NORME METODOLOGICE din 20 ianuarie 2010

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

NORME METODOLOGICE din 20 ianuarie 2010 · AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR · MONITORUL OFICIAL nr. 49 bis din 21 ianuarie 2010

Text integral — NORME METODOLOGICE din 20 ianuarie 2010 Open official source

de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010 (anexa nr. 2)*)

___________

Notă *) Aprobate prin Ordinul nr. 2 din 20 ianuarie 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2010.

Anexa nr. 1

la ordin

Norme metodologice

de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului

pentru anul 2010

Notă

animale;

1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii

a) deţinător - orice persoană care are în îngrijire şi control animale, chiar cu titlu temporar şi include și orice persoană care transportă

b) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - o perioadă în care animalele nu pot fi transportate în afara exploatațiilor;

c) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou

introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie;

d) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;

e) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;

f) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecții;

g) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli;

h) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populație clinic normală clinic;

animale;

i) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de

j) prevenirea bolilor la animale - activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau

potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora.

2. Înregistrarea mișcărilor de porcine între județe.

a) La nivelul structurilor de monitorizare și supraveghere sanitară veterinară din structura direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului Bucureşti se va deschide un registru al mișcărilor interjudețene de porcine, conform unui model care se transmite prin notă de serviciu de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

b) Înregistrarea mișcărilor se face atât la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, cât și la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinație.

c) Înregistrarea în registrul de mișcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine se face la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul de sănătate, pașaportul și formularele de mișcare, după caz.

d) Înregistrarea în registrul de mișcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinație se realizează la comunicarea mișcării de către medicul veterinar oficial de la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, odată cu înregistrarea inițială; comunicarea se poate realiza prin orice modalitate - telefon, fax, e-mail.

3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.

4. Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii.

5. Deținătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București intenția de a introduce animale noi în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a introducerii.

6. La toate animalele introduse în exploataţie fără documente sanitar – veterinare legale, acţiunile sanitar – veterinare obligatorii prevăzute în prezentele norme metodologice se efectuează pe cheltuiala proprietarului, până la intrarea în legalitate, inclusiv acţiunile de identificare şi înregistrare a animalelor.

7. Pentru toate acţiunile sanitar – veterinare prevăzute în Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1492/2009 pentru aprobarea continuării acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum și a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010, tarifele aferente includ şi costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant, transport şi altele asemenea, potrivit legii.

8. Examentul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București se poate facte în baza unei decizii scrise a directorului coordonator, care stabileşte perimetrul, frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii

a) în caz de suspiciune la animalele din focar suspecte de contaminare;

b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;

Decizia directorului coordonator este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București.

9. La propunerea direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate (de urgenţă).

10. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării.

11. Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiția precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea.

12. Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se va face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.

13. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuternici care au efectuat vaccinarea.

14. Costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control sunt suportate din subvenţii de la bugetul de stat

şi venituri proprii din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor aprobat pe anul 2010.

15. Prin excepție de la prevederile pct. 14, costurile sunt suportate de deținătorii de animale sau operatorii economici, după caz, în următoarele situații

a) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor și a exploatației și a situației epidemiologice;

b) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie

și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru loturile destinate exportului şi comerţului intracomunitar;

c) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului sau comerțului intracomunitar în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale;

d) realizarea supravegherii și testărilor efectuate în cadrul activităților de autocontrol, inițiate conform legii de deținătorii de animale sau operatorii economici;

e) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol, efectuate pe material seminal, ovule, embrioni;

f) probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului și testele aferente acestora, în cazul în care deținătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanți;

g) probele prelevate și testele efectuate la solicitarea deținătorilor de animale sau a operatorilor economici;

h) activitățile încadrate în definiția supravegherii pasive;

i) contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;

j) proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică, suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru

i) avortul salmonelic al iepelor;

ii) rinotraheita infecţioasă bovină;

iii) trichomonoza bovină;

iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;

v) nosemoza albinelor;

vi) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD;

vii) echinococoza;

viii) rinopneumonia ecvină;

ix) bruceloza la canide;

x) bruceloza la iepuri;

xi) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;

xii) batracieni, trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi microbacterioze;

xiii) toxoplasmoza;

xiv) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere;

xv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice;

xvi) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;

xvii) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

xxviii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare.

k) prelevarea de probe și efectuarea de teste în vederea determinării reziduurilor la animalele vii şi produsele de origine animală, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare.

l) prelevarea de probe și efectuarea de teste pentru controlul furajelor conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare.

16. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

17. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor din prezentele norme metodologice, precum şi tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei şi vacutainerele se pun gratuit la dispoziția medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București; vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate pentru o perioadă de minimum 12 luni.

18. Pentru soluţionarea unor litigii care necesită prelevarea de probe şi repetarea testării de laborator, costurile efectuării recoltării şi testării sunt suportate de proprietarul de animale, recoltarea probei realizându-se, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

19. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate suspect și pozitiv.

20. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligaţia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate suspecte și pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv Biroului/Serviciului de Sănătate şi Bunăstare Animală, Serviciului Inspecție şi Control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.

21. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București, avându-se în vedere previziunile mișcării efectivelor pe specii și categorii de animale și nu efectivele existente în stoc la un moment dat.

22. Având în vedere la bază precizările prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor și transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localități și exploatații comerciale; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în Programul supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul coordonator adjunct (sanitar veterinar), de directorul coordonator adjunct economic, de șeful laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

23. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabilește în baza numărului de animale existente la data operațiunii.

24. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București elaborează o procedură prin care se stabilesc modalitățile în care medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii.

25. Refuzul efectuării acțiunilor sanitare veterinare obligatorii de către deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale și întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora.

26. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.

27. În situația supravegherii în scop de screening, în funcție de boală, situația epidemiologică a animalelor, compartimentelor şi zonelor, tipul exploatațiilor și alte riscuri epidemiologice, Laboratorul Naţional de Referinţă are obligația să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode de diagnostic.

28. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația ca până la 1 aprilie 2010 să realizeze calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale și comerciale înregistrate/autorizate și să întocmească dosarele aferente acestora, pentru următoarele boli: bruceloza bovină, tuberculoza bovină, leucoza bovină şi anemia infecțioasă ecvină

ABREVIERI

Point)

AA-PAS – albastru alcian

ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecţioasă ecvină

ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor BCCC- Boala cronică cahectizantă a cervideelor

DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare

DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu

ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon

HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control

HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil HEV - hematoxilină – eozină – verde lumină

IA - influenţa Aviară

IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală IFD – imunofluorescenţă directă

IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar LCR – Laborator Comunitar de Referinţă

LEB – leucoză enzootică bovină

LM - Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie

LNR – Laborator Naţional de Referinţă

LNR EST - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR IA - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară

LSVSA – Laboratorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti OMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală

SRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii

PAS – periodic acid schiff

PCR – reacţia de polimerizare în lanţ PIF – Post de inspecţie la frontieră PPD – extract proteic purificat

PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină RFC – reacţie de fixare a complementului

RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă RMA – reacţia de microaglutinare

SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje TB – Tuberculoză bovină

TCS – Test comparativ simultan TU – Test unic

UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România UEC – Unitatea Epidemiologică Centrală

CAPITOLUL I

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECŢIUNEA 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE

A BOLILOR LA ANIMALE

1.1. FEBRĂ AFTOASĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă și menținerea sau schimbarea

statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinare clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.?

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care

Cazurile

suspecte

animale

După caz,

probele pot fi recoltate de

România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va

notifica imediat ANSVSA.

medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi

stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite febrei aftoase și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării conform instrucţiunilor date de către DSVSA in baza Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 402 din 15 iunie 2007.

Supravegherea virusologică

În caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate conform Manualului de Diagnostic al

OMSA/2009.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

Diagnosticul de confirmare in FA se face prin izolare de virus sau prin punerea in evidenta a antigenului viral sau a acidului

nucleic din probe de sesut sau fluide

patologice, în conformitate cu prevederile

Manualului de diagnostic pentru teste şi vaccinuri al OMSA/2009.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Planul de Contingență

pentru febra aftoasă

1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum și speciile sălbatice, susceptibile la infecția cu Mycobacterium bovis.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze

orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

A.În exploataţii calificate necontaminate, pentru menținerea statusului turmei ca liber de TB

diagnosticului în relaţie cu animalele

Animalele neconcludente la TCS şi/sau ElAs-yIFN se retestează.

Animalele neconcludente la două teste TCS şi/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive.

Animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs- yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic in max. 30 zile de la

tuberculinare sau ex.serologic prin ElAs- yIFN .

1. Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Animalele la care TU precizat la pct. 1, a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS.

3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al

1. Controalele prin tuberculinare intradermică şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică astfel încât să se execute cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

2. La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

3. Se recomandă deparazitarea interna a animalelor supuse testarii cu 2 saptămâni inaintea testării.

4. In exploatațiile in care există

suspecte, cum ar fi EIAs-yIFN

caprine, se supun și acestea tuberculinarii conform acelorași reguli ca la bovine.

B. În exploataţii calificate necontaminate, în scopul certificării mișcărilor de animale la nivel național

Cu excepția animalelor destinate direct către abator, tuberculinare intradermică prin TU la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, în cazul în care nu au fost testate în anul în curs, conform

procedurii menționate la punctul A.

Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.

5. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

6. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi

(i) dexametazona;

(ii) hidrocortizon;

b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

C. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare

Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care preced plecarea din centrul de

colectare;

Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.

D. În exploataţii suspecte de contaminare

În urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele testelor menționate la litera A, în abator sau laborator

recapată statutul de necontaminata.

Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la tuberculinare sau serologic

şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi,

1. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice, se interzice orice fel de miscare a bovinelor, furajelor, conform legislaţiei în vigoare.

2. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator exploataţia îşi

1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel

a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe

organe genitale, glandă mamară;

bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr.

2. Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat.

3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice şi/sau PCR cand este cazul .

4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri nationale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei si leucozei enzootice bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr. 961 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce masuri nationale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei si leucozei

964 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine, publicat în Monitorul

Oficial nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

F. În exploataţii contaminate

Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.

a) Se consideră exploataţie contaminată, acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator şi laborator au confirmat tuberculoza.

b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori la interval de 6 luni.

c) Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menționate la litera b), va fi la rândul său testată de două ori la un interval de 6 luni.

d) măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale

1. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.

2. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză.

3. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploatațiile suspecte sau contaminate către alte exploatații.

4. Statutul turmei devine liber de tuberculoză bovină după efectuarea celor două teste la interval de 6 luni, cu rezultate negative și aplicarea măsurilor de stingere a focarului, conform legislației.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și responsabilitatea medicului oficial zonal.

1. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia împreună cu medicul veterinar concesionar, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

2. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

3. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii.

4. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU

61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

şi/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator precum şi a examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte metode pentru diagnostic diferenţial faţă de alte boli granulomatoase, după caz şi a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

cadrul IDSA.

G. Inspecția în abator a animalelor vii

Inspecţia oficială ante mortem şi post mortem se efectuează în mod curent și obligatoriu, conform procedurilor la

abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către

medici veterinari oficiali.

H. Inspecția cărnii și a organelor

bronhice;

Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

5. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din

1. În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri

a) submaxilare, retrofaringiene,

b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portale şi retromamare.

2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri

cu leziuni.

1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de

îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu

modificările şi completările ulterioare.

A.În exploataţii non profesionale,

pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de LEB

Probele de sânge de la animalele din

exploatațiile nonprofesionale sunt recoltate de catre medicul veterinar de

Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatatiile nonprofesionale se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la

de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză;

liberă practică împuternicit.

În localitățile în care LEB nu a fost diagnosticată în ultimii 3 ani

Testele ELISA pe probele de sânge provenite din localități in care boala nu a fost diagnosticată in ultimii trei ani, se efectuează pe pooluri de 10 probe

conform instrucţiunilor trusei de diagnostic.

B.În exploataţii comerciale cu producție

Animalele diagnosticate pozitiv

Probele de lapte din exploatațiile

de lapte înregistrate/autorizate, pentru

sacrifică în maximum 30 zile de

înregistrate/autorizate se recoltează de

stabilirea sau menținerea statusului

eliberarea buletinului de analiză.

catre medicul veterinar oficial, în

turmei ca liber de LEB

cadrul controalelor oficiale pentru

1.Supravegherea serologică de 2 ori pe an

verificarea calității laptelui.

la bovine, bubaline din exploataţiile

înregistrate/autorizate se realizează prin

Un test ELISA pe o probă de lapte vrac

care se preleveaza din laptele recoltat în

exploatație, atunci când aceasta are cel

puțin 30% vaci în lactație, din totalul

vacilor lactante.

Proba se recolteaza din tancul de lapte al

fermei.

2.In cazul in care rezultatul de laborator

pe proba de lapte vrac este pozitiv, se

testeaza serologic prin ELISA pe probe

recoltate individual de la toate taurinele si

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă

bubalinele in varsta de peste 12 luni. În această situație, aceste exploataţii se testează de 2 ori pe an, la interval de cel

puţin 3 luni și cel mult 12 luni, până când devin indemne.

C. În exploataţii suspecte de contaminare

În situația în care se evidențiază rezultate pozitive la oricare din testele ELISA.

IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

D.În exploataţii contaminate supuse asanării prin extracție

Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel

puţin 4 luni şi cel mult 12 luni.

1.Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracţie. Animalele diagnosticate pozitiv se

sacrifică în maximum 30 zile de la

1. Animalele din exploatația cu rezultat pozitiv la testul ELISA pe lapte vrac vor fi testate individual ELISA iar animalele testate individual pozitiv ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID.

2. Animalele reagente la testul individual ELISA se supun testării de confirmare prin ID.

3. Confirmarea și declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic prin ID. Dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea se face prin recoltare sange si examen ID după 30 zile de la prima recoltare.

4. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la

eliberarea buletinului de analiză.

negativ la 2 testări serologice,

2. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 3.Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă

a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat

realizate conform lit. A pct.3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 61\2006, cu

modificările şi completările ulterioare, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia;

c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b);

E.În exploataţii contaminate supuse asanării totale

Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând

procedura de lichidare a efectivului;

F. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare

Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obținute asupra

animalelor peste 12 luni.

În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de catre medicul veterinar oficial.

G. Tăierea de control a animalelor pozitive LEB

1.De la animale reagente, sau cele la care prin examenul de laborator se evidențiază modificări cu aspect hiperplazic, se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,

limfonoduri, alte organe cu modificări

cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie- Pasternack, după caz.

ulterioare

2. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator

4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările

1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate porcinele domestice din ferme sau crescute în

libertate precum și mistreți.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic

în relația cu animalele, vânătorii,

administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.

Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile,

a alimentelor din bagajele călătorilor

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea

statusului de sănătate a animalului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinare clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Se face în unităţi în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator și la sosirea în abator.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică

publicat în M.O. nr.699/14 octombrie 2008

În cazul în care, România se va afla în

situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.

La dispoziția ANSVSA vor fi

implementate inspecții clinice și testări regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la

ANSVSA

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în

mod întemeiat, prelevarea de probe de

1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Se va notifica imediat ANSVSA.

2. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, testate negativ pentru această boală, vor fi testate obligatoriu și pentru pesta porcină africană

1. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

2. Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA sau în cazul testelor serologice, la laboratoarele aprobate de acesta.

3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenului de laborator în domeniul sănătăţii animalelor publicat în M.O.nr.341/2 mai 2008

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008,

la animale bolnave sau moarte, ce prezintă semne clinice sau morfopatologice ce pot fi atribuite PPA și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.

La mistreți testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreţi găsiți morți concomitent cu probele prelevate

pentru pesta porcină clasică.

Supravegherea virusologică

Se face prin PCR pe probe de ser sau lichid toracoabdominal, organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care IFD a prezentat rezultat pozitiv sau dubios;

Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de

laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

1.5. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării, la toate păsările domestice sau sălbatice susceptibile de îmbolnăvire.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii,

administratorii fondurilor de

vânătoare, a parcurilor și rezervațiilor naturale, grădinilor zoologice, târgurilor și piețelor de animale vii, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de păsări și ouă sau a păsărilor ca

animale de companie.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România aplică o politică de vaccinare obligatorie.

confirmare a bolii, sunt precizate în

1. Cazurile suspecte de păsări domestice sau sălbatice care, prezintă simptomatologia sau leziunile specifice bolii și în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

2. LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR

3. Procedurile de testare și măsurile aplicabile în caz de suspiciune sau

Boala de Newcastle.

Supravegherea serologică

Are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND

Testarea imunității postvaccinale

În exploataţiile nonprofesionale, pe o rază de 10 km în jurul fermelor comerciale de pasari înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunităţii postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sange pe localitate şi după fiecare

vaccinare.

Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze

Probele trebuie să fie individualizate cât mai explicit

Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar oficial

În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol.

serie

a) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006;

b) Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingenţă pentru influenţă aviară şi pesudopesta aviară. c)Manualului Operațional pentru

a) categoria de vârstă a păsărilor;

b) vaccinul folosit;

c) data vaccinării;

a) În exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a și a 4-a, la fiecare serie;

b) În exploatațiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, la fiecare

Supravegherea virusologică Pentru confirmarea diagnosticului

"normale" în exploatațiile legate epidemiologic de un focar

Pasările santinelă în exploatațiile înregistrate/autorizate.

Programul de supraveghere cu păsări santinelă este stabilit la cererea fermierului ca parte a programului de autocontrol.

DSVSA și fermierul vor stabili de comun acord locul unde vor fi plasate păsările santinelă în cadrul fiecărui lot supus supravegherii. Păsările santinelă vor fi identificate (inel). Vor fi precizate de comun acord, numărul de păsări santinelă, frecvența controalelor și a testelor.

Păsările santinelă trebuie să fie în contact strâns cu efectivul aflat sub supraveghere și trebuie să fie ținute sub observație permanentă pentru a identifica orice evidențiere clinică a ND sau a altei boli. In cazul în care nu se evidențiază semne clinice la păsările santinelă, acestea vor fi totuși testate serologic și virusologic, randomizat, după un program stabilit de medicul oficial.

Apariția cazurilor clinice sau a

Probele se recoltează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar testele vor fi suportate de la bugetul de stat.

În situația în care, deținătorul stabilește ca măsură de autocontrol programul se supraveghere cu păsări santinelă, nu mai are obligațiea de a realiza autocontrolul prin verificarea imunității postvaccinale.

a) pentru monitorizarea populațiilor cu risc;

b) confirmarea suspiciunilor clinice;

c) în urma rezultatelor serologice pozitive în cazul populațiilor nevaccinate sau păsări santinelă;

d) testarea mortalității zilnice

testelor pozitive serologic sau virusologic în cazul păsărilor santinelă denotă circulația virusului în exploatație dar în cazul în care păsările țintă vaccinate rămân sănătoase, având asigurată protecția imunologică, nu se declară focar.

Notificarea diagnosticului va avea în acest caz, precizările necesare. Se va dispune o anchetă epidemiologică care va identifica sursa virusului și se vor aplica măsuri corespunzătoare de

protecție.

1.6. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

și fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează

imediat.

mișcării.

Supravagherea activă

Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică. Nu există prevederi în legislaţia europeană şi OMSA privind ţintele de testare în cazul bolii veziculoase a

porcului.

În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgență.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 92/119/EEC.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În caz de suspiciune sau apariție a

Se aplică măsurile de supraveghere

bolii

profilaxie și control comunitare. La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o

frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului

național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura

aceşti reagenţi.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către

DSVSA.

1.7. STOMATITA VEZICULOASĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supravegherea pasivă

Stomatita veziculoasă este o boală

notificabilă pe teritoriul României. Supravegherea pasivă este esențială,

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde

mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

și fizice a fiecărui lot importat.

fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz

de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

mișcării.

Supravagherea activă

Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică. Nu există prevederi în legislaţia

europeană şi OMSA privind ţintele de testare în cazul stomatitei veziculoase.

În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Examinări anatomoclinice și

necropsice în cazul animalelor moarte

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

sau sacrificate de urgență.

În caz de suspiciune sau apariție a bolii

Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie și control comunitare.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului

național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

aceşti reagenţi.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau

internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.

1.8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supravegherea pasivă

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz

de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

antibiorezistenţei.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit .

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR din cadrul IDSA

3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice, genotipizare şi a monitorizării

1.9. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând

controalele documentare, de identitate

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

și fizice a fiecărui lot importat.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.

național de experți, la ANSVSA

Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariţie a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din

pleaopa a III-a.

Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice

și clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către

DSVSA

1.10. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără

aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile

receptive provenite din import,

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

incluzând controalele documentare de

identitate și fizice a fiecărui lot importat.

Examinarea clinică

Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Examene anatomoclinice şi necropsice

a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de

animale de mare risc. Zonele și țintele

vor fi stabilite în cadrul grupului

național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică

și clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică

Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către

DSVSA

1.11. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără

aplicarea unui program de vaccinare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau

tăiate în perioada de aşteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice .

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă

simptome suspecte de

pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen

bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere

şi prevederile legislaţiei comunitare.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de

pleuropneumonie contagioasă

1.12. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

1.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără

aplicarea unui program de vaccinare

2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Nu exista manual de diagnostic in domeniu.

3. Morfopatologică si virusologica: în caz de suspiciune a bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda

HEA, pentru punerea în evidenţă a

incluziunilor specifice pe probe de

material biopsic, piele cu leziuni fixat, în formol.

1.13. PESTA AFRICANĂ A CALULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

vigoare.

4.Clinică prin inspecţie

în zonele de protecţie şi de

1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere

1. Serologică si virusologica in caz de suspiciune ;

2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot;

3. se testeaza toate animalele din import tari terte.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă şi sunt plătite de către DSVSA.

2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în

supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

în cazul suspiciunii de apariţie a bolii,

se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare.

1.14. BOALA AUJESZKY

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină

pentru animalele nou introduse.

Serologică (ELISA gE)

a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker- o data

pe an.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice , virusologice, şi după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala lui Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

1.15. PARATUBERCULOZA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

I. La taurine şi bubaline

A. În exploataţii indemne

pentru LEB;

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică .

examene bacteriologice şi morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată

pe secţiuni de ţesuturi.

1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de $absorbţie, astfel

a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;

b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate

c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;

d) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J, serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 – 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl-Neelsen şi bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează prin

Confirmare : ex.bacteriologic si

bacterioscopic pozitiv.

B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză.

1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru

paratuberculoză.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD şi/sau IPD aviar.

% din efectivul controlat se aplică

conduita pentru exploataţii indemne de

1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe.

2. Declararea oficiala a paratuberculozei, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic,bacteriologic Prin metoda ZN.

3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5

paratuberculoză.

C. În exploataţii contaminate

Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru

examene complexe de laborator.

II. La ovine şi caprine domestice

A. În exploataţii indemne, cu

antecedente sau suspecte de boală.

an;

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru

Maedi –Visna sau artrita-encefalită caprină.

2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testeză un procent de 1% din animale.

1.Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale şi prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl- Neelsen modificată şi bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

Declararea bolii se face cand

examenele pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv

1. Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni

a) berbecii şi ţapii de reproductie de două ori pe an ;

b) 5% din oile şi caprele de reproducţie din exploatatii comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe

morfopaologic și bacteriologic-pe

fecale sau organe.)

B. În exploataţii contaminate

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin

depopulare totală sau prin extracţie.

La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată

şi bacterioscopice.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini

zoologice.

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale,

animalelor crescute în captivitate.

1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.

2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul

1.16. BRUCELOZA LA BOVINE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.

Are ca scop identificarea, notificarea

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde

și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot

importat.

fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

mișcării.

Supravegherea activă

A.În exploataţii non profesionale, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de boală

Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la

vârstă de peste 12, o dată pe an;

Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente se examinează şi prin RFC , iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni,

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi o dată pe an;

b) toate taurinele şi bubalinele în

placentă, lichide fetale, precum şi

probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.

B.În exploataţii comerciale cu producție de lapte autorizate, pentru stabilirea sau menținerea

statusului turmei ca liber de boală

Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la toate taurinele şi bubalinele

în vârstă de peste 12, o dată pe an;

Proba se recolteaza din tancul de lapte al fermei;

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile

după avort.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

C.În exploataţii comerciale cu producție de lapte autorizate, suspecte de contaminare

In cazul in care rezultatul de laborator este pozitiv la testul pe lapte, se testeaza serologic prin Rose Bengal toate taurinele si bubalinele in varsta de peste 12 luni, pe probe de sânge recoltate individual.

