea testării de laborator, costurile efectuării recoltării şi testării sunt suportate de proprietarul de animale, recoltarea probei realizându-se, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

21. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a păstra minim 60 de zile probele testate suspect şi pozitiv.

22. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate suspecte şi pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv Biroului/Serviciului de Sănătate şi Bunăstare Animală, Serviciului Inspecţie şi Control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.

23. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, avându-se în vedere previziunile mişcării efectivelor pe specii şi categorii de animale şi nu efectivele existente în stoc la un moment dat.

24. Având în vedere la bază precizările prezentelor norme metodologice, precum şi prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor şi transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localităţi şi exploataţii comerciale; pentru realizarea şi finalizarea la timp a acţiunilor cuprinse în Programul supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul coordonator adjunct (sanitar veterinar), de directorul coordonator adjunct economic, de şeful laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum şi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

25. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabileşte în baza numărului de animale existente la data operaţiunii.

26. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti elaborează o procedură prin care se stabilesc modalităţile în care medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii.

27. Refuzul efectuării acţiunilor sanitare veterinare obligatorii de către deţinătorii de animale se sancţionează conform prevederilor legale şi întreaga responsabilitate a consecinţelor refuzului cade în sarcina acestora.

28. Pentru situaţia în care procedurile de achiziţie publică au fost finalizate şi nu mai pot fi modificate conform noilor prevederi tehnice, după încheierea contractelor, aprovizionarea se va face pe baza unor comenzi ferme, pentru cantităţi limitative, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

29. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.

30. În situaţia supravegherii în scop de screening, în funcţie de boală, situaţia epidemiologică a animalelor, compartimentelor şi zonelor, tipul exploataţiilor şi alte riscuri epidemiologice, Laboratorul Naţional de Referinţă şi direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti are obligaţia să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice şi să utilizeze cele mai sigure şi mai eficiente metode de diagnostic.

31. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia ca până la 30 aprilie 2011 să realizeze calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale înregistrate/autorizate şi să întocmească dosarele aferente acestora, pentru următoarele boli: bruceloza bovină, tuberculoza bovină, leucoza bovină şi anemia infecţioasă ecvină

ABREVIERI

AA-PAS – albastru alcian

ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecţioasă ecvină

ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor BCCC- Boala cronică cahectizantă a cervideelor

DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare

DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti

EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu

ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon

HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point)

HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil HEV - hematoxilină – eozină – verde lumină

IA - influenţa Aviară

IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală IFD – imunofluorescenţă directă

IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar LCR – Laborator Comunitar de Referinţă

LEB – leucoză enzootică bovină

LM - Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie LNR – Laborator Naţional de Referinţă

LNR EST - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR IA - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară

LSVSA – Laboratorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti

OMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală SRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii

PAS – periodic acid schiff

PCR – reacţia de polimerizare în lanţ PIF – Post de inspecţie la frontieră PPD – extract proteic purificat

PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină RFC – reacţie de fixare a complementului

RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă RMA – reacţia de microaglutinare

SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje TB – Tuberculoză bovină

TCS – Test comparativ simultan TU – Test unic

UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România UEC – Unitatea Epidemiologică Centrală.

Anexa nr. 2

SECŢIUNEA 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE

1.1. FEBRĂ AFTOASĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile domestice şi sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă şi menţinerea sau schimbarea

statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinare clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care

Cazurile

suspecte

animale

După caz,

probele pot fi recoltate de

România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va

notifica imediat ANSVSA.

medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine.

La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului

naţional de experţi, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite febrei aftoase şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării conform instrucţiunilor date de către DSVSA in baza Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 402 din 15 iunie 2007.

Supravegherea virusologică

În caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate conform Manualului de Diagnostic al

OMSA/2009.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

Diagnosticul de confirmare in FA se face prin izolare de virus sau prin punerea in evidenta a antigenului viral sau a acidului

nucleic din probe de sesut sau fluide

patologice, în conformitate cu prevederile

Manualului de diagnostic pentru teste şi vaccinuri al OMSA/2009.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă

pentru febra aftoasă

1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum şi speciile sălbatice, susceptibile la infecţia cu Mycobacterium bovis.

îmbolnăvire.

Supravegherea activă

A.În exploataţii calificate necontaminate, pentru menţinerea statusului turmei ca liber de TB

în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi

Animalele neconcludente la TCS şi/sau ElAs-yIFN se retestează.

Animalele neconcludente la două teste TCS

şi/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive.

Animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs- yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic in max. 30 zile de la tuberculinare sau ex.serologic prin ElAs-yIFN .

1. Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Animalele la care TU precizat la pct. 1, a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS.

3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului

1. Controalele prin tuberculinare intradermică şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică astfel încât să se execute cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

2. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

3. Se recomandă deparazitarea interna a animalelor supuse testarii cu 2 saptămâni inaintea testării.

4. Se vor tuberculina şi caprinele care

EIAs-yIFN

sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare).

B. În exploataţii calificate

necontaminate, în scopul certificării miúcărilor de animale la nivel

Costul pentru operaţiunile de

tuberculinare efectuate în exploataţia de origine în vederea certificării mişcărilor

5. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

6. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi

(i) dexametazona;

(ii) hidrocortizon;

b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

7. Testarea animalelor se face în octombrie-noiembrie

naţional

Cu excepţia animalelor destinate direct către abator, tuberculinare intradermică prin TU la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, în cazul în care nu au fost testate în anul în curs, conform procedurii menţionate la

punctul A.

de animale, este suportat de către deţinătorii de animale de animale.

C. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare

Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a

efectuat în ultimele 30 de zile care preced plecarea din centrul de colectare;

Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării mişcărilor de animale, este suportat de către deţinătorii de animale de animale.

D. În exploataţii suspecte de contaminare

În urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele testelor menţionate la litera A, în abator sau laborator

statutul de necontaminata.

Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la tuberculinare sau serologic

1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel

a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare

stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept;

1. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice, se interzice orice fel de miscare a bovinelor, furajelor, conform legislaţiei în vigoare.

2. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator exploataţia îşi recapată

şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

Monitorul Oficial nr. 961 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

b) limfonodurile traheobronhice stâng

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară;

2. Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat.

3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice şi/sau PCR cand este cazul .

4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri nationale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei si leucozei enzootice bovine, publicat în

105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce masuri nationale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei si leucozei bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr. 964 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine, publicat în Monitorul Oficial nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările

ulterioare.

F. În exploataţii contaminate

bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile

a) Se consideră exploataţie contaminată, acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator şi laborator au confirmat tuberculoza.

b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori la interval de 6 luni.

c) Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menţionate la litera b), va fi la rândul său testată de două ori la un interval de 6 luni.

d) măsurile aplicate pentru controlul

1. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.

2. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză.

3. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte sau contaminate către alte exploataţii.

4. Statutul turmei devine liber de tuberculoză bovină după efectuarea celor două teste la interval de 6 luni, cu rezultate negative şi aplicarea măsurilor de stingere a focarului, conform legislaţiei.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul şi responsabilitatea medicului oficial zonal.

1. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia împreună cu medicul veterinar concesionar, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

2. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

3. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru

Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

monitorizarea cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii.

cadrul IDSA.

G. Inspecţia în abator a animalelor vii

Inspecţia oficială ante mortem şi post mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform procedurilor la

abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari

oficiali.

H. Inspecţia cărnii şi a organelor

1. În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni,

se vor recolta următoarele limfonoduri

Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

4. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator precum şi a examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte metode pentru diagnostic diferenţial faţă de alte boli granulomatoase, după caz şi a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

5. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din

2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se

recoltează numai limfonoduri cu leziuni.

a) submaxilare, retrofaringiene, bronhice;

b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portale şi retromamare.

