DECIZIE nr. 95 din 30 aprilie 1997

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă

Ioan Muraru - preşedinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Bratu Maria împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 4 din 14 ianuarie 1997.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 22 aprilie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa celorlalte părţi, legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 30 aprilie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele

Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 25 septembrie 1996, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Bratu Maria în Dosarul nr. 765/1996.

Prin Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 1997 Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. Aceasta soluţie s-a fundamentat pe Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, ţinând seama de obligativitatea, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituţie, a deciziilor Curţii Constituţionale.

Împotriva Deciziei nr. 4 din 14 ianuarie 1997 a declarat recurs, în termen legal, Bratu Maria, cu motivarea ca decizia Curţii este neconstitutionala, întrucât se considera "ca recursul în anulare fără termen ar avea un caracter constituţional câtă vreme se referă la hotărâri civile pronunţate după data de 26 iulie 1993, data când a operat modificarea Codului de procedura civilă". Prin aceste dispoziţii se încalcă principiile egalităţii părţilor în procesul civil, al stabilitatii raporturilor juridice, autorităţii lucrului judecat şi al neretroactivitatii legii civile. Se susţine, de asemenea, ca este inechitabil faţă de părţile în proces ca procurorul general să poată declara oricând recursul în anulare.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepţia a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate invocată este nefondata, întrucât Curtea, prin decizii definitive şi obligatorii, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituţie, s-a pronunţat asupra dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă.

Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele

Cat priveşte susţinerea din recurs, referitoare la inechitatea creata de art. 330^1 din Codul de procedură civilă, prin aceea ca procurorul general poate declara oricând recurs în anulare, se constată că prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, prevederile acestui articol au fost modificate, instituindu-se un termen de 6 luni pentru exercitarea recursului în anulare. În aceste condiţii, urmează a se admite recursul, a se modifica decizia atacată şi, pe fond, a se respinge excepţia, întrucât, prin instituirea termenului de 6 luni, aceasta a rămas fără obiect. Pe cale de consecinţa, susţinerile formulate în sprijinul neconstitutionalitatii art. 330^1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora acest text încalcă principiul egalităţii părţilor în procesul civil, al stabilitatii raporturilor juridice şi al autorităţii lucrului judecat, urmează a fi inlaturate.

Cat priveşte aspectul referitor la încălcarea principiului neretroactivitatii legii, se retine ca recursul în anulare a fost reintrodus în Codul de procedură civilă prin Legea nr. 59/1993, fiind reglementat de art. 330-330^4 sub titlul "căile extraordinare de atac".

Hotărârile judecătoreşti definitive, pronunţate anterior datei de 26 iulie 1993, când a intrat în vigoare Legea nr. 59/1993, puteau fi atacate de procurorul general pe calea recursului extraordinar, care putea fi soluţionat şi după intrarea în vigoare a legii, în condiţiile stabilite de art. V alin. 5 din aceasta. Prin art. V alin. 6, astfel cum a fost completat prin Legea nr. 65/1993, părţilor li s-a dat posibilitatea sa atace ele cu recursul prevăzut în Legea nr. 59/1993, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, hotărârile rămase definitive în perioada 30 iunie 1992 - 26 iulie 1993.

Tot acest ansamblu de reglementare, cu caracter tranzitoriu, are semnificatia imposibilităţii aplicării dispoziţiilor procesuale relative la recursul în anulare, hotărârilor pronunţate anterior datei la care Legea nr. 59/1993 a intrat în vigoare, adică 26 iulie 1993.

Asa cum s-a reţinut prin Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994, dispoziţiile procesuale sunt, în principiu, de imediata aplicare şi deci dreptul relativ la exercitarea căilor de atac este fixat de legea în vigoare în momentul pronunţării.

În aceste condiţii, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 96/1996 ca dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă ar fi neconstituţionale doar dacă s-ar aplica hotărârilor pronunţate anterior datei de 26 iulie 1993, pentru ca astfel s-ar încalcă principiul neretroactivitatii legii prevăzut în art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Admite recursul declarat de Bratu Maria privind dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă şi modifica Decizia Curţii Constituţionale nr. 4 din 14 ianuarie 1997, în sensul că respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ca fiind lipsită de obiect.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa din 30 aprilie 1997.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

-------