Probele pozitive la testul cu Rose Bengal se confirma prin RFC.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

D. În exploataţii contaminate

In cazul in care o exploatatie a fost diagnosticata pozitiv, animalele diagnosticate negativ nu vor iesi din exploatatie timp de min. 42 zile de la eliminarea celor pozitive cu excepția celor destinate sacrificării.

Exploatatia isi recapata statutul conform prevederilor Ordinului

Medici veterinari de liberă practică și medici veterinari oficiali.

ANSVSA nr.61/2006.

E.Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar sau import din tari terte se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe

pe lot .

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

F. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la

toate animalele vânate

1.17. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE respectiv Infecţia cu Brucella melitensis

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a

statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză Brucella.

melitensis.

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele

oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a

mișcării.

Supravegherea activă

Supraveghere serologică o dată pe an a ovinelor si caprinelor in varsta de peste 6 luni astfel

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA atunci cand exista buletin de analiza eliberat de LSV cu rezultat pozitiv (test RFC ).

În cazul în care 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991.

Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie

se supraveghează serologic trimestrial

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

a) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

b) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

c) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar;

d) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar.

prin Rose Bengal iar probele pozitive

se retesteaza prin RFC.

Se încadrează în programul de supraveghere

a). Toți avortonii proveniţi de la caprine şi ovine;

zoologice.

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial.

b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei;

c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză;

d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini

1.18. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv Infecţia cu Brucella ovis

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze

orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează

imediat.

mișcării.

Supravegherea activă

Se supun supravegherii serologice

Se utilizează testul RFC (conform dir.91/68/CE- Anexa D)

De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice si una din metodele HEA, metoda Brown şi Brenn, metoda Gridley şi

bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.

Berbecii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează în procent de

2%.

a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale.

b) berbecii cu manifestări de epididimită;

c) oile la 7-14 zile după avort.

1.19. BRUCELOZA LA PORCINE

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea

și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Procedura de supraveghere cuprinde

fermierii și muncitorii implicați zilnic

de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să

raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi

învecinate cu zona silvatică

Supravegherea activă

Supravegherea serologică

A.În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate

Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi confirmarea prin RFC.

a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial ;

b) 5 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an;

c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort;

d) toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.

1. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator.

2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate.

3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator

testicole şi eventual material seminal.

infecţia brucelică se aplică sistarea reproducției și Programul de asanare.

Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examineaza in procent de

2% din animale.

Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi şi iepuri

cu leziuni din fondul cinegetic.

B. În abator

în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar.

4. Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice şi PCR, după caz. LNR izolează și genotipează tulpina.

5. În exploataţiile în care se confirmă

a) animalele vii: se examinează ante- mortem şi post-mortem ;

b) carnea şi organele: se examinează

b) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

c) organele cu leziuni se confiscă.

1.20. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

taberele de vară, de 2 ori la interval de

şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.

1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din

1. Înainte de prelevarea probelor taurii

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori

7 zile

placentare.

a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

1.21. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

MĂSURI

supuse tratamentului termic.

2. În abator

a) (mamiferele) animalele se examinează ante şi post mortem;

b) examinarea carcaselor şi organelor.

1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine.

2. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse

1.22. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

Supravegherea serologică, prin ELISA si confirmare prin ID

La caprinele domestice in varsta de peste 6 luni

Animalele în varstă de 6 luni rămase în exploataţii după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni.

Se lucrează pe aceleaşi probe pentru Br. melitensis.

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

Pentru animalele de reproductie nou introduse prin comerţ intracomunitar

a) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

b) 2% din efectivele de caprine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar

1. In cazul probelor pozitive se testează toate animalele în varstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrată/ autorizată.

2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

sau import din ţări terţe se

examineaza un procent de 1% din animale.

1.23. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. În caz de suspiciune de boală, se

efectuează examene virusologice.

3. Pentru animalele de reproducţie nou

introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează

1. Supravegherea serologică prin ELISA in exploatatiile libere inregistrate /autorizate pentru

a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II;

b) mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o dată pe an.

c) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

d) Probele de sânge se recoltează

în procent de 1% din animale, dar nu

mai puţin de 5 probe pe lot.

1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.

pentru contraprobe.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

1. Înainte de prelevarea probelor taurii

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii.

3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.25. MAEDI –VISNA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

Medicul de libera practica imputernicit.

1. Supravegherea serologică a ovinelor in varsta de peste 6 luni, prin ELISA si confirmare prin ID la

a) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

b) 2% din efectivele de ovine existente in exploatatiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar

1. In cazul probelor pozitive se testeaza toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrata/ autorizată.

2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

3. Animalele în vârsta de 6 luni ramase in exploatatii dupa eliminarea cazurilor pozitive se testeaza de 2 ori la interval de 3 luni.

4. Se lucrează pe aceleasi probe pentru Br. Melitensis.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează

un procent de 1% din animale.

1.26. DURINA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Supravegherea serologică RFC a

armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an;

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial

2. Examenele serologice prin RFC in caz de suspiciune.

1.27. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Supravegherea serologică a

1. Probele de ser cu rezultat

Medicul de libera practica

ecvideelor în vârstă de peste 6 luni,

neconcludent sau cazurile de litigiu

imputernicit.

astfel

înregistrate la LSVSA se trimit la

a) armăsarii folosiţi în staţiunile

IDSA pentru expertiză prin testul

temporare de montă, la autorizare şi

Coggins.

apoi de 3 ori pe an după cum urmează

2. Ecvideele reacţionate pozitiv la

(i) cu 15 zile înainte de plecarea din

testul Coggins nu se mai retestează, iar

depozit;

proprietarul este obligat să izoleze

(ii) cu 15 zile înainte de retragerea

aceste animale de alte ecvidee până în

din staţiunile de montă;

momentul uciderii sau tăierii.

(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea

3. Localităţile indemne, în care s-au

lor în depozit;

înregistrat unul sau mai multe cazuri

b) armăsarii din staţiunile permanente

de AIE, se declară contaminate şi se

de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie şi octombrie-noiembrie;

c) iepele de reproducţie, o dată pe an ; d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv februarie - martie, octombrie - noiembrie;

e) toate ecvideele seronegative de pe teritoriul României, cu excepţia celor sus menţionate aflate în exploatare, o dată pe an, în semestrul I.

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifica in maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiza.

aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere.

transfer.

Probele recoltate din localitatile și exploatațiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar indemne de boala in ultimul an, se lucreaza pe pooluri de cate 5 probe prin ELISA. In cazul probelor pozitive, se retesteaza in

vederea confirmarii prin testul Coggins.

4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate în localităţi indemne.

5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.

6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui

7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine.

8. Animalele negative din localități sau exploatații inregistrate/autorizate

sanitar veterinar contaminate pot

părăsi exploatațiile dacă au fost testați prin ID cu 30 zile inaintea mișcării.

Probele recoltate din localităţile și exploatațiile înregistrate/autorizate contaminate se lucrează prin tesul Coggins

(ID).

2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

limfonoduri.

3. Pentru cabalinele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.

În centrele de colectare, pentru cabalinele destinate comerţului intracomunitar se efectuează două teste Coggins la interval de 15 zile şi cu cel mult 30 de zile înaintea părăsirii centrelor de colectare. Testele se

vor efectua numai în centrele de colectare.

Medicul veterinar oficial.

4. Pentru efectivele nou introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din

animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003, cu modificările

şi completările ulterioare.

Medicul veterinar oficial.

9. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

10. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,

1.28. MORVA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

România este indemnă de morvă.

1.Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează

a fi sacrificate.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV şi bacteriologice pe probe de organe, ţesuturi.

Medicul veterinar oficial.

1.29. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR, RESPECTIV BOALA MUCOASELOR BVD – MD

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1.Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe

an.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR.

sanguin;

1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.

2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie.

3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.

4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral

a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser

excretorilor de virus.

b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

c) supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea

1.30. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă

1.31. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Inspecţii efectuate de către

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste

1. Medicul veterinar de liberă practică

autoritatea competentă, în

în conformitate cu art. 7 şi 10, precum

împuternicit şi/sau medicul veterinar

conformitate cu prevederile art. 7 şi

şi cu partea B a anexa nr. 3 la Norma

oficial din cadrul DSVSA.

art.10 din Norma sanitară veterinară

sanitară veterinară aprobată prin

2. Examenele se efectuează la LSVSA

ce stabileşte cerinţele de sănătate

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

şi/sau după caz, LNR din cadrul

animală pentru animalele de

170/2007, cu modificările şi

IDSA.

acvacultură şi produsele acestora,

completările ulterioare. Inspecţiile

3. Confirmarea bolii la LNR din

precum şi pentru prevenirea şi

efectuate conform art.10 din Ord.

cadrul IDSA.

controlul anumitor boli ale animalelor

ANSVSA 170/2007 vor consta din

acvatice, aprobată prin Ordinul

verificarea registrelor unităţilor de

preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007,

acvacultură şi realizarea de examen

publicat în Monitorul Oficial al

clinic şi anatomopatologic în scopul

României, Partea I, nr. 679 din 5

detectării modificărilor patologice,

octombrie 2007, cu modificările şi

potrivit prevederilor anexei Deciziei

completările ulterioare, care transpune

Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie

Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce

2008 privind orientările pentru

stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006.

modificările şi completările ulterioare.

programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 322, 02/12/2008.

29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, a Ord. preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi

1.32. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

de acvacultură din exploataţiile de

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă.

2. Examinarea populaţiei animalelor

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA

ciprinide şi prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural.

3. Costul prelevărilor de probe şi al examenelor de laborator pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, conform părţii B a anexei nr.3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se vor

suporta de către proprietar.

şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1.33. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

Supraveghere pasivă.

1.34. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

1.35. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

Supraveghere pasivă.

1.36. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

Supraveghere pasivă.

1.37. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Inspecţii efectuate de către

autoritatea competentă, în

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste

în conformitate cu art. 7 şi 10, precum

1. Medicul veterinar de liberă practică

împuternicit şi/sau medicul veterinar

conformitate cu prevederile art. 7 şi art.10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu

modificările şi completările ulterioare.

şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Ord. ANSVSA 170/2007, vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie

2008.

Preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare ce stabileşte criterii pentru zonarea şi supravegherea oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006.

Ordinul preşedintelui ANSVSA

oficial din cadrul DSVSA.

şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de salmonide sau în mediu natural.

2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ord. preşedintelui ANSVSA nr.25/2008 a Ord.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completarile şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 din

2. Examenele se efectuează la LSVSA

3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA

nr.170/2007, cu modificările şi

completările ulterioare.

1.38. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS

Supraveghere pasivă.

1.39. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA

Supraveghere pasivă.

1.40. HAPLOSPORIDIOZA

Supraveghere pasivă.

1.41. PERKINSOZA - INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS

Supraveghere pasivă.

1.42. MARTEILIOZA - INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS

Supraveghere pasivă.

1.43. MIKROCITOZA - INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI

Supraveghere pasivă.

1.44. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE

Supraveghere pasivă.

1.45. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

Supraveghere pasivă

1.46. LOCA AMERICANĂ

Supraveghere pasivă

1.47. LOCA EUROPEANĂ

Supraveghere pasivă

1.48. NOSEMOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.

2. Supravegherea prin diagnostic de

laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA

şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.49 VARROOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit.

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei.

2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare.

3. Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556

/2008 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2008- 2010 precum şi a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.50. TROPILELAPSOZA ALBINELOR

Supraveghere pasivă.

1.51. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

1.52. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

1.53. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

1.54. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

1.55. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasiva.

1.56. TURBAREA SAU RABIA

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUȚIE 3

1. Examinare clinică obligatorie, a

1. În cazul suspicionării/confirmării

Inspecţia şi examinarea clinică se

carnivorelor care au muşcat sau

rabiei, se aplică prevederile Ordinului

efectuează de către medicii veterinari

zgâriat persoane şi animale, în

preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.

oficiali, iar prelevarea de probe se

perioada de observaţie rabică,

2. În cazul animalelor din exploataţii în

efectuează de medicii veterinari de

conform Ordinului preşedintelui

care au pătruns carnivore domestice

liberă practică împuterniciţi.

ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.

sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.

30 de zile de la eliminarea celor pozitive cu exceptia sacrificarii. 5.Aninalele sacrificate si mentionate la

pct.4 se testeaza pentru rabie

2. De laborator - prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgenţă, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

Aujeszky, listerioză prin testele specifice de laborator.

3. În fondurile cinegetice

Deţinătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunţa autorităţile sanitar - veterinare competente teritorial cu privire la existenţa animalelor din mediul silvatic cu

modificări de comportament ce pot fi

Se efectuează examene histologice şi virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. In cazul cervideelor şi altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează şi

pentru EST, boala Aujeszky, listerioză

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se

consideră necesar.

3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.

4. Animalele ramase in exploatatie dupa eliminarea celor pozitive vor putea parasii exploatatia dupa minim

1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic şi virusologic se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora.

2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice şi sălbatice se vor examina şi pentru EST, boala

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2.Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

atribuite rabiei.

Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor.

După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor

histologice şi virusologice.

prin testele specifice de laborator.

Această acţiune se realizează în colaborare cu deţinătorii fondurilor de vânătoare.

4. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.

LSVSA judeţene, respectiv al municipiul Bucureşti care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an

la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.

Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

5. Rabia la vulpe

Metodologia de aplicare a Programului

1. Medicii veterinari oficiali din

Supravegherea, controlul şi

pentru supravegherea, controlul şi

cadrul DSVSA.

eradicarea se realizează în

eradicarea rabiei pentru anul 2010 este

2. Examinarea probelor se realizează

conformitate cu Programul pentru

aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.

la LSVSA şi/sau după caz, la LNR

supravegherea, controlul şi eradicarea

55/2008 pentru aprobarea programului

din cadrul IDSA.

rabiei pentru anul 2010, transmis epre

strategic privind supravegherea,

aprobare Comisiei Europene care

controlul şi eradicarea turbării la vulpe

aprobara programele anuale şi

în România, publicată în Monitorul

multianuale de eradicare, combatere şi

Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008.

monitorizare a anumitor boli ale

animalelor şi zoonoze, prezentate de

statele membre pentru 2010 şi

următorii ani, precum şi a contribuţiei

financiare a Comunității la aceste

programe, ce se va publica în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene şi în

conformitate cu prevederile Ordinului

nr. 29/2008.

1.57. ANTRAX

SUPRAVEGHERE

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI EXECUȚIE

1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul

cinegetic.

2. În caz de suspiciune se prelevează

a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente;

b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge;

c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge, splină, os lung nedeschis.

3. În cazurile de antrax localizat se prelevează

a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile;

b) lichid de puncţie din zona

edemastoasă.

1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă.

2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane.

3. Animalele rămase în exploatații după eliminarea celor pozitive vor putea parăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor pozitive cu excepția dirijării spre sacrificare.

INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.

II. CARNE ŞI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară

MĂSURI

1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.

competentă.

2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului

3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă

şi se distrug.

SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

2. 1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

către DSVSA .

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

2. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral

a) boala Marek;

b) leucoze aviare.

1. Se efectuează examene

- citomorfologice;

- hematologice;

- necropsice.

2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

2. 2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor.

2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post- mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală.

1. Se efectuează examene

- citomorfologice;

- hematologice;

- necropsice.

2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA.

3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE

3. 1. ECHINOCOCOZA

Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la bovine, ovine şi caprine în abatoarele

autorizate.

1. Identificarea obligatorie prin marcarea individuala a câinilor din exploataţii şi stâni.

fecale prelevate individual.

2. Deparazitarea obligatorie se executa o data pe trimestru.

3. Examenul se efectuează pe probe de materii

3. 2. LEPTOSPIROZA

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

I. La bovine

1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la

a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV;

b) 5 % numărul de animale din exploatatiile inregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;

c) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie

1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.

2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans

a) pomona;

b) icterohaemorhagiae;

c) canicola;

d) Wolffi;

e) hardjo;

f) grippotyphosa;

g) australis;

leptospirică.

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la

viţei când se suspicionează boala.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

II. La cabaline

h) autumnalis;

i) bataviae.

3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import

a) pomona;

b) ichterohaemorhagiae;

c) canicola;

d) wolffi;

e) hardjo;

f) ballum;

g) sejroe;

h) bataviae;

i) australis;

j) gnppotyphosa;

k) autumnalis.

1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 6 serotipuri

a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;

b) 5% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în

1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans

a) pomona;

b) b) icterohaemorhagiae;

c) c) canicola;

d) d) hardjo;

e) e) grippotyphosa;

f) f) australis.

ultimii 5 ani;

c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

III. La porcine

2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

Examenele serologice se efectuează cu setul de 4 serotipuri: pomona,

ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe.

I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele.

În caz de suspiciune se recoltează probe de

sânge şi urină de la animalele în viaţă.

II. CARNEA ŞI ORGANELE

În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA,

metoda Levaditti.

1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

III. MĂSURI

1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.

2. Grăsimea se dă în consum după topire.

3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

3.3. FEBRA Q

examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.

Pe probe sange si avortoni trimise catre DSVSA cu diagnostic neprecizat. (pull de boli).

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri,

3.4. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

care au avortat.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a

Pe probe sange si

bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile

avortoni trimise

de avort la speciile receptive cu diagnostic

catre DSVSA cu

neprecizat, pe probe de sânge recoltate după

diagn neprecizat.

14-21 zile.

(pull de boli).

Examenele se

efectueaza la

LSVSA jud.si/sau

dupa caz la LNR

din cadrul IDSA.

LSVSA au

obligatia de a

trimite la LNR din

cadrul IDSA toate

tulp.Salmonella

izolate in vederea

tipizarii .

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2. Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al oilor.Costuri suportate de la buget.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Examenele de laborator se efectueaza pe avortoni, placente, prelevate de la ovinele

3.5. INFLUENŢA ECVINĂ

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi

de sânge şi examene virusologice.

1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge,

după caz.

2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 3% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale

nevaccinate.

3.6. RINOPNEUMONIA ECVINĂ

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de

seruri perechi la interval de 21 zile.

2. Avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon,

ficat, rinichi, limfonod.

3.Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin

de 2 animale pe lot.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

3.7. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a

a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

b) la 10% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile şi virusologice.

2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor.

4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologic.

5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic.

6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal

7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.

8. Animalele cu titru constant sau in remisiune sunt considerate negative.

9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se

retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor.

face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

2. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21

de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de catre

10. Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă.

11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.

12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar- veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.

13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.

15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se

propietar.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA

nr. 79/2008.

3.8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

Supraveghere pasiva.

3. 9. INFECŢIA CU VIRUS WEST NILE

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,

Kit-urile se asigură,

date relevante, în special a documentelor

în condiţii de linişte epidemiologică.

prin program de

sanitare veterinare şi a altor documente ce

Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la

cercetare, de către

însoţesc transporturile de animale receptive ce

animale se realizează în conformitate cu

Comisia Europeană

provin din alte state membre ale Uniunii

prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin

Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea

Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat şi

animalelor la destinaţie;

completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de

către proprietarii de cabaline ori reprezentanţi

ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice

medicilor veterinari de liberă practică

împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul

DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu

virus West Nile medicilor veterinari de liberă

practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul

DSVSA.

1. Inspecţia planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care intră în Romania ca urmare a comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate de medicii veterinari oficiali şi/sau de medicii veterinari de liberă practică

împuterniciţi de către DSVSA şi sunt certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în

legislaţia în vigoare.

2. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate judeţele, în localităţi ţintă definite conform punctului 3 din coloana 3, astfel

(i) 2% din cabalinele adulte

(ii) în situaţia în care nu poate fi realizat integral numărul de probe de sânge necesar de la cabaline, se testează până la 0,1 % din ovinele adulte;

(iii) în lipsa probelor de sânge de la ovine, se testează 0,01% din pasările de curte (galinacee şi palmipede) situate în gospodăriile populaţiei pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

Numărul de probe prelevate într-o lună

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA,

2. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animale şi păsări din judeţ se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie – decembrie).

3. Unităţile epidemiologice cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSVSA) şi sunt avizate de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Arboviroze (LNR) din IDSA.

4. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate “zone de risc pentru

infecţii cu virusul West Nile la animale şi om”.

trebuie să asigure o depistare a animalelor

5. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc

pozitive la prevalenţă maximă de 2% cu grad

pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi

de confidenţă de minimum 95%.

om” a anticorpilor IgM confirmă prezenţa activă

a virusului West Nile în zona respectivă,

semnificând un grad ridicat de risc de

îmbolnăvire a animalelor din specii receptive şi a

oamenilor.

6. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc

pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi

om” se delimitează zone de supraveghere pentru

infecţia cu virusul West Nile.

7. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M

(IgM) contra virusului West Nile în “zonele de

risc pentru infecţii cu virusul West Nile la

animale şi om” este urmată de prelevarea de

probe pentru izolarea virusului West Nile.

Probele se recoltează de la animale cu semne

clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive)

sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări

capturate vii sau moarte pentru acest scop (în

special din ordinul Passeriforme, Columbiforme,

Falconiforme) şi vectori transmiţători (ţânţari).

8. Zonele de risc pentru infecţii cu virusul West

Nile la animale şi om, zonele de supraveghere

precum şi rezultatele testelor de laborator

efectuate în aceste zone vor fi notificate de către

ANSVSA şi către autorităţile de sănătate publică.

9. În zonele de risc pentru infecţii cu virusul West

Nile la animale şi om şi în zonele de

supraveghere se aplică măsurile stabilite prin

“Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul

infecţiilor cu virusul febrei West Nile la

animale”. aprobat prin Ordinul Preşedintelui

ANSVSA.

10. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raporate lunar de către DSVSA către ANSVSA.

11. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat şi

completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – octombrie pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 0,5% cu grad minim de

confidenţă de 95%.

4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai - octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 2% cu

grad minim de confidenţă de 95%.

5. Supraveghere virusologică şi prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

6. Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea,

identificarea şi caracterizarea virusului West Nile de la animale (equide, păsări, alte mamifere receptive) cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, şi în zonele de supraveghere.

7. În lipsa animalelor şi păsărilor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme). Numărul

minim de păsări per lună este de 10 în zona de risc şi 5 în zona de supraveghere .

9. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare săptămânală a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în

zonele de supraveghere.

3.10. TULAREMIA

Supraveghere pasiva.

3.11. BRUCELOZA LA CANIDE

1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea

efectuării examenului de laborator.

brucelică inclusiv la câinii comunitari.

2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere

a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie

3.12. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

Supraveghere pasivă.

3.13. YERSINIOZA RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE -LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

3.14. MIXOSOMIAZA

Supraveghere pasivă.

3.15. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

Supraveghere pasivă.

3.16. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

Supraveghere pasivă.

3.17. IHTIOFTIRIAZA

Supraveghere pasivă.

3.18. CRIPTOBIAZA

Supraveghere pasivă.

3.19. COCCIDIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.20. NEMATODOZE ALE MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.21. RICKETIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.22. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere pasivă.

3.23. MOLUŞTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

Supraveghere pasivă.

3.24. BATRACIENI- TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE

Supraveghere pasivă.

3.25. PESTA RACILOR

Supraveghere pasivă.

3.26. AMIBIAZA ALBINELOR

Supraveghere pasiva

3.27. BRAULOZA ALBINELOR

Supraveghere pasivă.

3.28. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR

Supraveghere pasivă.

3.29. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE

Supraveghere pasivă.

3.30. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

Supraveghere pasivă.

3.31. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

Supraveghere pasivă.

3.32. LISTERIOZA

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile

nervoase, învelitori placentare şi avortoni.

spongiforme transmisibile, rabie, nu s- a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.

INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR

I. ANIMALE VII

Înspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar -veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar -veterinară

competentă.

1. ANIMALE VII - bovine, ovine

şi porcine.

Supraveghere prin examene de laborator.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT

Examinarea probelor se efectuează la IISPV şi LSVSA.

2. CARNEA ŞI ORGANELE

În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează şi după păstrarea la frigider la 4-8 oC timp de 2-4 zile.

II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT

În caz de suspiciune, se recoltează probe.

III. MĂSURI

pentru confirmarea bolii.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug.

3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală se trimit la IISPV

3.33. TOXOPLASMOZA

A. La ovine

1. Examenele serologice se

Supravegherea serologică prin ELISA la

efectuează pe probele care se

a) 5 % din probele recoltate pentru Brucella

recoltează pentru bruceloză.

melitensis

b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile

după avort.