1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de

îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu

modificările şi completările ulterioare.

A.În exploataţii non profesionale situate în localităţi în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani, pentru

stabilirea sau menţinerea statusului

1.Testele ELISA pe probele de sânge provenite din localităţi în care boala nu a fost diagnosticată in ultimii trei ani se

efectuează pe pooluri de 10 probe

Probele de sânge de la animalele din exploataţiile nonprofesionale sunt recoltate de catre medicul veterinar de

liberă practică împuternicit.

turmei ca liber de LEB

Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatatiile nonprofesionale se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la

conform instrucţiunilor trusei de diagnostic.

2. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

B.În localităţile în care LEB a fost diagnosticată în ultimii 3 ani in exploatatiile nonprofesionale: Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatatiile nonprofesionale se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la

Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din localităţi în care boala a fost diagnosticată în ultimii trei ani.

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

B.În exploataţii comerciale cu producţie de lapte înregistrate/autorizate, pentru stabilirea sau menţinerea statusului turmei ca liber de LEB:supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la

Probele de sânge de la animalele din exploataţiile comerciale sunt recoltate de catre medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză;

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză;

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni;

1. Testele ELISA pe probele de sânge provenite din exploataţii comerciale în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani se efectuează individual sau pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic.

2. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din exploataţii comerciale în care boala a fost diagnosticată în ultimii trei ani.

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

C. În exploataţii suspecte de contaminare

În situaţia în care se evidenţiază rezultate pozitive la testele ELISA.

1. Animalele din exploataţia cu rezultat pozitiv la testul ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID.

3.Confirmarea şi declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic prin ID. Dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea se face prin recoltare sange si examen ID după 30 zile de la prima recoltare.

4.Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la

IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

D.În exploataţii contaminate supuse asanării prin extracţie

Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni.

sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o

1. Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

2. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare

derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia;

3. Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă

a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct.3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 61\2006, cu modificările şi completările ulterioare, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a

c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b);

E.În exploataţii contaminate supuse asanării totale

Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând

procedura de lichidare a efectivului;

F. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare

Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obţinute asupra

animalelor peste 12 luni.

În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de catre medicul veterinar oficial.

G. Tăierea de control a animalelor pozitive LEB

de LEB, se examinează serologic la

1. De la animale reagente, sau cele la care prin examenul de laborator se evidenţiază modificări cu aspect hiperplazic, se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie- Pasternack, după caz.

2. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea

LSVSA, toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

modificările şi completările ulterioare

3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator

4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu

1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate porcinele domestice din ferme sau crescute în libertate precum şi mistreţi.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.

Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine

animală, a animalelor de companie

susceptibile, a alimentelor din bagajele

călătorilor

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile domestice şi sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de

sănătate a animalului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinare clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Se face în unităţi în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator şi la sosirea în abator.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică

1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Se va notifica imediat ANSVSA.

2. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică,

1. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

2. Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA sau în cazul testelor serologice, la laboratoarele aprobate de acesta.

3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.25/2008 pentru aprobarea

testate negativ pentru această boală, vor fi testate obligatoriu şi pentru pesta porcină africană

Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenului de laborator în domeniul sănătăţii animalelor publicat în M.O.nr.341/2 mai 2008

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, publicat în M.O. nr.699/14 octombrie

2008

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine.

La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc.

Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la

ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave sau moarte, ce prezintă semne clinice sau morfopatologice ce pot fi atribuite PPA şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala.

La mistreţi testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreţi găsiţi morţi concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică.

Supravegherea virusologică

Se face prin PCR pe probe de ser sau lichid toracoabdominal, organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care IFD a prezentat rezultat pozitiv sau dubios; Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de

laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

1.5. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate păsările domestice sau sălbatice susceptibile de îmbolnăvire.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, grădinilor zoologice, târgurilor şi pieţelor de animale vii, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de păsări şi ouă sau a păsărilor ca

animale de companie.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care

România aplică o politică de vaccinare obligatorie.

1.Cazurile suspecte de păsări

domestice sau sălbatice care, prezintă simptomatologia sau leziunile

specifice bolii şi în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator.

b)Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingenţă pentru influenţă aviară şi pesudopesta aviară. c)Manualului Operaţional pentru Boala de Newcastle.

2. LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR

3. Procedurile de testare şi măsurile aplicabile în caz de suspiciune sau confirmare a bolii, sunt precizate în: a)Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006;

Supravegherea serologică

Are valoare limitată în cazul aplicării

programelor de vaccinare contra ND

Testarea imunităţii postvaccinale

În exploataţiile nonprofesionale, pe o rază de 10 km în jurul fermelor comerciale de pasari înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunităţii postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sange pe localitate şi după fiecare

vaccinare.

Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze

Probele trebuie să fie individualizate cât mai explicit

Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar oficial

În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol.

serie

Supravegherea virusologică Pentru confirmarea diagnosticului

"normale" în exploataţiile legate epidemiologic de un focar

Pasările santinelă în exploataţiile înregistrate/autorizate.

Programul de supraveghere cu păsări santinelă este stabilit la cererea fermierului ca parte a programului de autocontrol.

DSVSA şi fermierul vor stabili de

comun acord locul unde vor fi plasate

Probele se recoltează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar testele vor fi suportate de la bugetul de stat.

În situaţia în care, deţinătorul

stabileşte ca măsură de autocontrol

a) categoria de vârstă a păsărilor;

b) vaccinul folosit;

c) data vaccinării;

a) În exploataţiile de reproducţie şi selecţie, precum şi în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a şi a 4-a, la fiecare serie;

b) În exploataţiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, la fiecare

a) pentru monitorizarea populaţiilor cu risc;

b) confirmarea suspiciunilor clinice;

c) în urma rezultatelor serologice pozitive în cazul populaţiilor nevaccinate sau păsări santinelă;

d) testarea mortalităţii zilnice

păsările santinelă în cadrul fiecărui lot supus supravegherii. Păsările santinelă vor fi identificate (inel). Vor fi precizate de comun acord, numărul de păsări santinelă, frecvenţa controalelor şi a testelor.

Păsările santinelă trebuie să fie în contact strâns cu efectivul aflat sub supraveghere şi trebuie să fie ţinute sub observaţie permanentă pentru a identifica orice evidenţiere clinică a ND sau a altei boli. In cazul în care nu se evidenţiază semne clinice la păsările santinelă, acestea vor fi totuşi testate serologic şi virusologic, randomizat, după un program stabilit de medicul oficial.

Apariţia cazurilor clinice sau a

testelor pozitive serologic sau virusologic în cazul păsărilor santinelă denotă circulaţia virusului în exploataţie dar în cazul în care păsările ţintă vaccinate rămân sănătoase, având asigurată protecţia imunologică, nu se declară focar.

Notificarea diagnosticului va avea în acest caz, precizările necesare. Se va dispune o anchetă epidemiologică care va identifica sursa virusului şi se vor aplica măsuri corespunzătoare de

protecţie.

programul se supraveghere cu păsări santinelă, nu mai are obligaţiea de a realiza autocontrolul prin verificarea imunităţii postvaccinale.

1.6. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

şi fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

a mişcării.

Supravagherea activă

Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică.

Nu există prevederi în legislaţia europeană şi OMSA privind ţintele de testare în cazul bolii veziculoase a

porcului.

În perioada de incubaţie, animalele domestice şi sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator.

Examinări anatomoclinice şi necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgenţă.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 92/119/EEC.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii

Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie şi control comunitare.

experţi, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului

de animale, întrucât de la laboratoarele

de referinţă din Europa, nu se pot

procura aceşti reagenţi.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau

internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.

1.7. STOMATITA VEZICULOASĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Stomatita veziculoasă este o boală notificabilă pe teritoriul României. Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

şi fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de

îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

a mişcării.

