ANEXĂ din 28 iunie 2007

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

ANEXĂ din 28 iunie 2007 · MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICEMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI · MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007

Text integral — ANEXĂ din 28 iunie 2007 Open official source

la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.1.141/. 386/2007privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4)

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ

1.1. DEFINIŢIE

Specialitatea de Alergologie şi Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a boli- lor şi sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare şi imunodeficienţe.

Alergologia se ocupă cu depistarea şi diagnosticarea, profilaxia şi tratamentul (medicamentos şi/sau imunoterapie), asistenţa medicală şi recuperarea pacienţilor cu boli alergice (afecţiuni de hiper- sensibilitate iniţiate prin mecanisme imunologice).

Imunologia clinică se ocupă cu disfuncţiile sistemului imunitar, precum şi cu aspectele imuno- logice ale afecţiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistenţa de imunologie clinică se reali- zează de obicei în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare, şi include, după caz, tratamente imuno- logice pentru pacienţii cu boli şi sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale şi neradioterapeutice.

1.2. DURATA: 5 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare uni- versitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind de- dicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, fă- cută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1. Etapa iniţială de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, pre- zentarea la spital şi clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni)

1.3.2. Etapa de stagii (vezi anexa finală)

 Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităţilor generale în specialitate,

stagii de medicină internă şi specialităţi medicale, pediatrie, medicina muncii

- Alergologie şi imunologie clinică (iniţiere în specialitate) - 6 luni

- Medicină internă - 9 luni

- Gastroenterologie - 3 luni

- Terapie intensivă - 1 lună

- Pediatrie generală (3 luni) şi neonatologie (1 lună) - 4 luni

- Medicina muncii - 1 lună

 Ultimii 3 ani: imunologie laborator, discipline complementare şi desăvârşire în specialitate

- Imunologie fundamentală (curs şi laborator) - 3 luni

- Bioetică - 2 săpt.

- Dermatologie - 2½ luni

- Pneumologie - 2 luni

- O.R.L. - 1 lună

- Oftalmologie - 1 lună

- Boli infecţioase - 2 luni

- Reumatologie - 6 luni

- Alergologie şi imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1. ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ

1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore)

1. Epidemiologia bolilor alergice

2. Genetica bolilor alergice

3. Factorii de risc ai bolilor alergice

4. Atopia; evoluţia naturală a bolilor atopice şi alergice

5. Inflamaţia alergică; celule, mediatori, molecule de adeziune implicate în alergie

6. Alergia ca boală sistemică

7. Anticorpii IgE

8. Receptorii pentru IgE

9. Alergenele - nomenclatură, clasificare

10. Alergenele - structură, proprietăţi fizico-chimice, biologice

11. Sursele alergenelor

12. Factorii care influenţează alergenicitatea

13. Reactivitatea încrucişată a alergenelor / cross-reactivitatea

14. Identificarea şi cuantificarea alergenelor

15. Polenurile ca aeroalergene

16. Acarienii ca aeroalergene

17. Mucegaiurile ca aeroalergene

18. Epiteliile de animale şi gândacii de bucătărie ca aeroalergene

19. Alergene din veninuri şi salivă de insecte

20. Trofalergene şi alţi agenţi de hipersensibilitate din alimente

21. Alergene de contact

22. Alergene medicamentoase

23. Alergene ocupaţionale

24. Extracte alergenice pentru diagnostic şi terapie

25. Nomenclatura bolilor alergice (istoric, actualităţi)

26. Metode de diagnostic in vivo în alergologie

27. Metode de diagnostic in vitro în alergologie

28. Rinite alergice intermitente şi persistente

29. Rinosinuzite alergice

30. Polipoza nazală

31. Astmul alergic la adult

32. Astmul alergic la copil

33. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici, sportivi etc)

34. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină / antiinflamatoare nesteroidiene

35. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiţi

36. Astmul de efort

37. Astmul alergic ocupaţional

38. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent

39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică

40. Sindromul Churg-Strauss

41. Sindromul Löffler

42. Pneumonia eozinofilică acută şi cronică

43. Sindromul eozinofilie-mialgie şi sindromul hipereozinofilic idiopatic

44. Eozinofiliile

45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci)

46. Fibroza chistică

47. Dischinezia ciliară primară

48. Boala pulmonară obstructivă cronică

49. Sarcoidoza

50. Sindromul de tuse cronică

51. Conjunctivite alergice intermitente şi persistente

52. Keratoconjunctivita vernală

53. Keratoconjunctivita atopică

54. Conjunctivita giganto-papilară

55. Blefaroconjunctivita alergică de contact

56. Keratoconjunctivita sicca

57. Urticaria acută

58. Urticaria cronică, urticaria cronică autoimună

59. Vasculite urticariene

60. Urticaria pigmentară

61. Mastocitoza sistemică

62. Boala serului şi sindroame de tip boala serului

63. Eritemul polimorf

64. Eritemul nodos

65. Urticaria dermografică

66. Urticaria tardivă la presiune

67. Urticaria solară şi fotosensibilitatea din lupus şi porfirii

68. Urticaria la frig şi patologia prin crioproteine serice

69. Crioglobulinemii

70. Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică şi de contact)

71. Sindroame urticariene rare

72. Urticaria din boli autoimune sistemice

73. Urticaria din parazitoze

74. Angioedemul ereditar prin deficit de C1-INH

75. Angioedemul nonhistaminergic dobândit, fără urticarie

76. Angioedemul histaminergic dobândit, fără urticarie

77. Eczema atopică, sindromul dermatită/eczemă atopică

78. Dermatite / eczeme - nomenclatură, clasificare, diagnostic diferenţial

79. Dermatita de contact alergică şi iritativă

80. Dermatita de contact alergică la metale

81. Dermatita de contact alergică la adezivi, răşini şi aditivi din cauciuc

82. Dermatita de contact alergică la medicamente

83. Dermatita de contact alergică indusă de plante

84. Alergocosmetologie

85. Dermatita de contact alergică ocupaţională

86. Dermatita de contact fotoalergică şi fototoxică

87. Reacţii adverse medicamentoase - noţiuni de farmacovigilenţă

88. Alergii medicamentoase mediate IgE

89. Alergii medicamentoase non-IgE-mediate

90. Reacţii adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate

91. Particularităţi ale reacţiilor adverse medicamentoase la nivel cutanat

92. Particularităţi ale reacţiilor adverse medicamentoase la nivel pulmonar

93. Alergia alimentară IgE- mediată şi non-IgE- mediată

94. Sindromul de alergie orală

95. Boli gastrointestinale eozinofilice

96. Boala celiacă şi sindromul Heiner

97. Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari

98. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice

99. Alergia la alimente modificate genetic

100. Anafilaxia alergică mediată IgE

101. Anafilaxia alergică non-IgE-mediată

102. Anafilaxia nonalergică

103. Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică

104. Reacţii de hipersensibilitate la înţepături de insecte (venin)

105. Reacţii de hipersensibilitate la muşcături de insecte

106. Alergia la latex

107. Alergia la lichid seminal

108. Reacţii de hipersensibilitate la anestezice şi miorelaxante

109. Reacţii de hipersensibilitate la plasmă şi substituenţi plasmatici

110. Reacţii de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice

111. Reacţii de hipersensibilitate la substanţe de contrast iodate

112. Reacţii de hipersensibilitate la antihipertensive

113. Reacţii de hipersensibilitate la agenţi fibrinolitici, anticoagulante şi hemostatice

114. Reacţii de hipersensibilitate asociate dializei

115. Reacţii de hipersensibilitate la antibiotice

116. Reacţii de hipersensibilitate la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric

117. Reacţii de hipersensibilitate la antidiabetice

118. Diete la pacientul alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate

119. Profilaxia bolilor alergice şi atopice

120. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene

121. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil

122. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual sau nazal

123. Imunoterapia anti-IgE

124. Bazele farmacologice ale acţiunii medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare

125. Profilul de siguranţă al medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare

126. Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare

127. Tratamentul urgenţelor alergologice

128. Antihistaminicele H1 de uz sistemic în alergologie

129. Antihistaminicele H1 de uz topic în alergologie

130. Antihistaminicele H2 şi cele cu acţiune pe receptorii H3 şi H4 în alergologie

131. Antileucotrienele

132. Glucocorticosteroizii inhalatori

133. Glucocorticosteroizii intranazali

134. Dermatocorticoizii

135. Antidegranulantele mastocitare

136. Bronhodilatatoarele

137. Dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor

138. Dispozitive de administrare intranazală a medicamentelor

139. Epidemiologia imunodeficienţelor

140. Imunodeficienţele primare prin deficit imun umoral sau limfocitar B

141. Imunodeficienţele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T

142. Imunodeficienţele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T şi B

143. Imunodeficienţele primare cu hiper-IgE

144. Imunodeficienţele primare prin deficite ale funcţiei celulelor fagocitare

145. Imunodeficienţele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement

146. Imunodeficienţe secundare malnutriţiei şi de cauză iatrogenă

147. Imunodeficienţe secundare unor boli infecţioase şi maligne

148. Sindromul de imunodeficienţă dobândită - imunopatologie

149. Sindromul de imunodeficienţă dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie

150. Afecţiunile autoimune de organ şi sistemice - imunopatologie, diagnostic, imunoterapie

151. Tiroidita autoimună, boala Graves

152. Autoimunitatea endocrină şi sindroamele poliendocrine autoimune

153. Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun

154. Uveite cu mecanism autoimun şi mediate celular

155. Miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton

156. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré şi alte afecţiuni demielinizante

157. Boala Crohn şi colita ulceroasă

158. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite cu mecanism imun, sindromul Dressler

159. Hepatita autoimună

160. Ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă - imunopatologie, imunomodulare

161. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune

162. Sindromul Goodpasture

163. Hemopatii autoimune

164. Lupusul eritematos sistemic

165. Artrita reumatoidă

166. Spondilartropatii

167. Sindromul Sjögren

168. Polimiozita şi dermatiomiozita

169. Scleroza sistemică

170. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv

171. Vasculite sistemice - clasificare imunopatologică şi caracteristici clinico-morfologice

172. Granulomatoza Wegener

173. Poliangeita microscopică

174. Poliarterita nodoasă

175. Purpura Henoch-Schönlein

176. Vasculita crioglobulinemică

177. Transplantarea, tipuri de grefe

178. Recunoaşterea aloantigenelor

179. Imunocompatibilitatea

180. Mecanisme imunologice ale rejetului grefelor

181. Tipuri de rejet de grefă

182. Teste de histocompatibilitate

183. Teste de citotoxicitate

184. Mecanismele imunomodulării

185. Glucocorticosteroizii sistemici

186. Inhibitori de calcineurină

187. Sirolimus/rapamicina şi micofenolatul mofetil

188. Imunosupresive citotoxice

189. Anticorpi monoclonali şi policlonali în imunoterapie

190. Terapia genică, antisens şi cu celule stem (principii)

191. Markeri imunologici tumorali şi imunopatologia cancerului

192. Gamapatii monoclonale - imunopatologie, imunodiagnostic, principii de terapie

193. Imunoterapia în cancer (principii)

194. Perturbări imunologice ale sistemului reproductiv

195. Interrelaţii psiho-neuro-endocrino-imunologice

196. Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare

197. Citokine, inibitori ai secreţiei citokinelor în imunoterapie

198. Receptori de citokine şi antagonişti lor în imunoterapie

199. Imunizarea activă şi pasivă (principii)

200. Metode imunosupresive (plasmafereză, imunoadsorbţie, citofereză)

1.4.1.2. Baremul activităţilor practice

în clinică de alergologie şi imunologie clinică şi laborator de imunologie

- principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

- demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)

1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1000

2. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 1000

3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1000

4. Teste cutanate alergologice patch: 1000

5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 500

6. Teste gravitaţionale şi volumetrice de determinare a expunerii la polenuri: 2

7. Teste morfologice de identificare a polenurilor şi plantelor polenizatoare: 100

8. Teste morfologice de identificare a acarienilor: 20

9. Teste morfologice de identificare a mucegaiurilor: 50

10. Teste imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 5

11. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 500

12. Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie): 500

13. Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator: 500

14. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 20

15. Teste de provocare alimentară: 100

16. Teste de provocare medicamentoasă: 500

17. Teste de provocare cu agenţi fizici: 500

18. Teste de provocare la efort: 100

19. Teste la alergene ocupaţionale: 100

20. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 200

21. Utilizarea trusei de urgenţă în alergologie: 200

22. Determinarea IgE totale serice prin metode imunocromatografice: 100

23. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 500

24. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative: 100

25. Determinarea IgE specifice serice prin metode cantitative: 50

26. Determinare anticorpi IgG serici antigen-specifici: 10

27. Determinarea componentelor sistemului complement: 500

28. Determinarea C1-INH: 100

29. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare umorale: 200

30. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare celulare: 200

31. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare ale celulelor fagocitare: 200

32. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţele dobândite: 300

33. Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficienţelor: 50

34. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300

35. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 100

36. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300

37. Teste imunologice de screening pentru transplantare: 50

38. Teste imunologice de avansate pentru transplantare: 5

39. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 300

40. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 300

41. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 300

42. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 200

43. Electroforeza proteinelor serice şi imunoelectroforeza: 100

44. Deteminări de subseturilor celule imune: 50

45. Deteminări de mediatori celulari, markeri serici de inflamaţie: 100

46. Determinarea de mediatori umorali în produse biologice (altele decât serul) la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 10

47. Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1000

48. Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1000

49. Exudate faringiene şi nazale, analiza sputei: 500

50. Uroculturi la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 500

51. Coproculturi, examene coproparazitologice: 500

52. Teste imunologice ale sistemului reproductiv: 100

53. Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1000

54. Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 100

55. Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 200

1.4.2. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (160 ore)

1. Bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar

2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică

3. Pneumoniile

4. Abcesul pulmonar

5. Fibrozele pulmonare

6. Cancerul bronhopulmonar

7. Sindromul de compresie mediastinală

8. Pleureziile

9. Valvulopatii

10. Endocardite infecţioase

11. Tulburările de ritm şi de conducere

12. Pericarditele

13. Miocarditele şi cardiomiopatiile

14. Boala cardiacă ischemică

15. Sincopa

16. Şocul cardiogen

17. Bolile arterelor periferice

18. Bolile venelor

19. Edemul pulmonar acut cardiogen şi necardiogen

20. Cordul pulmonar cronic

21. Insuficienţa cardiacă congestivă

22. Tromboembolismul pulmonar

23. Hipertensiunea arterială

24. Glomerulonefritele

25. Sindromul nefrotic

26. Nefropatii interstiţiale

27. Insuficienţa renală acută

28. Insuficienţa renală cronică

29. Transplantul renal şi hemodializa

30. Sindroame de malabsorbţie

31. Anemiile

32. Leucemiile acute

33. Sindroamele mielodisplazice

34. Sindroamele mieloproliferative cronice

35. Sindroamele limfoproliferative cronice

36. Gamapatii monoclonale

37. Sindroamele hemoragipare

38. Sindroamele trombotice

39. Diabetul zaharat

40. Hemocromatoza

1.4.2.2. Baremul activităţilor practice

- principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

- demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)

1. Interpretări ECG: 200

2. Examene radiologice: 200

3. Explorări funcţionale respiratorii: 90

4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 100

5. Examinări ultrasonografice (interpretare): 50

6. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 10

7. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 200

8. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice: 200

9. Puncţii venoase la adult: 20

1.4.3. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Boala de reflux gastroesofagian

2. Gastritele acute şi cronice

3. Ulcerul gastric şi duodenal

4. Tumorile benigne şi maligne ale tractului gastrointestinal

5. Sindromul de malabsorbţie

6. Enteropatia glutenică

7. Parazitozele intestinale

8. Boala Crohn

9. Rectocolita hemoragică

10. Intestinul iritabil

11. Pancreatitele acute şi cronice

12. Sindromul icteric

13. Colecistitele şi litiaza biliară

14. Hepatitele cronice postvirale

15. Hepatita autoimună

16. Hepatite medicamentoase şi autoimune

17. Patologia hepatică indusă de alcool

18. Cirozele hepatice

19. Tumorile benigne şi maligne ale ficatului şi căilor biliare, chistul hidatic hepatic

20. Afecţiuni hepatice cu determinare genetică

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice (interpretare)

1. Examene radiologice ale tubului digestiv: 60

2. Endoscopii digestive: 30

3. Ecografii abdominale: 30

4. Paracenteza: 30

5. Puncţie biopsie hepatică: 10

6. Investigaţii funcţionale în gastroenterologie: 30

1.4.4. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ

1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Resuscitarea cardiopulmonară

2. Tehnici de menţinere a permeabilităţii căilor aerifere: intubaţia traheală, traheotomia

3. Oxigenoterapia

4. Tehnicile de suport ventilator

5. Defibrilarea electrică şi cardioversia

6. Echilibrul acido-bazic, tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic

7. Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu reacţii sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă şi exacerbările severe ale astmului

8. Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu angioedem cu localizare de gravitate

9. Anestezia la bolnavii astmatici

10. Anestezia la pacienţii cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate la medicamente

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

1. Intubaţia orotraheală şi nazotraheală - asistare / efectuare (inclusiv pe manechin): 10.

2. Resuscitarea cardiopulmonară - asistare / efectuare (inclusiv pe manechin): 10

3. Defibrilare, cardioversie - asistare / efectuare: 5

4. Instalarea de linii venoase periferice/centrale - asistare şi efectuare: 10

5. Cricotirotomie, cateterizare transtraheala, minitraheostomie percutană: tehnică, asistare, în condiţii de necesitate.

6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 10

1.4.5. STAGIUL DE PEDIATRIE

1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (70 ore)

1. Alimentaţia sugarului şi copilului mic

2. Alimentaţia copilului sănătos şi alergic

3. Vaccinările în neonatologie şi pediatrie

4. Boala hemolitică neonatală

5. Infecţiile tractului respirator superior

6. Wheezing-ul recurent şi astmul la copil

7. Alergii alimentare la copil, intoleranţa la lactoză şi la gluten

8. Sindroamele de malabsorbţie la copil

9. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil

10. Hepatitele în pediatrie

11. Sindroamele de hipertensiune portală

12. Parazitozele intestinale la copil

13. Infecţiile tractului urinar la copil

14. Anemiile hemolitice ş sindroamele hemoragipare la copil

15. Leucemiile şi limfoamele la copil

16. Hematuriile şi proteinuriile copilului

17. Glomerulonefritele şi sindroamele nefrotice în pediatrie

18. Reumatismul articular acut

19. Artritele cronice juvenile

20. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki

21. Vasculite imune în pediatrie

22. Imunodeficienţele primare

23. Imunodeficienţele dobândite în pediatrie

24. Urticaria si angioedemul la copil

25. Dermatita atopică şi tipuri de prurigo în practica pediatrică

26. Urgenţele pediatrice majore

1.4.5.2. Baremul activităţilor practice

- principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

- demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)

1. Puncţii venoase la copil: 10

2. Manevre de resuscitare a funcţiilor vitale: 20

3. Electrocardiograme: 20

4. Examene radiologice: 20

5. Explorări funcţionale respiratorii la copii: 50

6. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50

7. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice la copil: 50

8. Recomandări de preparate de lapte utilizate in alimentaţie: 20

1.4.6. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII

1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Agenţi etiologici în bolile profesionale

2. Boli profesionale ale aparatului respirator

3. Boli dermatologice profesionale

4. Noţiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserţie şi reorientare profesională, noţiuni de legislaţie naţională şi europeană în medicina muncii.

1.4.6.2. Baremul activităţilor practice

1. Anamneze de boală profesională: 20

2. Asistarea şi/sau efectuarea testelor de provocare cu agenţi profesionali: 5

1.4.7. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ

1.4.7.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar

1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie

2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.

B. Mecanismele imunologice

1. Imunitatea înnăscută şi dobândită

2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia

3. Antigenele - structură, epitopi, procesare şi prezentare

4. Imunogenetica

5. Imunitatea mediată prin celulele T

a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele acce- sorii în transducţia semnalului

b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T

c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante

6. Imunitatea mediată prin celule B

a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului

b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor

c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral

d) Procese biologice iniţiale de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA,

opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă

e) Imunoglobuline - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.

f) Reacţii imune mediate

g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.

7. Alte mecanisme imunologice, care implică

a) Celulele "natural killer".

b) Celulele killer activate de limfokine.

c) Bazofile activate.

8. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pen- tru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii re- ceptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

C. Modularea răspunsului imun.

1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.

2. Inflamaţia şi modularea ei.

a) Mediatori - preformaţi si neoformaţi.

b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).

c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.

d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori.

D. Imunitatea mucoaselor.

1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.

2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".

E. Imunologia transplantului.

1. Mecanismele de rejet

2. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă

F. Imunologia tumorală

1. Antigenele tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate

2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale

3. Mecanismele imunosupravegherii

G. Mecanisme imunoreglatoare

1. Mecanismele de toleranţă

2. Reţele idiotipic.

3. Apoptoza

1.4.7.2. Baremul activităţilor practice

- principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

- demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)

1. Tehnici înţelegerea principiilor şi metodologiei acestor tehnici, în mod particular dacă ele sunt legate de

măsurarea nivelului imunoglobulinelor, claselor sau subclaselor de imunoglobuline, anticorpi specifici,

fenotipările limfocitare, răspunsul celular la mitogeni, antigene sau

celule alogenice, complexele imune,

examinarea proteinelor crioprecipitate, activităţile complementului seric total şi componentelor complementului şi tiparea histocompatibilităţii.

a) Serologic

ELISA, RIA, RAST, FEIA,

eliberarea de histamină din bazofile sensibilizate, imunodifuzie radială,

nefelometrie, imunoblot,

cromatografie în fază lichidă de înaltă performanţă, imunoelectroforeza,

CIE CRIE

b) Celular

citometrie în flux,

evaluarea chemotaxiei, fagocitozei, citolizei,

evaluarea proliferării limfocitare, producţiei de imunoglobuline.

c) Imunofluorescenţa şi histochimia imună.

d) Molecular

Northern, Southern, Western blot, PCR

hibridizarea in situ.

e) Hibridoame şi anticorpi monoclonali.

2. Caracteristicile efectuării testelor

principii de sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă.

1.4.8. MODUL DE BIOETICĂ

1.4.8.1. Tematica curs (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie etc)

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţămîntul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Liberertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.4.8.2. Tematica seminariilor (20 ore)

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete

- 2 ore

1.4.9. STAGIUL DE DERMATOLOGIE

1.4.9.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Infecţii cutanate virale, bacteriene, fungice, epizoonoze

2. Prurigouri

3. Eczeme / dermatite

4. Urticaria, vasculite urticariene

5. Mastocitoze

6. Dermatoze buloase

7. Psoriazisul

8. Eritrodermii

9. Purpure

10. Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)

11. Manifestări cutanate în imunodeficienţe

12. Reacţii adverse postmedicamentoase cutaneo-mucoase

13. Eritem polimorf

14. Eritem nodos

15. Limfoame şi pseudolimfoame cutanate

16. Boala Kaposi

17. Lichen plan şi eruptii lichenoide

18. Dermatoze prin agenţi fizici

19. Manifestari cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat)

20. Medicaţia antiinflamatorie şi imunomodulatorie în patologia cutanată

1.4.9.2. Baremul activităţilor practice

- principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

- demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)

1. Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatitelor prin hipersensibilizare: 40

2. Tehnica imunofluorescenţei în dermatologie: 5

3. Citodiagnosticul Tzanck: 5

4. Examenul micologic în dermatologie: 10

5. Efectuarea biopsiei cutanate: 5

1.4.10. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE

1.4.10.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Structura şi funcţia sistemului respirator

2. Bolile căilor aerifere

3. Tumori toracice

4. Infecţii respiratorii non-TB

5. Tuberculoza

6. Bolile vasculare pulmonare

7. Boli pulmonare interstiţiale difuze

8. Boli pulmonare iatrogene

9. Bolile pleurei

10. Insuficienţa respiratorie

11. Anomalii pulmonare genetice şi de dezvoltare

12. Sindroame de apnee

13. Sindromul de tuse cronică

14. Manifestări pulmonare în imunodeficienţe

1.4.10.2. Baremul activităţilor practice

- principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

- demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)

1. Peak-flow-metrie: 100

2. Spirometrie: 100

3. Pletismografie: 20

4. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 20

5. Evaluarea gazelor sanguine: 20

6. Teste de provocare bronşică (nespecifică, specifică): 20

7. Sputa indusă: 10

8. Lavajul bronho-alveolar: 10

9. Toracocenteza: 10

1.4.11. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE

1.4.11.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Rinitele acute şi cronice

2. Rinosinuzitele acute şi cronice

3. Tumori benigne şi maligne rinosinusale

4. Patologia inflamatorie şi infecţioasă faringiană

5. Patologia inflamatorie a glandelor salivare

6. Laringitele acute si cronice

7. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană

8. Adenopatia cervicală

9. Otitele medii acute şi cronice

10. Farmacoterapia locală în ORL

1.4.11.2. Baremul activităţilor practice

- principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

1. Rinoscopie şi rinomanometrie: 20

2. Bucofaringoscopie: 20

3. Otoscopie: 10

4. Examene radiologie şi CT în ORL: 20

5. Examenul de laborator al secreţiei nazale şi evaluarea funcţiei ciliare: 10

1.4.12. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE

1.4.12.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal

2. Conjunctivitele

3. Keratitele

4. Patologia inflamatorie a sclerei

5. Patologia inflamatorie a uveei

6. Cataractele

7. Glaucoamele

8. Ochiul roşu şi dureros

9. Bolile de sistem cu complicaţii oculare

10. Farmacoterapia locală oculară

1.4.12.2. Baremul activităţilor practice

- principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

1. Examenul polului anterior al ochiului: 20

2. Examenul pleopelor şi conjunctivei: 20

3. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 20

1.4.13. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE

1.4.13.1. Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

1. Infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare

2. Infecţii cutanate şi ale sistemului limfatic

3. Gastroenterite şi enterocolite

4. Infecţii virale, bacteriene, fungice şi parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase

5. Diareea infecţioasă

6. Hepatite virale

7. Infecţii ale tractului urinar

8. Infecţia cu HIV, infecţii la pacienţi cu imunosupresie

9. Particularităţi ale tratamentului antiinfecţios la pacienţii cu afecţiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie

1.4.13.2. Baremul activităţilor practice

- principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

1. Recoltarea produse patologice (spută, secreţii etc): 20

2. Hemocultura: 5

3. Urocultura, coprocultură: 20

4. Examen coproparazitologic: 10

5. Exudat faringian, examen de spută: 10

6. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni şi parazitari: 20

1.4.14. STAGIUL DE REUMATOLOGIE

1.4.14.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Poliartrita reumatoida a adultului

2. Artrita juvenila idiopatica si boala Still

3. Spondiloartropatiile seronegative

4. Lupusul eritematos sistemic

5. Sclerodermia sistemică

6. Fenomenul Raynaud

7. Miopatiile inflamatoare

8. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate

9. Fasciita enzinoficilică difuză şi sindromul mialgie-eozinofilie

10. Sindromul Sjögren

11. Vasculitele sistemice

12. Boala (sindromul) Behçet

13. Reumatismul articular acut

14. Boala artrozică periferică

15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale

16. Forme de reumatism abarticular

17. Guta şi alte atrite microcristaline

18. Artrita psoriazică

19. Artritele infecţioase şi reactive

20. Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv

21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale

22. Osteoporoza şi osteonecroza aseptică

23. Manifestări reumatologice din boli endocrine

24. Tratamentul inflamator şi imunomodulator în bolile reumatice

1.4.14.2. Baremul activităţilor practice (interpretare)

1. Teste biologice de inflamaţie şi de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 200

2. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 200

3. Examene radiologice în reumatologie: 120

4. Scintigrafii osoase: 20

5. Osteodensitometrii: 20

6. Interpretarea biopsiei sinoviale şi a lichidului sinovial: 20

ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ 5 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

(ordinea stagiilor pentru primii 2 ani şi următorii 3 ani este cea preferată de recomandările UEMS 2003)

(I.1)

6 luni

(I.2)

9 luni

(I.3)

3 luni

(I.4)

1 lună

(I.5)

4 luni

(I.6)

1 lună

(I.7)

3 luni

(I.8)

2 săpt.