B. La porcine

Supraveghere serologica prin ELISA la

a) 5% de la vierii pentru reproducţie din efectivele de reproductie unde au fost înregistrate avorturi;

b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14 zile după avort.

2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.

C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere.

Costurile examenelor sunt suportate de catre proprietar.

SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

1. BACTERIOZE

RUJETUL

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-

veterinare competente.

STREPTOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile

sanitar-veterinar- competente.

STAFILOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar-

competente

YERSINIOZA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar-

competente.

CHLAMYDIOZA AVIARĂ

Supraveghere anatomopatologică şi

Raportare la autorităţile

de laborator la speciile receptive.

sanitar-veterinar-

competente

COLIBACILOZA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile

sanitar-veterinar- competente.

2. MICOZE

ASPERGILOZA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar-

competente.

DERMATO-MICOZA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.

3. VIROZE

FEBRA AFTOASA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-

veterinare competente.

BOALA LYME

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la

autorităţile sanitar- veterinare competente.

ENCEFALITA JAPONEZĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la

autorităţile sanitar- veterinare competente.

ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-

veterinare competente.

ENCEFALITA DE CĂPUŞE

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar-

veterinare competente.

ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE Şl EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

BOALA DE CRIMEEA CONGO

1. Monitorizarea documentelor ce

Supravegherea bolii de

Medici

(FEBRA HEMORAGICĂ DE

pot furniza date relevante, în special

Crimeea Congo la animale

veterinari

CRIMEEA CONGO)

a documentelor sanitare veterinare şi

se realizează în

oficiali din

a altor documente ce însoţesc

conformitate cu

cadrul

transporturile de animale receptive

prevederile Directivei CE

DSVSA.

ce provin din state membre ale

99/2003 transpusă prin

Kit-urile se

Uniunii Europene sau ţări terţe,

Ordinul ANSVSA

asigură, prin

înainte de debarcarea animalelor la

34/2006 modificat şi

program de

destinaţie;

completat prin ordinul

cercetare, de

2. Supravegherea clinică pasivă

ANSVSA nr. 153/2007.

către Comisia

efectuată de către proprietarii de

Examene anatomoclinice

Europeană.

animale ori reprezentanţi ai acestora

şi necropsice ale

şi raportarea oricăror semne clinice

animalelor susceptibile

ce pot fi atribuite bolii de Crimeea

moarte sau tăiate în

Congo medicilor veterinari de liberă

perioada de carantină cu

practică împuterniciţi şi/sau oficiali

prelevarea de probe pentru

din cadrul DSVSA.

examene de laborator.

1. Inspecţia planificată a cabalinelor

1. Probele pentru examene

Acţiunile de

aflate pe teritoriul României, a

serologice de

inspecţie

tuturor ecvideelor care intră în

supraveghere se testează

planificată

Romania ca urmare a comerţului

la LSVSA,

sunt efectuate

intracomunitar sau importului din

2. Numărul de probe

de medicii

ţări terţe, pe durata perioadei de

rezultat prin aplicarea

veterinari

aşteptare.

procentelor din coloana 2

oficiali şi/sau

2. Supravegherea serologică pentru

punctul II. 2. la numărul

de medicii

depistarea imunoglobulinelor G

total de animle şi păsări

veterinari de

(IgG) se efectuează lunar în toate

din judet se repartizează

liberă

judeţele, în localităţi ţintă definite

egal pe parcursul a 12 luni

practică

conform punctului 3 din coloana 3,

(perioada ianuarie –

împuterniciţi

pe un nămăr de rumegătoare

decembrie).

de către

domestice (bovine, ovine şi caprine)

3. Unităţile

DSVSA şi

care să asigure o depistare a

epidemiologice sunt

sunt

animalelor pozitive la prevalenţă de

reprezentate de localităţi

certificate şi

maxim10% cu grad de confidenţă de

(comune) în mediul rural

cuantificate

minimum 95%.

şi de cartiere în mediul

de către

Numărul de probe prelevate într-o

orăşenesc. Unităţile

medicii

lună trebuie să fie minim 30.

epidemiologice sunt

veterinari

3. Supravegherea serologică lunară

avizate de Laboratorul

oficiali din

în perioada mai – octombrie pentru

Naţional de Referinţă

cadrul

prezenţa imunoglobulinelor M (IgM)

pentru Arboviroze (LNR)

DSVSA,

la rumegătoarele din zonele de risc

din IDSA.

conform

pentru infecţii cu virusul bolii de

4. În unităţile

instrucţiunilor

Crimeea Congo (definite conform

epidemiologice pe

prevăzute în

punctului 4 din coloana 3), pe un

teritoriul cărora se

legislaţia în

număr de animale care să permită

depistează anticorpi

vigoare.

depistarea celor seropozitive la o

specifici virusului bolii de

prevalenţă maximă de 5 % cu grad

Crimeea Congo de tipul

minim de confidenţă de 95%,

IgG vor fi delimitate

respectiv minimum 50 probe per

“zone de risc pentru

zonă de risc.

infecţii cu virusul bolii

4. Supravegherea serologică lunară

de Crimeea Congo la

în perioada mai - octombrie pentru

animale şi om” cu o rază

depistarea imunoglobulinelor M

de 3 km în jurul

(IgM) la cabalinele din zonele de

exploataţiei în care au fost

supraveghere (definite conform

identificate rumegătoare

punctului 6 din coloana 3), pe un

seropozitive.

număr de animale care să permită

5. Detectarea anticorpilor

depistarea celor seropozitive la o

IgM la rumegătoare din

prevalenţă maximă de 10% cu grad

“zonele de risc pentru

minim de confidenţă de 95%.

infecţii cu virusul bolii

5. Supravegherea entomologică se

de Crimeea Congo la

realizează în perioada aprilie –

animale şi om” confirmă

octombrie prin

prezenţa activă a virusului

- colectarea de căpuşe adulte care

în zona respectivă,

parazitează rumegătoarele. Numărul

semnificând un grad

minim de căpuşe per lună şi unitate

ridicat de risc de

epidemiologică este de 10

îmbolnăvire pentru

exemplare;

oameni.

- colectarea de forme imature de

6. În unităţile

căpuşe de la păsări sălbatice (în

epidemiologice în care se

special din ordinul Passeriforme,

delimitează “zone de risc

Columbiforme, Falconiforme)

pentru infecţii cu virusul

utilizate pentru supravegherea gripei

bolii de Crimeea Congo la

aviare şi infecţia cu virus West Nile;

animale şi om”, restul

- colectarea de căpuşe adulte de la

teritoriului se defineşte ca

animale sălbatice (mistreţi, cervidee,

“zonă de supraveghere

carnasiere sălbatice, iepuri, alte

pentru infecţii cu virusul

rozăzoare sălbatice) vînate sau

bolii de Crimeea Congo la

capturate pentru supravegherea sau

animale şi om”.

monitorizarea altor boli. Numărul

7. Depistarea de

minim de căpuşe este de

rumegătoare cu

50/sezon/judeţ.

imunoglobuline M (IgM)

6. În cazul apariţiei de cazuri clinice

în “zonele de risc pentru

la oameni, se prelevează probe de la

infecţii cu virusul bolii de

animale şi probe de vectori pentru

Crimeea Congo la animale

investigaţii virusologice (, depistarea

şi om” este urmată de

antigenului sau acidului nucleic

prelevarea de probe

viral, izolarea virusului).

pentru izolarea virusului

West Nile. Probele se

recoltează de la animale

cu semne clinice (equide,

păsări, alte mamifere

receptive) sau cadavre ori,

în lipsa acestora, de la

păsări capturate vii sau

moarte pentru acest scop

(în special din ordinul

Passeriforme,

Columbiforme,

Falconiforme) şi vectori

transmiţători (ţânţari).

7. Zonele de risc şi de supraveghere pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om, precum şi rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de DSVSA şi ANSVSA către autorităţile de sănătate publică.

8. În zonele de risc şi de supraveghere pentru infecţia cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om se aplică măsurile stabilite prin “Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul infecţiilor cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om”. aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA.

9. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raporate trimestrial de către DSVSA către ANSVSA.

10. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu

virusul Bolii de Crimeea

Congo în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

11. Probele pentru investigaţii virusologice se transmit de către IDSA la laboratoare autorizate din Uniunea Europeană sau alte laboratoare

internaţionale autorizate.

4. PARAZITOZE

COCHLIOMYIA HOMINIVORAX

Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.

1. Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul.

2. Femela depune până la

400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile.

3. În nomenclatorul OIE se intitulează “Viermele spiralat din Lumea Nouă”-

America de Nord.

CHRYSOMYA BEZZIANA

Supraveghere prin examen clinic şi

1. Specii receptive: de

de laborator la speciile receptive.

regulă ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii.

2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează ’’Viermele

spiralat din Lumea Veche’’- Europa.

ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA

1. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice şi de laborator.

2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.

1. Denumirea bolii include atât parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis.

2. Animale receptive pentru cele două specii

a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;

b) gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este receptiv la ambele specii

de parazit.

CISTICERCOZA BOVINĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.

1. Pe gazde definitive: omul;

2. Pe gazde intermediare: bovinele.

CISTICERCOZA PORCINA

Supraveghere anatomopatologică şi

de laborator la animalele receptive.

1. Pe gazde definitive

omul;

2. Pe gazde intermediare

porcinele.

TRICHINELOZA

Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic şi digestie artificială la speciile

receptive.

Speciile receptive sunt porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul şi asinul.

LEISHMANIOZA

Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive şi identificarea vectorilor.

Agentul etiologic este Leishmania spp.

Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori.

Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine, care fac parte din

genurilePhlebotomus şi Lutzomyia.

FASCIOLOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA şi examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.

1. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic şi examen serologic – ELISA.

2. Examenele coproparazitologice şi serologice se efectuează de două ori pe an toamna şi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză.

3. Examenele de

100

identificare a

gasteropodelor se efectuează în intervalul

aprilie-octombrie.

FILARIOZE

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi identificarea vectorilor.

1. Examene clinice şi de laborator pentru gazdele definitive.

2. Filarioze, boli produse de helminţi: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi oncocercozele. Aceste boli sunt transmise de insecte vectori.

3. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori şi a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru

oncocercoza bovină.

ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.

Specii receptive sunt câinele, pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc boală denumită “Larva

migrans”.

BALANTIDIOZA

Supraveghere prin examene de

laborator la speciile receptive.

Specii receptive

porcinele, bovinele,

101

inclusiv omul.

HEMOSPORIDIOZE

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Examene de laborator pentru gazdele definitive, ovine, bovine, cabaline şi examene de identificarea a vectorilor respectiv a speciilor de căpuşe

Ixodidae.

PNEUMOCISTOZA

Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi maimuţa cu predilecţie

tineretul.

SARCOCISTOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de

casă, găina şi omul.

TENIAZE

Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator coproparazitologic la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele şi caprinele.

Omul este gazda definitivă pentru Taenia

saginata şi Taenia solium.

THELAZIOZA

Supraveghere prin examene clinice

şi de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele şi omul.

DERMATOZE PRODUSE DE

ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE

Supraveghere prin examene clinice

şi de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt

mamiferele şi păsările. Omul se contaminează

102

prin contact cu animalele

parazitate, adăposturi, ustensile.

SECŢIUNEA 5 - ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI

ŞI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

103

1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

Material seminal congelat

1. Supravegherea comerţului intracomunitar

din comerţ intracomunitar

se efectuează pe baza certificatului de

sau import

sănătate din ţara de origine, întocmit de

1. Supraveghere prin

medicul veterinar oficial al statului membru,

examene specifice de

în conformitate cu prevederile Ordinul

laborator, numai în caz de

preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu

suspiciune de contaminare cu

modificările şi completările ulterioare.

organisme patogene, a

2. Materialul seminal destinat

materialului seminal congelat

însămânţărilor artificiale trebuie să

provenit de la bovine în

corespundă condiţiilor de calitate.

cadrul comerţului

intracomunitar, conform

Ordinului preşedintelui

ANSVSA nr. 205/2006,

pentru aprobarea Normei

sanitare veterinare care

stabileşte cerinţele de

sănătate a animalelor,

aplicabile comerţului

intracomunitar şi importului

de material seminal provenit

de la animale domestice din

specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L

194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare;

2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi

completările ulterioare.

104

2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE - MAMITE - MASTITE

Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.

1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitare.

2. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice.

SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ

105

1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI

Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA .

106

2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA .

3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI DE NECESITATE

1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF.

2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

1. Prin verificarea eficienţei decontaminării

a) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate;

b) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare profilactică.

2. Elaborarea de instrucţiuni specifice.

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE

ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

107

1. 1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind

veterinare pentru functionarea târgurilor,

a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a

normelor sanitare veterinare

a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic;

b) accesul în exploataţiile de animale;

c) livrările de animale şi produse;

d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte;

e) parametrii de microclimat

f) atestările medicale privind sănătatea personalului;

g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

h) potabilitatea apei;

i) salubritatea furajelor;

j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie;

k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor;

l) controlul privind condiţiile sanitare

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului.

3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar -veterinar.

4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.

5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor.

6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului.

7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare.

8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative

bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare.

m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor;

n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică;

o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor.

p) protecţia mediului.

q) controlul şi supravegherea privind

(i) vânzările şi cumpărările de animale;

(ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie;

(iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală;

(iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

b) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor in timpul transportului internaţional, revizuită, semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.

d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.

e) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea

108

Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare;

modificările şi completările

f) Hotărârea Guvernului nr.

g) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu

109

ulterioare;

septembrie 2005;

k) Ordinul preşedintelui

h) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;

i) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viaţă al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29

110

ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;

9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective

de animale.

2. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

Cconform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

111

2.2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII

Conform reglementarilor legale şi legislaţiei europene in vigoare

112

2.3. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

3. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTE SAU ÎN ALTE SCOPURI

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

b) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE

Supravegherea prin examene de

1. Se prelevează probe de furaje, materii

laborator în toate stările de

prime, premixuri.

morbiditate sau de mortalitate, în care

2. Probele se examinează: organoleptic,

sunt incriminate furajele: de volum,

bacteriologic, micologic, micotoxicologic,

suculente, materii prime vegetale,

materii prime de origine minerală,

toxicologic, chimic, biochimic.

făinuri proteice, premixuri vitaminice

şi minerale.

113

c) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.

1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve.

2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică şi a cantităţii de poluanţi

3. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor.

4. Metoda de examinare pentru contaminanţii bacterieni este cea menţionată la pct 1.17 şi 1.24 din anexa nr. I la Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005 şi la alin. (27) din Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE)

nr. 853/2004 al Parlamentului

European şi al Consiliului şi

organizarea unor controale oficiale prevăzute

de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al

Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al

Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr.

853/2004 şi (CE)

nr. 854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare.

5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

114

(ii) BIOTOXINE MARINE

Supraveghere prin

examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul

1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve.

2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor.

3. Probele trebuie să conţină atât moluşte

Parlamentului şi al Consiliului nr.

854/2004/CE, cu

amendamentele ulterioare.

bivalve cât şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor referitoare la prezenţa speciilor toxice de fitoplancton.

4. Metodele de diagnostic sunt cele menţionate în Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

115

(iii) Icre embrionate

Supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

2. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate

116

SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie.

2. Expertiză de necesitate.

1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie.

2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză

stabilite de laboratorul naţional de referinţă.

SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA

ANIMALE

1. 1. ANTRAX

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

zonă, cu aprobarea ANSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1. Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, pe întreg teritoriul României, înainte de ieşirea la păşunat, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin.

2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.

3. In zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această

117

1.2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

2. Vaccinarea contra bolii de Newcastle, se realizează astfel

a) primele două vaccinări din viaţa unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă;

b) a treia vaccinare din viaţa unei păsări se realizează cu

vaccin viu atenuat sau inactivat.

3. În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare.

2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA in cazul in care se dispune de DSVSA.

1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifică existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.

2. Pentru exploataţiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice.

3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar - veterinar.

118

1.3. TURBAREA SAU RABIA

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1.Conform recomandărilor producătorilor de vaccin.

I. Vaccinarea animalelor domestice

II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic

1. Vaccinarea antirabica a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectueaza o dată pe an.

2. Vaccinarea antirabica a cainilor şi pisicilor din curti, exploatatii si stani se efectueaza în campanie, in perioada octombrie-decembrie, cu completari lunare pentru animalele ajunse la varsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate.

3. Campaniile de vaccinare antirabica a cainilor şi pisicilor din curti, exploatatii si stani se raporteaza la sfarsitul acesteia la DSVSA

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării conform procedurilor legale.

2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce priveşte distribuţia momelilor la vizuină.

1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se realizează potrivit intrucţiunilor emise de preşedintele ANSVSA.

3. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim

1. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Acţiunea de recoltare a probelor destinate evaluării imunităţii postvaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Raportare la ANSVSA.

Vaccinarea de urgenţă la mistreţi se realizează cu momeli vaccinale.

1.4. PESTA PORCINĂ CLASICĂ

SECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

Se realizează potrivit intrucţiunilor emise de preşedintele ANSVSA.

1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar - veterinar.

2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din unităţilor subordonate, pe domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.

119

3. Activitate de instruire in ferme.

120

4. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului.

5. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor.

6. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi ANSVSA, astfel

MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor obtinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.

2. Efectuarea de analize epidemiologice.

3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A

CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de laboratoarele judeţene.

2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi

control al bolilor şi informarea populaţiei.

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA, ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV.

2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător; se va face pe circumscripţii şi localităţi.

3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei a animalelor.

a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi.

b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară.

4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi

control al bolilor.

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli

şi se raportează semestrial la IDSA.

2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei.

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.

2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al

bolilor.

MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR

1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere.

2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate.

3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII PUBLICE

1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA.

2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA.

2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice.

121

3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

122

CAPITOLUL II

PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE APROBATE PRIN DECIZIA COMISIE EUROPENE NR. 883/2009/CE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ

1. Normele metodologice de aplicare a programelor naţionale de supraveghere, control şi eradicare a bolilor la animale aprobate prin Decizia Comisiei Europene nr. 883/2009/CE de aprobare a programelor anuale și multianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2010 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe şi cofinanţate de Comisia Europeană sunt transmise de ANSVSA prin notă de serviciu către DSVSA.

CAPITOLUL III

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

BRUCELOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun

inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice

II. CARNE şi ORGANE

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SECŢIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar

- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Se recoltează organe în următoarele cazuri

a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella;

b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

III. MĂSURI

1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator.

2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.

3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip.

Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

123

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

III. LAPTE

CAMPILOBACTERIOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar

- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar

- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE

Recoltarea de probe din carne

III. MĂSURI

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile.

1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare.

2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.

3. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

124

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA)

I. ANIMALE VII

Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ŞI ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către

I. ANIMALE VII

Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme şi/sau stâne - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ŞI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman.

III. MĂSURI GENERALE

Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.

IV. MĂSURI SPECIFICE

Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri

a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă;

b) Grăsimea se dă în consum fără restricţii;

c) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru alimentaţia carnivorelor;

125

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

personalul auxiliar oficial.

LISTERIOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT

1.Inspecţia post - mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către

personalul auxiliar

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. a. CARNE ŞI ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8 oC) timp de 48 de ore.

II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT

- recoltarea de probe se face conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice.

III. MĂSURI

1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.

4. Medicul veterinar oficial va controla prin

126

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

oficial.

2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.

inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate ;

c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid);

d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;

e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie

publică, de către personalul angajat.

127

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

I. ANIMALE VII

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări)

Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE

Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu reglementarile Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi analize, după cum urmează

1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline

a) se recoltează probe de ţesut prin metoda distructivă sau probe tampon prin metoda nedistructivă, de pe suprafaţa carcasei conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice;

b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine recoltaţi randomizat la fiecare lot, în caz de suspiciune şi/sau confirmare;

c) os lung nedeschis şi ţesut muscular, în cazul tăierilor în partidă separată în abator în caz de suspiciune şi /sau confirmare.

2. Carcase de păsări: se recoltează carcase întregi.

III. MĂSURI

A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută.

În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezentei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie consumului uman.

În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în abatoare autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

SALMONELOZA*

II. CARNE şi

SUBPRODUSE COMESTIBILE

1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Inspecţia şi

recoltarea de probe include şi sălile de

128

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri.

III. OUĂ

Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi

înregistrate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea Capitolul III, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice.

corespunzătoare microbiologic.

2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenta S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se declară improprii consumului uman.

În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic.

3. a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella spp.,serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator.

b) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.

129

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare - a se vedea Capitolul III Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice.

V. HRANA

ANIMALĂ (Furaje) – a se vedea Capitolul III, Secţiunea 9 din prezentele Norme metodologice

130

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

În toate cazurile în care s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se declară improprii consumului uman şi se distruge.

DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella.

DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare.

c) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea procedură

i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;

ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic;

iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;

iv) în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul unde au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţa a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă.

v) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;

131

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

d) Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium se declară improprii consumului uman; loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipuri de Salmonella ssp pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate că fiind sursa de infecție în cadrul unui focar specific de toxiinfecție alimentară la om se pot admite în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium.

Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp

a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1234/2007/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 24 iunie 2008;

b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art.10 din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE;

c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective.

B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenta Salmonella spp. în carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale, furaje, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare.

C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post - mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.

Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.

132

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

D. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

i) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

ii) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

iii) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

vi) În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium carnea şi produsele derivate se declară improprii consumului uman.

133

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

I. ANIMALE VII

I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive

Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE

Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2075/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr- una din următoarele metode, după cum urmează

1. Metoda digestiei

a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă;

b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică

i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă;

ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă.

c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.

2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/ CE.

Marcarea cărnii care au fost supuse examenului pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează conform prevederilor legale.

III. MĂSURI

a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată

Animalele tăiate pentru consum uman,

respectiv porci

domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella spp.

II. CARNEA

TRICHINELOZA*

1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi realizata

şi de personalul

134

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub

supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/CE de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenta de Trichinella în carne, cu amendamentele ulterioare, tot

personalul implicat în

Trichinella spiralis se declară improprie consumului uman.

b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor.

c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.

135

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la

a) un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp;

b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator.

4. Examenul pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în

circumscripţiile sanitar

- veterinare şi pentru siguranţa alimentelor,

în laboratoarele din

136

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

circumscripţiile sanitar

- veterinare de

asistenţă, în

laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic.

5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în

conformitate cu prevederile legale în vigoare.

TUBERCULOZA*

(produsă de Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII -

bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic

- se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic

Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi ORGANE

137

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. În cadrul inspecţiei post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

3. În cazul în care nu s- au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează

la tăiere în partidă

Se recoltează probe în următoarele cazuri

a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici

1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici;

2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari.

b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare.

Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi.

În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.

c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem.

III. MĂSURI

a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator;

b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele

138

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

separată.

mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare;

c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman;

d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman.

139

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

III. LAPTE CRUD

A) În exploataţiile de animale producătoare de lapte.

B) În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării

şi/sau înregistrării sanitare veterinare.

III. MĂSURI LAPTE CRUD

A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan ( TCS) nu va fi utilizat în consum uman.

A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar.

B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

140

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

I. ANIMALE VII

I. ANIMALE VII (bovine)

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. PIELE DE BOVINE ŞI LÂNĂ DE OVINE, SUPRAFAŢĂ CARCASE

Se recoltează tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, probe de lână de la ovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, precum şi probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC).

III. CARNE

Se recoltează probe de carne şi carne tocată de la bovine şi ovine.

IV. MĂSURI

Carne

1. Carnea cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează.

2. Medicul veterinar oficial controlează prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în

abatoarele de bovine, ovine si caprine;

Bovinele şi ovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*

II. CARCASE şi ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III. LAPTE CRUD

141

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

IV. LAPTE

Respectarea igienei mulsului.

INFLUENŢA AVIARĂ**

I. PĂSĂRI VII

Păsările vii se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. PĂSĂRI VII

A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. MĂSURI

1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte.

2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor;

b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri;

c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor;

d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii

şi procesării;

e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma

142

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă;

f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări;

g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor.

3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii

destinate abatorizării şi/sau carcase.

10.

RABIA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARCASE

Inspecţia post - mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic

Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ŞI ORGANE

Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioproba şi histologic.

Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

III. MĂSURI

a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime;

b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul

muşcăturii, capul şi coloana vertebrală;

143

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.

11.