Supravagherea activă

Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică.

Nu există prevederi în legislaţia europeană şi OMSA privind ţintele de

testare în cazul stomatitei veziculoase.

În perioada de incubaţie, animalele domestice şi sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Examinări anatomoclinice şi necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgenţă.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii

Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie şi control comunitare.

experţi, la ANSVSA

Supravegherea serologică

de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau

internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.

1.8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz

de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

confirmarea la LNR din cadrul IDSA

3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR

din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella

izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice,

genotipizare şi a monitorizării

antibiorezistenţei.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit .

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi

1.9. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

şi fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinarea clinică

Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic.

experţi, la ANSVSA

Supraveghere morfopatologică

în caz de suspiciune sau apariţie a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa

a III-a.

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi

clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale

şi sunt plătite de către DSVSA

1.10. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot

importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinarea clinică

Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Suspiciunea se va notifica imediat

ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic.

experţi, la ANSVSA

Supravegherea serologică

clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către

DSVSA

1.11. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

1.Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care

România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de aşteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice .

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează

pentru confirmare la IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere

şi prevederile legislaţiei comunitare.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în

vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă

1.12. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

1.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără

aplicarea unui program de vaccinare

2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Nu exista manual de diagnostic in

domeniu.

3. Morfopatologică si virusologica: în caz de suspiciune a bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor specifice pe probe de material biopsic, piele cu leziuni fixat,

în formol.

1.13. PESTA AFRICANĂ A CALULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care

România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

pentru examene virusologice de

1. Serologică si virusologica in caz de suspiciune ;

2. se testează 0,5% din animalele

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar

provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot;

3. se testeaza toate animalele din import tari terte.

diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă şi sunt plătite de către DSVSA.

2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în

vigoare.

4.Clinică prin inspecţie

în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor

legislaţiei comunitare.

1.14. BOALA AUJESZKY

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină

pentru animalele nou introduse.

Serologică (ELISA gE)

a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de

Probele de sânge se recoltează de la

porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

porcine, care nu vaccineaza sau

vaccineaza cu vaccin marker- o data pe an.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice , virusologice, şi după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala lui Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

1.15. PARATUBERCULOZA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

I. La taurine şi bubaline

A. În exploataţii indemne

pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB;

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică .

1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbţie, astfel

a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;

b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată

Confirmare : ex.bacteriologic si bacterioscopic pozitiv.

B. În exploataţii suspecte de

contaminare cu paratuberculoză.

1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru

paratuberculoză.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două

ori pe an la examene serologice

1. La animalele pozitive serologic

şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de

c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;

d) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J, serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 – 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl-Neelsen şi bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează prin examene bacteriologice şi morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secţiuni de ţesuturi.

ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD şi/sau IPD aviar.

mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe.

% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de

paratuberculoză.

C. În exploataţii contaminate

Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru

examene complexe de laborator.

II. La ovine şi caprine domestice

A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală.

1.Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în

vârstă de peste 12 luni

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru B.Melitensis.

2. Declararea oficiala a paratuberculozei, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic,bacteriologic Prin metoda ZN.

3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5

an;

2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testeză un procent de 1% din animale.

1.Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale şi prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl- Neelsen modificată şi bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

Declararea bolii se face cand examenele pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv

morfopatologic şi bacteriologic-pe fecale sau organe.)

B. În exploataţii contaminate

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie. În cazul asanarii prin extracţie, se testează serologic tot efectivul din exploataţie. Animalele pozitive

serologic şi bacterioscopic se elimină din efectiv, prin abatorizare.

La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic,

Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda

a) berbecii şi ţapii de reproductie de două ori pe an ;

b) 2,5% din oile şi caprele de reproducţie din exploatatii comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe

bacterioscopic şi histopatologic.

HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată

şi bacterioscopice.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini

zoologice.

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale,

animalelor crescute în captivitate.

1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.

2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul

1.16. BRUCELOZA LA BOVINE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

Supravegherea pasivă este esenţială,

mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive,

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot

importat.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

a mişcării.

Supravegherea activă

A.În exploataţii non profesionale,

pentru stabilirea sau menţinerea statusului turmei ca liber de boală

Supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la

vârstă de peste 12, o dată pe an;

Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente se examinează şi prin RFC , iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă,

lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

B.În exploataţii comerciale cu producţie de lapte autorizate, pentru stabilirea sau menţinerea statusului

turmei ca liber de boală

Supravegherea serologică la bovine şi

bubaline se realizeaza prin Rose

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi o dată pe an;

b) toate taurinele şi bubalinele în

Bengal la toate taurinele şi bubalinele

în vârstă de peste 12, o dată pe an;

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser

sanguin la 14 - 21 zile după avort.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

C.În exploataţii comerciale cu producţie de lapte autorizate, suspecte de contaminare

Probele pozitive la testul cu Rose Bengal se confirma prin RFC.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar

oficial.

D. În exploataţii contaminate

In cazul in care o exploatatie a fost diagnosticata pozitiv, animalele diagnosticate negativ nu vor iesi din exploatatie timp de min. 42 zile de la eliminarea celor pozitive cu excepţia celor destinate sacrificării.

Exploatatia isi recapata statutul

conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.61/2006.

Medici veterinari de liberă practică şi medici veterinari oficiali.

E.Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar sau import din tari terte se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu

mai puţin de 5 probe pe lot .

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

F. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la

toate animalele vânate

1.17. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE respectiv Infecţia cu Brucella melitensis

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea pasivă

Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a

statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză Brucella.

melitensis.

Pe tot teritoriul ţării.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

a mişcării.

Supravegherea activă

Supraveghere serologică o dată pe an a ovinelor si caprinelor in varsta de peste 6 luni astfel

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA atunci cand exista buletin de analiza eliberat de LSV cu

rezultat pozitiv (test RFC ).

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

a) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

b) 5% din efectivele de caprine

existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

În cazul în care 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991.

Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin Rose Bengal iar probele pozitive se

retesteaza prin RFC.

Se încadrează în programul de

Medicul veterinar de libera practică

supraveghere

împuternicit.

a). Toţi avortonii proveniţi de la caprine

şi ovine;

b) Animalele care prezintă manifestări

clinice ce conduc la suspicionarea

infecţiei;

c) Probele provenite de la carcase cu

leziuni suspecte de bruceloză;

d) Rumegătoarele sălbatice crescute în

captivitate şi semicaptivitate, din

rezervaţiile naturale, parcuri, grădini

zoologice.

c) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale;

d) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale.

Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial.

1.18. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv Infecţia cu Brucella ovis

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de

îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

a mişcării.

Supravegherea activă

Se supun supravegherii serologice

Se utilizează testul RFC (conform dir.91/68/CE- Anexa D)

De la berbecii sacrificaţi cu forme

clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de

a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale.

b) berbecii cu manifestări de epididimită;

c) oile la 7-14 zile după avort.

testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice si una din metodele HEA, metoda Brown şi Brenn, metoda Gridley şi bacteriologice pentru izolarea

şi genotiparea Brucella ovis.

Berbecii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează în procent de

2%.

1.19. BRUCELOZA LA PORCINE

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod

deosebit la cele aflate în localităţi

învecinate cu zona silvatică

Supravegherea activă

Supravegherea serologică

A.În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate

Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi confirmarea prin RFC.

Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examineaza in procent de

2% din animale.

Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi şi iepuri

cu leziuni din fondul cinegetic.

a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial ;

b) 5 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an;

c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort;

d) toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.

1. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator.

2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate.

3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicole şi eventual material seminal.

4. Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice şi PCR, după caz. LNR izolează şi genotipează tulpina.

5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi Programul de asanare.