(I.9)

2½ luni

(I.10)

2 luni

(I.11)

1 lună

(I.12)

1 lună

(I.13)

2 luni

(I.14)

6 luni

(I.15)

18 luni

 ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ

 MEDICINĂ INTERNĂ

 GASTROENTEROLOGIE

 TERAPIE INTENSIVĂ

 PEDIATRIE (3 luni) ŞI NEONATOLOGIE (1 lună)

 MEDICINA MUNCII

 IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ

 BIOETICĂ

 DERMATOLOGIE

 PNEUMOLOGIE

 O.R.L.

 OFTALMOLOGIE

 BOLI INFECTIOASE

 REUMATOLOGIE

 ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ

ANUL

III

ANUL

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

I.14

I.15

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

ANATOMIE PATOLOGICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ

Art. 1: Definiţie

Şcoala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialişti în sectorul profesional al diagnosticului anatomo – cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activităţi: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, şi cu ocazia examinarii macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente şi puncţiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafină (al biopsiilor obţinute de la endoscopii, prin puncţie – biopsie, al secţiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheaţă (sau al secţiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic şi eventual ultrastructural.

Art. 2: Responsabilitatea pregătirii de specialitate

Specializarea în Anatomie Patologică se desfăşoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultăţile de Medicină, recunoscute de Ministerul Sănătăţii Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferenţiar) universitar în Anatomie Patologică (activităţile teoretice şi practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică şi în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experienţă îndelungată (activităţile practice). Alegerea locului de desfăşurare a Rezidenţiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidenţiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfăşurare poate fi alt centru bine utilat din ţară sau străinătate.

Art. 3: Durata pregătirii în specialitate

Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durată de pregatire de 5 ani şi după promovarea unui examen final, scris şi practic. Pe perioada celor 5 ani de rezidenţiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregatire adecvată, teoretică şi practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito - histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică şi de Biologie moleculară.

Art. 4: Caietele de stagiul ale rezidenţilor

Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activităţile teoretice şi practice

şi vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.

Ele vor conţine elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activităţi

■ Necropsii: executare, diagnostic anatomo -patologic:……… 200

■ Diagnostice pe piese de biopsie: ………………………….. 8000

■ Diagnostice citopatologice………………………………… 8000

■ Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee)……….. 200

Art. 5: Examenul final de Specialitate

Se organizează într-un singur loc pentru rezidenţii unei singure generaţii, prin rotaţie în centrele care asigură pregatirea rezidenţilor, cu o Comisie propusă şi aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr -o tematică comunicată din timp (minim şase luni înainte de examen), o probă practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie şi susţinerea diagnosticului anatomo -patologic) şi două probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.

Art. 6: Structura cursurilor teoretice şi a activităţii practice: conform practicilor din UE, apreciem activităţile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în aşa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

A. Aria cunoştinţelor generale: va asigura cunoştinţe solide şi moderne de genetică, biologie moleculară, patologie moleculară, precum şi cunoştinţe de statistică medicală.

Sectoare

Genetică medicală Biologie moleculară Patologie moleculară Statistică medicală Bioetică

B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoştinţe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheaţă, coloraţii uzuale şi speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescenţă, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo - şi citopatologic va avea la bază cunoştinţe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoştinţe teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoştinţe aprofundate de patologia specială a diferitelor aparate şi sisteme.

Sectoare

Citologie şi histologie: tehnici şi criterii de diagnostic Necropsie: tehnici şi criterii de diagnostic

Citopatologie şi histopatologie: tehnici şi criterii de diagnostic

Tehnici speciale: coloraţii speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenţa, microscopie electronică etc.

Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidenţiat; Patologie specială: prin rotaţie, în următorii patru ani

C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să deţină cunoştinţe clinice din diferite specialităţi pentru a fi capabil de corelaţii anatomo -clinice precum şi cunoştinţe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialităţi conexe.

Sectoare

Patologie clinică şi corelaţii anatomo -clinice Medicină Legală

Oncologie Neuropatologie

Art. 7: Repartizarea pe ani a activităţilor teoretice şi practice

ANUL I

Număr de ore

Activităţi teoretice: 200 de ore

Genetică medicală

Biologie moleculară

Patologie moleculară

Statistică medicală

Bioetică

Histologie şi citologie

Patologie generală

Activităţi practice: peste 1000 de ore

Tehnici de necropsie

3 luni

Tehnici de histo - şi citopatologie

2 luni

Tehnici de citogenetică

2 luni

Tehnici de imunohistochimie

4 luni

Lucrări practice de bioetică,

2 sapt.

Tehnici de microscopie electronică opţional

1 lună

Diagnosticul histopatologic al ţesuturilor şi organelor

Studiu individual

ANUL II

Activităţi teoretice: 200 de ore

Imunologie

Patologia ap.respirator

Patologia cardiovasculară

Patologia tubului digestiv

Patologie hepatică şi pancreatică

Activităţi practice: peste 1000 de ore

Necropsii

Stagiul de morfopatologie cardiovasculară

4 luni

Stagiul de morfopatologie respiratorie

4 luni

Stagiul de morfopatologie hepato -digestivă

4 luni

Diagnostice citopatologice

Participare la şedinţe anatomo -clinice

Studiu individual

ANUL III

Activităţi teoretice: 200 de ore

Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid

Nefropatologie

Uropatologie şi patologia ap.genital masc

Patologia ap.genital feminin

Patologia ap. endocrin

Activităţi practice: peste 1000 ore

Necropsii

Stagiul de hemato - şi imunopatologie

3 luni

Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină

4 luni

Patologia ap.genital feminin

4 luni

Patologia ap. endocrin

1½ lună

Diagnostice în examen extemporaneu

Participare la şedinţe anatomo -clinice

Studiu individual

ANUL IV

Activităţi teoretice: 200 de ore

Patologie pediatrică şi fetopatologie

Dermatopatologie

Patologia osteoarticulară

Patologia tumorală a ţesuturilor moi

Patologie oftalmologică

Activităţi practice: peste 1000 de ore

Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică

5 luni

Stagiul de dermatopatologie

4 ½ luni

Stagiul de oftalmopatologie

1 lună

Stagiul de patologie osteoarticulară

2 luni

Diagnostice cito - şi histopatologice cu accent pe patologiile învăţate

Diagnostice în examen extemporaneu

Participare la şedinţe anatomo –clinice

Studiu individual

ANUL V

Activităţi teoretice: 200 de ore

Medicină Legală

Patologie oncologică

Patologie ORL

Patologie orală

Patologia sistemului nervos

Activităţi practice: peste 1000 de ore

Necropsii

Stagiul de medicină legală

3 luni

Stagiul în patologie oncologică

6 luni

Stagiul în neuropatologie

3 luni

Studiu individual

Stagiile de anul I – se desfăşoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică şi se finalizează cu un examen teoretic şi practic. La sfârşitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris şi oral/practic.

1.1 STRUCTURA STAGIILOR

1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni)

Anul I (obligatoriu în acelaşi serviciu, înalt specializat)

1.1.2 Patologia generală legată de tehnici de macroscopie şi microscopie se vor desfăşura pe o perioadă de şase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni

1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni

1.1.4 Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni

1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt

1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt

Anul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotaţie)

1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 6 luni

1.3 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni

1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni

1.5 Dermatopatologie 4 1/2 luni

1.6 Patologia ap. endocrin 1 1/2 luni

1.7 Patologie osteoarticulară 2 luni

1.8 Neuropatologie 3 lună

1.9 Patologie pediatrică (şi necropsii pediatrice) 3 luni

1.10 Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni

1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună

1.12 Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni

1.13 Medicină legală 3 luni

1.14 Patologie oncologică 3 luni

1.15 Patologie oftalmologică 1 luni

1.16 Patologie O.R.L. 2 luni

STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

Tematica lecţiilor conferinţă

Patologie generală (Anul I)

PATOLOGIA CELULARĂ

Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacţii celulare de adaptare ale creşterii şi diferenţierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenţi. Hialinoza. Calcificarea patologică.

INFLAMAŢIA ACUTĂ ŞI CRONICĂ

Generalităţi despre procesul inflamator.

Inflamaţia acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamaţiei exudative. Inflamaţia seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilităţi de evoluţie ale inflamaţiei acute. Abcesul şi flegmonul, septicemiile şi septico-pioemiile.

Inflamaţia cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamaţia cronică nespecifică.

Inflamaţia granulomatoasă. Generalităţi şi clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacţia granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.

PROCESUL DE VINDECARE

Aspecte ale creşterii celulare (regenerarea). Repararea prin ţesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.

IMUNOPATOLOGIA

Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjőgren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficienţă imună primare şi secundare. Amiloidoza.

BOLI GENETICE

Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2.

MODIFICĂRI HEMODINAMICE

Modificări morfologice în edem, hiperemie şi congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară şi sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic şi embolia gazoasă. Ischemia acută şi cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în şoc.

NEOPLAZIA

Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne şi maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea şi stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.

MORFOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ŢESUTURILOR MOI

Bolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părţi moi.

MORFOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE

Infecţii piogene bacteriene gram-pozitive; infecţii virale eruptive ale copilului şi adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecţii oportuniste şi asociate cu SIDA. Parazitoze.

Patologie specială

PATOLOGIA VASCULARĂ

Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecţia de aortă.

Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.

Patologia intervenţiilor terapeutice în boli vasculare.

PATOLOGIA CARDIACĂ

Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut şi cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite.

Patologia pericardului: lichide patologice pericardice. Angiocardiopatii congenitale. Insuficienţa cardiacă.

PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR

Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite.

Sindromul de detresă respiratorie la adult şi copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare.

Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.

Pneumonia la bolnavii imunocompromişi.

Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.

Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.

Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare. Citologia aparatului respirator şi a epansamentelor.

PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV

Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.

Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute şi cronice. Ulcerul gastro-duodenal.

Tumorile benigne şi maligne.

Patologia intestinului subţire şi colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. Tumori benigne şi maligne.

Patologia apendicelui: apendicite acute şi cronice; tumori.

PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ŞI PANCREASULUI EXOCRIN

Patologia ficatului: Icterul şi colestaza. Hepatitele infecţioase virale acute şi cronice. Infecţii bacteriene, parazitare şi helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos şi de toxice: afecţiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficienţa de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne şi maligne.

Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută şi cronică. Colecistita acută şi cronică.

Carcinomul veziculei biliare şi a căilor biliare extra-hepatice.

Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute şi cronice. Tumorile benigne şi maligne.

PATOLOGIA APARATULUI URINAR

Anomalii congenitale.

Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante şi în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză

postinfecţioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă şi proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.

Nefropatii tubulo-interstiţiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstiţială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstiţială indusă de medicamente şi toxine.

Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă şi malignă; stenoza arterei renale.

Obstrucţia tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.

Morfopatologia vezicii urinare şi a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamaţii, tumori benigne şi maligne.

PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFOID

Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii şi boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.

Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame şi leucemii ale limfocitului B, limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK, limfomul Hodgkin.

Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.

Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN

Malformaţii, orhiepididimite acute şi cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară şi tumorile prostatei.

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Metode morfologice de investigaţie. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne şi maligne. Patologia salpingelui: inflamaţii acute şi cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamaţii, ovarul polichistic, pseudotumori şi tumori. Patologia sarcinii: inflamaţiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestaţional.

PATOLOGIA GLANDEI MAMARE

Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreţie şi puncţie aspirativ. Inflamaţii. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă şi sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne şi maligne. Ginecomastia.

PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN

Patologia glandei hipofize: adenoame.

Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute şi cronice, guşa difuză netoxică simplă, guşa multinodulară, tumori benigne şi maligne. Citologia prin puncţie aspiraţie a tiroidei.

Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar şi secundar.

Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficienţa de 21-hidroxilază, insuficienţa adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficienţa cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.

Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.

Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom.

DERMATOPATOLOGIA

Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne şi maligne ale pielii.

Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne şi maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.

PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC

Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficienţe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul şi osteomalacia. Fractura. Infecţii: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.

PATOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC

Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncţiunii neuromusculare: miastenia gravis.

PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ŞI CENTRAL

Polineuropatii infecţionase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice.

Tumori ale nervilor periferici.

Malformaţii. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural şi subdural. Boli cerebro- vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală şi hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecţii: meningite acute bacteriene şi virale. Infecţii supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare şi secundare.