BOTULISM **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi

ORGANE - bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari

oficiali sau de către

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide

Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală.

Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA.

III. MĂSURI

1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman;

2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug;

3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare;

144

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

personalul auxiliar oficial.

III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi

Controlul organoleptic al recipientilor in vederea identificarii eventualelor modificari ulterioare obtinerii, verificarea inchiderii acestora, termostatarea, de catre medicii veterinari oficiali

Controlul modului in care sunt respectati si monitorizati parametrii de tratament termic etc, de catre medicii veterinari oficiali.

4. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte;

b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică;

c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare, depozitare şi comercializare.

LEPTOSPIROZA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem

în unităţi de tăiere

I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi ORGANE

Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la

145

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar

oficial.

animalele tăiate ;

III. MĂSURI

1. Carnea şi organele

a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii;

b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv;

c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă;

d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor;

c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare;

d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive;

e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie

12.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

146

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

III. LAPTELE

publică;

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase.

3. Laptele

a) Respectarea igienei mulsului;

b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele receptive.

13.

TUBERCULOZA**

(alta decât cea produsă de Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII

Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline

I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline

a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare;

b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni.

2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi

şi organe cu leziuni (ficat, splină).

a) Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-

veterinar, de către

III. MĂSURI

1. porcine, ovine, cabaline

măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare

veterinare în vigoare.

147

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

b) La inspecţia post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

c) În cazul în care nu s- au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

2. păsări

Pasările se supun inspecţiei post - mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.

2. păsări

Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor.

Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de

a) infecţie generalizată;

b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în

musculatură.

În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

YERSINIOZA **

I. ANIMALE VII

Porcinele se supun

I. ANIMALE VII - porcine

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se

148

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

14.

inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. TONSILE PALATINE

Se recoltează probe de tonsile palatine de la porci tăiaţi în abator, pentru testarea Y. enterocolitica.

III. CARNE

În caz de suspiciune se recoltează carne

1. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc;

b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

15.

ANISAKIDOZA **

ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI

1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun

examenului prin

I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de

către medici veterinari oficiali sau de către personalul

149

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

inspecţie vizuală.

2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.

auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber.

II. MĂSURI

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii

a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman;

b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare;

c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16.

CISTICERCOZA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ŞI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman.

III. MĂSURI

1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate

150

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ŞI ORGANE

1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post - mortem imediat după tăiere.

2. Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări

a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii consumului uman;

b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale;

c) grăsimea de porc se topeşte la 1000C după care se poate utiliza pentru consum;

d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti.

2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie;

b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.

ANTRAX ** (B-051)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem

în unităţi de tăiere

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. MĂSURI

151

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de

execuţie

Precizări tehnice***

17.

autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată;

b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis;

c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului;

d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă;

e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei;

f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

152

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare

* Zoonoze care trebuie monitorizate;

**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.

*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECŢIEI

1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul inspecţiei.

2. a) În cazul în care inspecţiile pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi după caz, fondul de vânătoare respectiv.

c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

3. Rezultatele inspecţiilor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA.

153

4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de inspectare, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.

154

Secţiunea 2 - SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ DIN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR VETERINAR AVÂND ÎN VEDERE ÎNCADRAREA PE GRUPE DE RISC (****)

Nr. crt.

Categorie

UNITATEA

CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE

PRIN AUDIT, INSPECŢIE, VERIFICARE SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE

PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Natura probei

Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele de la Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele norme metodologice

Precizări tehnice (*) (**), (***)

I. AUDIT medicii veterinari din cadrul

Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie din cadrul DSVSA

II.Verificare, inspecţie, supraveghere medicii veterinari oficiali din cadrul unităţilor sau/şi CSVSA

Categ. III

Categ. II

Categ. I

Categ. III

Categ. II

Categ. I

Unităţi cu activitate generală

a. Depozit frigorific

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse depozitate care necesită regim termic

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi

respectiv a

conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare, după cum urmează

microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare;

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

b. Unitate de reambalare

I- Lunar

Trimestrial

Săptămânal

Produse alimentare de origine animală

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse reambalate

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

c. Piaţă en-gros

I-Semestrial

Anual

18 luni

Produse expuse la vânzare

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

II-Permament

Săptămânal

Lunar

Carne de ongulate domestice

a. Abator

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Ţesut muscular, organe (ficat, rinichi, splină, ganglioni)

O dată pe lună pentru fiecare specie

O dată pe trimestru pentru fiecare specie

O dată pe semestru pentru fiecare specie

O dată pe

1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine

a) verificarea siguranţei produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere

II-Permanent

Permanent

Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli şi Salmonella

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

Tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****

Probe de lână de la ovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)

Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea

E. coli verotoxigene (VTEC)

Probe de tonsile palatine de la porci tăiaţi în abator, pentru testarea Y. Enterocolitică.

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA*****

b) verificarea siguranţei produsului

şi respectiv a conformităţii

alimentului din punct de vedere

microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt

prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională;

c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe

piaţă;

d) verificarea sistemului de

proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea

asigurării siguranţei

alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de

retragere/rechemare,

evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic);

e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor

suspicionate;

155

f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor,

156

b. Unitate de tranşare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranşată

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii

II-Permanent

Permanet

Permanent

Carne de pasare şi de lagomorfe

a. Abator

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Probe de pe suprafaţa carcaselor şi pielea de pe gât pentru testarea E. coli şi Salmonella

Carcasă întreagă pentru testarea Campylobacter spp. şi Salmonella spp.

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

II-Permanent

Permanet

Permanent

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA******

b. Unitate de transare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranşată

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii

II-Permanent

Permanet

Permanent

Carne de vânat de crescatorie

a. Abator

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Ţesut muscular, organe (ficat, rinichi, splină,

O dată pe lună pentru fiecare specie

O dată pe trimestru pentru fiecare specie

O dată pe semestru pentru fiecare specie

sesizărilor;

g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului.

2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o

neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării.

3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale.

În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de

a) recoltare

randomizată şi reprezentativă pentru lot;

b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de

II-Permanent

Permanet

Permanent

ganglioni).

Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli şi Salmonella

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

O dată pe trimestru conform reglementarilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

O dată pe semestru conform reglementarilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în

ţări terţe

b. Unitate de transare carne de vanat de crescatorie

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranşată

O dată pe trimestru pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe trimestru din carnea tranşată

O dată pe semestru pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe semestru din carnea transata

O dată pe an pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe an din carnea transata

II-Permanent

Permanet

Permanent

Carne de vânat salbatic

a. Unitate care manipulează carne de vanat salbatic

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de

produse.

II-Permanent

Permanet

Permanent

b. Unitate de tranşare carne vanat salbatic

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Carne tranşată

O dată pe semestru pentru fiecare specie şi categorie de carne tranşată

O dată pe an pentru fiecare specie si categorie de carne transata

O dată la 18 luni pentru fiecare specie si categorie de

carne transata

II-Permanent

Permanent

Carne tocată, preparata şi carne separată mecanic

a. Unitate carne tocată

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

O dată pe an comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu

amendamantele ulterioare

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

b. Unitate carne preparată

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

O dată pe an comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

c. Unitate carne separată

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe semestru pentru fiecare

O dată pe an pentru fiecare

O data la 18 luni pentru

alimente cu risc înalt (în baza

informaţiilor, investigaţiilor şi a

experienţei anterioare);

c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei inspecţii sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului).

În scopul obţinerii de

date relevante, al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi

157

procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

mecanic

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

categorie carne

fiecare categorie carne

Produse din carne

Unitate de procesare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse finite

O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

O data pe an comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

II-Permanent

Permanet

Permanent

Moluste bivalve vii

a. Centru de colectare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Moluşte bivalve vii Apa de contact

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

b. Centru de purificare

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Moluşte bivalve vii Apa de contact

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

Peşte şi produse din pescuit

a. Vas fabrică

Semestrial

Anual

La 18 luni

Peşte şi produse din pescuit

O dată pe semestru pe fiecare specie

O dată pe an pe fiecare specie

O dată la 18 luni pe fiecare specie

b. Vas congelator

Semestrial

Anual

La 18 luni

Peşte şi produse din pescuit congelate

O dată pe semestru pe fiecare specie

O dată pe an pe fiecare specie

O dată la 18 luni pe fiecare specie

c. Unitate produse proaspete din pescuit (Cherhana)

I-Trimestrial

Semestrial

Anual

Peşte şi produse din pescuit

O dată pe semestru pentru fiecare specie

O dată pe an pe fiecare specie

O dată la 18 luni pe fiecare specie

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

Produse proaspete din pescuit obţinute

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

d. Unitate procesare produse din pescuit

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Materii prime

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie

O dată pe semestru pentru fiecare categorie

O dată pe an pentru fiecare categorie

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

Produse finite

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obţinute

158

e. Piaţă de licitatie

I - Lunar

Trimestrial

Semestrial

Produse valorificate

O dată semestru de la 10% dintre comercianţi

O dată an de la 10% dintre comercianti

O dată la 18 luni de la 10% dintre comercianti

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

f. Piaţă de desfacere

I-Trimestrial

Semestrial

Anual

Produse valorificate

O dată semestru de la cel putin 10% dintre comercianţi

O dată an de la 10% dintre comercianti

O dată la 18 luni de la 10% dintre comercianti

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

Lapte crud si produse din lapte

a. Centru de colectare sau/şi ferme care livrează direct laptele la unitate de procesare

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Lapte crud materie primă

O dată pe trimestru ***, pentru 10% din obiective care livrează cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.

853/2004, cu

amendamentele ulterioare)

O dată pe semestru ***, pentru 10% din obiective care livrează cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004, cu

amendamentele ulterioare)

O dată pe an

***, pentru 10% din obiective care livrează cea mai mare cantitate (determinarea parametrilor din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004, cu

amendamentele ulterioare)

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Unitate de procesare a laptelui materie prima

I-Trimestrial

Semestrial

Anual

Lapte crud materie primă înainte de procesare

Produse finite, inclusiv lapte pasteurizat pentru determinarea fosfatazei alcaline

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

c. Unitate de procesare a produselor din lapte

I-Trimestrial

Semestrial

Anual

Materie primă intrată la procesare, inclusiv lapte pasteurizat, alte produse finite

O dată pe lună pentru fiecare categorie in parte

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie in parte

O dată pe semestru pentru fiecare categorie in parte

II-Permanent

Săptămânal

Lunar

Oua si produse din oua

a. Centru de ambalare ouă

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Oua

O dată pe trimestru

O dată pe semestru

O dată pe an

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

159

b. Unitate producere ouă lichide

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Ouă şi/sau produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe semestru pentru oua

si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O dată pe an pentru ouă şi/sau

pentru fiecare categorie de produse obţinute

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

c. Unitate procesare ouă

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Ouă şi/sau produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe semestru pentru oua

si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O dată pe an pentru ouă şi/sau

pentru fiecare categorie de produse obţinute

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

Picioare de broască şi melci

Unitate de procesare

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime şi produse finite

O dată pe lună pentru materii prime şi o dată pe trimestru pentru

produsele finite

O dată pe semestru

O dată pe an

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

Grasimi animale, untură, jumări

a. Centru de colectare grăsimi animale

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe an pe fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pe fiecare categorie in parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Unitate de procesare grasimi animale

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Produse finite

O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe trimestru pe fiecare categorie in parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

Gelatină

a. Centru de colectare materii prime pentru gelatină

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe an pe fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Unitate de procesare gelatină

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Produse finite

O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pe fiecare categorie in parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

Colagen

a. Centru de colectare materii prime pentru colagen

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe an pe fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Unitate de procesare colagen

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Produse finite

O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe an pe fiecare categorie în parte

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

160

Alte activităţi

a. Unitate de procesare a mierii de albine şi/sau a altor produse apicole

I- Trimestrial

Semestrial

Anual

Materii prime şi produse finite

O dată pe trimestru pentru mierea intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse în parte obţinute

O dată pe semestru pentru mierea intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse în parte obţinute

O dată pe an pentru mierea intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse în parte obţinute

II- Săptămânal

Lunar

Semestrial

b. Mijloc de transport

Anual

De pe suprafaţa interioară şi echipamentele din interior

Anual probe de sanitaţie

* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri

A. notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;

1. declanşarea anchetei în scopul

a) identificării lotului/loturilor suspecte;

b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;

c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;

d) identificării cauzei/pericolului;

e) evaluării pericolelor/riscului;

f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.

2. controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

3. verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

4. supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat;

5. reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză;

6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);

7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.);

8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;

9. centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA.

B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.752 din 4 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare

1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF

şi DSVSA vor lua următoarele măsuri

a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;

b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006);

2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

C. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri

1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;

161

2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme;

3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;

4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea;

5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA;

6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.

** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 6) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează

1. în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

162

2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau

mediu.

*** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei 1 probe/lună;

**** Se vor recolta probe de tampoane de pe pielea de bovine, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, probe de lână de la ovine, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, precum şi

probe de carcase de bovine şi ovine numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli verotoxigene (VTEC) elaborat de ANSVSA

***** Se vor recolta probe de tonsile palatine de la porci tăiaţi în abator numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Yersinia enterocolitica elaborat de ANSVSA.

****** Se vor recolta probe de carcasă de pui broiler numai abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Salmonella spp. şi

Campylobacter spp. elaborat de ANSVSA.

SECŢIUNEA 3 - FIŞA DE EVALUARE CUPRINZÂND CRITERIILE ÎN BAZA CĂRORA SE REALIZEAZĂ ÎNCADRAREA PE GRUPE DE RISC A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, PRELUCREAZĂ ŞI DEPOZITEAZĂ PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ, CARE SE

ÎNTOCMEŞTE O DATĂ LA 6 LUNI DE CĂTRE MEDICII VETERINARI DIN CADRUL BIROULUI/SERVICIULUI DE IGIENĂ VETERINARĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE DIN DSVSA

Denumirea societăţii comerciale

Data

auditului

Sediul societăţii comerciale

Medic veterinar oficial

Adresa unităţii de producţie

Activitatea pentru care a fost emisă autorizaţia

Număr de autorizare

Categoria

Criteriile de evaluare

Evaluare

Punctaj

Factor de corecţie

Total

Nota

1. Caracteristicile unităţii

Data construcţiei sau a renovării semnificative

Construcţie nouă (0)

Renovare recentă (10)

Relativ recenta (20)

Veche (30)

0.12

Condiţii generale de întreţinere a unităţii şi echipamentelor

Foarte bune (0)

Bune (20)

Acceptabile (40)

Insuficiente (70)

2. Capacitate de producţie

Dimensiunile unităţii şi capacitatea de producţie

Foarte mici (0)

Mici ( 15)

Medii (30)

Mări (50)

0.1

Aria de distribuţie a produselor

Locală (0)

Naţională (15)

Comunitară (30)

Ţări terţe (50)

3. Caracteristicile produsului

Categoria de alimente

A (0)

B (15)

C (30)

D (50)

0.18

Destinaţia utilizării

Aliment care nu poate fi consumat decât după un tratament termic (0)

Aliment care poate fi consumat înaintea gătirii sau transformării (15)

Aliment din categoria B, C şi D gata pentru consum (30)

Alimente pentru categorii speciale (copii, bolnavi etc.) (50)

4 Sistemul de autocontrol

Proceduri preoperaţionale

Complete şi implementate (0)

Necesită completări şi sunt implementate (15)

Necesită completări şi sunt implementate parţial (20)

Nu sunt elaborate şi nu sunt implementate (40)

0.2

Program HACCP

Aplicat şi adecvat (0)

Carenţe minore (15)

Carenţe majore (40)

Inadecvat, neaplicat (60)

5 Criterii specifice

Trasabilitatea

Sistem elaborat şi implementat

(0)

Sistem elaborat,

parţial implementat (15)

Sistem în curs de

elaborare şi implementare (30)

Sistem neelaborat şi neimplementat

(50)

0.2

Criterii microbiologice

Plan de control elaborat şi respectat (0)

Plan de control elaborat şi parţial respectat (15)

Plan de control în curs de elaborare şi implementare (30)

Plan de control neelaborat şi neimplementat (50)

6 Antecedente

Istoric (nereguli sau neconformităţi constatate în verificările anterioare)

Nesemnficative sau formale (0)

Nesemnficative sau formale repetate (30)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (60)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (100)

0.2

Categoriile de risc, criterii şi punctaje pentru încadrarea unităţilor de industrie alimentară în baza analizei riscului

- CATEGORIA I II– unităţi cu risc înalt – peste 50 de puncte;

- CATEGORIA II – unităţi cu risc mediu – între 30 şi 50 de puncte;

163

- CATEGORIA I – unităţi cu risc scazut – mai puţin de 30 de puncte.

164

Clasificarea alimentelor in functie de risc

- Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, branzeturi oparite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peste uscat;

- Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/si maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smantana,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte batut, iaurt, produse din lapte fermentate, produse din oua pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne;

- Grupa C – Carne proaspata de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, pasari si lagomorfe, carne tocata si carne preparata, branza proaspata sau maturata mai putin de 60 zile, peste proaspat, fileuri de peste, oua;

- Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peste preparate, icre, produse din peste afumate, marinate, moluste, produse din carne taiate, sosuri proaspete;

SECŢIUNEA 4 - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Alimente gata pentru consum destinate sugarilor sau alimente gata preparate destinate unor scopuri medicale

speciale

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Alimente gata pentru consum ce constituie

suport de

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

creştere pentru

monocytogenes

, altele decât cele destinate sugarilor şi în scopuri medicale

speciale

nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Alimente gata pentru consum ce nu constituie suport de creştere pentru L.

monocytogenes

, altele decât cele destinate sugarilor şi în scopuri medicale

speciale

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

a) Carcase de bovine, ovine, caprine, cabaline

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

amendamentele

165

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

ulterioare

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

E.coli verotoxigene (VTEC) –

numai pentru carcasele de bovine şi ovine

E.coli verotoxigene (VTEC) -

tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului

E.coli

verotoxigene (VTEC) -

SR EN ISO 16654/2002

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificaţiilor tehnice transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa

Alimentelor (EFSA)

166

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

probe de lână de la ovine, din zona

pieptului

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

b) Carcase de porcine

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

167

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Yersinia enterocolitica – probe de tonsile palatine prelevate de la porci tăiaţi în abator

ISO 10273/2003

Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificaţiilor tehnice transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA)

c) Carcase de păsări respectiv, pui broileri şi curcani

Samonella/25 g de probă comună din pielea gâtului

(1)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Capitolul III, Secţiunea I,

Determinare a conţinutului în apă la carnea de pasăre

Determinarea raportului apă/proteină

Regulamentul Comisiei nr. 543/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr.

168

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

punctul 5 din prezentele Norme

metodologice

1234/2007 în

ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 17

iunie 2008

Campylobacte r /25 g de probă comună din pielea gâtului (1)

SR EN ISO 10272-1/2006 SR ISO / TS 10272-2/2007

Capitolul III, Secţiunea I, punctul 2 din prezentele Norme metodologice

Carne proaspătă şi subproduse comestibile

E. coli verotoxigene (VTEC) -

numai pentru carnea proaspătă de bovine şi ovine

SR EN ISO 16654/2002

Capitolul III, Secţiunea I, punctul 8 din prezentele Norme metodologice

Prospeţime azot uşor hidrolizabil

determinare a

pH-ului

reacţia Kreis

reacţia pentru H2S

SR 9065-7/07

SR ISO 2917/07 SR 9065-10/07 SR 9065-11/07

Determinare specie (numai pentru carnea proaspătă - atunci când se impune)

metoda USDA FSIS

169

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Carne tocată şi carne preparată destinată să fie consumată crudă

Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

reacţia Kreis

conţinut grăsime

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

SR ISO 1443/2008 SR ISO 1444/2008

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

E. coli verotoxigene (VTEC) -

numai pentru carnea proaspătă de bovine şi

ovine

SR EN ISO 16654/2002

170

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Yersinia enterocolitica (numai pentru carnea de

porcine) (1)

ISO 10273/2003

Determinare specie atunci când este

cazul

metoda USDA- FSIS

Carne tocată şi carne preparată provenită de la păsări, destinată să fie consumată gătită

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

reacţia Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)

(2)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

171

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Escherichia coli (2)

SR ISO 16649- 1,2/2007 ISO/TS 16649- 3/2005

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Determinare specie atunci când este

cazul

metoda USDA FSIS ELISA

Carne tocată şi carne preparată provenită de la alte specii decât pasăre, destinată

să fie consumată gătită

Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)

(2)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

reacţia Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003

AC2006

Regulamentul

Comisiei nr.2073/2005/CE

Escherichia coli (2)

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE

Determinare specie atunci când este

cazul

metoda USDA- FSIS ELISA

172

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Carne separată mecanic

Număr total de germeni (2)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

SR 9065-7/07

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Escherichia coli (2)

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Determinare specie– atunci când este

cazul

metoda USDA- FSIS

10.

Produse din carne destinate a fi consumate crude

Salmonella (cu excepţia produselor

care în timpul procesului de

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

SR 9065-7/07 SR 9065-10/07

173

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

fabricare sau datorită compoziţiei, elimină riscul de

Salmonella)

ulterioare

reacţia Kreis

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Determinare specie atunci când este

cazul

Metoda USDA- FSIS

11.

Produse din carne de pasăre destinate să fie preparate (gătite)

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

reacţia Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

12.

Produse din carne tratate termic

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

SR 9065-7/07

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

210/2006 pentru

174

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

amendamentele ulterioare

reacţia Kreis

SR 9065-10/07

aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 10 din 8 ianuarie

2007, cu

completările ulterioare.

Determinare specie– atunci când este cazul

Metoda ELISA

În funcţie de specificaţiile kit- ului

13.

Gelatină şi colagen

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

14.

Produse din pescuit proaspete(3)

Da, Conform

Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE

privind stabilirea

standardelor

Examen parazitologic

Conform Regulamentului nr.

2074/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2074/2005/CE,

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

Regulamentul Comisiei nr.

2074/2005/ CE, cu

amendamentele

ulterioare; Anexa II la

Regulamentul nr. Comisiei nr. 2074/2005/ CE

cu amendamente-le

ulterioare;

175

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

comune de piaţă pentru anumite produse pescăreşti, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 334 din 23

decembrie 1996, cu amendamentele ulterioare

amendamentele ulterioare

histamina(7) (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae)

Decizia Comisiei 95/149/CE de stabilire a valorilor limită de azot bazic volatil total (ABVT) pentru anumite categorii de produse pescăreşti şi a metodelor de analiză care trebuie utilizate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.

L 97 din 29 aprilie

1995

HPLC sau ELISA

conform Regulamentului Comisiei nr.

1441/2007/CE de

modificare a

Regulamentului (CE) nr. 2073/2005

Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/ CE

176

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322 din 7 decembrie

2007

15.

Produse din pescuit preparate(4)

Da, Conform

Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE,

cu amendamentele ulterioare

Examen parazitologic

Conform Regulamentului Comisiei nr.2074/2005/ CE, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul Comisiei nr. nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

histamina(7) (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae)

Regulamentul Comisiei nr.

2074/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

HPLC sau ELISA

conform Regulamentului Comisiei nr.1441/2007/CE

Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/

CE, cu amendamente- le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE;

Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE

Listeria monocytogen es (numai pt produsele care se consuma ca atare)

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

177

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

16.

Produse din pescuit transformate(5)

Da, Conform

Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE,

cu amendamentele ulterioare

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

histamina(7) (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae)

Regulament Comisiei nr, nr. 2074/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

HPLC sau ELISA

conform Regulamentului Comisiei nr.

1441/2007/CE

Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/

CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE

17.

Conserve din peşte(6)

azot uşor hidrolizabil

histamina(7)

Regulamentul Comisiei nr.

2074/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei

95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/

CE, cu amendamente-le ulterioare

Anexa II la Decizia

178

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

(la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae Na Cl (conţinutul de NaCl % potenţiomet ric sau determinare a continutului in cloruri prin metoda

Volhard

HPLC sau ELISA

conform Regulamentului Comisiei

nr.1441/2007/CE

SR ISO 1841-2/2000

SR ISO 1841- 1/2000

Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE

STAS 10844/1987

18.