B. În abator

unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar.

a) animalele vii: se examinează ante- mortem şi post-mortem ;

b) carnea şi organele: se examinează în

b) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

c) organele cu leziuni se confiscă.

1.20. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.

1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile

a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

1. Înainte de prelevarea probelor taurii

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare.

1.21. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

MĂSURI

supuse tratamentului termic.

2. În abator

a) (mamiferele) animalele se examinează ante şi post mortem;

b) examinarea carcaselor şi organelor.

1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine.

2. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse

1.22. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Supravegherea serologică, prin ELISA si confirmare prin ID

La caprinele domestice in varsta de peste 24 luni

a) 2% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

Animalele în varstă de 6 luni rămase în exploataţii după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni.

Probele se lucrează individual sau în pooluri de 5 seruri.

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

b)2% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale.

Pentru animalele de reproductie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examineaza

un procent de 1% din animale.

1. In cazul probelor pozitive se testează toate animalele în varstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrată/ autorizată.

2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

1.23. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

dată pe an.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1. Supravegherea serologică prin ELISA in exploatatiile libere inregistrate /autorizate pentru

a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II;

b) mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o

IBR-IPV.

2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu

mai puţin de 5 probe pe lot.

c) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

d) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti -

1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.

efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

1. Înainte de prelevarea probelor taurii

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii.

3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.25. MAEDI –VISNA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Medicul de libera practica imputernicit.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează

un procent de 1% din animale.

1. Supravegherea serologică a ovinelor in varsta de peste 24 luni, prin ELISA si confirmare prin ID la

a) 2,5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

b) 2,5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale.

1. In cazul probelor pozitive se testeaza toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrata/ autorizată.

2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

3. Animalele în vârsta de 6 luni ramase in exploatatii dupa eliminarea cazurilor pozitive se testeaza de 2 ori la interval de 3 luni

4. Probele se lucrează individual sau în pooluri de 5 seruri.

1.26. DURINA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o

dată pe an;

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial

2. Examenele serologice prin RFC in caz de suspiciune.

1.27. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

2. Supravegherea serologică a ecvideelor seronegative în vârstă de peste 6 luni se realizează o dată pe an.

Animalele diagnosticate pozitiv se

Medicul de libera practică imputernicit.

1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel

a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează

(i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit;

(ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă;

(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;

b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie şi octombrie-noiembrie;

c) iepele de reproducţie, o dată pe an ; d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv februarie - martie, octombrie - noiembrie;

1. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză prin testul Coggins.

2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii. Animalele cu semne clinice de boala se ucid.

3. Exploaţiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere.

4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, cu excepţia sacrificării, din localităţi contaminate în localităţi indemne.

5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte

sacrifică în maximum 10 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.

6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui

transfer.

Probele se lucrează individual sau pe pooluri de câte 5 probe prin ELISA sau alte teste validate în baza analizelor cost – beneficiu. In cazul probelor pozitive, se retestează în vederea confirmării prin testul Coggins.

prin ID cu 30 zile inaintea mişcării.

9. Paşapoartele animalelor diagnosticate pozitiv se completează corespunzator la Secţiunea VII şi

Secţiunea VIII.

2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul

suspiciunii bolii.

10. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea

Planului pentru eradicarea accelerată a

7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine.

8. Animalele negative din localităţi sau exploataţii inregistrate/autorizate sanitar veterinar contaminate pot părăsi exploataţiile dacă au fost testaţi

anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

11. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,

limfonoduri.

3. Pentru cabalinele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.

Animalele destinate comertului intracomunitar se vor testa de două ori, cu cel mult 30 de zile înaintea părăsirii centrelor de colectare/exploataţiei de origine autorizată sanitar - veterinar.Cel puţin un test se efectueză în centrul de colectare/ exploataţia de origine autorizată

sanitar - veterinar.

Medicul veterinar oficial.

4. Pentru efectivele nou introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din

animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003, cu modificările

şi completările ulterioare.

Medicul veterinar oficial.

1.28. MORVA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

România este indemnă de morvă.

1.Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor

animalelor suspecte.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV şi bacteriologice pe

probe de organe, ţesuturi.

Medicul veterinar oficial.

1.29. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR, RESPECTIV BOALA MUCOASELOR BVD – MD

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

1.Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe

an.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR.

1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.

2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie.

3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.

4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral

a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

c) supravegherea taurilor şi bivolilor

de reproducţie din import, vaccinaţi

anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus.

1.30. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă

1.31. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Inspecţii efectuate de către

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste

1. Medicul veterinar de liberă practică

autoritatea competentă, în

în conformitate cu art. 7 şi 10, precum

împuternicit şi/sau medicul veterinar

conformitate cu prevederile art. 7 şi

şi cu partea B a anexa nr. 3 la Norma

oficial din cadrul DSVSA.

art.10 din Norma sanitară veterinară

sanitară veterinară aprobată prin

2. Examenele se efectuează la LSVSA

ce stabileşte cerinţele de sănătate

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

şi/sau după caz, LNR din cadrul

animală pentru animalele de

170/2007, cu modificările şi

IDSA.

acvacultură şi produsele acestora,

completările ulterioare. Inspecţiile

3. Confirmarea bolii la LNR din

precum şi pentru prevenirea şi

efectuate conform art.10 din Ord.

cadrul IDSA.

controlul anumitor boli ale animalelor

ANSVSA 170/2007 vor consta din

acvatice, aprobată prin Ordinul

verificarea registrelor unităţilor de

preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007,

acvacultură şi realizarea de examen

publicat în Monitorul Oficial al

clinic şi anatomopatologic în scopul

României, Partea I, nr. 679 din 5

detectării modificărilor patologice,

octombrie 2007, cu modificările şi

potrivit prevederilor anexei Deciziei

completările ulterioare, care transpune

Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie

Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce

2008 privind orientările pentru

stabileşte cerinţele de sănătate

programele de supraveghere a sănătăţii

animală pentru animalele de

animale bazate pe evaluarea riscului

acvacultură şi produsele acestora,

prevăzute în Directiva 2006/88/CE a

precum şi pentru prevenirea şi

Consiliului, publicată în Jurnalul

controlul anumitor boli ale animalelor

Oficial L 322, 02/12/2008.

acvatice, publicată în Jurnalul Oficial

2. Prelevarea probelor se efectuează în

al Uniunii Europene nr. L 328 din 24

conformitate cu prevederile Ordinului

noiembrie 2006.

preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi

modificările şi completările ulterioare.

ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, a Ord. preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi

29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1.32. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

unităţile cu risc mediu şi scăzut,

şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă.

2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de ciprinide şi prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural.

3. Costul prelevărilor de probe şi al examenelor de laborator pentru

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA

3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

conform părţii B a anexei nr.3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se vor

suporta de către proprietar.

1.33. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

Supraveghere pasivă.

1.34. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

1.35. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

Supraveghere pasivă.

1.36. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

Supraveghere pasivă.

1.37. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

modificările şi completările ulterioare.

salmonicole pentru depistarea unei

ANSVSA 170/2007, vor consta din

şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 şi art.10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu

2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Ord.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA

3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA

boli clinice, conform art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de salmonide sau în mediu natural.

verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie

2008.

2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ord. preşedintelui ANSVSA nr.25/2008 a Ord.

Preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare ce stabileşte criterii pentru zonarea şi supravegherea oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completarile şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 din Ordinul preşedintelui ANSVSA

nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1.38. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS

Supraveghere pasivă.

1.39. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA

Supraveghere pasivă.

1.40. HAPLOSPORIDIOZA

Supraveghere pasivă.

1.41. PERKINSOZA - INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS

Supraveghere pasivă.

1.42. MARTEILIOZA - INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS

Supraveghere pasivă.

1.43. MIKROCITOZA - INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI

Supraveghere pasivă.