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂŢII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

A. Efectuarea necropsiei: 200

B. Diagnostic histopatologic: 8000

1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000

2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100

3. Prelucrare tehnică (secţionare la microtomn şi criotom): 80

4. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): 100

5. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale si imunohistochimie): 300

6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300

7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă şi anexe: 1500

8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500

9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300

10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450

11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100

12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 800

13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă şi articulară: 150

14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100

15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000

16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800

17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100

18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500

19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100

20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100

21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200

22. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900

C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000

1. Frotiuri cervicovaginale: 6000

2. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 1000

3 Frotiuri puncţie cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000

MODULUL DE BIOETICĂ

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic - pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic - pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient

3. Relaţia medic - pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

TEMATICA

PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ

I. PROBA SCRISĂ

1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie şi congestie, hemoragie, hemostaza şi tromboza, embolism, infarct, soc)

2. Inflamaţia – generalităţi

3. Inflamaţia acută

4. Inflamaţia cronică granulomatoasă

5. Procese de vindecare: regenerarea şi repararea conjunctivă

6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficienţă comună I şi II. Amiloidoza.

7. Patologia de transplant şi SIDA

8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie şi metaplzie)

9. Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism ( protidic, glucidic, lipidic, pigmenţi, substanţe minerale)

10. Agresiuni celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza.

11. Boli genetice : Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2.

12. Neoplazii : generalităţi (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale şi sistemice).

13. Tumori de parţi moi: (tumori fibrohistiocitare, tumori ale ţesutului adipos, ale ţesutului muscular neted şi striat, tumori vasculare)

14. Patologie netumorală osoasă.

15. Patologie tumorală osoasă.

16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom malign)

17. Malformaţii congenitale cardiace

18. Cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.

19. Valvulopatii

20. Reumatismul cardiac acut şi cronic.

21. Endocardite.

22. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite.

23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice

24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.

25. Vasculite.

26. Patologia venelor

27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite.

28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

29. Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare.

30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.

31. Pneumonia la bolnavii imunocompromişi.

32. Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.

33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.

34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare

35. Patologia tumorală şi netumorală a cavităţii bucale, glandelor salivare şi faringelui

36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.

37. Gastrite acute şi cronice.

38. Ulcerul gastro-duodenal. 39 Patologie tumorală gastrică.

40. Anomalii congenitale intestinului subţire şi colonului.

41. Patologie inflamatorie intestin subţire şi colon ( Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare.

42. Patologie tumorală intestin subţire şi colon.

43. Hepatite acute şi cronice

44. Ciroze hepatice

45. Patologie tumorală hepatică.

46. Patologia colecistului şi căilor biliare extrahepatice.

47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută şi cronică. Tumori benigne şi maligne.

48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar

49. Nefropatii glomerulare

50. Nefropatii tubulo-interstiţiale

51. Patologia tumorală renală.

52. Patologia vezicii urinare şi a căilor urinare.

53. Leucemii acute şi cronice

54. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice.

55. Limfoame şi leucemii ale limfocitului B

56. Limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK

57. Limfomul Hodgkin.

58. Patologia mediastinului.

59. Malformaţii ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute şi cronice.

60. Patologia tumorală a testiculului.

61. Patologia tumorală a prostatei.

62. Dezvoltarea embriologică şi histologia aparatului genital feminin

63. Malformaţiile aparatului genital feminin

64. Patologia vulvei şi vaginului

65. Patologia netumorală şi tumorală a cervixului uterin

66. Boala inflamatorie pelvină: inflamaţia gonococică, infecţii puerperale, tuberculoza

67. Hiperplaziile endometrului

68. Tumorile corpului uterin

69. Patologia salpingelui şi a ligamentului larg

70. Tumorile ovarului

71. Boala trofoblastică gestaţională

72. Examenul macroscopic şi histologia placentei normale

73. Anomalii placentare, inflamaţii şi tumori

74. Citologia cervico-vaginală

75 Patologia netumorală a glandei mamare

76. Tumori mamare benigne şi maligne

77. Patologie tiroidiană netumorală

78. Patologie tiroidiană tumorală

79. Patologia glandei CSR.

80. Patologia MSR.

81. atologia pancreasului endocrin: modificari morfologice in diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom

82 Malformaţiile SNC

83. Bolile vasculare ale SNC

84. Inflamaţiile SNC şi meningelui

85. Tumorile SNC şi meningelui

86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic

87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic

88. Legislaţia română privind Anatomia Patologică

89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, coloraţii

II. PRIMA PROBA PRACTICĂ

Executarea unei necropsii.

III. A DOUA PROBA PRACTICĂ

Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale şi cinci preparate tumorale)

ANATOMIE PATOLOGICĂ

5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI - CONFERINŢĂ

STRUCTURA STAGIILOR

Anul I

1.16.1 Etapa de angajare ( 2 săptămâni)

Anatomie patologică generală, principii şi tehnici

1.16.2 Patologie generală, tehnici de macro- şi microscopie 6 luni

1.16.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni

1.16.4 Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni

1.16.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt

1.16.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt

Anul II

1.17 Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni

1.18 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 6 luni

Anul III

1.19 Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni

1.20 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni

1.21 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 3 luni

1.22 Patologie ORL 2 luni

Anul IV

1.23 Oftalmopatologie 1 lună

1.24 Dermatopatologie 4 ½ luni

1.25 Patologia ap. endocrin 1 ½ lună

1.26 Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni

1.27 Stagiul de medicină legală 3 luni

Anul V

1.28 Patologia ap. genital feminin 6 luni

1.29 Stagiul în patologie oncologică 3 luni

1.30 Stagiul în neuropatologie 3 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

Structura modulelor şi stagiilor de specialitate

DEFINITIE: Anestezia şi terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice şi tehnice specifice, pe de o parte condiţiile necesare pentru desfăşurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii şi a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea şi tratamentul disfuncţiilor/leziunilor de organ.

DURATA: 5 ani

PREGATIRE TEORETICĂ

200 de ore /an

Pregătirea rezidenţilor se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.

Pregătirea teoretică se face prin cursuri şi seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.

Tematica modulelor

1. Baze fundamentale ale anesteziei.

2. Anestezie generală. (tehnici)

3. Anestezie locoregională. (tehnici)

4. Funcţia respiratorie şi anestezia.

5. Funcţia cardiovasculară şi anestezia.

6. Sistemul nervos şi anestezia.

7. Tulburările metabolice şi anestezia.

8. Funcţia renală şi anestezia.

9. Hemostaza şi transfuzie.

10. Anestezie în chirurgia generală.

11. Anestezie în ORL, oftalmologie şi stomatologie.

12. Anestezie în obstetrică.

13. Anestezie pediatrică.

14. Terapie intensivă pediatrică şi obstetricală.

15. Medicina de urgenţă şi toxicologie.

16. Terapie intensivă în traumatologie.

17. Terapie intensivă cardiovasculară.

18. Terapie intensivă respiratorie.

19. Terapie intensivă neurologică.

20. Terapie intensivă metabolică şi nutriţie.

21. Terapie intensivă digestivă.

22. Terapie intensivă şi patologia infecţioasă.

23. Terapie intensivă renală.

24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică şi transplant.

25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.

26. Evaluarea şi etica.

27. Organizare, drepturi şi responsabilităţi.

PREGĂTIRE PRACTICĂ

Stagii

Anestezie 3 ani (36 luni)

 12 luni (200 ore curs)

 3 luni (50 ore curs)

 2 luni (40 ore curs)

 2 ½ luni (50 ore curs)

 2 luni (40 ore curs)

 2 Sapt (20 ore curs)

Anestezie în chirurgia generală Anestezie chirurgie ortopedică Anestezie chirurgie urologică Anestezie în obstetrică-ginecologie Anestezie în chirurgie cardiaca Anestezie în chirurgia vasculară Anestezie în chirurgie toracică Anestezie în neurochirurgie Anestezie ORL ,oftalmologie şi stomatologie

Anestezie în chirurgie ambulatorie Anestezie pediatrică

Terapia durerii Bioetică

30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere

Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare

Terapie intensivă polivalentă

- Chirurgicală

- Medicală (diabet, intoxicaţii acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie)

* Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică

 18 luni

(150 ore)

Terapie intensivă traumatologică

 3 luni (50 ore)

Unitate primiri urgenţe

 3 luni (50 ore)

Specialiştii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.

Cardiologie şi boli vasculare

Neurologie

Endocrinologie şi boli metabolice

Oncologie

Gastroenterologie şi hepatologie

Pediatrie

Hematologie

Pneumologie

Medicină internă

Chirurgie

Nefrologie

Aceştia vor efectua stagiile de terapie intensivă şi modulele 14-27

CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

Tematica modulelor – lecţiilor conferinţă MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI

(fiziologie, farmacologie şi fizică aplicată)

Fiziologie

- somnul şi anestezia

- termoreglarea

- joncţiunea neuromusculară

- sistemul nervos autonom

Farmacologie

- noţiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacţiuni)

- mecanismul de acţiune al anestezicelor

- substanţe

 anestezice intravenoase

 sedative, hipnotice, psihotrope

 cu acţiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante )

 anestezicele volatile şi gazoase

- mecanismul de acţiune al anestezicelor inhalatorii

- absorbţia şi distribuţia anestezicelor inhalatorii

- efectele circulatorii şi respiratorii ale anestezicelor inhalatorii

- metabolismul şi toxicitatea anestezicelor inhalatorii

- farmacologia protoxidului de azot

- anestezicele volatile halogenate

 substanţe cu acţiune relaxantă

Durere-analgezie

- farmacologia curarelor non-deporalizante

- farmacologia curarelor deporalizante

- antagonişti

- monitorizarea funcţiei neuromusculare

- droguri şi boli care interferă cu acţiunea substanţelor relaxante musculare

Fizica

 Fiziopatologia durerii

 Opiacee

 Alte analgetice

 Anestezice locale

Mecanismul de acţiune al anestezicelor locale Farmacologia comparată a anestezicelor locale Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională Agenţi alfa agonişti utilizaţi în anestezia regională

 Fizica gazelor şi vaporilor aplicată la anestezia prin inhalaţie

I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici )

Evaluarea preoperatorie

- Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicaţii medico-legale)

- Implicaţiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).

- Implicaţiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.

- Evaluarea riscului operator şi anestezic.

- Riscul alergic.

- Premedicaţia (scop, substanţe, căi de administrare, indicaţii).

Probleme generale

- Intubaţia traheală ( tehnica, complicaţii)

- Aparatul de anestezie (maşina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)

- Respiratoare utilizate în anestezie

- Abordul venos în anestezie

- Tehnici de anestezie intravenoasă (inducţie, menţinere, trezire, combinaţie de substanţe anestezice, modalităţi de administrare: bolus, discontinuu, continuu)

- Tehnici de anestezie inhalatorie (inducţie, menţinere, trezire, substanţe anestezice)

- Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei

- Terapie lichidiană perioperatorie

- Supravegherea şi monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei

 monitorizarea de rutină

 monitorizarea profunzimii anesteziei

 monitorizarea concentraţiei gazelor şi vaporilor anestezici

 monitorizarea ventilaţiei

 monitorizare cardio-vasculară

 monitorizarea funcţiei renale

 monitorizarea temperaturii

 monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliţi, glicemie, osmolaritate, coagulare)

- Securitatea electrică în sala de operaţie

- Fişa de anestezie

- Informatizarea în anestezie

- Incidentele şi accidentele anesteziei generale

- Hipotermia: prevenire, consecinţe, metode de reîncălzire

Perioada postanestezică imediată

- Salonul de trezire / postoperator (organizare)

- Monitorizare

- Complicaţii

- Aspecte medico-legale

- Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)

MODULUL 3.

TEHNICI DE ANALGEZIE /ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ

Tehnici de anestezie locoregională (indicaţii, material utilizat, substanţe folosite, complicaţii )

 Noţiuni de anatomie

- sistem nervos periferic

- coloana vertebrală

 Anestezia locală prin infiltraţie şi anestezia de contact

 Anestezia regională intravenoasă

 Blocajele de nervi periferici

 Blocajul de nervi intercostali şi blocul intrapleural

 Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)

 Complicaţiile locale, regionale şi sistemice ale tehnicilor de anestezie regională

 Anestezia regională la copil (indicaţii, tehnici, incidente şi accidente specifice)

Terapia durerii

 Evaluarea durerii acute postoperatorii

 Terapia durerii acute postoperatorii

 Terapia durerii cronice

MODULUL 4.

FUNCŢIA RESPIRATORIE ŞI ANESTEZIA

Anatomia şi fiziologia aparatului respirator

Testele funcţionale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică şi alte explorări paraclinice.