Carne de peşte separată mecanic (8)

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare;

Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei

95/149/CE

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

179

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

cu amendamentele

ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

19.

a) Moluşte, crustacee întregi sau decochiliate/de cojite refrigerate sau congelate, fructe de mare refrigerate, congelate şi altele

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare; Anexa II la

Decizia 95/149/CE

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

Listeria monocytogen es (numai pt cele care se consuma ca atare)

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Stafilococi coagulazo

SR EN ISO 6888-1,2/2002

Regulamentul Comisiei

180

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

pozitivi

AC/2005

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

b) Pulpe de broască, melci fără cochilie

congelaţi

c) Moluşte bivalve vii, echinoderme, tunicate şi gasteropode vii

Escherichia coli

ISO/TS 16649- 3/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

20.

a) Crustacee şi moluşte decochiliate

gătite

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

Prospeţime

azot uşor hidrolizabil

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/

CE, cu

181

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

cu amendamentele

ulterioare

ulterioare Anexa II la

Decizia Comisiei 95/149/CE

amendamente-le ulterioare Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE

b) Produse decorticate şi decochiliate ale crustaceelor şi moluştelor gătite

Escherichia coli

ISO/TS 16649- 3/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

21.

Conserve din carne

Conţinut de nitriţi

SR EN 12014- 3/2005

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii

alimentari

182

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Prospeţime: azot uşor hidrolizabil

NaCl: (conţinutul de NaCl % potenţiomet ric)

SR 9065-7/07

SR ISO 1841-2/00

destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 3 octombrie

2002

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 210/2006, cu

completările ulterioare.

22.

a) Lapte crud provenit din unităţile de procesare a laptelui materie primă

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/

2003(9)

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE

punct crioscopic

densitate

Prospeţime determinare

SR EN ISO 5764/2003

SR 2418/2008

Anexa A

SR 2418/2008

183

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

23.

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

a acidităţii

Anexa B

a) Lapte crud destinat procesării provenit din exploataţiile de vaci producătoare de lapte

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/

2003(9)

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.853/2004/CE

Număr celule somatice

SR EN ISO 13366-1/2008

sau SR ISO 13366- 3/

2001(9)

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.853/2004/CE

b) Lapte pasteurizat

şi alte produse lactate lichide pasteurizate

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Determinare a activităţii fosfatazei alcaline(13)

ISO 11816-1

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1664/2006 de

modificare a

Regulamentului (CE) nr.

184

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

2074/2005 în

ceea ce privește dispozițiile de aplicare privind anumite produse de origine animală destinate consumului uman şi de abrogare a anumitor dispoziţii de aplicare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 320 din 18

noiembrie 2006

c) Alte produse lactate şi subproduse din lapte, tratat termic

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime

determinare a acidităţii

SR ISO 11869/2000

(pentru iaurt)

SR 3665/1999

185

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte(10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Alte produse lactate din lapte netratat termic

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime

determinare a acidităţii

Metodă IISPV

SR 1981/2008

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

186

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

24.

ulterioare

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte (10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Lapte praf şi zer praf

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

Prospeţime

determinare a acidităţii

SR ISO 6091/2008

(metodă de referinţă)

SR ISO 6092/2008

SR 5559/2008

(lapte praf)

187

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

25.

cu amendamentele

ulterioare

(metodă de rutină)

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Stafilococi coagulazo- pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte(10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Formula uscată

pentru sugari şi alimente

Enterobacter

sakazakii (numai pentru

ISO/TS 22964/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

188

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

26.

dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni, formula uscată de continuare pentru copii cu vârsta de peste 6 luni

formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub

6 luni)

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

189

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Bacillus cereus prezumtiv (numai pentru formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub

6 luni)

SR EN ISO 7932/2005 SR EN ISO 21871/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Enterobacteri aceae

(la sfârşitul procesului de prelucrare)

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Dacă enterobacteriaceele sunt detectate în oricare unitate de

probă, trebuie să fie testat

190

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

pentru

Enterobacter sakazakii

ISO/TS 22964/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

27.

Brânză, unt şi smântână obţinute din lapte crud sau lapte ce a fost supus unui tratament termic mai scăzut decât

pasteurizarea

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Prospeţime

determinare a acidităţii

SR 1740/2008

(pentru unt şi produse lactate grase)

SR 3664/2008

(brânză proaspătă) STAS 278/1986

(unt) STAS

7001/A1/1998

(smântână)

Stafilococi

coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002

AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

191

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

(numai pentru brânzeturi )

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Escherichia coli (numai pentru unt şi smântână)

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte(10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Listeria monocytogen es

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

amendamentele ulterioare

Regulamentul Comisiei

192

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

28.

Brânzeturi maturate şi nematurate produse din lapte sau din zer, ce a fost supus tratamentului termic

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Grăsime

a) Metoda de rutină

b) Metoda de referinţă

Umiditate

ISO/FDIS 3433/1975

SR EN ISO 1735/05

ISO 5534/04

SR 1981/2008

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte (10)

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

29.

Îngheţată şi deserturi pe bază de produse lactate, congelate

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime

determinare a acidităţii

Metodă IISPV

STAS 2444/1988

193

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Salmonella (numai pentru îngheţata cu lapte ca ingredient, cu excepţia produselor care, în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de

Salmonella)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

30.

Produse din ouă, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella

Salmonella (se exclud produsele care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de

Salmonella)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Concentrați a de acid butiric 3 OH

Conținutul de acid lactic în cazul materiei prime utilizate

pentru

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE

194

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Enterobacteri aceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

fabricarea produselor din ouă -

31.

Alimente gata preparate care conţin ouă crude, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella

Salmonella (cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

32.

Ouă consum

Salmonella (conţinut şi coajă)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.

2073/2005/CE,

195

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

amendamentele ulterioare

33.

Miere de albine

- conţinutul de fructoză şi glucoză;

- conţinutul de fructoză şi glucoză (suma celor două, exprimată ca zahăr invertit);

- conţinutul de zaharoză;

- conţinutul de apă;

- conţinutul de materii insolubile;

- aciditate, indice diastazic, HMF,

conductivita

te electrică

STAS 784/3/89

Directiva Comisiei 2001/110/CE

privind mierea, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 10 din 12

ianuarie 2002 STAS 784/1989

196

Nr. Crt.

Produsul

Examen senzorial

Analize microbiologice

Analize fizico-chimice

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

Criteriu

Metoda

Referenţial

interpretare rezultate(12)

34.

Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Listeria monocytogene s

SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649- 1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele ulterioare

* Costurile aferente efectuării examenelor de laborator asupra probelor recoltate de către medicii veterinari oficiali, la cererea operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, ori cu ocazia reclamaţiilor, se suportă de către operatorii economici în cauză.

Notă

197

a) parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

198

b) conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică.

Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenis, E. coli verotoxigene, Stafilococ coagulazo-pozitiv şi Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

(1) programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA nominalizate de IISPV;

(2) parametrii în cauză se analizează în cazul în care medicul veterinar oficial constată deficienţe ale condiţiilor de igienă a procesării;

(3) produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea;

(4) produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porţionarea, filetarea etc.;

(5) produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente;

(6) conserve din peşte – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;

(7) determinările de histamină se vor efectua la speciile menţionate la Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice, pescuite de nave aparţinând / închiriate unor persoane fizice sau juridice române destinate comercializării în România;

(8) carne din peşte separată mecanic– carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi spălate în prealabil;

(9) se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1664/2006/CE, după cum urmează

a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;

b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional.

(10) dacă se detectează valori mai mari de 105 CFU/g Stafilococi coagulazo-pozitivi, se va testa pentru enterotoxina stafilococică;

(11) la produse din pescuit transformate se vor efectua determinări de drojdii şi mucegaiuri cu excepţia produselor care au în compoziţie drojdii şi mucegaiuri selecţionate;

(12) cu privire la referenţialul pentru interpretarea rezultatelor, precizăm că actele normative care reglementează domeniul, se pot reactualiza în conformitate cu legislaţia naţională, comunitară şi internaţională.

(13)Judeţele Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Timiş, Bucureşti, Constanţa, Cluj, Neamţ şi Ialomiţa vor efectua această determinare. Se vor preleva probe de lapte pasteurizat din unităţile de procesare a laptelui în vederea determinării activităţii fosfatezei alcaline.

SECŢIUNEA 5 - DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

Determinări microbiologice

Determinări fizico-chimice

Teste de sanitaţie - metoda ATP total * Potabilitate apă - metoda ATP total * Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii Eficienţa pasteurizării laptelui

Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud

Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacţiile Nessler, Kreis şi H2S, decelare falsificare smântâna, în funcţie de produs.

Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi,

peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza în funcţie de produs.*

* Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

199

SECŢIUNEA 6 - SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA

Nr. crt.

Produsul

Frecvenţa controlului

Examen senzorial

Examen microbiologic

Interpretare rezultate

Examen fizico- chimic

Apă potabilă,

Directivei Consiliului 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman

Trimestrial pentru

Gheaţă de

apa din sursă proprie

contact,

conform conform

Gheaţă introdusă

prevederilor

în procesul de

Directivei Consiliului

fabricaţie.

Apa din reţea publică

E. coli Enterococi

Apa din sursă proprie E coli

Enterococi

Cl. Perfringes -

( inclusiv pentru spori)

98/83 privind

calitatea apei

destinate consumului

uman cu modificările

şi completările

Reţea publică-

ulterioare

semestrial

SR ISO

Sursă proprie- trimestrial

10523/199

amoniu

SR ISO

5664/2001

azotiţi

SR ISO

6777/A99/

2002

azotaţi

SR ISO

7890/1/19

cloruri

SR ISO

9297/2001

Sau metode

alternative validate

care să indeplinească

condiţiile impuse de

prevederile anexei nr.

III a Directivei

Consiliului 98/83

privind calitatea apei

destinate consumului

uman, cu

modificările şi

completările

ulterioare

200

Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală

Semestrial

Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003

Bacterii coliforme

ISO 4831/06 şi 4832/06

Drojdii şi mucegaiuri ISO 21527-1/2008

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. din 268 din 11 iunie 1999.

NOTĂ

Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.

SECŢIUNEA 7 - EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE

201

IGIENIZARE

Examene

Frecvenţa controlului *)

Microbiologic

Interpretare rezultate

Unităţile în care se

prelevează teste de sanitatie

Teste de sanitaţie

Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/ verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate.

Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face

conform prevederilor Capitolului II,

Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Bacterii coliforme

ISO 4831/2006 şi 4832/2006

Stafilococ coagulazo-pozitivi SR EN ISO 6888/1,2/2002

AC/2005

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998

În unităţile

autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar prevăzute la Capitolul III, Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

202

*) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.

SECŢIUNEA 8 - CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE

Examene

Frecvenţa Controlului

Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare

a) inspecţie;

b) verificare;

c) supraveghere;

d) monitorizare.

Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/ verificării/ supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate.

Frecvenţa inspecţiilor/ verificărilor/supravegherii

/monitorizării se stabileşte conform prevederilor Capitolului III, Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

În unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar menţionate la Capitolul III Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

SECŢIUNEA 9. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

Grupa de furaje/ matrici

Unităţi controlate /

Examen de laborator1

Referenţial metodă de lucru2

Referenţial interpretare rezultate 3

Grupa de risc

1 Examene corespunzatoare matricilor indicate.

2 Pe langa metodele de lucru mentionate se pot utiliza metode recomandate de catre CE sau CRL, alte metode alternative standardizate precum si metode preluate din publicatii stiintifice de specialitate dezvoltate si implementate in cadrul laboratorului.

operatori

Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde, rădăcinoase, tuberculi şi derivate

Exploataţii

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH- gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind substanţele nedorite din hrana pentru animale publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 22 februarie 2007, cu modificările şi

completările ulterioare

Pesticide

Metale grele: Pb, Cd

SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările

ulterioare

Gospodăriile populaţiei

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH- gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan,

HCB

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

203

3 Cu privire la referentialul pentru interpretarea rezultatelor, precizam ca actele normative care reglementeaza domeniul, se pot reactualiza in conformitate cu legislatia nationala, UE si internationala.

Siloz

Exploataţii

în caz de suspiciuni cu Listeria monocitogenes

SR EN ISO 11290- 1/2000 A1/2005

Verificarea condiţiilor microbiologice în scopul prevenirii îmbolnăvirii

animalelor

Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe, subproduse, seminţe întregi, oleaginoase şi derivate, şroturi

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol (DON)

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/2006

Micotoxine

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH- alpha, HCH-beta, HCH-gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77,

114, 167

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Seminţe de buruieni

şi plante toxice4

LNR5

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi

204

4 Numai pentru cereale nemacinate si sroturi (conform Ord.ANSVSA 18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

5 LNR= Laborator National de Referinţă (Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară)

pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate şi salubritate pentru producerea, importul, controlul calităţii, comercializarea şi utilizarea nutreţurilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanţelor energetice, substanţelor minerale şi a nutreţurilor speciale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea

I, nr. 362 din 28 mai 2003.

Materii prime de origine minerală pentru nutreţuri combinate: fosfaţi,

carbonaţi

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As

SAA

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Metale grele

205

Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici, vitamine, microelemente, enzime furajere, drojdii, acidifianţi, emulgatori,

antioxidanţi, coloranţi

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As

SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Produse si derivate din lapte, inlocuitori de lapte praf

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Micotoxine: Aflatoxina B1, ochratoxina A

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/ 2006

Melamina6

GS-MS/MS

Decizia Comisiei nr.

921/2008

Făină de peşte

Unităţi furnizoare şi depozite

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002CE

Contamina re cu proteine animale procesate

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002CE

Clostridium

perfringens

SR EN ISO 7937/2005

Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002/CE

206

6 Pentru produsele care au ca tara de origine China sau care au fost ambalate in China.

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală in făina de peşte

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005

privind măsurile pentru implementarea interdicţiei totale de administrare a proteinelor animale procesate în hrana animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 13 aprilie

2005.

Nitriţi

SR 13175/1993

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007

Metale grele: Pb,Cd, Hg, As

SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările

ulterioare

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin; DDT; endrin; HCH- alpha; HCH-beta; HCH-gama; Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77,

114, 167

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

207

Premixuri vitamino- minerale şi amestecuri minerale

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As

SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Premixuri, concentrate proteino- vitamino- minerale şi zooforturi cu conţinut de proteină brută de peste 5%

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As

SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coli

SR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Exploataţii

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

208

10.

Nutreţuri combinate pentru păsări

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Substanţe coccidiostatice7: Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid

IONO 96/01- LAREAL

- LNR

AOAC- Association of Official American Chemists – LNR

Regulamentul Comisiei nr.

1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxinaA Zearalenona Deoxynivalenol -

DON

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/ 2006

Nitriţi

SR 13175/1993

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile

ulterioare

209

7Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) pentru toate matricile si unitatile prevazute se efectueaza numai la retetele specifice categoriilor de varsta la care nu este prevazuta utilizarea acestor substante, trebuie precizata categoria de vartsta pentru care se solicita analiza. Categoriile de varsta la care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt listate in Anexa 1.

Substanţe interzise ca aditivi furajeri 8

Amprol, Tylosin

Dimetridazol, Nicarbazin, Ronidazol, Ipronidazol Carbadox, Olaquindox Tetracicline, Spiramicina

ISO 13236/1994

AOAC- Association of Official American Chemists - LNR

Regulamentul 1831/2003/CE

Recomandarea Comisiei 925/2005

210

8 Utilizarea acestor substante este ilegala pentru toate matricile si unitatile prevazute (recoltarea probelor se face atunci cand exista suspiciuni de utilizare neautorizata sau pe baza informatiilor obtinute in urma inspectiilor anterioare). Determinarile pentru Ronidazol, Ipronidazol, Tetracicline si Spiramicina se vor efectua din trimestrul II 2010

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coli

SR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Acid cianhidric

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile

ulterioare

Gosipol liber

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Unităţi producătoare de nutreţ

combinat pentru mai multe specii

Substanţe coccidiostatice,în funcţie de coccidiostaticul utilizat

Regulamentul Comisiei nr.

1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Contamina re încrucişată cu coccidio- statice

211

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coli

SR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Contamina re cu proteine animale procesate

Mijloace de transport autorizate9

Identificarea microscopică a constituenţilor de

origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Substanţe coccidiostatice: Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid /Avatec

IONO 96/01- LAREAL- LNR

AOAC- Association of Official American Chemists - LNR

Regulamentul Comisiei nr.

1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

212

9 Pentru mijloacele de transport se recolteaza probe din furajele in vrac transportate dupa un lot de furaj cu continut de faina proteica sau coccidiostatic (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminarii incrucisate

Exploataţii

Identificarea microscopică a constituenţilor de

origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Substanţe interzise ca aditivi furajeri, la alegere, pe baza

suspiciunii

Regulamentul 1831/2003/CE

Recomandarea Comisiei

925/2005

Ferme mixte

Substanţe coccidiostatice, la alegere, pe baza suspiciunii

Regulamentul Comisiei nr.

1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Gospodăriile populaţiei

Identificarea microscopică a constituenţilor de

origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

11.

Nutreţuri combinate pentru rumegătoare

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

213

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/ 2006

Nitriţi

SR 13175/1993

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile

ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coli

SR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Acid cianhidric

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile

ulterioare

Gosipol liber

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile

ulterioare

214

Unităţi producătoare de nutreţ

combinat pentru

rumegătoare/ nerumegătoare

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Contamina re încrucişată cu proteine animale

procesate

Mijloace de transport autorizate

Identificarea microscopică a constituenţilor de

origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Exploataţii

Identificarea microscopică a constituenţilor de

origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Exploataţii mixte rumegătoare/ nerumegătoare

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Furajare incrucişată cu proteine animale

procesate

Gospodăriile populaţiei

Identificarea microscopică a constituenţilor de

origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

12.

Amestec de uruieli pentru rumegătoare -

amestec unic

Exploataţii

Identificarea microscopică a constituenţilor de

origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

215

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol / DON

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/ 2006

Gospodăriile populaţiei

Identificarea microscopică a constituenţilor de

origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

13.

Nutreturi combinate pentru porci

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Substanţe coccidiostatice10: Salinomicin

IONO 96/01- LAREAL

- LNR

Regulamentul Comisiei nr.

1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/ 2006

216

10 Intrucat determinarea Salinomicinului se efectueaza numai la retetele specifice categoriilor de varsta la care nu este prevazuta utilizarea acestei substante, trebuie precizata categoria de varsta pentru care se solicita analiza

Cupru total 11

Zinc total

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Regulamentul Comisiei nr.

1334/2003/CE

Nitriţi

SR 13175/1993

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coli

SR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Acid cianhidric

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

217

11 Retetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de varsta de peste 12 saptamani

Gosipol liber

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile

ulterioare

Substanţe interzise ca aditivi furajeri: Amprol,

Tylosin, Dimetridazol, Nicarbazin, Ronidazol, Ipronidazol, Carbadox, Olaquindox, Tetracicline, Spiramicina

ISO 13236/1994

AOAC- Association of Official American Chemists - LNR

Regulamentul 1831/2003/CE

Recomandarea Comisiei 925/2005

218

Mijloace de transport autorizate

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005

Substanţe coccidiostatice: Salinomicin

IONO 96/01- LAREAL (LNR)

Regulamentul Comisiei nr.

1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Exploataţii

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Substanţe interzise ca aditivi furajeri, la alegere, pe baza

suspiciunii

Regulamentul 1831/2003/CE

Recomandarea Comisiei 925/2005

Ferme mixte

Substanţe coccidiostatice, la alegere, pe baza suspiciunii

Regulamentul Comisiei nr.

1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

219

Unităţi producătoare de nutreţ

combinat pentru rumegătoare / nerumegătoare

Identificarea microscopică a constituenţilor de

origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Contamina re incrucisată cu proteine animale procesate

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coli

SR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Gospodăriile populaţiei

Identificarea microscopică a

constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

14.

Nutreţuri pentru cabaline

Ferme de cabaline - crescator

Metale grele

Pb, Cd, Hg, As

SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Metale grele

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/ 2006

15.

Nutreţuri

Unităţi producătoare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE

220

granulate pentru peşti de crescătorie

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528-2/2007

Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE

Clostridium perfringens

SR EN ISO 7937/2005

Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002/CE

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol

Metode HPLC (SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr.

576/ 2006

În cursul anului, Asociaţia de Standardizare din România poate înlocui referenţialele metodelor sau ale interpretării rezultatelor.

Trimestrial, IISPV transmite lista cu aceste modificări tuturor LSVSA.

Procurarea şi utilizarea standardelor în vigoare este responsabilitatea fiecărui laborator implicat în controlul oficial.

NOTĂ

1. In cazul matricelor prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 1774/2002/CE se vor recolta şi examina 5 eşantioane/ probă pentru criteriile microbiologice prevăzute de acesta - Salmonella si Enterobacteriaceae.

2. Pentru matricile care nu se regăsesc în Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE, prelevarea de probe şi examinarea se vor face pe probă unică.

3. Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la LNR din cadrul IISPV, prin grija DSVSA, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat.

221

4. Categoriile de vârstă la care se determină prezenţa coccidiostaticelor în programul de supraveghere, conform Directivei Consiliului nr.70/524/EC, sunt următoarele

Coccidiostatic

Categorii 1 de vârstă pentru păsări

Categorii de vârstă pentru porci

Categorii de vârstă pentru găini

Categorii de vârstă pentru curci

MONENSIN

peste 16 săptămâni

SALINOMICIN

peste 16 săptămâni

Porci - peste 6 luni Tineret porcin - peste 4 luni

NARASIN

peste 16 săptămâni

LASALOCID

peste 16 săptămâni

peste 12 săptămâni

222

1 Categoriile de vârstă care nu se regăsesc în tabel sunt excluse de la controlul pentru supraveghere. Pentru aceste categorii, concentraţia şi utilizarea coccidiostaticelor trebuie menţionate în certificatele de calitate şi pe etichetele produselor.

SECŢIUNEA 11

EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APĂ

BOVINE

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Categoria de animale

Referenţial interpretare rezultate

Dienestrol

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret bovin, vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în

creşterea animalelor de fermă a unor

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Diethylstilbestrol /

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret

Stilbestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

bovin, vaci

substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor betaagoniste, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 1 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului nr. 96/22/ CE

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Hexestrol

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret bovin, vaci

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Methimazole : 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol,

thiamazol

Tiroidă,

Urină

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

5-Methyl-2-thiouracil

Tiroidă,

Urină

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Thiouracil

Tiroidă, Urină

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Estradiol-17-Beta

Ser

GC-MS/MS

Exploataţii

tineret

bovin, vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Nortestosterone

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret bovin, vaci

Urină

GC-MS/MS

Abator

Trenbolone

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

tineret

bovin, vaci

Urină

LC-MS/MS

abator

tineret bovin, vaci

Testosterone-17-Beta

Ser

GC-MS/MS

Exploataţii

tineret

bovin, vaci

Medroxyprogesteron

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Melengestrol

Zeranol Zearalenona

Urină, ficat

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret bovin, vaci

Brombuterol

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

223

bovin, vaci

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Ractopamin

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret

bovin, vaci

Clenbuterol

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret bovin, vaci

Mabuterol

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret

bovin, vaci

Brombuterol

Ficat şi urină

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Ractopamin

Ficat şi

urină

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret

bovin, vaci

Clenbuterol

Ficat şi

urină

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret

bovin, vaci

Mabuterol

Ficat şi urină

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Chloramphenicol

Urină

ELISA

LC-MS/MS

Exploataţii

viţei, tineret

bovin, vaci

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud, Pif Moraviţa

viţei, tineret bovin, vaci

AMOZ / 5-

methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

AOZ / 3-amino-2- oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

AHD/SEM

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Dimetridazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret

bovin, vaci

Ipronidazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret

bovin, vaci

Metronidazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Ronidazol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret

bovin, vaci

β-lactamice

Rinichi şi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF

viţei, tineret

Regulamentul Parlamentului European și al

224

Penicilina G Ampicilina Amoxicilina

Dicloxacilina

muşchi

Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

bovin, vaci

Consiliului nr. 470/2009

Aminoglicozide: Streptomicina Dihidrostreptomicina Gentamicina

Neomicina

Rinichi şi muşchi

ELISA/Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF

Constanţa Sud

Tetracicline

Rinichi şi muşchi

Charm II/ELISA

HPLC/DAD

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Macrolide: Eritromicina Tilmicosin

Rinichi şi muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF

Constanţa Sud

Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin

Marbofloxacin

Rinichi, ficat şi muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud

Cefalosporine

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Ceftiofur

Cefapirin

Sulfamide

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Sud

Sulfadimetoxin

Sulfametoxazol

Sulfadimidina

Sulfaquinoxalina

B2a

Abamectin

Ficat

HPLC-fluo

HPLC-Fluo

Abator, PIF

viţei, tineret

Regulamentul Parlamentului European și al

225

Doramectin

LC-MS/MS

Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud

bovin

Consiliului nr. 470/2009

Ivermectin

Moxidectin

Albendazol

Fenbendazol

B2b

Monensin

Ficat

LC-MS/MS

LC-Q-TOF

Abator

tineret bovin, vaci

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Salinomicin

Nicarbazin

Lasalocid Cypermethrin

B2c

Muşchi

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin, vaci

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE Regulamentul Comisiei nr. 1213/2008

Deltamethrin

Resmetrin

Fenvalerat

Cyflutrin

Bifentrin

Permethrin

Flumetrin

B2d

Acepromazine

Rinichi

LC-MS/MS

Abator

tineret bovin, vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34 CE

Haloperidol

Carazolol

Clorpromazin

Propionylpromazine

B2e

Oxyphenbutazone

, ficat

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Regulamentul Comisiei nr. 582/2009 (diclofenac)

Decizia Comisiei 2005/ 34/ CE

Diclofenac

Carprofen

Phenylbutazone

Acid tolfenamic

Flunixin

Meloxicam

B2f

Dexamethasone

Urină

GC-MS/MS

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Prednisolon

Betametazona

Metilprednisolon

Carbadox

Ficat

LC-MS/MS

Abator

viţei, tineret

Directiva Consiliului nr.96/23/ CE

226

Olaquindox

bovin, vaci

B3a*

Aldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 26 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare,

care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului

86/363 /CEE

Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Dieldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Endrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

HCH-Alpha

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

HCH-Beta

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Heptachlor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Metoxiclor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Clordan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Endosulfan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

HCB

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 28

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 52

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 101

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 138

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 153

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 180

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 118

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 77

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 114

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

PCB 167

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

B3b

Ethion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE

Malathion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Parathion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Parathion methyl

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Clorpirifos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Clorpirifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Diazinon

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Fention

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Metidation

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Pirimifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Profenofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Pirazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Triazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Phorate

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

227

Coumaphos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

Phoxim

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

tineret bovin

B3c*

Cadmiu Cd

Muşchi

SAA

Abator

viţei, tineret bovin, vaci

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE

Plumb Pb

Muşchi

SAA

Abator

viţei, tineret

bovin, vaci

Observaţii

B3a*, B3c*

pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise,

la anumite specii sau produse, intensitatea controlului trebuie, în zonele în cauză , să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de Program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare.