1.44. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE

Supraveghere pasivă.

1.45. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

Supraveghere pasivă

1.46. LOCA AMERICANĂ

Supraveghere pasivă

1.47. LOCA EUROPEANĂ

Supraveghere pasivă

1.48. NOSEMOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.

2. Supravegherea prin diagnostic de

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de

la urdiniş.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA

laborator, iar în caz de necesitate

diagnostic complet de laborator.

şi/sau după caz, la LNR din cadrul

IDSA.

1.49 VARROOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit.

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei.

2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare.

3. Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556

/2008 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2008- 2010 precum şi a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.50. TROPILELAPSOZA ALBINELOR

Supraveghere pasivă.

1.51. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

1.52. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

1.53. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

1.54. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

1.55. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasiva.

1.56. TURBAREA SAU RABIA

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Examinare clinică obligatorie, a

1. În cazul suspicionării/confirmării

Inspecţia şi examinarea clinică se

carnivorelor care au muşcat sau

rabiei, se aplică prevederile Ordinului

efectuează de către medicii veterinari

zgâriat persoane şi animale, în

preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.

oficiali, iar prelevarea de probe se

perioada de observaţie rabică,

2. În cazul animalelor din exploataţii în

efectuează de medicii veterinari de

conform Ordinului preşedintelui

care au pătruns carnivore domestice

liberă practică împuterniciţi.

ANSVSA nr. 29/2008 pentru

sau sălbatice turbate sau suspecte de

aprobarea Normei sanitare veterinare

turbare, se procedează conform

privind măsurile generale de

prevederilor Ordinului preşedintelui

prevenire şi control al rabiei la

ANSVSA nr. 29/2008.

animale domestice şi sălbatice,

3. Cadavrele animalelor turbate sau

publicat în Monitorul Oficial al

suspecte de turbare, se distrug în

României, Partea I, nr. 323 din 24

întregime, nejupuite.

aprilie 2008.

4.Animalele ramase in exploatatie dupa eliminarea celor pozitive vor putea parasii exploatatia dupa minim

30 de zile de la eliminarea celor pozitive cu exceptia sacrificarii.

5.Aninalele sacrificate si mentionate la

pct.4 se testeaza pentru rabie

2. De laborator - prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgenţă, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

specifice de laborator.

3. În fondurile cinegetice

Deţinătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunţa autorităţile sanitar - veterinare competente teritorial cu privire la existenţa animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor.

După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor

histologice şi virusologice.

Se efectuează examene histologice şi virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. In cazul cervideelor şi altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin testele specifice de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar.

Această acţiune se realizează în colaborare cu deţinătorii fondurilor de vânătoare.

1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic şi virusologic se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora.

2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice şi sălbatice se vor examina şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin testele

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2.Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.

LSVSA judeţene, respectiv al municipiul Bucureşti care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la

fiecare specie de animal examinat.

Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

5. Rabia la vulpe

Metodologia de aplicare a Programului

1. Medicii veterinari oficiali din

Supravegherea, controlul şi

pentru supravegherea, controlul şi

cadrul DSVSA.

eradicarea se realizează în

eradicarea rabiei pentru anul 2010 este

2. Examinarea probelor se realizează

conformitate cu Programul pentru

aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.

la LSVSA şi/sau după caz, la LNR

supravegherea, controlul şi eradicarea

55/2008 pentru aprobarea programului

din cadrul IDSA.

rabiei pentru anul 2010, transmis epre

strategic privind supravegherea,

aprobare Comisiei Europene care

controlul şi eradicarea turbării la vulpe

aprobara programele anuale şi

în România, publicată în Monitorul

multianuale de eradicare, combatere şi

Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008.

monitorizare a anumitor boli ale

animalelor şi zoonoze, prezentate de

statele membre pentru 2010 şi

următorii ani, precum şi a contribuţiei

financiare a Comunităţii la aceste

programe, ce se va publica în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene şi în

conformitate cu prevederile Ordinului

nr. 29/2008.

1.57. ANTRAX

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul

cinegetic.

2. În caz de suspiciune se prelevează

a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente;

b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge;

c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge, splină, os lung nedeschis.

3. În cazurile de antrax localizat se prelevează

a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile;

b) lichid de puncţie din zona edemastoasă.

1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă.

2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane.

3. Animalele rămase în exploataţii după eliminarea celor pozitive vor putea parăsi exploataţia după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor pozitive cu excepţia dirijării spre sacrificare.

INSPECŢIA ANIMALELOR IN

ABATOR

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.

II. CARNE ŞI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

MĂSURI

1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.

2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului

3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă

şi se distrug.

SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

2. 1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA .

1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

2. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral

a) boala Marek;

b) leucoze aviare.

1. Se efectuează examene

- citomorfologice;

- hematologice;

- necropsice.

2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

2. 2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

tumori în cazul carnasierelor.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte

1. Se efectuează examene

- citomorfologice;

- hematologice;

- necropsice.

2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA.

2. Supraveghere prin examene morfoclinice

3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de

şi morfopatologice post-operator sau post-

cancer la animale se face pe baza confirmării

mortem pentru animalele în vârstă de peste

diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

6 luni, având în vedere posibila interrelaţie

om - animal, animal - om în apariţia bolilor

leucemice şi a altor boli tumorale cu

etiologie virală.

SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE

3. 1. ECHINOCOCOZA

Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice

la bovine, ovine şi caprine în abatoarele autorizate.

1. Identificarea obligatorie prin marcarea individuala a câinilor din exploataţii şi stâni.

fecale prelevate individual.

2. Deparazitarea obligatorie se executa o data pe trimestru.

3. Examenul se efectuează pe probe de materii

3. 2. LEPTOSPIROZA

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

I. La bovine

1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la

1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea

brucelozei.

2.Examinarea morfopatologică a avortonilor şi examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la

viţei când se suspicionează boala.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

II. La cabaline

a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV;

b) 5 % numărul de animale din exploatatiile comerciale unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;

c) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans

a) pomona;

b) icterohaemorhagiae;

c) canicola;

d) Wolffi;

e) hardjo;

f) grippotyphosa;

g) australis;

h) autumnalis;

i) bataviae.

3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import

a) pomona;

b) ichterohaemorhagiae;

c) canicola;

d) wolffi;

e) hardjo;

f) ballum;

g) sejroe;

h) bataviae;

i) australis;

j) gnppotyphosa;

k) autumnalis.

1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

III. La porcine

2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

Examenele serologice se efectuează cu setul de 4 serotipuri: pomona,

ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe.

2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 6 serotipuri

a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;

b) 5% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani;

c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans

a) pomona;

b) icterohaemorhagiae;

c) canicola;

d) hardjo;

e) grippotyphosa;

f) australis.

1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele.

În caz de suspiciune se recoltează probe de

sânge şi urină de la animalele în viaţă.

II. CARNEA ŞI ORGANELE

În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen

morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti.

III. MĂSURI

1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.

2. Grăsimea se dă în consum după topire.

3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

3.3. FEBRA Q

examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.

Pe probe sange si avortoni trimise catre DSVSA cu diagnostic neprecizat. (pull de probe).

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau

3.4. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

avortoni, placente, prelevate de la ovinele care au avortat.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a

Pe probe sange si

bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile

avortoni trimise

de avort la speciile receptive cu diagnostic

catre DSVSA cu

neprecizat, pe probe de sânge recoltate după

diagn neprecizat.

14-21 zile.

(pull de boli).

Examenele se

efectueaza la

LSVSA jud.si/sau

dupa caz la LNR

din cadrul IDSA.

LSVSA au

obligatia de a

trimite la LNR din

cadrul IDSA toate

tulp.Salmonella

izolate in vederea

tipizarii .