Fiziopatologie

- hipoxia

- hiperoxia normobară

- hipocapnia –hipercapnia

- efectele respiratorii ale intubaţiei traheale, ale anesteziei generale şi regionale şi ale actului chirurgical

Patologia respiratorie

- insuficienţa respiratorie acută

- ALI (injuria pulmonară acută)

- ARDS (pulmon de şoc)

- insuficienţa respiratorie cronică

- boala astmatică – status astmaticus

- arsurile de căi aeriene şi inhalarea de fum

- pneumonia chimică prin aspiraţie de conţinut gastric

- infecţiile bronhopulmonare

- obstrucţia căilor aeriene superioare

- embolia pulmonară

- epanşamentele pleurale

Terapie respiratorie

- menţinerea libertăţii căilor aeriene (intubaţia traheală, traheotomia, intubaţia traheală prelungită, vs. traheotomia )

- oxigenoterapia normobară şi hiperbară

- terapia respiratorie adjuvantă

- tehnici de suport ventilator mecanic (indicaţii, aparatură, tehnici convenţionale, tehnici non convenţionale, moduri de ventilaţie)

- tehnici de “înţărcare”

- oxigenarea extracorporală şi eliminarea extracorporală de CO2

Anestezia la bolnavi cu suferinţe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilaţie postoperatorie)

- anestezia la astmatic

- anestezia la obez

- anestezia la bolnavul cu insuficienţă respiratorie cronică

Anestezia în chirurgia toracică

- anestezia pentru toracoscopie

- anestezia în chirurgia esofagului

MODULUL 5. FUNCŢIA CARDIOVASCULARĂ ŞI ANESTEZIA

Anatomia şi fiziologia sistemului cardio-vascular

- circulaţia coronariană

Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac şi determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)

Fiziopatologie

- efectele anesteziei şi operaţiei asupra sistemului cardio-vascular normal (substanţele anestezice, anestezia şi operaţia, ventilaţia artificială)

- recunoaşterea, evaluarea şi tratamentul de urgenţă al hipertensiunii arteriale

Farmacologie cardiovasculară

 Drogurile cu acţiune inotropă şi drogurile vasoactive

 Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice

Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară

şi

stenoza mitrală,

 Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie

 Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm şi conducere

 Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea regurgitarea şi stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)

 Anestezia la bolnavi cu insuficienţă cardiacă

 Anestezia la bolnav hipertensiv

 Anestezia la bolnav în şoc

Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)

Anestezia în chirurgia cardiacă

 Anestezia pentru înlocuiri valvulare

 Anestezia pentru pontaje coronariene

 Anestezia pentru cateterism cardiac şi angioplastie

 Anestezia pentru pericardite

Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)

 Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară şi /sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)

Tehnici speciale

 Circulaţie extracoporeală

 Hipotensiune controlată

 Suport circulator mecanic (balon de contra pulsaţie, sisteme de asistare ventriculară)

MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ŞI ANESTEZIA

Anatomie şi fiziologie nervoasă

 Organizarea anatomo - funcţională a sistemului nervos central

 Circulaţia cerebrală

 Metabolismul cerebral

Metode de diagnostic în neurologie

 Examenul clinic neurologic

 Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potenţiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)

Fiziopatologie

 Edemul cerebral

 Stările de comă

 Moartea cerebrală (aspecte medicale şi legale)

 Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene şi circulaţiei cerebrale

Monitorizarea funcţiei sistemului nervos central Anestezia şi terapia intensivă a donatorului de organe Anestezia în neurochirurgie

 Chirurgia intracraniană supratentorială

 Chirurgia fosei posterioare

 Chirurgia anevrismelor cerebrale

 Chirurgia coloanei vertebrale

Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ŞI ANESTEZIA

Fiziologia şi fiziopatologia termoreglării

 hipotermia indusă şi accidentală

 hipertermia malignă

 şocul caloric

Echilibrul hidroelectrolitic şi acido-bazic normal şi patologic Anestezia la bolnavul diabetic

 Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice şi normocetozice, hipoglicemia)

Anestezia în chirurgia tiroidiană Anestezia în chirurgia paratiroidiană Anestezia în chirurgia suprarenalei

 Feocromocitomul

Anestezia în chirurgia hipofizei

 Tulburările funcţiei hipofizare

MODULUL 8. FUNCŢIA RENALĂ ŞI ANESTEZIA

Anatomia şi fiziologia rinichiului

Fiziopatologia insuficienţei renale acute şi cronice

 Utilizarea diverselor droguri în insuficienţa renală

 Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)

Anestezia la bolnavul cu insuficienţă renală cronică Anestezia şi terapia intensivă în transplantul renal Anestezia şi terapia intensivă în chirurgia urologică

MODULUL 9. HEMOSTAZA ŞI TRANSFUZIE

Hemostaza

 Coagularea şi fibrinoliza fiziologică

 Tulburările congenitale de hemostază

 Coagularea intravasculară diseminată

 Prevenirea trombozelor

Transfuzia

 Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)

 Sângele integral (recoltare, conservare )

 Fracţiunile de sânge (metode de preparare, indicaţii )

 Transfuzia de sânge şi fracţiuni

 Transfuzia masivă

 Complicaţiile transfuziilor de sânge şi fracţiuni

 Metode farmacologice de reducere a sângerării şi transfuziei

 Metode de transfuzie autologă

Anestezia la bolnavi cu suferinţe hematologice (anemia şi policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii şi trombopatii, hemofilie şi alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)

MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subţire, colon, rect)

 Complicaţii postoperatorii, incluzând fistule, infecţia plăgii, evisceraţia

 Ocluzia intestinală

 Anestezia pentru endoscopia digestivă

 Anestezia pentru chirurgia laparoscopică

 Anestezie pentru explorări în afara blocului operator

 Anestezie pentru radiologie intervenţională

Anestezia în chirurgia hepato-biliară

 Metabolizarea hepatică a drogurilor şi substanţelor anestezice

 Anestezia la bolnavi cu suferinţă hepatică

 Anestezia pentru chirurgia căilor biliare

 Anestezia în chirurgia hepatică

 Transplantul hepatic

 Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord )

Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică şi nonprotetică)

Anestezia în chirurgia plastică

 Reimplantări de membre

Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)

Anestezia ambulatorie Anestezia la bătrâni

MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ŞI STOMATOLOGIE

Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER )

 Laringectomie

 Chirurgie cu laser

 Endoscopie

 Chirurgia urechii medii

 Amigdalectomie, adenoidectomie

Anestezia în chirurgia oftalmologică

 Locoregională

 Anestezie pentru globul ocular

 Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom şi strabism

Anestezia în chirurgia maxilo-facială

MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ

Modificările fiziologice din timpul sarcinii

 Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul naşterii

 Căile durerii

Fiziopatologie

 Transferul placentar al drogurilor anestezice

 Efectele substanţelor anestezice asupra mamei şi fătului

 Suferinţa fetală acută şi cronică

 Sarcina cu risc mare

 Eclampsia şi preeclampsia

Analgezia obstetricală Anestezia pentru expulzie Anestezia pentru cezariană

Anestezia în urgenţele obstetricale Anestezia pentru operaţii în timpul sarcinii Reanimarea nou-născutului

MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ

Particularităţile fiziologice ale nou-născutului şi sugarului Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică

Generalităţi referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie

 Evaluare şi pregătire preoperatorie

 Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenţiei chirurgicale

 Anestezie generală (circuite, intubaţie, anestezice)

 Anestezie regională (tehnici, substanţe)

 Abordul venos

 Echilibrul hidroelectrolitic

 Transfuzia în anestezia pediatrică

 Supravegherea copilului în timpul anesteziei

 Incidente şi accidente perianestezice

Anestezie specifică

 Amigdalectomie şi adenoidectomie

 Proceduri diagnostice şi terapeutice în afara blocului operator

 Copilul cu malformaţii congenitale cardiace

 Urgenţele în anestezia pediatrică

- urgenţe chirurgicale

■ omfalocel, laparoschizis

■ hernia diafragmatică

■ atrezia de esofag, ocluzia neonatală

■ invaginaţia intestinală acută

■ stenoza pilorică

■ torsiunea de testicul

■ apendicectomie

- traumatologie

■ arsuri

■ politraumatisme

Analgezie postoperatorie

MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ŞI OBSTETRICALĂ

Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubaţie, ventilaţie)

Patologie pediatrică

■ insuficienţa respiratorie a nou născutului şi copilului

■ adaptarea cardio-respiratorie la viaţa extra-uterină

■ oprirea cardiorespiratorie

■ moartea subită la nou-născut

■ traumatismele copilului

■ deshidratarea acută a nou născutului

■ insuficienţa renală acută a nou-născutului

■ sindromul hemolitic uremic

■ corpi străini în căile aeriene

■ patologia farino-laringiană

■ convulsiile

■ purpura

■ tulburări de hemostază

■ intoxicaţiile acute

Urgenţe obstetricale

■ sarcina toxică

■ hemoragii obstetricale

■ embolia cu lichid amniotic

■ sindromul HELLP

■ mola hidatiformă

■ placenta praevia

■ cardiomiopatia peripartum

MODULUL 15. MEDICINA DE URGENŢĂ ŞI TOXICOLOGIE

Organizarea unui sistem de medicină de urgenţă Probleme medico-legale ale urgenţelor

Organizarea şi principiile de acordare a asistenţei medicale în caz de catastrofă

Tehnici folosite în medicina de urgenţă

 mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra şi extraspitalicesc)

- analgezia şi sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat

 evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficienţă respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului

 resuscitarea cardiorespiratorie (basic şi advanced life support)

 tehnici de resuscitare volemică

 tehnici de abord al căilor aeriene şi de ventilaţie artificială

 tehnici de monitorizare

Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic şi advanced life support) Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meningee Urgenţe hipertensive

Sindroame coronariene acute Convulsii

Durerea şi analgezia în mediu extraspitalicesc

Intoxicaţii

 conduita generală în intoxicaţii

 medicamentoase

- supradozarea medicamentelor şi întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilaţi, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)

 toxicomanii

 produse industriale şi domestice

- substanţe caustice

 gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)

 muşcătura de şarpe

Leziuni datorate temperaturii

a. Hipertermia, şocul termic

b. Hipotermia, degerăturile

Accidente prin agenţi fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)

Răul de altitudine Răul de decompresie Accesul palustru grav

Îngrijirea pielii şi a rănilor Terorismul biologic şi chimic

MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE

 Evaluarea primară şi resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului şi la sosirea în spital)

 Evaluarea secundară şi transferul unui politraumatism

 Imagistica la politraumatizaţi

 Traumatisme craniocerebrale

 Traumatisme medulare

 Traumatisme toracice penetrante şi nepenetrante

 Traumatisme abdominale

 Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul şi extremităţile

 Leziuni prin strivire

 Embolia grasoasă

 Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore )

MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ

Fiziologie

Evaluarea funcţiei cardiace şi a variabilelor hemodinamice

 determinanţii debitului cardiac

 reglarea presiunii arteriale

 principiile transportului şi utilizării oxigenului

 efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie

Tehnici

 principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate

 monitorizarea hemodinamică non-invazivă

 ecocardiografie

 complicaţiile angioplastiei

 monitorizarea hemodinamică invazivă

a. principiile de funcţionare a transductorilor

b. întreţinerea semnalelor, calibrarea, ajustarea

c. tehnici de afişare

d. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare şi monitorizarea presiunilor

Patologie cardiovasculară

 şocul şi complicaţiile sale

 insuficienţa cardiacă post circulaţie extracorporeală

 infarctul miocardic şi complicaţiile sale

 aritmiile şi tulburările de conducere

 indicaţiile pentru diversele tipuri de pace-maker

 disecţia de aortă

 ruptura anevrismului de aortă

 embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism

 edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen

 tamponada cardiacă şi alte afecţiuni percardice acute

 valvulopatii acute şi cronice care pun în pericol viaţa

 afecţiuni vasculare periferice şi aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă

 complicaţiile acute ale cardiomiopatiei şi miocarditei

 hipertensiunea pulmonară şi cordul pulmonar

 bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală

Terapie specifica cardiovasculară

 tratamentul vasoactiv şi inotrop

 terapia trombolitică şi anticoagulantă

 antianginoase

 antiaritmice

 soluţii de umplere volemică

 managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenţii cardiovasculare

 managementul urgenţelor hipertensive

 metode de asistenţă ventriculară

MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE

Fiziologie

Tehnici

 reglarea ventilaţiei

 mecanica ventilatorie

 fiziologia muşchilor respiratori

 schimburile gazoase

 variaţiile capniei

 menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii

a. managementul de urgenţă al căilor respiratorii

b. intubaţia endo-traheală

c. traheostomia, deschisă şi percutană

d. intubaţia prelungită vs. traheostomie

 ventilaţia mecanică

a. ventilaţie mecanică în presiune şi volum

b. presiune pozitivă end-expiratorie

c. indicaţiile ventilaţiei mecanice

d. moduri de ventilaţie

■ ventilaţie intermitent obligatorie

■ presiune continuă pozitivă

■ ventilaţie cu raport inversat

■ ventilaţie cu suport presional

■ ventilaţie cu suport de volum

■ ventilaţie cu presiune negativă

■ ventilaţia pulmonară diferenţială

■ ventilaţia non-invazivă cu control presional

■ ventilaţia pe un plămân

■ ventilaţie cu frecvenţă înaltă

e. barotrauma şi volutrauma

f. criteriile de detubare şi tehnici de sevrare

g. oxigenarea extracorporeală

h. hipercapnia permisivă

i. ventilaţie cu lichid

j. terapie cu surfactant pulmonar

 oxigenoterapia

 oxigenarea hiperbară

 drenajul pleural

 imagistica toraco-pulmonară

 monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spaţiu mort/volum curent, complianţa, rezistenta, capnografie)

Patologie

 insuficienţa respiratorie acută

a. insuficienţa respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută

b. insuficienţa respiratorie hipercapnică

c. insuficienţa respiratorie cronică acutizată

 statusul astmatic

 inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii

 aspiraţia

 complicaţii respiratorii postoperatorii

 traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)

 infecţiile bronhopulmonare, inclusiv bronşiolita

 obstrucţia căilor respiratorii superioare

 fistule bronhopleurale

 polineuropatia bolnavilor critici şi efectele prelungite ale blocanţilor neuromusculari

 chilotoraxul

 hemoragia pulmonară şi hemoptizia

 afecţiuni pleurale

- Empiemul

- Efuziunea pleurală

- Pneumotoraxul

- Hemotoraxul

Terapie

 oxid nitric şi prostaglandine

 bronhodilatatoare

 analeptice respiratorii

 fluidificante bronşice

 kinesiterapia

 aerosoloterapie

 terapia pozitională (decubit ventral, terapia rotaţională)

MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ

Fiziologie

 organizarea anatomo-funcţională a sistemului nervos central

 circulaţia cerebrală

 metabolismul cerebral

Tehnici

 Examenul clinic neurologic

 Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potenţiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc )

 Monitorizarea funcţiei sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)

 Diagnosticul morţii cerebrale

 Diagnosticul şi managementul statusului vegetativ persistent

Patologie

 Edemul cerebral

 Stările de agitaţie acută

 Stările de comă

- Metabolică

- Traumatică

- Infecţioasă

- Leziuni de substanţă cerebrală

- Vasculară-anoxică şi ischemică

- Indusă medicamentos Evaluarea şi prognosticul

 Hidrocefalia - funcţionalitatea şi disfuncţia şuntului

 Statusul epilpetic

 Infecţiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)

 Sângerările intracraniene traumatice şi netraumatice Subarahnoidiană

Intracerebrală Epidurală

Altele (subdurală)

 Traumatisme cerebrale

 Traumatisme medulare

 Leziunea axonală

 Hipotermia accidentală

 Şocul caloric

 Hipertermia malignă

 Complicaţiile neuromusculare ale bolnavului critic

 Afecţiunile neuro-musculare ce determină insuficienţa respiratorie poliradiculonevritele

scleroza laterală amiotrofică miastenia gravis

miopatiile (Duchenne etc.)