PORCINE

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate

Dienestrol

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Diethylstilbestrol

/Stilbestrol

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Hexestrol

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Methimazole: 2-mercapto-

1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006

Decizia Comisiei 2005/34/CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Tiroidă, urină

LC-MS/MS

Abator

5-Methyl-2-thiouracil Thiouracil

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Tiroidă,

Urină

LC-MS/MS

Abator

Thiouracil

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Tiroidă,

LC-MS/MS

Abator

228

Urină

Nortestosterone

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/CE

Abator

Trenbolone

Urină, ficat

LC-MS/MS

Abator

Medroxyprogesterone

Muşchi

Ficat

GC-MS/MS

LC-MS/MS

GC-MS/MS

LC-MS/MS

Abator

abator

Melengestrol

Altrenogest

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Zeranol Zearalenona

Urină, ficat

LC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/CE

Exploataţii

Brombuterol

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34 / CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Clenbuterol

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Mabuterol

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Ractopamin

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Brombuterol

Ficat şi urină

LC-MS/MS

Abator

Clenbuterol

Ficat şi

urină

LC-MS/MS

Abator

Mabuterol

Ficat şi urină

LC-MS/MS

Abator

Ractopamin

Ficat şi

urină

LC-MS/MS

Abator

Chloramphenicol

Urină

ELISA

LC-MS/MS

Exploataţii

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

Muşchi

ELISA

LC-MS/M

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Moraviţa

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

Dimetridazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

Ipronidazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Metronidazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Ronidazol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

229

AMOZ/ 5-

methylmorpholino-3-amino- 2-oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

AOZ/ 3-amino-2-

oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

AHD/SEM

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina

Dicloxacilina

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Aminoglicozide: Streptomicina Dihidrostreptomicina Gentamicina

Neomicina

Rinichi, muşchi

ELISA/

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud

Tetracicline

Rinichi, muşchi

Charm II/ELISA

HPLC/DAD

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Macrolide

Eritromicina Tilmicosin

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud

Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin

marbofloxacin

Rinichi, ficat şi muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud

Cefalosporine

Ceftiofur

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud

Sulfamide

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Sud

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Sulfadimetoxin

Sulfametoxazol

Sulfadimidina

Sulfaquinoxalina

230

B2a

Abamectin

Ficat

HPLC-fluo

Abator,PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Doramectin

Ivermectin

B2b

Lasalocid

Ficat

LC-MS/MS

LC-Q-TOF

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Nicarbazin

Salinomycin

B2c

Cypermethrin

Muşchi

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE Regulamentul Comisiei nr. 1213/2008

Resmetrin

Fenvalerat

Cyflutrin

Bifentrin

Deltamethrin

Permethrin

Flumetrin

B2d

Azaperon

Rinichi

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Directiva Consiliului nr.96/22/ CE Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Acepromazina

Haloperidol

Carazolol

Clorpromazin

Propionylpromazine

B2e

Oxyphenbutazone

ficat şi muşchi

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Regulamentul Comisiei nr. 582/2009 (diclofenac)

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Diclofenac

Phenylbutazone

Acid tolfenamic

Meloxicam

B2f

Dexamethasone

Urină

GC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Prednisolon

Betametazona

Metilprednisolon

Carbadox

Olaquindox

Ficat

LC-MS/MS

Abator

Directiva Consiliului nr.96/23/ CE

B3a*

Aldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/ 2005/CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

231

Dieldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

Endrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Alpha

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Beta

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Heptachlor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Metoxiclor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Clordan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endosulfan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCB

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 28

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 52

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 101

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 138

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 153

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 180

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 118

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 77

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 114

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 167

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

B3b

Coumaphos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/ 2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/

2006/ CE

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE

Diazinon

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Ethion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Malathion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Parathion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Parathion methyl

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Clorpirifos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Clorpirifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Diazinon

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Fention

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Metidation

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Pirimifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Profenofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Pirazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Triazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Phorate

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

232

B3c*

Cadmiu Cd

Muşchi

SAA

Abator

Regulamentul Comisiei nr.1881/ 2006/ CE amendat prin Regulamentul Comisiei nr.629-2008

Regulamentul Consiliului nr. 315/ 1993/CEE

Plumb Pb

B3d

Ochratoxina A**

Rinichi

ELISA

HPLC

Abator

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/CE, Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE

Observaţii

B3a*, B3c*

pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise, la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă

dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

Ochratoxina A**

în caz de suspiciune şi din furaj

OVINE/ CAPRINE

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate

Dienestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Diethylstilbestrol / Stilbestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Hexestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Methimazole: 2-mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol

Tiroidă, urină

LC-MS/MS

Abator

5-Methyl-2-thiouracil

Tiroidă, Urina

LC-MS/MS

Abator

Nortestosterone

Urină

GC-MS/MS

Abator

Trenbolone

Urină

LC-MS/MS

Abator

Zeranol Zearalenona

Urină, ficat

LC-MS/MS

Abator

Brombuterol

Ficat şi urină

LC-MS/MS

Abator

Clenbuterol

Mabuterol

Chloramphenicol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

AMOZ / 5-methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

233

AOZ / 3-amino-2-oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

AHD/SEM

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Dimetridazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

Ipronidazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Metronidazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Ronidazol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina

Dicloxacilina

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Aminoglicozide: Streptomicina Dihidrostreptomicina

Neomicina

Rinichi, muşchi

ELISA/

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Tetracicline

Rinichi, muşchi

Charm II/ELISA

HPLC/DAD

Abator

Macrolide

Eritromicina Tilmicosin

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Cefalosporine

Ceftiofur

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin

marbofloxacin

Rinichi, ficat şi muşchi

ELISA

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Sulfamide

Rinichi, muşchi

Sulfadimetoxin

Sulfametoxazol

Sulfadimidina

Sulfaquinoxalina

B2a

Abamectin

Ficat

HPLC-fluo

Abator

Regulamentul Consiliului nr.2377/90/CEE

Doramectin

Ivermectin

Moxidectin

234

Albendazol

Fenbendazol

B2b

Lasalocid

Ficat

LC-MS/MS

LC-Q-TOF

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Nicarbazin

Monensin

Salinomycin

B2c

B2d

Cypermethrin

Muşchi

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE Regulamentul Comisiei nr. 1213/2008

Resmetrin

Fenvalerat

Cyflutrin

Bifentrin

Deltamethrin

Permethrin

Flumetrin

Propionylpromazine

Rinichi

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/CE

Acepromazine

Haloperidol

Clorpromazin

B2e

Oxyphenbutazone

ficat şi muşchi

LC-MS/MS

Abator

Diclofenac

Phenylbutazon

Meloxicam

B2f

Prednisolon, Dexametazona

Urina

GC-MS/MS

Abator

Directiva Consiliului nr.96/23/CE

Betametazona

Metilprednisolon

Carbadox Olaquindox

Ficat

LC-MS/MS

B3a*

Aldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Dieldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

235

gamma-HCH (HCH, Lindane)

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Alpha

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Beta

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Heptachlor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Metoxiclor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Clordan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endosulfan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCB

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 28

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 52

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 101

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 138

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 153

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 180

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 118

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 77

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 114

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 167

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

B3b

Coumaphos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr. 178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE

Diazinon

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Ethion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Malathion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Parathion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Parathionmethyl

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Clorpirifos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Clorpirifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Diazinon

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Fention

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Metidation

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Pirimifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Profenofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Pirazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Triazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

236

Phorate

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

B3c*

Cadmiu Cd

Muşchi

SAA

Abator

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE

Plumb Pb

Observaţii

B3a*, B3c*

pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de

contaminare

CABALINE

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate

Dienestrol

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Diethylstilbestrol / Stilbestrol

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Hexestrol

Urină

GC-MS/MS

Exploataţii

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Methimazole : 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol,

thiamazol

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

5-Methyl-2-thiouracil

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Thiouracil

Urină

LC-MS/MS

Exploataţii

Nortestosteron

Urină

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE

Trenbolon

urină

LC-MS/MS

Abator

Altrenogest

ficat

LC-MS/MS

Abator

237

Zeranol

Zearalenona

Urină,

ficat

LC-MS/MS

Abator

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Brombuterol

Ficat şi urină

LC-MS/MS

Abator

Clenbuterol

Ficat şi urină

LC-MS/MS

Abator

Mabuterol

Ficat şi urină

LC-MS/MS

Abator

Chloramphenicol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina

Dicloxacilina

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Aminoglicozide

Neomicina

Rinichi, muşchi

ELISA/

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Tetracicline

Rinichi, muşchi

Charm II/ELISA

HPLC/DAD

Abator

Macrolide

Eritromicina Tilmicosin

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin

Marbofloxacin

Rinichi, muşchi, Ficat

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Cefalosporine

Ceftiofur

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Sulfamide

Rinichi, muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Sulfadimetoxin

Sulfametoxazol

Sulfadimidina

Sulfaquinoxalina

B2a

Abamectin

Ficat

HPLC-fluo

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al

Doramectin

Ivermectin

238

Moxidectin

Consiliului nr. 470/2009

B2c

Cypermethrin

Muşchi

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

ecomandarea Comisiei 225/2007/ CE Regulamentul Comisiei nr. 1213/2008

Deltamethrin

Resmetrin

Fenvalerat

Cyflutrin

Bifentrin

Permethrin

B2d

Acepromazine

Rinichi

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE

Haloperidol

Rinichi

LC-MS/MS

Abator

Clorpromazina

Rinichi

LC-MS/MS

Abator

Propionylpromazine

Rinichi

LC-MS/MS

Abator

B2e

Oxyphenbutazone

ficat

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Decizia Comisiei 2005/34/CE

Diclofenac

Phenylbutazone

Carprofen

Vedaprofen

Flunixin

Meloxicam

B2f

Prednisolon

Urină

GC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Betametazona

Metilprednisolon

Dexamethasone

B3a

Aldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Dieldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Alpha

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Beta

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Heptachlor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Metoxiclor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Clordan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

239

Endosulfan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCB

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 28

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 52

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 101

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 138

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 153

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 180

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 118

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 77

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 114

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 167

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

B3b

Ethion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Malathion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Parathion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Parathion methyl

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Clorpirifos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Clorpirifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Diazinon

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Fention

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Metidation

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Pirimifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Profenofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Pirazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Triazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Phorate

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

B3c*

Cadmiu Cd

Muşchi

SAA

Abator

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE

Observaţii

B3c*

de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

240

PĂSĂRI

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate

Dienestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE

Diethylstilbestrol

/Stilbestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Hexestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

5-Methyl-2-thiouracil Thiouracil

Muşchi

LC-MS/MS

Abator

Directiva consiliului96/22 EC (anexa II) Decizia Comisiei 2005/34/CE

Directiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE

Nortestosterone

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34 /CE

Trenbolone

Muşchi

LC-MS/MS

Abator

Zeranol

Zearalenona

Ficat

LC-MS/MS

Abator

Brombuterol

Ficat

LC-MS/MS

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34 CE Directiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE

Clenbuterol

Ficat

LC-MS/MS

GC-MS/MS

Abator

Mabuterol

Ficat

LC-MS/MS

GC-MS/MS

Abator

Chloramphenicol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

Dimetridazole

Sânge

ELISA

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanta Sud

Ipronidazole

Sânge

ELISA

LC-MS/MS

Metronidazole

Sânge

ELISA

LC-MS/MS

Ronidazol

Sânge

ELISA

LC-MS/MS

AMOZ/5-

methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord

241

AOZ/3-amino-2-

oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator, PIF

Constanţa Nord

AHD/SEM

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator, PIF

Constanţa Nord

Chloramphenicol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Exploataţii

Dimetridazole

Sânge

ELISA

LC-MS/MS

Exploataţii

Ipronidazole

Sânge

ELISA

LC-MS/MS

Exploataţii

Metronidazole

Sânge

ELISA

LC-MS/MS

Exploataţii

Ronidazol

Sânge

ELISA

LC-MS/MS

Exploataţii

AMOZ/ 5-

methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Exploataţii, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni

AOZ/(3-amino-2-

oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

AHD/SEM

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina

Dicloxacilina

Muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Aminoglicozide

Neomicina

Muşchi

ELISA/

Charm II

LC-MS/MS

Tetracicline

Muşchi

Charm II/ELISA

HPLC/DAD

Macrolide

Eritromicina Tilmicosin

Muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin

marbofloxacin

Ficat şi muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Sulfamide

Muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Sulfadimetoxin

Sulfametoxazol

Sulfadimidina

Sulfaquinoxalina

242

B2b

Lasalocid

Ficat

LC-MS/MS

LC-Q-TOF

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Narazin

Monensin

Salinomycin

B2c

Cypermethrin

Muşchi

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE SANCO 1556/2008

Resmetrin

Fenvalerat

Cyflutrin

Bifentrin

Deltamethrin

Permethrin

Flumetrin

B2e

Oxyphenbutazone

Muşchi

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Phenylbutazone

B2f

Carbadox Olaquindox

Ficat

LC-MS/MS

Abator

Directiva Consiliului nr.96/23/ CE

B3a*

Aldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT,

DDE, DDD

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Dieldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Alpha

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Beta

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Heptachlor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Metoxiclor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Clordan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endosulfan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCB

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 28

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 52

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 101

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 138

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 153

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 180

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

243

PCB 118

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 77

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 114

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 167

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

B3b

Coumaphos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE

Diazinon

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Ethion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Malathion

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Parathion methyl

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Clorpirifos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Clorpirifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Diazinon

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Fention

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Metidation

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Pirimifos metil

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Profenofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Pirazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Triazofos

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

Phorate

Grăsime

GC-NPD

GC-MS/MS

Abator

B3c*

Cadmiu Cd

Muşchi

SAA

Abator

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE

Plumb Pb

Observaţii

B3a*, B3c*

contaminare

Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

244

ACVACULTURA

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate

Dienestrol

Peşte de crescătorie

GC-MS/MS

Ferma piscicola

Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului

2008/97/CE

Diethylstilbestrol /

Stilbestrol

Hexestrol

Nortestosterone

Peşte de crescătorie

GC-MS/MS

Ferma piscicola

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu

modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34 /CE

Trenbolone

Peşte de crescătorie

LC-MS/MS

Ferma piscicola

Zeranol Zearalenona

Peşte de crescătorie

LC-MS/MS

Ferma piscicola

Directiva Consiliului 96/22 EC (anexa II)

Decizia Comisiei 2005/34/CE

Chloramphenicol

Peşte de crescătorie

ELISA

LC-MS/MS

Ferma piscicola PIF

Constanţa Sud, PIF

Constanţa

Nord

Decizia Comisiei nr.

181/2003/EC

Dimetridazole

Peşte de crescătorie

ELISA

LC-MS/MS

Ferma piscicola

Decizia Comisiei nr.

181/2003/EC

AMOZ (5-

methylmorpholino-3- amino-2- oxazolidone)

AOZ (3-amino-2- oxazolidone)

Peşte de crescătorie

ELISA

LC-MS/MS

Ferma piscicola

Decizia Comisiei nr.

181/2003/EC

AHD/SEM

Peşte de crescătorie

ELISA

LC-MS/MS

245

β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina

Dicloxacilina

Peşte de crescătorie

Charm II

LC-MSMS

Ferma piscicola

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Aminoglicozide

Neomicina

Peşte de crescătorie

ELISA/

CharmII

LC-MSMS

Tetracicline

Peşte de crescătorie

Charm II/ELISA

HPLC/DAD

Macrolide

Eritromicina

Tilmicosin

Peşte de crescătorie

Charm II

LC-MSMS

Sulfamide

Peşte de crescătorie

Charm II

LC-MSMS

Ferma piscicola

PIF Constanţa

Sud

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Sulfadimetoxin

Sulfametoxazol

Sulfadimidina

Sulfaquinoxalina

B2a

Ivermectin

Peşte de crescătorie

HPLC-fluo

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

B3a*

Aldrin

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

Ferma piscicola

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Regulamentul 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.

178/2006/ CE

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

Dieldrin

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

Endrin

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

HCH-Alpha

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

HCH-Beta

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

Heptachlor

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

Metoxiclor

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

Clordan

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

Endosulfan

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

HCB

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 28

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 52

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 101

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 138

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

246

PCB 153

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 180

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 118

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 77

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 114

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 167

Peşte de crescătorie

GC-ECD

GC-MS/MS

B3c*

Cadmiu Cd

Peşte de crescătorie

SAA

Ferma piscicola PIF Albiţa,

PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF

Moraviţa, PIF Otopeni, PIF Sculeni, PIF

Siret

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE ,

Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE,

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE

Plumb Pb

Peşte de crescătorie

SAA

Mercur Hg

Peşte de crescătorie

SAA

B3e

Malachite Green

Peşte de crescătorie

HPLC-fluo

Ferma piscicola

PIF Constanţa Sud

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Malachite Green- Leuco

Peşte de crescătorie

HPLC-fluo

Cristal Violet

Peşte de crescătorie

HPLC-fluo

Leucocristal Violet

Peşte de crescătorie

HPLC-fluo

Observaţii

B3a*, B3c*

recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINE

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate

Chloramphenicol

Lapte

ELISA

LC-MS/MS

Ferma

Decizia Comisiei nr.

181/2003/EC

AMOZ/ 5-methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone

Lapte

ELISA

LC-MS/MS

AOZ/ 3-amino-2-oxazolidone

Lapte

ELISA

LC-MS/MS

AHD/SEM

Lapte

ELISA

LC-MS/MS

Dapsone

Lapte

Charm II

LC-MS/MS

Dimetridazole

Lapte

ELISA

LC-MS/MS

247

Ipronidazole

Lapte

ELISA

LC-MS/MS

Metronidazole

Lapte

ELISA

LC-MS/MS

Ronidazol

Lapte

ELISA

LC-MS/MS

β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Cloxacilina Oxacilina

Dicloxacilina

Lapte

Charm II

LC-MS/MS

Ferma

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Aminoglicozide: Dihidrostreptomicina Streptomicina Gentamicina

Neomicina

Lapte

ELISA / CharmII

LC-MS/MS

Tetracicline

Lapte

Charm II/ELISA

HPLC/DAD

Macrolide: Eritromicina Lincomicina Spiramicina Pirlimicina Tilmicosin

Tilosina

Lapte

Charm II

LC-MS/MS

Quinolone: Enrofloxacina Difloxacin Flumequin

marbofloxacin

Lapte

ELISA

LC-MSMS

Cefalosporine: Ceftiofur Cefalexin Cefalonium Cefapirin Cefazolin

Cefquinome

Lapte

Charm II

LC-MS/MS

Sulfamide: Sulfadimetoxin Sulfametoxazol Sulfadimidina

Sulfaquinoxalina

Lapte

Charm II

LC-MS/MS

248

B2a

Abamectin

Lapte

HPLC-fluo

Ferma

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Doramectin

Lapte

HPLC-fluo

Ivermectin

Lapte

HPLC-fluo

Moxidectin

Lapte

HPLC-fluo

Albendazol

Lapte

HPLC-fluo

Fenbendazol

Lapte

HPLC-fluo

B2e

Oxyphenbutazone

Lapte

LC-MS/MS

Ferma

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Regulamentul Comisiei nr.

582/2009 (diclofenac)

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Diclofenac

Lapte

LC-MS/MS

Phenylbutazone

Acid tolfenamic

Flunixin

Meloxicam

B3a*

Aldrin

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

Ferma

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE

Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

Dieldrin

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

Endrin

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

HCH-Alpha

Lapte

GC-ECD

GC-MS/M

HCH-Beta

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

Heptachlor

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

Metoxiclor

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

Clordan

Lapte

GC-ECD

GC-MS/M

Endosulfan

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

HCB

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 28

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 52

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 101

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 138

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 153

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 180

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 118

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 77

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 114

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 167

Lapte

GC-ECD

GC-MS/MS

B3b

Diazinon

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Ferma

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu

modificările şi completările

Ethion

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Malathion

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

249

Parathion

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

ulterioare 86/363 /CEE

Regulamentul Comisiei nr.

396/2005/ CE

Regulamentul Comisiei nr.

178/2006/ CE

Clorpirifos

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Clorpirifos metil

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Diazinon

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Fention

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Metidation

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Pirimifos metil

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Profenofos

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Pirazofos

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Triazofos

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Parathion methyl

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Phorate

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Coumaphos

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

Phoxim

Lapte

GC-NPD

GC-MS/MS

B3c*

Plumb Pb

Lapte

SAA

Ferma

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE

Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE ,

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE

B3d

Aflatoxin M1

Lapte

ELISA

HPLC

Ferma

Regulamentul Comisiei nr.