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2. Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al oilor.Costuri suportate de la buget.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Examenele de laborator se efectueaza pe

3.5. INFLUENŢA ECVINĂ

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se

efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge şi examene virusologice.

1. Examenele virusologice se efectuează pe

probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.

2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 3% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale

nevaccinate.

3.6. RINOPNEUMONIA ECVINĂ

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de

seruri perechi la interval de 21 zile.

2. Avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon,

ficat, rinichi, limfonod.

3.Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

3.7. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

anticorpilor.

1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a

a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

b) la 10% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile şi virusologice.

2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor.

4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologic.

5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic.

6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal

7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.

8. Animalele cu titru constant sau in remisiune sunt considerate negative.

9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii

face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

2. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de catre propietar.

10. Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă.

11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.

12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar- veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.

13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.

15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se

Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

3.8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

Supraveghere pasiva.

3. 9. INFECŢIA CU VIRUS WEST NILE

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie;

2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de cabaline ori reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virus West Nile medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul

DSVSA.

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

1. Inspecţia planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care intră în Romania ca urmare a comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate de medicii veterinari oficiali şi/sau de medicii veterinari de liberă practică

împuterniciţi de către DSVSA şi sunt certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în

legislaţia în vigoare.

2. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate judeţele, în localităţi ţintă definite conform punctului 3 din coloana 3, astfel

(i) 2% din cabalinele adulte

(ii) în situaţia în care nu poate fi realizat integral numărul de probe de sânge necesar de la cabaline, se testează până la 0,1 % din ovinele adulte;

(iii) în lipsa probelor de sânge de la ovine, se testează 0,01% din pasările de curte (galinacee şi palmipede) situate în gospodăriile populaţiei pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

Numărul de probe prelevate într-o lună

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA,

2. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animale şi păsări din judeţ se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie – decembrie).

3. Unităţile epidemiologice cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSVSA) şi sunt avizate de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Arboviroze (LNR) din IDSA.

4. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate “zone de risc pentru

infecţii cu virusul West Nile la animale şi om”.

trebuie să asigure o depistare a animalelor

5. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc

pozitive la prevalenţă maximă de 2% cu grad

pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi

de confidenţă de minimum 95%.

om” a anticorpilor IgM confirmă prezenţa activă a

virusului West Nile în zona respectivă, semnificând

un grad ridicat de risc de îmbolnăvire a animalelor

din specii receptive şi a oamenilor.

6. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc

pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi

om” se delimitează zone de supraveghere pentru

infecţia cu virusul West Nile.

7. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M

(IgM) contra virusului West Nile în “zonele de

risc pentru infecţii cu virusul West Nile la

animale şi om” este urmată de prelevarea de

probe pentru izolarea virusului West Nile.

Probele se recoltează de la animale cu semne

clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive)

sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări

capturate vii sau moarte pentru acest scop (în

special din ordinul Passeriforme, Columbiforme,

Falconiforme) şi vectori transmiţători (ţânţari).

8. Zonele de risc pentru infecţii cu virusul West

Nile la animale şi om, zonele de supraveghere

precum şi rezultatele testelor de laborator

efectuate în aceste zone vor fi notificate de către

ANSVSA şi către autorităţile de sănătate publică.

9. În zonele de risc pentru infecţii cu virusul West

Nile la animale şi om şi în zonele de

supraveghere se aplică măsurile stabilite prin

“Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul

infecţiilor cu virusul febrei West Nile la

animale”. aprobat prin Ordinul Preşedintelui

ANSVSA.

10. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raporate lunar de către DSVSA către ANSVSA.

11. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă

prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – octombrie pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o

prevalenţă maximă de 0,5% cu grad minim de confidenţă de 95%.

4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai - octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor

seropozitive la o prevalenţă maximă de 2% cu grad minim de confidenţă de 95%.

5. Supraveghere virusologică şi prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

6. Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea,

identificarea şi caracterizarea virusului West

Nile de la animale (equide, păsări, alte mamifere receptive) cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, şi în zonele de supraveghere.

7. În lipsa animalelor şi păsărilor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme). Numărul minim de păsări per lună este de 10 în zona de

risc şi 5 în zona de supraveghere .

9. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare săptămânală a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în

zonele de supraveghere.

3.10. TULAREMIA

Supraveghere pasivă.

3.11. BRUCELOZA LA CANIDE

1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea

efectuării examenului de laborator.

brucelică inclusiv la câinii comunitari.

2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere

a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie

3.12. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

Supraveghere pasivă.

3.13. YERSINIOZA RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE -LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

3.14. MIXOSOMIAZA

Supraveghere pasivă.

3.15. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

3.16. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

Supraveghere pasivă.

3.17. IHTIOFTIRIAZA

Supraveghere pasivă.

3.18. CRIPTOBIAZA

Supraveghere pasivă.

3.19. COCCIDIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.20. NEMATODOZE ALE MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.21. RICKETIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.22. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.23. MOLUŞTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

Supraveghere pasivă.

3.24. BATRACIENI- TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE

Supraveghere pasivă.

3.25. PESTA RACILOR

Supraveghere pasivă.

3.26. AMIBIAZA ALBINELOR

Supraveghere pasiva

3.27. BRAULOZA ALBINELOR

Supraveghere pasivă.

3.28. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR

Supraveghere pasivă.

3.29. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE

Supraveghere pasivă.

3.30. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

Supraveghere pasivă.

3.31. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

3.32. LISTERIOZA

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni.

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s- a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.

INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Înspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar -veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar -veterinară

competentă.

1. ANIMALE VII - bovine, ovine

şi porcine.

Supraveghere prin examene de laborator.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT

Examinarea probelor se efectuează la

IISPV şi LSVSA.

2. CARNEA ŞI ORGANELE

În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează şi după păstrarea la frigider la 4-8 oC timp de 2-4 zile.

II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT

În caz de suspiciune, se recoltează probe.

III. MĂSURI

pentru confirmarea bolii.

4. Notificarea bolii se face în

conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug.

3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală se trimit la IISPV

3.33. TOXOPLASMOZA

A. La ovine

Supravegherea serologică prin ELISA la

a) 2 % din probele recoltate pentru Brucella melitensis;

b) de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort.

1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză.

B. La porcine

Supraveghere serologica prin ELISA la

a) 5% de la vierii pentru reproducţie din efectivele de reproductie unde au fost înregistrate avorturi;

b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14 zile după avort.

2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.

C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere.

Costurile examenelor sunt suportate de catre proprietar.

SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

1. BACTERIOZE

RUJETUL

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare

competente.

STREPTOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică şi

de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-

veterinar- competente.

STAFILOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar- veterinar- competente

YERSINIOZA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar- veterinar- competente.

CHLAMYDIOZA AVIARĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile

sanitar-veterinar- competente

COLIBACILOZA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar-

competente.

2. MICOZE

ASPERGILOZA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile

sanitar-veterinar- competente.

DERMATO-MICOZA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile

sanitar-veterinar- competente.

3. VIROZE

FEBRA AFTOASA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la

autorităţile sanitar- veterinare competente.

BOALA LYME

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la

autorităţile sanitar- veterinare competente.

ENCEFALITA JAPONEZĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-

veterinare competente.

ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-

veterinare competente.

ENCEFALITA DE CĂPUŞE

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-

veterinare competente.

ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE Şl EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

BOALA DE CRIMEEA CONGO

1. Monitorizarea documentelor ce

Supravegherea bolii de

Medici

(FEBRA HEMORAGICĂ DE

pot furniza date relevante, în special

Crimeea Congo la animale

veterinari

CRIMEEA CONGO)

a documentelor sanitare veterinare şi

se realizează în

oficiali

din

a altor documente ce însoţesc

conformitate cu

cadrul

transporturile de animale receptive

prevederile Directivei CE

DSVSA.

ce provin din state membre ale

99/2003 transpusă prin

Uniunii Europene sau ţări terţe,

Ordinul ANSVSA

înainte de debarcarea animalelor la

34/2006 modificat şi

destinaţie;

completat prin ordinul

2. Supravegherea clinică pasivă

ANSVSA nr. 153/2007.

efectuată de către proprietarii de

Examene anatomoclinice

animale ori reprezentanţi ai acestora

şi necropsice ale

şi raportarea oricăror semne clinice

animalelor susceptibile

ce pot fi atribuite bolii de Crimeea

moarte sau tăiate în

Congo medicilor veterinari de liberă

perioada de carantină cu

practică împuterniciţi şi/sau oficiali

prelevarea de probe pentru

din cadrul DSVSA.

examene de laborator.

1. Inspecţia planificată a cabalinelor

1. Probele pentru examene

Acţiunile de

aflate pe teritoriul României, a

serologice de

inspecţie

tuturor ecvideelor care intră în

supraveghere se testează

planificată

Romania ca urmare a comerţului

la LSVSA,

sunt efectuate

intracomunitar sau importului din

2. Numărul de probe

de medicii

ţări terţe, pe durata perioadei de

rezultat prin aplicarea

veterinari

aşteptare.

procentelor din coloana 2

oficiali şi/sau

2. Supravegherea serologică pentru

punctul II. 2. la numărul

de medicii

depistarea imunoglobulinelor G

total de animle şi păsări

veterinari de

(IgG) se efectuează lunar în toate

din judet se repartizează

liberă

judeţele, în localităţi ţintă definite

egal pe parcursul a 12 luni

practică

conform punctului 3 din coloana 3,

(perioada ianuarie –

împuterniciţi

pe un nămăr de rumegătoare

decembrie).

de către

domestice (bovine, ovine şi caprine)

3. Unităţile

DSVSA şi

care să asigure o depistare a

epidemiologice sunt

sunt

animalelor pozitive la prevalenţă de

reprezentate de localităţi

certificate şi

maxim10% cu grad de confidenţă de

(comune) în mediul rural

cuantificate

minimum 95%.

şi de cartiere în mediul

de către

Numărul de probe prelevate într-o

orăşenesc. Unităţile

medicii

lună trebuie să fie minim 30.

epidemiologice sunt

veterinari

3. Supravegherea serologică lunară

avizate de Laboratorul

oficiali din

în perioada mai – octombrie pentru

Naţional de Referinţă

cadrul

prezenţa imunoglobulinelor M (IgM)

pentru Arboviroze (LNR)

DSVSA,

la rumegătoarele din zonele de risc

din IDSA.

conform

pentru infecţii cu virusul bolii de

4. În unităţile

instrucţiunilor

Crimeea Congo (definite conform

epidemiologice pe

prevăzute în

punctului 4 din coloana 3), pe un

teritoriul cărora se

legislaţia în

număr de animale care să permită

depistează anticorpi

vigoare.

depistarea celor seropozitive la o

specifici virusului bolii de

prevalenţă maximă de 5 % cu grad

Crimeea Congo de tipul

minim de confidenţă de 95%,

IgG vor fi delimitate

respectiv minimum 50 probe per

“zone de risc pentru

zonă de risc.

infecţii cu virusul bolii

4. Supravegherea serologică lunară

de Crimeea Congo la

în perioada mai - octombrie pentru

animale şi om” cu o rază

depistarea imunoglobulinelor M

de 3 km în jurul

(IgM) la cabalinele din zonele de

exploataţiei în care au fost

supraveghere (definite conform

identificate rumegătoare

punctului 6 din coloana 3), pe un

seropozitive.

număr de animale care să permită

5. Detectarea anticorpilor

depistarea celor seropozitive la o

IgM la rumegătoare din

prevalenţă maximă de 10% cu grad

“zonele de risc pentru

minim de confidenţă de 95%.

infecţii cu virusul bolii

5. Supravegherea entomologică se

de Crimeea Congo la

realizează în perioada aprilie –

animale şi om” confirmă

octombrie prin

prezenţa activă a virusului

- colectarea de căpuşe adulte care

în zona respectivă,

parazitează rumegătoarele. Numărul

semnificând un grad

minim de căpuşe per lună şi unitate

ridicat de risc de

epidemiologică este de 10

îmbolnăvire pentru

exemplare;

oameni.

- colectarea de forme imature de

6. În unităţile

căpuşe de la păsări sălbatice (în

epidemiologice în care se

special din ordinul Passeriforme,

delimitează “zone de risc

Columbiforme, Falconiforme)

pentru infecţii cu virusul

utilizate pentru supravegherea gripei

bolii de Crimeea Congo la

aviare şi infecţia cu virus West Nile;

animale şi om”, restul

- colectarea de căpuşe adulte de la

teritoriului se defineşte ca

animale sălbatice (mistreţi, cervidee,

“zonă de supraveghere

carnasiere sălbatice, iepuri, alte

pentru infecţii cu virusul

rozăzoare sălbatice) vînate sau

bolii de Crimeea Congo la

capturate pentru supravegherea sau

animale şi om”.

monitorizarea altor boli. Numărul

7. Depistarea de

minim de căpuşe este de

rumegătoare cu

50/sezon/judeţ.

imunoglobuline M (IgM)

6. În cazul apariţiei de cazuri clinice

în “zonele de risc pentru

la oameni, se prelevează probe de la

infecţii cu virusul bolii de

animale şi probe de vectori pentru

Crimeea Congo la animale

investigaţii virusologice (, depistarea

şi om” este urmată de

antigenului sau acidului nucleic

prelevarea de probe

viral, izolarea virusului).

pentru izolarea virusului

West Nile. Probele se

recoltează de la animale

cu semne clinice (equide,

păsări, alte mamifere

receptive) sau cadavre ori,

în lipsa acestora, de la

păsări capturate vii sau

moarte pentru acest scop

(în special din ordinul

Passeriforme,

Columbiforme,

Falconiforme) şi vectori transmiţători (ţânţari).

7. Zonele de risc şi de supraveghere pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om, precum şi rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de DSVSA şi ANSVSA către autorităţile de sănătate publică.

8. În zonele de risc şi de

supraveghere pentru infecţia cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om se aplică măsurile stabilite prin “Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul infecţiilor cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om”. aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA.

9. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raporate trimestrial de către DSVSA către ANSVSA.

10. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu

virusul Bolii de Crimeea Congo în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

11. Probele pentru investigaţii virusologice se transmit de către IDSA la laboratoare autorizate din Uniunea Europeană sau alte laboratoare

internaţionale autorizate.

4. PARAZITOZE

COCHLIOMYIA HOMINIVORAX

Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.

1. Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul.

2. Femela depune până la

400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile.

3. În nomenclatorul OIE se intitulează “Viermele spiralat din Lumea Nouă”-

America de Nord.

CHRYSOMYA BEZZIANA

Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.

1. Specii receptive: de regulă ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii.

2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează ’’Viermele spiralat din Lumea

Veche’’- Europa.

ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA

1. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice şi de laborator.

2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator.

1. Denumirea bolii include atât parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis.

2. Animale receptive pentru cele două specii

a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;

b) gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este receptiv la ambele specii

de parazit.

CISTICERCOZA BOVINĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.

1. Pe gazde definitive: omul;

2. Pe gazde intermediare: bovinele.

CISTICERCOZA PORCINA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.

1. Pe gazde definitive: omul;

2. Pe gazde intermediare

porcinele.

TRICHINELOZA

Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic şi digestie artificială la speciile

receptive.

Speciile receptive sunt porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul şi asinul.

LEISHMANIOZA

Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive şi identificarea vectorilor.

Agentul etiologic este Leishmania spp.

Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori.

Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine, care fac parte din genurilePhlebotomus şi

Lutzomyia.

FASCIOLOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.

1. Supravegherea gazdelor definitive, bovine şi ovine, prin examen coproparazitologic.

2. Examenele coproparazitologice se efectuează la cererea proprietarilor.

3. Examenele de

identificare a

gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.

100

FILARIOZE

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi identificarea vectorilor.

1. Examene clinice şi de laborator pentru gazdele definitive.

2. Filarioze, boli produse de helminţi: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi oncocercozele. Aceste boli sunt transmise de insecte vectori.

3. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori şi a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru

oncocercoza bovină.

ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.

Specii receptive sunt câinele, pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc boală

denumită “Larva migrans”.

BALANTIDIOZA

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Specii receptive: porcinele, bovinele,

inclusiv omul.

HEMOSPORIDIOZE

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Examene de laborator pentru gazdele definitive,

ovine, bovine, cabaline şi

101

examene de identificarea a vectorilor respectiv a speciilor de căpuşe

Ixodidae.

PNEUMOCISTOZA

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi maimuţa cu predilecţie

tineretul.

SARCOCISTOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de

casă, găina şi omul.

TENIAZE

Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator coproparazitologic la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele şi caprinele.

Omul este gazda

definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium.

THELAZIOZA

Supraveghere prin examene clinice

şi de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele şi omul.

DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE

Supraveghere prin examene clinice

şi de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt mamiferele şi păsările. Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi,

ustensile.

102

SECŢIUNEA 5 - ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI

ŞI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

103

1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

Material seminal congelat

1. Supravegherea comerţului intracomunitar

din comerţ intracomunitar

se efectuează pe baza certificatului de

sau import

sănătate din ţara de origine, întocmit de

1. Supraveghere prin

medicul veterinar oficial al statului membru,

examene specifice de

în conformitate cu prevederile Ordinul

laborator, numai în caz de

preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu

suspiciune de contaminare cu

modificările şi completările ulterioare.

organisme patogene, a

2. Materialul seminal destinat

materialului seminal congelat

însămânţărilor artificiale trebuie să

provenit de la bovine în

corespundă condiţiilor de calitate.

cadrul comerţului

intracomunitar, conform

Ordinului preşedintelui

ANSVSA nr. 205/2006,

pentru aprobarea Normei

sanitare veterinare care

stabileşte cerinţele de

sănătate a animalelor,

aplicabile comerţului

intracomunitar şi importului

de material seminal provenit

de la animale domestice din

specia bovine, publicat în

Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 756

din 5 septembrie 2006, cu

modificările şi completările

ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L

194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare;

2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi

completările ulterioare.

104

2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE - MAMITE - MASTITE

Monitorizarea documentelor

1. Pentru depistarea mamitelor subclinice

privind supravegherea mamitelor.

se efectuează examenul cu produse

revelatoare pentru fiecare sfert al

glandei mamare în parte, la începutul şi

la jumătatea perioadei de lactaţie, la

solicitare.

2. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice.

SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ

1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI

Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA .

105

2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA .

106

3. VERIFICAREA DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI DE NECESITATE

1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF.

2. Monitorizarea documentelor privind efectuarea decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE

ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

1. 1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind

a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic;

b) accesul în exploataţiile de animale;

c) livrările de animale şi produse;

d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte;

e) parametrii de microclimat

f) atestările medicale privind sănătatea personalului;

g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului.

3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar -veterinar.

4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.

5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor.

6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor

industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

individuale şi a teritoriului.

zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

h) potabilitatea apei;

i) salubritatea furajelor;

j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie;

k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor;

l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor;

n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică;

o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor.

p) protecţia mediului.

q) controlul şi supravegherea privind

(i) vânzările şi cumpărările de animale;

(ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie;

(iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală;

(iv) controlul respectării interdicţiei

7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare.

8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative

a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare.

b) Legea nr. 72/2002 a

c) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor in timpul transportului internaţional, revizuită, semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.

d) Ordonanţa de urgenţă a

107

creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.

351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 mai 2005, cu modificările şi

completările ulterioare;

e) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

f) Hotărârea Guvernului nr.

108

93/2005 privind aprobarea

g) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

h) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;

i) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viaţă al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

109

Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29

septembrie 2005;

k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;

9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective

de animale.

110

2. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

Cconform reglementarilor legale şi legislaţiei europene în vigoare

2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

2.2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII

Conform reglementarilor legale şi legislaţiei europene in vigoare

2.3. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

111

3. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTE SAU ÎN ALTE SCOPURI

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

112

b) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII

ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE

Supravegherea prin examene de

1. Se prelevează probe de furaje, materii

laborator în toate stările de

prime, premixuri.

morbiditate sau de mortalitate, în care

2. Probele se examinează: organoleptic,

sunt incriminate furajele: de volum,

bacteriologic, micologic, micotoxicologic,

suculente, materii prime vegetale,

materii prime de origine minerală,

toxicologic, chimic, biochimic.

făinuri proteice, premixuri vitaminice

şi minerale.

c) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.

1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve.

2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică şi a cantităţii de poluanţi

3. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor.

4. Metoda de examinare pentru contaminanţii bacterieni este cea menţionată la pct 1.17 şi 1.24 din anexa nr. I la Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005 şi la alin. (27) din Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE)

nr. 853/2004 al Parlamentului

European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute

de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al

Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al

Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a

Regulamentelor (CE) nr.

113

853/2004 şi (CE)

nr. 854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare.

5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

114

(ii) BIOTOXINE MARINE

Supraveghere prin

examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr.

854/2004/CE, cu

amendamentele ulterioare.

1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve.

2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor.

3. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve cât şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor referitoare la prezenţa speciilor toxice de fitoplancton.

4. Metodele de diagnostic sunt cele menţionate în Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

(iii) Icre embrionate

Supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

2. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate

115

SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie.

2. Expertiză de necesitate.

1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la

stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie.

2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de

referinţă.

116

SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

1. 1. ANTRAX

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1. Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, pe întreg teritoriul României, înainte de ieşirea la păşunat, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin.

2. Se vaccinează obligatoriu şi ovinele şi caprinele care au vârsta de până la 9 luni şi nu sunt identificate.

3. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.

4. In zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această zonă, cu aprobarea ANSVSA.

1.2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

3. În intervalele dintre vaccinările programate se

efectuează vaccinări de completare.

2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA in cazul in care se dispune de DSVSA.

2. Vaccinarea contra bolii de Newcastle, se realizează astfel

a) primele două vaccinări din viaţa unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă;

b) a treia vaccinare din viaţa unei păsări se realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat.

1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifică existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.

2. Pentru exploataţiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice.

3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar - veterinar.

117

1.3. TURBAREA SAU RABIA

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1.Conform recomandărilor producătorilor de vaccin.

I. Vaccinarea animalelor domestice

nevaccinate.

1. Vaccinarea antirabica a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectueaza o dată pe an.

2. Vaccinarea antirabica a cainilor şi pisicilor din curti, exploatatii si stani se efectueaza în campanie, în perioada octombrie-decembrie, cu completări lunare pentru animalele ajunse la varsta de vaccinare sau nou introduse,

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

3. Campaniile de vaccinare antirabică a câinilor şi pisicilor din curti, exploataţii şi stâni se raportează la sfârşitul acesteia la DSVSA

II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic

eficienţei vaccinării conform procedurilor legale.

2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce priveşte distribuţia momelilor la vizuină.

1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se realizează potrivit intrucţiunilor emise de preşedintele ANSVSA.

3. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a

1. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Acţiunea de recoltare a probelor destinate evaluării imunităţii postvaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Raportare la ANSVSA.”

Vaccinarea de urgenţă la mistreţi se realizează cu momeli vaccinale.

118

1.4. PESTA PORCINĂ CLASICĂ

ANEXE din 9 aprilie 2010

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?