 Probleme psihiatrice la bolnavul critic

 Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor şi personalul medical

Terapie

 Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenţii neuro- chirurgicale

 Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene

 Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional şi axial

 Blocarea neuro-musculară: utlizare, monitorizare şi complicaţii

 Sedarea în reanimare

MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ŞI NUTRIŢIE

Fiziologie

 Metabolismul apei şi electroliţilor

 Echilibrul acidobazic

 Reglarea glicemiei

 Necesarul nutriţional

 Termoreglarea

Tehnici

 Monitorizarea hidroelectrolitică şi acidobazică

 Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producţia de dioxid de carbon,

calorimetria indirectă)

Patologie

Terapie

 Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)

 Tulburări acidobazice

 Diabetul zaharat

- coma hiperosmolară cetozică şi non-cetozică

- hipoglicemia

 Disfuncţia tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul “sick euthyroid”)

 Criza şi insuficienţa adrenală (primară şi secundară)

 Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic

 Feocromocitomul

 Insulinomul

 Tulburări metabolice moştenite

 Terapie volemică

 Terapia tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice

 Managementul glicemiei

 Suportul nutriţional

a. Enteral şi parenteral

b. Evaluarea necesarului nutriţional, incluzând calorimetria indirectă

c. Imunonutriţia şi formule speciale

MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ

Fiziologia

Tehnici

Patologie

 Fiziologia tubului digestiv

 Fiziologie hepatică

 Dozarea medicamentelor în insuficienţa hepatică

 Explorarea abdominală în reanimare

 Hemoragiile digestive superioare

 Hemoragiile digestive inferioare

 Insuficienţa hepatică acută fulminantă

 Insuficienţa hepatică cronică şi ciroza hepatică

 Colecistita nelitiazică

 Ocluzia intestinală

 Megacolonul toxic şi sindromul pseudo-obstructiv ( Oligvie)

 Colite acute grave

 Icterul

 Afecţiuni inflamatorii acute intestinale

 Afecţiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric

 Perforaţiile acute ale tractului digestiv

Terapie

 Ruptura de esofag

 Peritonitele postoperatorii

 Pancreatita acută cu şoc

 Fistulele digestive externe postoperatorii

 Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficienţa tubului digestiv)

 Dozarea medicamentelor în insuficienţa hepatică

 Managementul perioperator al pacientului chirurgical

 Profilaxia ulcerului de stress

 Modificatori ai tranzitului intestinal

 Transplantul hepatic

 MARS

MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECŢIOASĂ

Evaluarea febrei la pacienţii din unitatea de terapie intensivă Diagnosticul de infecţie

Diagnosticul de sepsis Clasificarea infecţiilor

Infecţiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital şi în Terapia intensivă Controlul infecţiilor în spital şi în terapie intensivă

Riscul infecţios al personalului medical Mecanismele rezistentei la antibiotice

Patologie

Terapie

 Celulita şi gangrena gazoasă

 Tetanos

 Infecţii fungice

 Mediastinite

 Febra postoperatorie

 Imunodepresia

Infecţiile oportuniste la pacienţii critici Sindromul imunodeficienţei dobândite Bolnavul cu transplant

Bolnavul neoplazic

 Controlul infecţiilor în unităţile speciale de terapie

a. Dezvoltarea rezistenţei la antibiotice

b. Precauţii universale

c. Izolarea

 Antibioprofilaxie în chirurgie

 Antibioterapie de prima intenţie

 Reacţiile adverse ale agenţilor antimicrobieni

 Antibiotice şi antifungice : mecanisme de acţiune, indicaţii la bolnavul critic

 Antivirale

 Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienţilor imunodeprimaţi

MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ

Fiziologie

 Formarea urinii

 Fiziologie renală

 Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic

Tehnici

 Interpretarea electroliţilor urinari

 Evaluarea oliguriei

 Dozarea medicamentelor în insuficienţa renală

Patologie

 Insuficienţa renală acută: prerenală, renală, postrenală

o Etiopatogenia insuficienţei renale acute

o Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei )

o Leziuni anatomopatologice

o Simptomatologia insuficienţei renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).

o Fazele insuficienţei renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcţională)

o Semnificaţia laboratorului în diagnosticul insuficienţei renale acute

o Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienţei renale acute

o Monitorizarea în insuficienţa renală acută

o Particularităţi diagnostice ale formelor patogenice de insuficienţa renală acută: prerenală, renală şi postrenală. Formele clinice ale insuficienţei renale acute.

o Complicaţii, evoluţie şi prognostic

o Tratamentul suportiv şi nutriţia în insuficienţa renală acută

o Antibioticele în insuficienţa renală acută

 Insuficienţa renală cronică

 Rabdomioliza

 Afecţiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)

 Uropatii obstructive, retenţia acută de urină

 Sângerări ale tractului urinar

Terapie

 Principiile terapiei de substituţie renală şi metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea veno- venoasă continuă)

 Metode de epurare extrarenală Hemodializa

■ Bazele fizico-chimice

■ Definiţia rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaţionale ale dializorului, aplicaţii clinice ale difuziunii şi ultrafiltrării

■ Chirurgia dializei. Noţiuni de anatomie, principii şi strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente şi accidente

■ Dializantul – soluţii de dializă. Compoziţia dializantului, preparare, proprietăţi fizice, chimice şi biologice, controlul, probleme de organizare

■ Circuitul extracorporeal – anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacţiunea cu suprafeţele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicaţia anticoagulantă, antiagregantă şi trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal

■ Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă – calităţi, tipuri, transferul substanţelor prin membrane, componentele funcţionale ale dializorului, circulaţia sângelui şi a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanţelor unui dializor

■ Monitorizare şi tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvenţială şi dializa cu bicarbonat

■ Indicaţiile şi contraindicaţiile hemodializei

■ Strategie şi eficienţa hemodializei. Iniţierea hemodializei, strategii în abordul vascular iniţial, investigarea pacienţilor dializaţi

■ Incidentele, accidentele şi complicaţiile hemodializei. Complicaţii acido- bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienţilor dializati, complicaţii infecţioase şi manifestări musculo-cutanate; complicaţii generate de soluţia de dializa, de tehnica dializei, de defecţiuni tehnice; incidente şi accidente determinate de accesul vascular; reacţii la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate

■ Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvenţială: generalităţi, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje şi dezavantaje, perspective

■ Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat

■ Epurarea extrarenală în intoxicaţiile acute

 Dializa peritoneală

■ date generale

■ anatomia funcţională a peritoneului

■ fiziologia peritoneului

■ bazele fizico-chimice şi factorii care influenţează eficienţa dializei peritoneale

■ soluţiile folosite în dializa peritoneală

■ tehnica dializei peritoneale

■ determinarea eficienţei dializei peritoneale

■ indicaţiile şi contraindicaţiile dializei peritoneale

■ complicaţiile dializei peritoneale.

 Plasmafereza

■ bazele teoretice ale plasmaferezei

■ principii de tratament

■ probleme tehnice

■ aplicaţii terapeutice

■ complicaţiile plasmaferezei

■ tehnici noi de plasmafereza

 Hemoperfuzia

MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ŞI ÎN TRANSPLANT

Defecte acute de hemostază

 Trombocitopenia/trombopatia

 Coagularea intravasculară diseminată

 Fibrinoliza acută

 Anomalii congenitale

Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme şi terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice

Tulburări de hemostaza la nou-născut Siclemia

Anticoagularea şi terapia fibrinolitică

 Terapia cu anticoagulante, antiagregante şi terapia fibrinolitică

 Profilaxia tromboembolismului

Anemia în unitatea de terapie intensivă

 Indicaţiile transfuziei

Imunologie şi transplant

 Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menţinerea donatorilor de organe, programele naţionale privind transplantul de organe)

 Imunosupresia

 Transplantul de organe: indicaţii de terapie pre- şi postoperatorie

 Bolile infecţioase legate de transplant

Principiile terapiei cu produşi de sange

 Transfuzia de masă eritrocitară

 Transfuzia de plasmă proaspătă congelată

 Transfuzia de masă trombocitară

 Transfuzia de crioprecipitat

 Concentrate de factori specifici ai coagulării

 Albumina, fracţiuni ai proteinelor plasmatice

 Substituenţi ai hemoglobinei

 Agenţi farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)

 Eritropoetina

MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC

 Răspunsul neuroendocrin, metabolic şi inflamator la agresiune

- Fenomenologia sindromului de stress

- Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenţia de apă şi sare, modificări metabolice, procesul de reparaţie tisulară, imuno-modularea)

- Răspunsul celular la agresiune

 Structura şi funcţionarea sistemului imunitar

- mecanisme locale

- mecanisme sistemice

■ răspunsul imun inflamator (elemente celulare şi elemente umorale)

■ imunitatea specifică (elemente umorale şi elemente celulare )

 Modificări imunologice la bolnavul critic

 Fiziopatologia generala a stărilor de şoc

 Şocul hipovolemic (cauze, mecanisme,tratament)

 Şocul traumatic (fiziopatologie, tratament)

 Şocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)

 Şocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)

 Infecţie, sepsis, şoc septic

 Tratamentul şocului septic

 Soluţii înlocuitoare de volum sanguin

 Droguri cu acţiune cardiotonică şi vasoactivă utilizate în stările de şoc

 Sindromul de disfuncţii organice multiple

- cauze (factori declanşatori)

- mediatori

- efecte la nivelul sistemelor de organe

 Tratamentul SDOM

MODULUL 26. EVALUARE ŞI ETICĂ

Indici de prognostic, scoruri de severitate şi scoruri de intervenţie terapeutică Metodologia evaluării practicilor de îngrijire şi cercetare clinică şi epidemiologică în ATI Evaluarea calităţii

Utilizarea statisticii medicale

Etica

1. Consimţământ

2. Înrolarea în studii

3. Decizia de întrerupere a vieţii şi îngrijirea

4. Procurarea organelor

5. Prognosticul

6. Calitatea sfârşitului vieţii

Genetica

1. Afecţiuni congenitale ( trisomia, etc.)

2. Tezaurismoze ( Hurlers, etc)

3. Polimorfisme

MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ŞI RESPONSABILITĂŢI

Administraţie

1. Clădirea

2. Contractul

3. Triajul pacienţilor

4. Medici, asistenţi şi alt personal

5. Complianţa completării documentelor şi calcularea costurilor

6. Siguranţa pacienţilor

Securitatea electrică

Utilizarea computerelor în unităţile de terapie intensivă

MODULUL DE BIOETICĂ

TEMATICĂ CURS

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

Baremul de activităţi practice

ANESTEZIA GENERALĂ

 Examenul preanestezic –50

 Instalarea de linii venoase periferice –200

 Instalarea de linii venoase centrale –100

 Intubaţia traheală

- orotraheală –200

- nasotraheală –50

 Anestezia generală cu pivot volatil –100

 Anestezie generală i.v. –100

 Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA –50

 Instalarea de sondă gastrică –50

 Instalarea de sonde jejunale –20

 Instalarea de sondă uretrovezicală –50

 Monitorizare EKG –100

 Monitorizare puls oximetrie –100

 Monitorizare capnografie –100

 Monitorizare PVC –50

 Monitorizare presiune capilară pulmonară şi debit cardiac – 10

 Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice –100

 Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10

 Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie –100

ANESTEZIA REGIONALĂ

 Rahianestezie –50

 Anestezie peridurală simplă –50

 Anestezie peridurală continuă –20

 Blocaj de plex brahial pe cale axilară –20

 Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară -10

 Anestezie regională intravenoasă –10

 Blocaj de nerv sciatic –10

 Blocaj de nervi intercostali –20

 Analgezie intrapleurală –10

 Anestezie regională la copil –10

TERAPIE INTENSIVĂ

Libertatea căilor aeriene

 Menţinerea libertăţii căilor aeriene la bolnavi neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi - 200

 Intubaţia traheală

- orală - 200

- nazală – 50

 Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50

Respiraţie-Ventilaţie

 Ventilaţie pe mască – 200

 Utilizarea diverselor moduri de ventilaţie: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilaţie cu frecvenţă crescută – 200