1881/2006 CE

PIF Albiţa, PIF

Observaţii

B3a*, B3c*

pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de

contaminare

250

OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIŢĂ

Grupa de substanţe

Substanţe

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Referenţial interpretare rezultate

Chloramphenicol

Ouă

ELISA

LC-MS/MS

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

AMOZ: 5-methylmorpholino-3-

amino-2-oxazolidone

Ouă

ELISA

LC-MS/MS

AOZ/ 3-amino-2-oxazolidone

Ouă

ELISA

LC-MS/MS

AHD/SEM

Ouă

ELISA

LC-MS/MS

Dimetridazole

Ouă

ELISA

LC-MS/MS

Ipronidazole

Ouă

ELISA

LC-MS/MS

Metronidazole

Ouă

ELISA

LC-MS/MS

Ronidazol

Ouă

ELISA

LC-MS/MS

Aminoglicozide

Neomicina

Ouă

ELISA/CharmII

LC-MS/MS

Tetracicline

Ouă

Charm II/ELISA

HPLC/DAD

Macrolide: Eritromicina Lincomicina

Tilosina

Ouă

Charm II

LC-MS/MS

B2b

Lasalocid

Ouă

LC-MS/MS

LC-Q-TOF

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Nicarbazin

Ouă

LC-MS/MS

LC-Q-TOF

Salinomycin

Ouă

LC-MS/MS

LC-Q-TOF

B3a*

Aldrin

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE, Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

Dieldrin

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

Endrin

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

HCH-Alpha

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

HCH-Beta

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

Heptachlor

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

Metoxiclor

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

Clordan

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

Endosulfan

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

HCB

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

251

PCB 28

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 52

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 101

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 138

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 153

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 180

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 118

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 77

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 114

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 167

Ouă

GC-ECD

GC-MS/MS

Observaţii

B3a*

contaminare

LEPORIDE

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate

Dienestrol Diethylstilbestrol

/Stilbestrol Hexestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

5-Methyl-2-thiouracil

Urina

LC-MS/MS

LC-MSMS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Methimazole : 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol,

thiamazol

Urina

LC-MS/MS

LC-MSMS

Abator

Trenbolone

Urina

LC-MSMS

Abator

Zeranol /Zearalenona

Urina

LC-MS/MS

Abator

252

Brombuterol

Ficat

LC-MS/MS

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34 CE Directiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE

Clenbuterol

Ficat

LC-MS/MS

GC-MS/MS

Abator

Mabuterol

Ficat

LC-MS/MS

GC-MS/MS

Abator

Chloramphenicol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Decizia Comisiei 181/2003/EC

Dimetridazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Metronidazole

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Ronidazol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Dihydrostreptomycin Enrofloxacin Streptomycin

Rinichi, Muşchi

Charm II/ELISA

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/CEE

B2b

Monensin

Ficat

LC-MS/MS

GC-ECD

LC-Q-TOF

GC-MS/MS

Abator

Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/CEE

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/CE SANCO 1556/2008

B2c

Cypermethrin

Muşchi

Deltamethrin

Resmetrin

Fenvalerat

Cyflutrin

Bifentrin

Permethrin

Flumetrin

B2e

Phenylbutazone

ficat

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Decizia Comisiei 2005/ 34/ CE

Meloxicam

B3a*

Aldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

ce transpune Directiva Consiliului 86/363 /CEE

Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Dieldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Alpha

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Beta

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Heptachlor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Metoxiclor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Clordan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endosulfan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCB

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

253

PCB 28

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 52

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 101

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 138

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 153

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 180

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 118

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 77

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 114

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 167

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Observaţii

B3a*, B3c*

contaminare

VÂNAT DE CRESCATORIE

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate

Dienestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Diethylstilbestrol

/Stilbestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Hexestrol

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

5-Methyl-2-thiouracil Thiouracil

Muşchi

LC-MS/MS

Abator

Directiva consiliului96/22/CE (anexa II) Decizia Comisiei 2005-34 EC

Nortestosterone

Muşchi

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui Autorităţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

Trenbolone

Muşchi

LC-MS/MS

Abator

254

Zeranol Zearalenona

Ficat

LC-MS/MS

Abator

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34 /CE

Brombuterol

Ficat

LC-MS/MS

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Clenbuterol

Ficat

LC-MS/MS

GC-MS/MS

Abator

Mabuterol

Ficat

LC-MS/MS

GC-MS/MS

Abator

Chloramphenicol

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

Decizia Comisiei 181/2003/EC

AMOZ/5-

methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MSMS

Abator

AOZ/3-amino-2-

oxazolidone

Muşchi

ELISA

LC-MSMS

Abator

AHD/ SEM

Muşchi

ELISA

LC-MS/MS

Abator

β-lactamice

Penicilina G Ampicilina

Amoxicilina Dicloxacilina

Muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Aminoglicozide: Dihidrostreptomicina Streptomicina Gentamicina

Neomicina

Muşchi

ELISA/

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Tetracicline

Muşchi

Charm

II/ELISA

HPLC/DAD

Abator

Macrolide

Erithromicina

Tilmicosin

Muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Quinolone

Enrofloxacina Ciprofloxacina

Ficat şi muşchi

Elisa

LC-MS/MS

Abator

Sulfamide: Sulfadimetoxin Sulfametoxazol Sulfadimidina

Sulfaquinoxalina

Muşchi

Charm II

LC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

B2b

Lasalocid

Ficat

LC-MS/MS

LC-Q-TOF

Abator

Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/

255

Narazin

CEE

Monensin

Salinomycin

B2c

Cypermethrin

Muşchi

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE

Resmetrin

Fenvalerat

Cyflutrin

Bifentrin

Deltamethrin

Permethrin

Flumetrin

B2e

Oxyphenbutazone

Muşchi

LC-MS/MS

LC-MSMS

Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Phenylbutazone

B3a*

Aldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE

Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Dieldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Alpha

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCH-Beta

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Heptachlor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Metoxiclor

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Clordan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

Endosulfan

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

HCB

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 28

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 52

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 101

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 138

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 153

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 180

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 118

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 77

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 114

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

PCB 167

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Abator

256

B3c*

Cadmiu Cd

Muşchi

SAA

Abator

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul

Consiliului nr.315/1993/CEE

Plumb Pb

Observaţii

B3a*, B3c*

furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

VÂNAT SĂLBATIC

Grupa de substanţe

Substanţe

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Referenţial interpretare rezultate

B3a

Aldrin

Grăsime

GC-ECD

GC-MS/MS

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE,

Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE,

DDD

Dieldrin

Endrin

HCH-Alpha

HCH-Beta

Heptachlor

Metoxiclor

Clordan

Endosulfan

HCB

PCB 28

PCB 52

PCB 101

PCB 138

PCB 153

PCB 180

257

PCB 118

PCB 77

PCB 114

PCB 167

B3c*

Cadmiu Cd

Muşchi

SAA

Regulamentul Comisiei 1881/2006/CE

Plumb Pb

B3c*

pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite

specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

MIERE

Grupa de substanţe

Substanţele

Matrice

Metoda de screening

Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate

Chloramphenicol

Miere

ELISA

LC-MS/MS

Centru colectare, PIF Albiţa, PIF Siret

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

AMOZ/ 5-

methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone

Miere

ELISA

LC-MS/MS

AOZ/ 3-amino-2- oxazolidone

Miere

ELISA

LC-MS/MS

AHD/SEM

Miere

ELISA

LC-MS/MS

Aminoglicozide

Streptomicina

Miere

Charm

II/Elisa

LC-MSMS

Centru colectare, PIF Albiţa, PIF Sculeni, PIF Otopeni

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Consiliului 96/22/ CE

Tetracicline

Miere

Charm

II/ELISA

LC-MSMS

Macrolide

Eritromicina Tilosina

Miere

Charm II

LC-MSMS

Sulfamide

Miere

Charm II

LC-MSMS

Sulfadimetoxin

Miere

Charm II

LC-MSMS

Sulfametoxazol

Miere

Charm II

LC-MSMS

258

Sulfadimidina

Miere

Charm II

LC-MSMS

Sulfaquinoxalina

Miere

Charm II

LC-MSMS

Sulfatiazol

Miere

Charm II

LC-MSMS

Sulfamerazina

Miere

Charm II

LC-MSMS

Sulfadiazina

Miere

Charm II

LC-MSMS

B2c

Cypermethrin

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

Centru colectare

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei nr. 225/2007/ CE

SANCO 1556/2008

Deltamethrin

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

Permethrin

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

B2f

Amitraz

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

Centru

colectare

REGULAMENTUL (CE) NR. 470/2009

B3a*

Aldrin

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PIF Albiţa, PIF Halmeu, PIF Sculeni, PIF Siret

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

Dieldrin

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

Endrin

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

HCH-Alpha

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

HCH-Beta

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

Heptachlor

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 28

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 52

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 101

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 138

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 153

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 180

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 118

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 77

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 14

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

PCB 167

Miere

GC-ECD

GC-MS/MS

B3b

Coumaphos

Miere

GC-NPD

GC-MS/MS

Centru colectare

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005 CE, Regulamentul Comisiei nr.178/2006 CE

Diazinon

Miere

GC-NPD

GC-MS/MS

Ethion

Miere

GC-NPD

GC-MS/MS

Malathion

Miere

GC-NPD

GC-MS/MS

Parathion

Miere

GC-NPD

GC-MS/MS

Phorate

Miere

GC-NPD

GC-MS/MS

B3a*

frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare.

259

Observaţii

- Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin;

- Substanţele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial, în funcţie de informaţiile deţinute referitoare la tratamentele aplicate.

Menţiuni

a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului, acestea se vor trimite la un Laborator Naţional de Referinţă din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sau Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară;

b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la un Laborator Naţional de Referinţă, prin grija autorităţii sanitare veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat;

c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau Laboratorul Comunitar de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului care realizează aceste analize.

260

DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA SI A FURAJELOR

(radioactivitate cumulata de 137Cs şi 134Cs)

Nr. crt.

Produsele care se controlează

Natura probei

Metoda de analiza

Frecvenţa recoltării probelor şi

examinării

Referenţial Interpretare rezultate(1)

Materii prime şi produse de origine animala.

Tesuturi comestibile, lapte materie prima, miere, produse finite de origine animala, ingrediente;

O dată pe trimestru la unităţile producătoare

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr.

1805/286/314/2006

privind aprobarea Instrucţiunilor

- Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007);

- Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985).

referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere după un accident nuclear sau în caz de urgentă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte

ţări, ca urmare a

261

accidentului de la centrala nuclearo- electrică de la Cernobîl, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19

ianuarie 2007

Furaje

Nutreţuri fibroase, suculente, grosiere, fainuri proteice, premixuri, materii prime si nutreţuri combinate

O dată pe semestru în ferme şi fabrici de nutreţuri combinate

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr.

1805/286/314/2006

Apă

Apa din unităţile de industrie alimentară

Apa utilizată în fermele de creştere a animalelor

O dată pe an din unităţi de industrie alimentară.

O dată pe an din fermele de creştere.

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr.

1805/286/314/2006

- Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007) ;

- Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985) .

- Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007) ;

- Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985) .

262

(1) Cu privire la referentialul pentru interpretarea rezultatelor, precizam ca actele normative care reglementeaza domeniul, se pot reactualiza in conformitate cu legislatia nationala, UE si internationala.

CAPITOLUL IV

263

Supravegherea sanitară veterinară a unităţilor care produc, depozitează şi comercializează produse medicinale veterinare

CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL

Tipul de unitate

Prin control

Prin recoltare de probe pentru examene de laborator

Frecvenţă

Responsabilitate

Natura probei

Frecvenţa recoltării probelor pentru

examene de laborator

Responsabilitate

Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare imunologice

Bianual si ori de cate ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV

Produse medicinale veterinare imunologice (1)

se recoltează probe de două ori pe an de la câte o serie din fiecare tip de produs.

se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare imunologice

respective.

ICPBMUV

Unitate pentru producerea, ambalarea,

divizarea si condiţionarea

Bianual si ori de cate ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul

Autorităţii Naţionale

decât cele

a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

ICPBMUV

1. In cazul tuberculinei şi a următoarelor tipuri de vaccinuri

a) contra pseudopestei aviare;

b) contra pestei porcine clasice;

c) contra rabiei;

d) contra antraxului

2. In cazul produselor medicinale veterinare imunologice, altele decât cele prevăzute la pct 1., se recoltează probe o dată pe an, dintr-o serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare.

3. In toate cazurile în care

a) se înregistrează reactii adverse postvaccinale sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

b) se constată modificări organoleptice;

c) se constata deficiente privind condiţiile de conservare, depozitare

1. Produse medicinale veterinare finite, altele

1. Se recoltează probe o dată pe an, dintr-o serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare.

2. In toate cazurile în care

produselor medicinale veterinare, altele decât cele

imunologice

ANSVSA, ICPBMUV

imunologice (1)

2. Materii prime

se recoltează probe din seriile de produse

medicinale veterinare respective.

Importatori produse medicinale veterinare - din ţări terţe

Bianual şi ori de câte ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA

Produse medicinale veterinare (2)

se recoltează probe din seriile de produse

medicinale veterinare respective.

Operatori/ distribuitori produse medicinale veterinare imunologice provenite din statele membre

ale Uniunii Europene

Bianual şi ori de câte ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA

Produse medicinale veterinare imunologice (2)

In toate cazurile în care

se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare imunologice respective.

Operatori/ distribuitori produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice,

provenite din

Bianual şi ori de câte ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA

Produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice (2)

In toate cazurile în care

se recoltează probe din seriile de produse

medicinale veterinare respective.

b) se constată modificări organoleptice;

c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

1. Se recoltează probe în cazurile prevăzute în art. 59 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr 187/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare;

2. In toate cazurile în care

a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

b) se constată modificări organoleptice;

c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

1) ICPBMUV

2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română si STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

b) se constată modificări organoleptice;

c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

1) ICPBMUV

2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

b) se constată modificări organoleptice;

c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

1) ICPBMUV

2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

264

statele membre

ale Uniunii Europene

Depozite, farmacii şi puncte farmaceutice veterinare

Trimestrial şi ori de cate ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA

Produse medicinale veterinare (2)

In toate cazurile în care

se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.

a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

b) se constată modificări organoleptice;

c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

1) ICPBMUV

2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

(1) - Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă vor fi stabilite de către ICPBMUV; costurile analizelor vor fi suportate de producător;

265

(2) - Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă vor fi stabilite de către ICPBMUV; costurile analizelor vor fi suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către importatori, distribuitori, depozite, farmacii veterinare, puncte farmaceutice.

266

Anexa nr. 2

la ordin

Norme metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010

A. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. crt.

Denumirea

Produsul

Locul de prelevare

Frecvenţa de recoltare a probelor

Aflatoxină (totală şi B1)

Arahide destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentare

Arahide şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare

Posturi de inspecţie la

frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Fructe în coajă destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentare

Fructe în coajă şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Supermarket/ hipermarket

Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind

din producţia autohtonă

Fructe uscate destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentare

Fructe uscate şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Supermarket/ hipermarket

Semestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, pentru produsele provenind din producţia internă

Unităţi de producţie/ Comercializare la locul

de producţie

O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă

Cereale neprelucrate

Depozit /siloz

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Porumb supus sortarii sau altor tratamente fizice inainte de a fi consumat de om sau folosit ca

ingredient alimentar

Depozit /siloz

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Specii de fructe destinate producerii de condimente

Posturi de inspecţie la

frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Ochratoxină A

Cereale neprelucrate

Depozit /siloz

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Cafea solubilă

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Stafide (currants şi sultanine)

Posturi de inspecţie la

La primul import al fiecărui furnizor, din

a) Capsicum spp.: fructele uscate ale acestuia, întregi sau măcinate, inclusiv chilli, pudră de chili, cayenne şi paprika;

b) Piper spp.: fructele acestuia, inclusiv piper alb sau negru;

c) Myristica fragrans: nucşoară;

d) Zingiber officinale: ghimbir;

e) Curcumalonga: turmeric

267

frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Vin, inclusiv vin spumant şi exclusiv vinul licoros şi vinul cu o tărie alcoolică de cel puţin 15% vol şi vinurile de fructe

Vin aromatizat, băuturi pe bază de vin aromatizat şi cocktailuri din vinuri aromatizate

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Unităţi de fabricare a

vinurilor

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Suc de struguri, suc de struguri concentrat după reconstituire, nectar de struguri, must de struguri şi must de struguri concentrat după reconstituire destinate consumului uman direct

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Patulina

Sucuri de fructe, sucuri de fructe concentrate

după reconstituire şi nectar de fructe

Unităţi de fabricare a

sucurilor de fructe

O dată pe an pentru fiecare unitate

Băuturi spirtoase, cidru şi alte băuturi fermentate derivate din mere sau care conţin suc de mere

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate începând din trimestrul IV

Produse solide din mere inclusiv compot, piure de mere destinat consumului uman direct

Sunt exceptate: sucul de mere şi produsele solide din mere, inclusiv compotul de mere şi piureul de mere destinate sugarilor şi copiilor de

vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie

O dată pe an pentru fiecare unitate pentru

produse provenind din producţia internă

Suc de mere şi produse solide din mere, inclusiv

Supermarket/

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

268

compot de mere şi piure de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare

hipermarket

fiecare judeţ, produsele provenite din

comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie

O dată pe an pentru fiecare unitate pentru

produse provenind din producţia internă

Preparate pentru copii, altele decât cele pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică

Supermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din

comerţul intracomunitar, import

Unităţi de producţie

O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă

Deoxinivalenol

Cereale neprocesate

Depozit

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Porumb neprelucrat, cu excepţia porumbului

neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă

Depozit/siloz

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Cereale destinate consumului uman direct

Depozit alimentar

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, şi ori de câte ori situaţia o impune(3)

Supermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi

producţia internă

Făină de cereale, tărâţe şi germeni comercializate ca produse finale pentru consumul uman direct cu excepţia alimentelor menţionate la pct. 2.4.7, 2.4.8 şi 2.4.9 Secţiunea 2 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr.

1881/2006/CE de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele

alimentare, cu amendamentele ulterioare,

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun

Unităţi de panificaţie şi patiserie

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de

dimensiunea particulelor > 500 microni,

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din

fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o

269

clasificate

la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate

la codul NC 1904 10 10

impune (3)

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate

la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la

codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Paste făinoase uscate

Unităţi de fabricare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o

impune (3)

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import sau comerţul intracomunitar

Zearalenonă

Cereale neprocesate, cu excepţia porumbului neprocesat destinat prelucrării prin măcinare umedă

Depozit

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Cereale destinate consumului uman direct

Depozit alimentar/ supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Supermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Făină de cereale, tărâţe şi germeni

comercializaţi ca produse finale pentru consumul uman direct

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Ulei de porumb rafinat

Posturi de inspecţie la

La primul import al fiecărui furnizor, din

270

frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Unităţi de fabricare a

uleiului

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun

Unităţi de fabricare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune(3)

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, import sau comerţul

intracomunitar

Porumb destinat consumului uman direct Snackuri pe bază de porumb şi cereale pentru micul dejun pe bază de porumb

Depozit alimentar/ supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune(3)

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite

din comerţul intracomunitar şi import

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate

la codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

271

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate

la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Fumonisină (sumă de B1 şi B2)

Porumb neprocesat

Depozit/siloz

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Porumb destinat consumului uman direct Produse alimentare pe bază de porumb destinate consumului uman direct

Sunt exceptate

Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb şi produsele alimentare pe bază de porumb procesat şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi

copiilor de vârstă mică

Depozit alimentar/ supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb

şi snackuri pe bază de porumb

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate

la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct,

clasificate la codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate

la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din

măcinarea porumbului de dimensiunea

Unităţi de morărit

Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

272

particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc

pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10

Cadmiu

Cereale

Depozit / siloz

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Soia

Depozit / siloz

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Legume

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul

intracomunitar şi import

Fructe

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul

intracomunitar şi import

Ciuperci

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

Plumb

Cereale

Depozit / siloz

O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Legume şi leguminoase

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul

intracomunitar şi import

Fructe

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul

intracomunitar şi import

Ciuperci

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul

intracomunitar şi import

Uleiuri şi grăsimi vegetale

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate

Sucurile de fructe, sucurile de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe

Unităţi de fabricare a

sucurilor de fructe

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comerţ cu

amănuntul -supermarket/

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, pentru produsele provenite

273

hipermarket, magazine

specializate

din comerţul intracomunitar şi import

Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de pere şi vinuri de fructe

Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri aromatizate

Unităţi de fabricare a

vinurilor

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import şi comerţul intracomunitar

Nitraţi

Spanac proaspăt

-recoltat 1 octombrie – 31 martie

-recoltat 1 aprilie – 30 septembrie

Spanac conservat, îngheţat sau congelat

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă

Salată proaspătă

Recoltată 1 octombrie – 31 martie: salată cultivată în seră

salată cultivată în aer liber

Recoltată 1 aprilie – 30 septembrie: salată cultivată în seră

salată cultivată în aer liber

Salată de căpăţână salată cultivată în seră

salată cultivată în aer liber

Salată de tip „Iceberg”

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă

10.

3 MCPD

Proteine vegetale hidrolizate Sos de soia

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate, pentru

274

fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

11.

Precursori de dioxina şi PCB similare dioxinei-

conform Secţiunii 5 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr.

1881/2006/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Uleiuri şi grăsimi vegetale

Unităţi de procesare ulei

şi grăsimi vegetale

O dată pe lună pentru fiecare unitate

12.

Staniu

Alimente conservate

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate

Băuturile conservate, sucurile de fructe şi sucurile vegetale

Unităţi de fabricare

O dată pe an pentru fiecare unitate

Alimente pentru copii conservate şi alimente pe bază de cereale procesate pentru sugari şi copii de vârstă mică, exclusiv produse uscate şi sub

formă de praf

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul

intracomunitar şi import

13.

Hidrocarburi aromatice

policiclice

Uleiuri

Unităţi de fabricare a uleiului

O dată pe an pentru fiecare unitate

MONITORIZARE

Furan

Cafea măcinată sau solubilă

Sucuri de fructe şi alte produse similare, pasteurizate

Conserve de legume – fructe care necesită tratament termic înainte de consum

Conserve mixte care necesită tratament termic înainte de consum

Alimente pentru copii Sosuri

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

275

Acrilamida

Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea consumului imediat

Chipsuri din cartofi

Produse semipreparate pe bază de cartofi/ Preparate din cartofi destinate preparării la domiciliu

Pâine

Cereale pentru micul dejun

Biscuiţi, inclusiv biscuiţi pentru sugari Cafea prăjită

Produse alimentare pentru copii conservate în recipienţi de sticlă

Produse alimentare pentru copii pe bază de cereale procesate

Alte produse pe bază de cacao, alte produse

pentru sugari nemenţionate mai sus

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Precursori de dioxina şi PCB similare dioxinei-

conform Secţiunii 5 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr.

1881/2006/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Alimente pentru copii

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Câte 2 probe /an, din fiecare dintre judeţele: Constanţa, Iaşi, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

Toxina T-2

Cereale neprelucrate

Depozit/Siloz

O dată pe an pentru fiecare unitate (4)

Preparate pe bază de cereale

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

Ochratoxină A

Cafea verde

Posturi de inspecţie la

La primul import al fiecărui furnizor, din

276

Cacao şi produse pe bază de cacao Condimente

Lemn dulce

Fructe uscate altele decât stafide

frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

fiecare ţară de origine

Unităţi de comercializare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru fiecare din produsele

provenite din comerţul intracomunitar

Vinuri licoroase

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de

destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Unităţi de fabricare a

vinurilor

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, pentru produsele din comerţul intracomunitar

Bere

Posturi de inspecţie la

frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)

Unităţi de fabricare a

berii

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Notă

(1) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţie numai în cazul în care importul se deruleaza pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

(2) Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale.

(3) Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri.

(4 )Depozitele / silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă / comerţ intracomunitar/ import şi pe baza datelor existente privind riscul, cantitatea de produs, etc.

Precizări tehnice

a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

277

b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare

278

şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 509 din 30 iulie 2007, ale Regulamentului Comisiei nr. 1881/2006/CE de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, publicat în Juranalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 364 din 20 decembrie 2006, cu amendamentele ulterioare şi ale procedurii specifice “Prelevarea probelor de produse alimentare de origine non-animală în vederea testării micotoxinelor COD: PS-06-DGSA”, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

c) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

d) Contraproba etichetată şi ambalată corespunzător trebuie să se păstreze de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 pct. (6) la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 165 din 30 aprilie 2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import, comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. În aceste situaţii, probele prelevate vor fi însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: originea produsului, capacitatea depozitului alimentar/silozului, numărul unităţilor de procesare şi altele;

h) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

i) Monitorizarea furanului, acrilamidei, dioxinei din alimentele pentru copii, toxinei T2 şi Ochratoxinei A se realizează în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior să fie introduse în legislaţia comunitară specifică, în conformitate cu Recomandarea Comisiei nr. 331/2007 privind monitorizarea nivelurilor de acrilamida în alimente, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 123 din 12 mai 2007; Recomandarea Comisiei nr. 196/2007 privind monitorizarea prezentei furanului în alimente, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 88 din 29 martie 2007; Recomandarea Comisiei nr. 794/2006 privind monitorizarea nivelului de bază pentru dioxine, PCB-uri similare dioxinelor şi PCB-uri nesimilare dioxinelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322/24 din 22 noiembrie 2006 şi

Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE privind limitele maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 364 din 20 decembrie 2006, cu amendamentele ulterioare.

279

B. EXPERTIZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Grupa şi denumirea

Denumire substanţă activă

Produse

de origine nonanimală

Locul de prelevare

Frecvenţa

probelor recoltate

Pesticide Organo- Fosforice - analizate la GC-MS cu

detector NPD

Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin

combinati exprimati in dieldrin)

I FRUCTE

orez, grâu, secară sau ovăz

suc de portocale

Puncte de inspecţie la frontieră;

Depozite de destinaţie ale produselor provenite din import şi comerţ intracomunitar (*)

Minimum 17 probe anual pentru fiecare produs, conform Planului cifric aprobat

Azinfos - metil

Azinfos-etil

Bifentrin

Boscalid

Bromofos-etil

Captan

Carbaril

Pesticide Organo- Clorurate analizate la GC-MS cu

detector ECD

Carbofuran

Carbosulfan

Ciflutrin (sumă de 4 izomeri)

Cipermetrin (sumă de 4 izomeri)

Clorpirifos

Clorpirifos - metil

Clorotalonil

Cyhalothrin

Carbamaţi

DDT (suma de p, p’- DDT,o, p’-DDT, p,

p’-DDE si p, p’ DDD exprimata in DDT)

Deltametrin

Diazinon

Piretroizi de sinteză

Diclorvos

Dimetoat + Ometoat (suma exprimată în dimetoat)

1. Citrice: portocale, mandarine, lămâi, grapefruit

2. Fructe seminţoase: mere, pere

3. Fructe sâmburoase: piersici, caise, cireşe, prune

4. Bace şi fructe mici: struguri, căpşune

5. Fructe diverse: banane, kiwi, ananas II LEGUME

1. Legume rădăcinoase şi cu tuberculi: morcovi, cartofi,

2. Legume fructoase: roşii, vinete, castraveţi, pepene verde, pepene galben

3. Brasicacee: conopidă, varză

4. Legume cu frunze: spanac, salată

5. Legume păstăi: fasole, mazăre

6. Legume cu tulpină: praz

7. Ciuperci: ciuperci de cultură

III CEREALE

IV PRODUSE PROCESATE

Dieldrin + Ometoat (sumă exprimată în

demetoat)

Endosulfan (suma de izomeri alfa si beta,

endosulfan sulfat exprimata in endosulfan)

Endrin

Etion

Fenclorfos

Fenitrotion

Fenvalerat si Esfenvalerat

Flucitrinat

Folpet

Forat

Fosalon

Heptaclor

Hexaclorbenzen

Hexaclorciclohexan HCH, izomerul alfa

Hexaclorciclohexan HCH, izomerul beta

Imazalil

Iprodione

Lambda – Cihalotrin [Lambda - cihalotrin,

inclusiv alţi constituenți izomeri amestecați (sumă de izomeri)]

Lindan ( izomerul gama al

hexaclorciclohexanului (HCH) )

Malation (suma de izomeri RR /SS si

RS/SR)

Metamidofos

Metidation

Malaoxon

Metribuzin

Mevinfos

Monocrotofos

Paration

280

Paration-metil

Permetrin (sumă de cis- și trans- permetrin)

Pirimicarb (Sumă de Pirimicarb și Desmetilpirimicarb exprimată ca

Pirimicarb)

Pirimifos - metil

Procimidon

Procloraz

Profenofos

Propargit

Triadimefon

Triadimenol

Triazofos

Notă

(*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinatie numai in cazul in care importul se deruleaza pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

Precizări tehnice

a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

281

b) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide pentru compuşii din coloana 2 a tabelului de mai sus sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 396/2005/CE privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 70/1 din 16 martie 2005, cu amendamentele ulterioare şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 31 martie 2009;

282

c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 şi 143 bis din 17 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;

d) prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor/serviciilor de siguranţa alimentelor/standarde, mărci şi calitatea alimentelor, precum şi inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor economici care realizează importul şi capacitatea acestora, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din anii precedenţi, precum şi de prevederile Regulamentului al Comisiei nr. 901/2009 privind un program program comunitar de control, multianual şi coordonat, pentru 2010, 2011 şi 2012 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 256/14 din 29 septembrie 2009;

f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau comerţ intracomunitar cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

g) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

C. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL

UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. crt.

Unitatea

Modalitate de control

Prin inspecţie

Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator

Frecvenţa*

Natura probei recoltate

Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la litera C1 din Program

Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie

Apă potabilă utilizată ca ingredient

Lunar maximum 3 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ

Fabricarea produselor de morărit

Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor

conservate de patiserie

Apă potabilă utilizată ca ingredient

Fabricarea amidonului şi a produselor din

amidon

Prelucrarea şi conservarea fructelor şi

legumelor

Apă potabilă utilizată ca

ingredient

Fabricarea sucurilor de fructe şi legume

Apă potabilă utilizată ca

ingredient

Lunar maximum 3 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ

Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale

Fabricarea margarinei şi a altor produse comestibile similare

Prelucrarea şi conservarea cartofilor

10.

Fabricarea zahărului

11.

Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi

a produselor zaharoase

Apă potabilă utilizată ca

ingredient

12.

Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului

şi a altor produse făinoase similare

Apă potabilă utilizată ca

ingredient

13.

Prelucrarea ceaiului şi a cafelei

14.

Fabricarea condimentelor

15.

Fabricarea altor produse alimentare

16.

Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a

alcoolului etilic de fermentaţie

17.

Fabricarea vinurilor din struguri

18.

Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe

19.

Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute

prin fermentare

20.

Fabricarea berii

Apă potabilă utilizată ca

ingredient

21.

Fabricarea malţului

22.

Fabricarea îngheţatei de origine vegetală

283

23.

Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale, ape de izvor şi alte ape îmbuteliate

Apă imbuteliată în sticle sau alte recipiente

Apă minerală naturală

Apă de izvor

Semestrial/unitate (pentru fiecare categorie de produs din

coloana 4)

24.

Depozite de seminţe de consum Depozite de legume şi fructe

Depozite de alte produse alimentare

25.

Comerţ cu ridicata

26.

Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri /

hipermarketuri

27.

Supermarket / hipermarket

Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe

nepasteurizate gata pentru a fi consumate

Seminţe încolţite gata pentru a fi consumate

Alimente gata de consum

(care conţin ingrediente de origine nonanimală)

Semestrial / unitate

(pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

28.

Restaurante

Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe

nepasteurizate gata pentru a fi consumate

Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de

origine nonanimală)

Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

29.

Baruri

30.

Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe

nepasteurizate gata pentru a fi consumate

Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de

Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

284

origine nonanimală

31.

Unităţi de îmbuteliere, ambalare

Notă

* Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin inspecţie, menţionată în coloana 3 a tabelului C, se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena alimentelor, cu amendamentele ulterioare şi a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controlalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 191/1 din 28 mai 2004, după cum urmează

1. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată pe lună;

2. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată la 2 luni;

3. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obţinut punctajul < 30 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată la 4 luni;

Precizări tehnice

a) Prelevarea probelor, acolo unde este cazul, se realizează din unităţile prevăzute în coloana 2 din tabelul de mai sus;

b) Semestrial se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor: alune de pădure (Corylus avellana) şi arahide şi produse derivate (Arachis hypogeae) din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun, musli, produselor de patiserie, îngheţatei, biscuiţilor care nu conţin ciocolată sau alune; cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/89/CE de modificare a Directivei 2000/13/CE privind indicarea ingredientelor prezente în produsele alimentare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 308/15 din 25 noiembrie 2003, iar costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor sunt suportate de către operatorul economic;

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

285

d) În cazul în care în urma inspecţiei se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentului al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind aprobarea regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii

286

Europene L 139/1 din 30 aprilie 2004, procesul verbal de constatare întocmit în urma inspecţiei trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru eliminarea deficienţelor constatate şi data la care se va efectua recontrolul;

e) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

C1. Condiţii microbiologice – monitorizare

Nr. crt.

Produsul

Examenul de laborator microbiologic

Punctul de prelevare

Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate

Salmonella

Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în

Supermarket/ hipermarket Restaurante

Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Escherichia coli

Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante

Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering

Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate

Salmonella

Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în

Supermarket/ hipermarket Restaurante

Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Escherichia coli

Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante

Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Seminţe încolţite gata pentru a fi consumate

Salmonella

Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în

Supermarket/ hipermarket

Apă potabilă utilizată ca ingredient

Escherichia coli /100 ml

Enterococi (Streptococi fecali) /100 ml

Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie

Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor

şi a produselor conservate de patiserie Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Fabricarea sucurilor de fructe şi legume

Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase

Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare

Fabricarea berii

Apa îmbuteliată în sticle sau alte recipiente

Escherichia coli /250 ml

Enterococi (Streptococi fecali) /250 ml

Pseudomonas aeruginosa /250 ml

Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml

Număr total de germeni aerobi mezofili la

370C/ml

Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate

Apă minerală naturale

Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml

şi 44,5 0C/ 250 ml

Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml

Număr total de germeni aerobi mezofili la

220C/ml si 370C/ml

Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate

Apă de izvor

Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml

şi 44,5 0C/ 250 ml

Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml

Număr total de germeni aerobi mezofili la

220C/ml si 370C/ml

Producţia de ape de izvor şi alte ape îmbuteliate

Alimente gata pentru consum

(care conţin ingrediente de origine nonanimală

Listeria monocytogenes

Restaurante,

Cantine, alte unităţi de preparare a hranei (catering) Supermarket / hipermarket

287

Precizări tehnice

288

a) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în: Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338/1 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare, Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 552 din 29 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 854 din 22 septembrie 2005;

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs, în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Proba trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul în care se pune proba recoltată trebuie să fie sigilat astfel î]ncât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. Proba de laborator trebuie să fie păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate;

d) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

e) Contraproba etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 (6) al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 165 din 30 aprilie 2004 cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

g) supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentului 882/2004 pentru verificarea respectării normelor și a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2004 şi a prevederilor art. 2 al Regulamentului 852/2004. aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare şi testare elaborate şi aplicate de operatori, analiza înregistrărilor obţinute (buletine de analiză obtinuţe in urma testarii) şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive intreprinse, adecvanţa lor. În cazul în care în urma controlului se constată nerespectarea cerinţelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea

verificarea conformitatii cu legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun. Costurile aferente prelevării, transportului şi testării produselor alimentare sunt suportate de operatori.

C2. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare

Teste de sanitaţie

Frecvenţa controlului

Locul de prelevare

Examen microbiologic

Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) –

Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme

- mâini

Lunar de la maximum 3

unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare

Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Bacterii coliforme

Salmonella

Stafilococ coagulazo-pozitiv

Aeromicrofloră

Lunar de la maximum 3

unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare

Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Număr total de germeni (NTG)

Numărul total de drojdii şi mucegaiuri

Recipienţi de sticlă, metal, material plastic inclusiv

capace, capse

Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ,

alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare

a hranei (catering)

Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme

Ambalaje polietilenă, polistiren

Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme

Numărul total de drojdii şi

mucegaiuri

- suprafeţe de lucru

- ustensile, recipiente

- utilaje

- echipamente de protecţie

Precizări tehnice

a) Condiţiile microbiologice pentru parametrii şi produsele din tabelul C2, de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998 privind aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 11 iunie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

289

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

290

c) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

d) Proba de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Proba trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul care conţine proba trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării;

e) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor.

D. EXPERTIZA ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. Crt.

Aditivi /Substanţe interzise

Produsul

Locul de prelevare

Frecvenţa prelevării de probe

Sudan I, II, III, IV

Boia Sosuri roşii

Pastă tomate, bulion,

Ketchup

Depozitul de destinaţie(*)

Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Tartrazina (E102)

Paste făinoase Muştar

Băuturi răcoritoare

Paste de fructe

Unităţi de procesare

Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Para Red

Boia Sosuri roşii

Pastă tomate, bulion,

Ketchup

Unităţi de procesare

Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Sunset Yellow

Paste făinoase Muştar

Băuturi răcoritoare

Paste de fructe

Unităţi de procesare

Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Amarant

Paste făinoase

Unităţi de procesare

Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Muştar

Băuturi răcoritoare Paste de fructe

Eritozina

Paste făinoase Muştar

Băuturi răcoritoare

Paste de fructe

Unităţi de procesare

Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune,

Sulfiţi (E220, E221, E222, E223, E224, E226, E227, E228)

Fructe si legume deshidratate Siropuri de fructe

Pasta de tomate, bulion

Legume si fructe conservate in oţet, ulei sau saramura (exclusiv măsline si ardei graşi în saramură)

Muştar (exclusiv muştar de dijon)

Conserve de fructe (paste de fructe, marmelade, jeleuri, gemuri)

Unităţi de procesare

Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Depozitul de destinaţie(*)

O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară

de origine şi pentru fiecare furnizor

Vinuri

Unităţi de procesare

Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Benzoaţi (E210, E211, E212, E213)

Băuturi răcoritoare, sucuri de fructe Siropuri de fructe

Pasta de tomate, bulion

Legume conservate in oţet saramura sau ulei (exclusiv de măsline) Conserve fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade)

Unităţi de procesare

Semestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Depozitul de destinaţie(*)

O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară

de origine şi pentru fiecare furnizor

Aspartam (E951)

Băuturi răcoritoare Sosuri

Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe)

Mustar

Unităţi de procesare

Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

10.

Zaharina (E954) şi sarurile sale de Na, Ca

Băuturi răcoritoare Sosuri

Muştar

Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade)

Unităţi de procesare

Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Acesulfam

Băuturi răcoritoare Sosuri

Unităţi de procesare

Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

291

Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe)

Muştar

292

Notă

(*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală.

Precizări tehnice

a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 722 şi 722 bis din 3 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

293

E. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. crt.

Produsele controlate

Locul de prelevare

Frecvenţa recoltării probelor

Legume şi fructe

Depozite de legume şi fructe / supermarket/ hipermarket,

magazine specializate

Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din

producţia internă (1)

Legume, plante, rădăcini şi tuberculi alimentari

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie(*)

Unităţi de comerţ cu amănuntul

-supermarket/ hipermarket, magazine specializate

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (1)

Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Fructe comestibile; coajă de agrume şi de pepene galben

Cafea, ceai şi condimente, cu excepţia maté-ului

Cereale

Produse de panificaţie; malţ; amidoane şi fecule; gluten; inulină

Seminţe şi fructe oleaginoase; sâmburi, seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje

Uleiuri vegetale stabile, fluide sau solide, brute, epurate sau

rafinate

Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar şi rafinate, dar nepreparate

Margarină, înlocuitor de osânză şi alte grăsimi alimentare preparate

Zahăr din sfeclă şi din trestie, în stare solidă

Alte tipuri de zahăr; siropuri; înlocuitori de miere, chiar şi amestecaţi cu miere naturală; zahăr şi melasă caramelizate

Boabe de cacao întregi şi zdrobite, brute sau măcinate

Preparate din legume, zarzavaturi, fructe şi alte plante sau părţi din

plante

Must de struguri parţial fermentaţi, chiar dacă fermentaţia este

oprită prin alt procedeu decât cu ajutorul alcoolului

Vin din struguri proaspeţi; must de struguri proaspeţi oprit din

fermentaţie (inclusiv mistelă

Bere din malt

Glucoză şi siropul de glucoză

Lactoză şi siropul de lactoză

Albumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe proteine din zer, care conţin în greutate mai mult de 80 % de proteine din zer, calculate pe materie uscată), albuminaţi şi alţi derivaţi ai

albuminei

Porumb zaharat, nefiert sau fiert în apă sau abur, congelat

Porumb zaharat, conservat provizoriu (de exemplu prin gazare cu gaz bioxid de sulf, în saramură, în apă sulfurată sau în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa), dar impropriu

consumului în această stare

Margarină

Dulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepţia extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare de 10

%, fără adaos de alte materii

Ciocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacao

Paste alimentare, fie fierte sau umplute, spaghete, macaroane, tăiţei, lasagna, gnochi, ravioli, cannelloni, cu excepţia pastelor

alimentare umplute

Produse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire (corn flakes, de exemplu); cereale (altele decât porumb) boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate (cu excepţia făinii şi

grişului)

Produse de panificaţie, de patiserie sau de biscuiţi, cu sau fără adaos de cacao; hostii, capsule goale de modele utilizate pentru medicamente, pâini preambalate, foi de paste uscate din făină,

amidon sau feculă şi produse similare

Porumb zaharat (Zea mays var. saccharata) preparat sau conservat

în oţet sau acid acetic

Ape, inclusiv ape minerale şi ape gazoase, cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice, cu excepţia sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009, care nu conţin produsele de la nr. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute din produsele de la nr. 0401

la 0404

Preparate pe bază de cafea

Preparate pe bază de ceai sau maté

Inlocuitori prăjiţi de cafea, cu excepţia cicorii prăjite

294

Drojdii de panificaţie, uscate sau nu

Ciuperci de cultură

Comercializare la locul de

producţie

Semestrial pentru fiecare producător din

fiecare judeţ

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

Unităţi de comerţ cu amănuntul (supermarket/ hipermarket, magazine specializate)

Trimestrial maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă

Ciuperci proaspete sau refrigerate, altele decât ciupercile de cultură( (NC 0709 51, 0709 59)

Posturi de inspecţie la frontieră Depozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi

procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru

produsele provenite din producţia internă

Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi), altele decât ciupercile de cultură (NC 0710 80 69)

Posturi de inspecţie la frontieră

Depozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din

fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite

din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii consumului în această stare, altele decât ciupercile de cultură (NC 0711 90 60, 0711 59

00)

Posturi de inspecţie la frontieră

Depozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din

fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite

din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi

procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru

produsele provenite din producţia internă

Ciuperci uscate, fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite zdrobite sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod, altele decât ciupercile de cultură (NC 0712 30 00)

Posturi de inspecţie la frontieră

Depozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din

fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

Trimestrial de la maximum 3 probe din

fiecare judeţ, pentru produsele provenite

295

din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi

procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru

produsele provenite din producţia internă

Ciuperci, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2001 90 50)

Posturi de inspecţie la frontieră

Depozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din

fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite

din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi

procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru

produsele provenite din producţia internă

Ciuperci, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2003 10 80)

Posturi de inspecţie la frontieră

Depozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din

fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

Trimestrial de la maximum 3 probe din

fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi

procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru

produsele provenite din producţia internă

296

Notă

(*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţie numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul;

(1) nivelurile maxime admise sunt prevăzute în: prevederile Ordinul ministrului sănătăţii publice, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere după un accident nuclear sau în caz de urgentă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 41 din 19 ianuarie 2007; în prevederile Regulamentului Consiliului nr. 733/2008/CE privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 201/1 din 30 iulie 2008, în prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1609/2000/CE de stabilire a unei liste de produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului Consiliului nr. 737/1990/CEE privind condiţiile de import pentru produsele agricole provenite din ţări terţe în urma accidentului survenit la centrala nucleară de la Cernobîl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 185/27 din 25 iulie 2000 şi în prevederile

Regulamentului Comisiei nr. 1635/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 737/90/CEE privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 306/3 din 7 noiembrie 2006;

Precizări tehnice

a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

b) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor de siguranţa alimentelor/standarde, mărci şi calitatea alimentelor precum şi inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

F. DETERMINAREA TRATĂRII CU RADIAŢII IONIZANTE

297

A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. Crt.

Produs controlat

Locul de prelevare

Frecvenţa recoltării probelor

Condimente

Posturi de inspecţie la frontieră Depozitele de destinaţie (*)

La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Plante aromatice

Posturi de inspecţie la frontieră

Depozitele de destinaţie (*)

La primul import /transport al fiecărui furnizor, din

fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de

origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ingrediente vegetale uscate

Posturi de inspecţie la frontieră

La primul import /transport al fiecărui furnizor, din

Depozitele de destinaţie (*)

fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie

O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de

origine, la produsele care nu reprezintă primul import

298

Notă

(*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţe numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

Precizări tehnice

a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei, ministrului agriculturii alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002, pentru aprobarea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 281 din 25 aprilie 2002 şi Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 870/2006 privind aprobarea Listei cu alimentele şi ingredientele alimentare şi dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiatii ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piata, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 632 din 21 iulie 2006;

d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

G. DETERMINAREA PREZENŢEI ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI

Produs controlat

Locul de prelevare

Frecvenţa de prelevare

Ulei de floarea-soarelui, încadrat la codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19

90 10, originar sau expediat din

Ucraina

Posturi de inspecţie la frontieră

Fiecare transport de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina

Precizări tehnice

a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

b) Analizele se efectuează în laboratorul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor Bucureşti;

c) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) Nr. 1151/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea- soarelui originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral și de abrogare a Deciziei 2008/433/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 313/36 din 28 noiembrie 2009, nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii acestuia ca hrană pentru animale sau în alimente;

299

H. DETERMINAREA DE MELAMINĂ DIN PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA

Nr. crt.

Produs controlat

Locul de prelevare

Frecvenţa de prelevare

Bicarbonat de amoniu destinat produselor alimentare

Puncte de inspecţie la frontieră

Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate

din China

Depozite alimentare

Supermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru

produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie

O dată pe trimestru pentru fiecare unitate

Produse alimentare care conţin lapte, produse din lapte

Puncte de inspecţie la frontieră

Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate

din China

Depozitele alimentar

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru

Supermarket/ hipermarket

produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie

O dată pe semestru pentru fiecare unitate

Soia

Puncte de inspecţie la frontieră

Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate

din China

Depozitele alimentar

Supermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru

produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie

O dată pe semestru pentru fiecare unitate

Produse pe bază de soia

Puncte de inspecţie la frontieră

Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate

din China

Depozitele alimentar

Supermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru

produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie

O dată pe semestru pentru fiecare unitate

300

Precizări tehnice

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) Nr. 1135/2009 al Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de anumite produse originare sau expediate din China și de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 311/3 din 26 noiembrie 2009;

I. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC

1. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din soia

Nr. Crt.

Unitatea

Modalitate de supraveghere şi control

Prin inspectie

Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator

Frecvenţa

Frecvenţa recoltării probelor

Depozite de soia (intermediari)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine, declarat a fi liber de OMG şi o

dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

Fabrici de nutreţuri combinate

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime provenite din import pe bază de soia, declarate a fi libere de organisme

modificate genetic

Unităţi de fabricare a uleiului din soia

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) provenite din import din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

Unităţi de procesare soia, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (fabrici de procesare carne care utilizează produse din soia, fabrici de produse zaharoase,

biscuiţi)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime provenite din import declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare judeţ

Unităţi de comercializare a soiei/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din soia

O dată pe an pentru fiecare unitate *

Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unităţilor de comercializare, de la maximum 5 unităţi declarate a fi

libere de OMG /trimestru din fiecare judet

301

2. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din porumb

Nr. crt.

Unitatea

Modalitate control

Prin inspecţie

Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator

Frecvenţa

Frecvenţa recoltării probelor

Depozite de porumb (intermediari)

La produsele provenite din primul import pentru

fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit*

O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de OMG

Unităţi de nutreţuri combinate

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime pe bază de porumb declarate a fi libere de organisme modificate

genetic

Unităţi de ulei din germeni de porumb

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate

genetic

Unităţi de procesare porumb, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (mori, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi, fulgi de

porumb)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *

Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximumum 5 unităţi /trimestru din

fiecare judeţ

Unităţi de comercializare a porumbului/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din porumb

O dată pe an pentru fiecare unitate *

Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unitatilor de comercializare, declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximumum 5

unităţi/trimestru din fiecare judeţ

302

3. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din rapiţă

Nr. Crt.

Unitatea

Modalitate de control

Prin inspectie

Frecvenţa

Depozite de rapiţă (intermediari)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru

fiecare depozit*

Unităţi de nutreţuri combinate

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru

fiecare fabrică *

Unităţi de fabricare ulei de rapiţă

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru

fiecare fabrică *

4. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din orez

Unitatea

Modalitate de supraveghere şi control - prin inspecţie

Frecvenţa

Puncte de inspecţie la frontieră

La toate importurile de produse originare din SUA, conform Deciziei Comisiei Europene nr. 601/2006/CE, cu amendamentele ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 244 din 7 septembrie 2006**.

La toate importurile de produse originare din China, conform Deciziei Comisiei Europene nr. 289/2008/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 96 din 9 aprilie 2008**.

Notă

* Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii

** Controlul se efectuează conform procedurii transmise către toate Posturile de Inspecţie la Frontieră.

Precizări tehnice

a) Analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat genetic se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală – Unitatea de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic iar Laboratoarele de Biologie Moleculară ale Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Arad, Braşov, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Iaşi, Satu Mare, Sălaj, Suceava şi Tulcea vor efectua, alături de Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală, analizele probelor de soia pentru identificarea organismelor modificate genetic;

b) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv ai municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor de standarde, mărci şi calitatea alimentelor şi compartimentelor de furaje şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru siguranţa Alimentelor pentru aprobarea Liniilor directoare privind prelevarea de probe şi analiza organismelor modificate genetic, a organismelor modificate genetic ca produse precum şi a produselor care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic şi ale Ghidului privind inspecţia şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic;

303

c) Acţiunile de inspecţie şi prelevare de probe (dacă este cazul), la primul import de produse din fiecare ţară de origine se realizează după primirea notificărilor din Punctele de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimala

304

supuse supravegherii şi controlului pentru siguranta alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

d) În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

NORME METODOLOGICE din 20 ianuarie 2010

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?