 Tehnici de înţărcare de pe ventilator –200

 Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor şi umidificatoarelor

 Tehnici de aspiraţie traheo-bronsică - 100

 Tehnici de fizioterapie toracică şi spirometrie - 100

 Bronhoscopie –5

 Tratamentul pneumotoraxului (puncţie cu ac, inserţie de dren percutan, sisteme de drenaj ) –10

 Monitorizarea presiunii în căile aeriene –10

 Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică –300

 Oxigenoterapie –200

 Interpretarea testelor funcţionale pulmonare - 100

 Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreţie traheală şi bronşică –100

 Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare –100

 Interpretarea scintigrafiei pulmonare –10

 Interpretarea CT pulmonare –10

Circulaţie

 Puncţie arterială şi recoltarea de sânge –100

 Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale –100

 Puncţii venoase periferice –500

 Instalarea de catetere venoase centrale

- jugulară –100

- subclavie –50

- venă femurală –50

 Instalarea de cateter arterial pulmonar – 10

 Interpretarea datelor obţinute cu cateter arterial pulmonar - 50

 Calcule hemodinamice pe baza acestor date -50

 Pericardiocenteza –5

 Instalarea de pacemaker transvenos –5

 Determinarea debitului cardiac prin termodiluţie –50

 Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv –50

 Efectuarea ECG în derivaţiile standard – 100

 Analiza de segment ST, detectarea de aritmii )-100

 Interpretarea ECG în diverse circumstanţe patologice –50

 Interpretarea Rx –20

 Administrarea drogurilor inotrop pozitive şi vasoactive -100

 Utilizarea infuzomatelor şi injectomatelor –200

 Resuscitare cardiorespiratorie - 100

 Defibrilarea electrică şi cardioversia –50

 Insertia şi utilizarea balonului de contrapulsaţie –5

 Ecocardiografie transtoracică- 50

 Ecocardiografie transesofagiană-50

 Interpretarea datelor obţinute prin tehnici de medicină nucleară –20

 Interpretarea datelor de cateterism şi angiografie –30

Sistemul nervos central

 Puncţia lombară diagnostică –20

 Monitorizarea EEG –100

 Monitorizarea presiunii intracraniene –10

 Hipotermie indusă – 10

Rinichi

 Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie –20

 Dializa peritoneală –5

 Hemodializa -10

 Hemofiltrare: = 50

Tub digestiv

 Instalarea de sonde nazo-gastrice –200

 Instalarea de sonde jejunale pentru alimentaţie –25

 Instalarea de sonde Blackmore –50

 Alimentaţia pe sonda gastrică şi pe sonda jejunală –200

Hematologie-Transfuzie

 Recoltarea şi conservarea sângelui - 50

 Determinări de grupe sanguine –50

 Utilizarea sistemelor de încălzire şi perfuzie rapidă - 100

 Utilizarea componentelor de sânge –200

 Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluţia acută normovolemică, Cell- saver) - 100

 Indicaţia, recoltarea şi interpretarea rezultatelor testelor de coagulare –100

 Plasmafereza – 20

Infecţie

 Tehnici de sterilizare şi profilaxie a infecţiilor în terapie intensivă

 Recoltarea şi interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje

 Interpretarea sensibilităţii şi nivelelor de antibiotice

 Decontaminarea selectivă a tubului digestiv

Metabolism - Nutriţie

 Utilizarea analizorului de gaze sanguine –100

 Interpretarea datelor echilibrului acidobazic - 200

 Alimentaţia pe sonda gastrică şi enteral –200

 Alimentaţia parenterală –100

 Monitorizarea şi evaluarea metabolismului şi nutriţiei –50

 Menţinerea echilibrului termic - 200

Monitoare-Computere

 Calibrarea transducerilor

 Utilizarea amplificatoarelor şi înregistratoarelor

 Utilizarea computerelor în ATI

 Elemente de baza de protecţie împotriva accidentelor electrice

Trauma

 Imobilizarea provizorie a fracturilor –5

 Metode de hemostaza provizorie –10

 Utilizarea paturilor speciale de TI - 100

 Lavajul peritoneal diagnostic –5

CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

Evaluare

Evaluare teoretică

1. Evaluare periodică: examen scris la sfârşitul fiecărui modul Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului

2. Evaluare finală: examen scris naţional la sfârşitul celor 5 ani de rezidenţiat. Responsabil : Comisie naţională de examinare

Evaluare practică

Evaluare periodică: la sfârşitul fiecărui stagiu practic se verifica baremul minim de activităţi. Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului

Observaţii: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenţi trebuie să cunoască noţiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidenţiat.

Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.

Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice

Module

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL

SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

BOLI INFECŢIOASE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECŢIOASE

DEFINIŢIE: Specialitatea Boli infecţioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de germeni transmisibili şi netransmisibili, precum şi cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea şi tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziţi şi alţi agenţi patogeni ce vor fi identificaţi ulterior.

DURATA: 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârsitul fiecarui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

STRUCTURA STAGIILOR

I. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE: 30 luni

A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ: 24 luni

B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni ( din care 1 lună biostatistică)

II. STAGII COMPLEMENTARE

A. STAGII CLINICE MEDICALE: 24 luni

1. Medicină internă: 9 luni

2. Neurologie: 2,5 luni

3. Hematologie clinică: 1 lună

4. Pediatrie: 6 luni

5. Dermato-venerologie: 1 lună

6. Terapie intensivă şi urgenţe medicale: 2 luni

7. Imagistică medicală:1 lună

8. Bioetică 2 săpt.

9. Biostatistică: 1 lună

B. LABORATOR CLINIC ŞI EPIDEMIOLOGIE: 7 luni

1. Epidemiologie: 2,5 luni

2. Laborator clinic: 4,5 luni

 Microbiologie clinică: bacteriologie şi micologie (3 luni)

 Virusologie (0,5 luni)

 Genetică moleculară (0,5 luni)

 Parazitologie (0,5 luni)

STRUCTURA STAGIILOR

A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

Tematica lecţiilor conferinţă (120 ore)

1. Astmul bronşic.

2. Bronhopneumonia cronică obstructivă şi emfizemul pulmonar.

3. Pleurezii neinfecţioase.

4. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică.

5. Cardiopatia ischemică.

6. Tulburările de conducere ale inimii.

7. Tulburările de ritm ale inimii.

8. Pericardite neinfecţioase.

9. Edemul pulmonar acut cardiogen şi noncardiogen.

10. Cordul pulmonar cronic.

11. Insuficienţa cardiacă congestivă.

12. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară.

13. Tromboflebite.

14. Sindrom nefrotic.

15. Insuficienţa renală acută şi cronică.

16. Esofagita de reflux. Hemia hiatală.

17. Boala ulceroasă.

18. Cancerul gastric.

19. Cancerul colo-rectal.

20. Colita ulceroasă.

21. Icterele.

22. Hepatopatiile cronice de alte cauze decât cele postvirale.

23. Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portală.

24. Hemoragiile digestive superioare.

25. Diarei acute şi cronice de cauză neinfecţioasă - diagnostic pozitiv şi diferenţial.

26. Diabet zaharat.

27. Reumatismul articular acut.

28. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoidă, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite).

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate

şi sisteme: 50 cazuri.

2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.

3. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.

 stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului.

 hipertrofiile atriale şi ventriculare.

 modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică.

 cardiomiopatii.

 diagnosticul în cordul pulmonar acut şi cronic.

 tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort.

4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.

5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.

6. Toracocenteza: 4 cazuri.

7. Paracenteza: 10 cazuri.

8. Interpretarea oscilometriei: 5 cazuri.

9. Interpretarea probei de digestie: 5 cazuri.

10. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.

B. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ ŞI URGENŢE MEDICALE

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Stopul cardio-respiratorie: cauze, atitudine terapeutică.

2. Disfuncţii şi insuficienţe de organ: etiopatogenie, diagnostic şi atitudine terapeutică.

3. Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza şi trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică.

4. Transfuzia de produse sanguine: accidente şi incidente, management.

5. Şocul anafilactic.

6. Reechilibrarea hidro-electrolitică şi acido-bazică.

Baremul activităţilor practice

1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 pe manechin.

2. Defibrilarea şi cardioversia: 10 cazuri (asistat de specialist).

3. Determinarea gazelor sanguine: 20 cazuri.

C. STAGIUL DE NEUROLOGIE

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Diagnosticul şi tratamentul comelor.

2. Diagnosticul şi tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.

3. Diagnosticul şi tratamentul deficienţelor motorii centrale.

4. Diagnosticul şi tratamentul deficienţelor motorii periferice.

5. Diagnostic şi tratament crize convulsive.

Baremul activităţilor practice

1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.

2. Efectuarea puncţiei rahidiene şi interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.

3. Interpretarea electromiogramei: 20 cazuri.

4. Interpretare rezultatelor angiografiei, CT şi RMN din principalele afecţiuni neurologice: 20 cazuri.

D. STAGIUL DE PEDIATRIE (60 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Bolile diareice şi sindromul de deshidratare acută, dietetica sugarului şi rehidratarea sugarului.

2. Insuficienţa respiratorie acută: bronşiolită, epiglotită, bronhopneumonii, corpi străini, etc.

3. Sindromul hemoragipar.

4. Sindromul convulsivant.

5. Patologia cardiovasculară de urgenţă: insuficienţa cardiacă prin malformaţii cardio- vasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.

6. Abdomenul acut.

7. Intoxicaţii.

8. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic şi tratament.

9. Particularităţile dietei normale şi de readaptare în funcţie de vârstă.

10. Imunodeficienţe congenitale şi dobândite ale copilului (în afara infecţiei cu HIV).

11. Malformaţii şi defecte consecutive infecţiilor materne în cursul sarcinii.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea hemogramei: 100 cazuri.

2. Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diferite vârste: 10 cazuri.

3. Examenul microscopic şi interpretarea rezultatelor LCR: 10 cazuri.

4. Tehnica recoltării directe a produselor biologice pentru examenul de laborator: 30 cazuri.

5. Efectuarea toracentezei: 2 cazuri.

6. Interpretarea examenului radiologic pentru afecţiunile din tematică (torace, schelet, tract digestiv): 50 cazuri.

7. Însuşirea manevrelor de resuscitare a funcţiilor vitale în urgenţele toxico-septice la copil: 5 cazuri

8. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (100 cazuri), renale (100 cazuri), de digestie (20 cazuri)

E. STAGIUL DE DERMATOLOGIE -VENEROLOGIE

Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Infecţii cutanate virale.

2. Infecţii cutanate bacteriene.

3. Infecţii fungice cutanate.

4. Urticaria.

5. Eczeme / dermatite.

6. Prurigouri.

7. Vasculite.

8. Reacţii cutanate postmedicamentoase.

9. Eritrodermiile.

10. Purpure.

11. Boli buloase.

12. Psoriazisul.

13. Lichen plan şi erupţii lichenoide.

14. Sifilisul dobândit şi congenital.

15. Alte infecţii cu transmitere sexuală.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.

2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.

3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.

4. Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri.

F. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ

Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Clasificarea, diagnosticul şi tratamentul următoarelor tipurii de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.

2. Clasificarea, criteriile de diagnostic şi managementul bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) şi ale leucemiei limfatice cronice.

3. Clasificarea, diagnosticul şi managementul leucemiilor acute mieloblastice şi limfoblastice.

4. Limfoame maligne: diagnostic şi management.

5. Limfoproliferări reactive ~ limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecţioasă acută, infecţia cu Bordetella pertusis).

6. Agranulocitoza: cauze şi management.

7. Clasificarea, diagnosticul şi managementul sindroamelor hemoragice.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30.

2. Interpretarea unei medulograme: 5.

3. Interpretarea probelor de coagulare: 10.

4. Determinarea grupului sanghin, a Rh-ului: 5.

G. STAGIUL DE IMAGISTICĂ CLINICĂ (20 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Radiologia şi CT/RMN în patologia infecţioasă.

2. Examene ecografice diverse (normal vs. patologic).

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate

şi sisteme: 100 cazuri.

2. Interpretarea examenului CT/RMN în afecţiunile prevăzute în tematică vs. aspect normal (pe secţiuni la diverse niveluri), pe aparate şi sisteme: 50 cazuri.

3. Interpretarea principalelor date ecografice (părţi moi, Doppler, abdomen): 30 cazuri.

H. STAGIUL DE BIOETICĂ

Tematica lecţiilor conferinţa (10 ore)

I. Relaţia medic-pacient

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

3. Consimţământul informat.

4. Confidenţialitatea în relaţia medic–pacient.

5. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

6. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

7. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

II. Etica cercetării pe subiecţi umani

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

7. Relaţii medic-companii farmaceutice-furnizori.

Baremul activităţilor practice

I. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 1 oră

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

II. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 1 oră

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

III. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete – 30 min

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

IV. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete – 30 min

I. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Proces infecţios. Focar epidemiologic.

2. Proces epidemiologic: condiţionare (factori determinanţi şi favorizanţi), forme de manifestare (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).

3. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ ÎN INFECŢII CU AGENT ETIOLOGIC

CUNOSCUT/NECUNOSCUT (importanţa clinico-epidemiologică, etiologie, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populaţională, prevenire, combatere, modalităţi de intervenţie rapidă în focar pe tipuri de categorii de risc)

a. Infecţii respiratorii acute şi sindroame gripale.

b. Exanteme febrile.

c. Infecţii digestive.

d. Infecţii ale SNC şi periferic.

e. Infecţii cu transmitere parenterală.

f. Infecţii cu poartă de intrare cutanată.

4. Principii de prevenire, combatere şi control a infecţiilor nosocomiale.

5. Imunizări: program naţional de imunizări, imunizări la grupe de risc.

Baremul activităţilor practice

1. Studii (anchete) epidemiologice: 8.

2. Triajul epidemiologic: 2.

3. Supravegherea bolilor infecţioase: 2.

4. Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni şi oportunişti: 2.

5. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecţie, în cadrul activităţii de profilaxie, supraveghere, control şi combatere: 2.

6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.

7. Imunoprofilaxia bolilor infecţioase - principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).

J. STAGIUL DE LABORATOR CLINIC

Tematica lecţiilor conferinţă (80 ore)

1. BACTERIOLOGIE

1. Măsuri de protecţie în laboratorul de microbiologie. Detergenţi, dezinfectante, antiseptice.

2. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă şi lamelă.

3. Aportul laboratorului de microbiologie în diferenţierea dintre colonizare, contaminare şi infecţie.

4. Diagnostic de laborator în infecţiile cu

- coci gram pozitivi (stafilococice, streptococice, Enterococcus spp.);

- coci gram negativi (meningococice, Moraxella catarhalis);

- bacili gram pozitivi (difterie, listerioză, antrax);

- bacili gram negativi: (boala diareică acută, toxiinfecţii alimentare, alte infecţii cu Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa, Haemophilus spp., bruceloză, tularemie, tusea convulsivă, legioneloze, Bartonella spp. etc.);

- spirochete (Leptospira spp., Borrelia spp., Spirilum minus etc.);

- anaerobi (Clostridium spp., Bacteroides spp. etc.);

- Mycoplasma spp.;

- Chlamydia spp.;

- Rickettsia spp;

- Mycobacterium tuberculosis, leprae, MAC;

- Fungi.

5. Controlul sensibilităţii germenilor la antibiotice şi chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame etc.

6. Controlul eficienţei terapiei anti-infecţioase.

2. VIRUSOLOGIE

1. Metode de diagnostic virusologic (utilizarea datelor în clinică).

2. Aspecte particulare

a. Poliomelita şi diagnosticul de laborator al poliomielitei.

b. Gripa şi diagnosticul de laborator al infecţiei gripale (HA, HAI).

c. Virusurile hepatice şi diagnosticul de laborator al hepatitei virale.

d. Infecţia HIV şi diagnosticul de laborator al infecţiei HIV.

e. Diagnostic de laborator în infecţiile cu virusurile herpetice.

f. Diagnostic de laborator în bolile virale eruptive.

3. GENETICĂ MOLECULARĂ

1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic şi monitorizarea bolilor infecţioase specifice.

2. Diagnosticul şi monitorizarea terapiei în infecţiile cu virusuri hepatitice.

3. Diagnosticul şi monitorizarea terapiei în infecţia HIV.

4. Quantiferon etc.

4. PARAZITOLOGIE

1. Amibiaza şi giardioza: patologie, diagnostic;

2. Diagnostic de laborator în protozooze sanghine: malarie, babesioze, leishmanioze;

3. Helmintiaze autohtone: patologie, diagnostic;

4. Diagnostic de laborator în helmintiaze tropicale: schistosomiaze, distomatoze, filarioze;

5. Infecţii parazitare oportuniste în sindroame de imunodeficienţă: toxoplasmoză, criptosporidioză, microsporidioză;

6. Diagnostic imunologic în parazitoze.

Baremul activităţilor practice

1. Recoltarea produselor patologice (medii de transport): 100.

2. Examenul microscopic al produsului patologic sau din cultură (frotiu colorat cu albastru de metilen, coloraţia Gram, May-Grunwald-Giemsa, Ziehl-Nielsen), preparatul proaspăt între lamă şi lamelă: 50.

3. Însămânţarea produselor patologice: culturi aerobe şi anaerobe: 50.

4. Identificarea agenţilor patogeni din diverse produse patologice

- exsudat faringian: 50

- spută: 30

- urocultură: 30

- coprocultură: 20

- hemocultură: 30

- LCR: 20

- secreţii purulente: 50

5. Efectuarea şi interpretarea testelor de determinare a sensibilităţii bacteriene la anti- biotice, inclusiv identificarea prezenţei betalactamazelor şi a ESBL-urilor: 300.

6. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale: 50.

7. Diagnosticul de laborator al infecţiilor parazitare (paraziţi intestinali, paraziţi sanguini, paraziţi cu alte localizări): 30.

8. Diagnosticul imunologic în bolile infecţioase: determinare de antigene şi anticorpi: 50.

9. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecţioase: 50.

10. Diagnosticul de laborator al infecţiilor fungice (cultură, identificare). Fungigramă: 30.

K. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE

Tematica lecţiilor conferinţă (550 ore)

1. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale şi a lucrărilor ştiinţifice.

2. Secţia de spital pentru boli infecţioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcţionare, concepţii moderne (spital de zi), legislaţie sanitară.

3. Etiologia bolilor infecţioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziţi.

4. Dinamica şi patogeneza bolilor infecţioase.

5. Diagnosticul bolilor infecţioase

5. 1.Diagnostic pozitiv

5.1. 1. Date epidemiologice

5. 1. 2. Date clinice

5.1. 3. Date de laborator

5.2. Diagnostic diferenţial (în funcţie de patologie).

6. Tratamentul antimicrobian

6.1. Antibiotice şi chimioterapice: clasificarea şi descrierea principalelor antibiotice şi chimioterapice; mecanisme de acţiune ale substanţelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor şi chimioterapicelor; rezistenţa microbiană la antibiotice.

6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic şi de laborator în conducerea terapiei antiinfecţioase; asocieri de antibiotice; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.

6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicaţiile antibioticelor şi chimioterapicelor la gravide; particularităţi ale antibioticoterapiei la sugari şi copii; antibioticoterapia în insuficienţa renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidităţi; pătrunderea în LCR şi SNC.

6.4. Profilaxia cu antibiotice şi chimioterapice.

6.5. Reacţii adverse la antibiotice şi chimioterapice.

6.6. Modalităţi de prevenire şi management al rezistenţei la agenţii anti-infecţioşi.

7. Tratamentul antiviral

7.1. Mecanisme de acţiune.

7.2. Clasificare.

7.3. Chimioterapice antivirale.

7.4. Practica terapiei.

8. Terapia antifungică

8.1. Mecanisme de acţiune.

8.2. Clasificare.

8.3. Chimioterapice antifungice.

8.4. Practica terapiei.

9. Terapia antiparazitară

9.1. Mecanisme de acţiune.

9.2. Clasificare.

9.3. Chimioterapice antiparazitare.

9.4. Practica terapiei.

10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.

11. Tratament nespecific: repaus, dietă, simptomatic.

12. Tratament patogenetic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.

13. Diagnosticul şi tratamentul: SIRS, sepsis, sepsis sever, şocul infecţios, insuficienţă organică sistemică multiplă.

14. Febră de origine necunoscută; sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.

15. Delimitarea între infecţiile acute comunitare, infecţiile de spital şi infecţiile nosocomiale (scorul Carmeli) şi modul de abordare terapeutic specific şi nespecific.

16. Infecţii ale căilor respiratorii superioare: Guturaiul

Angine Epiglotita Laringita acută

Laringo-traheobronşita acută Otita externă şi medie Sinuzite

Infecţii ale cavităţii bucale, gâtului şi capului

17. Infecţii ale căilor respiratorii inferioare: Bronşite acute, bronşite cronice acutizate Bronşiolita

Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp. )

Abcesul pulmonar Pleurezii

18. Infecţii cardio–vasculare

Endocardite, miocardite, pericardite

Infecţii intravasculare (tromboflebite septice, endarterite) Infecţii pe valve prostetice

19. Infecţii ale sistemului nervos

Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene) Encefalite infecţioase, postinfecţioase, postvaccinale

Mielite, nevrite Abces cerebral

Empiem sub - şi epidural, tromboflebită intracraniană supurativă Infecţii de şunt LCR

20. Infecţii cutanate şi de părţi moi

Celulite şi infecţii ale ţesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasciite

Infecţiile plăgilor, arsurilor

21. Infecţii ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată şi generalizată Limfangite

22. Diarei acute infecţioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi), patogeneză, diagnostic, tratament.

Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor Diarei invazive (inflamatorii)

Diarei post-antibiotice Toxiinfecţii alimentare Boala Whipple

23. Infecţii intraabdominale Peritonite

Supuraţii intraabdominale localizate Abcese parenchimatoase

Infecţii ale căilor biliare: colecistite, angiocolite

24. Hepatite virale acute şi cronice.

25. Infecţii ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.

26. Infecţii osteo -articulare

Infecţii ale articulaţiilor native

Infecţii ale protezelor osoase şi articulare Osteomielita

27. Infecţii cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoză benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).

28. Infecţii streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, purpura fulminans, sindrom de şoc toxic streptococic etc. ) şi complicaţiile acestora.

29. Infecţii stafilococice.

30. Infecţii pneumococice.

31. Infecţii cu BGN.

32. Infecţii meningococice.

33. Infecţii cu anaerobi.

34. Infecţii fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.

35. Boli eruptive virale

Rujeola Rubeola

Infecţii cu virusul varicelo -zosterian Roseola infantum

Megaleritemul epidemic

36. Infecţii cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecţioasă, etc).

37. Gripa.

38. Infecţia urliană.

39. Difteria.

40. Tusea convulsivă.

41. Infecţii cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.

42. Febra tifoidă şi paratifoidă.

43. Dizenteria bacteriană.

44. Holera.

45. Trichineloza.

46. Botulism.

47. Antrax.

48. Tetanos.

49. Gangrena gazoasă.

50. Bruceloza.

51. Listerioza.

52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.

53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.

54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).

55. Erizipeloid Rosenbach.

56. Boala ghearelor de pisică.

57. Febra muşcăturii de şobolan.

58. Boli tropicale.

Amibiaza Leishmanioze Malaria Schistosomiaze Filarioze Tripanosomiază Pesta

Febre hemoragice, febra Denga, febra Denga hemoragică Boala Kawasaki

59. Infecţia cu HIV.

60. Infecţii la gazde imunocompromise

- pacienţi cu boli maligne, febrili neutropenici

- pacienţi consumatori de droguri i. v.

- pacienţi cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid

- pacienţi cu intervenţii neurochirurgicale

- pacienţi asplenici (splenectomie, disfuncţii splenice)

- vârstnici

- protezaţi (biofilme)

61. Particularităţi ale principalelor infecţii la pacientul pediatric.

62. Infecţii nosocomiale cu punct de plecare

- respirator

- urinar

- digestiv

- cutanat şi prin dispozitive intravasculare percutanate

- infecţii transmise prin sânge/produse de sânge şi grefe de organe

63. Medicina de călătorie.

64. Boli infecţioase emergente

SARS

Gripa aviară etc.

65. Noţiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoaşterea precoce, epidemiologia, managementul şi controlul infecţiilor cu agenţi patogeni răspândiţi deliberat în comunitate: variolă, antrax, pestă, botulism, tularemie)

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea leucogramei: 150,

2. Recoltarea diverselor produse patologice (spută, secreţii purulente etc): 50,

3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,

4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

7. Examen spută (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

8. Puncţia rahidiană: 10,

9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,

10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice şi chimioterapice: 500,

11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (200), renale (100),

12. Interpretarea valorilor procalcitoninei (100),

13. Interpretarea unei radiografii pulmonare: 100,

14. Însuşirea manevrelor de resuscitare a funcţiilor vitale: 10

BOLI INFECŢIOASE

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI–CONFERINŢE

ANUL

NR. LUNI

STAGIU

6 luni

Boli infectioase Medicină internă

3 luni

2 luni

1 lună

6 luni

Medicină internă Terapie intensivă Hematologie Pediatrie

III

2,5 luni

1 lună

0,5 luni

2,5 luni

4,5 luni

3 luni

0,5 lună

Neurologie Dermatologie Imagistică medicală

Bioetică Epidemiologie Laborator

12 luni

Boli infecţioase

6 luni

Boli infecţioase – activitate de cercetare (din care 1 lună de biostatistică)

Boli Infecţioase

- Bacteriologie

- Virusologie

- Parazitologie

- Genetică moleculară

* În cadrul stagiului clinic, pentru fiecare bolnav se va urmări: managementul general, diagnosticul pozitiv şi diferenţial, conduita terapeutică.

** În cadrul stagiului de laborator clinic se vor însuşi elementele de bază în stabilirea diagnosticului de laborator al bolilor infecţioase precum şi principiile chimioterapice antibacteriene.

***În cadrul stagiu lui de epidemiologie se vor însuşi principiile şi practicile imunizării, managementul în controlul şi prevenirea infecţiilor nosocomiale şi comunitare.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CARDIOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE

1.1 DEFINIŢIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu suferinţe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.

1.2 DURATA: 6 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.3 STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social - administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni).

A. Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialităţile medicale – durata 2 ani

a. Se începe cu medicina internă - 1 an şi 6 luni dintre care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)

b. ATI – 2 luni

c. Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice – 2 luni

d. Endocrinologie – 2 luni

B. Cardiologie - 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70%din întreaga activitate).

a. Cardiologie clinică şi explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) -

18 luni (1an şi 6 luni)

b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) – timp în care se va face şi curs de resuscitare cardiorespiratorie – 6 luni

c. Ecocardiografie – 6 luni

d. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) – 6 luni

e. Chirurgie cardiovasculară – 3 luni

f. Cardiologie preventivă şi recuperare – 3 luni

g. Stagii opţionale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervenţională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc.) – 6 luni

h. Bioetică – ½ lună

Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate /publicate

În ultimele 6 luni se vor face stagii opţionale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă etc., venind în ajutorul celor care doresc sa-şi ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei.

1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (300 ore)

1. Introducere în medicina internă: aspecte privind practica medicală, factorii sociali, patologia în raport cu vârsta, factorii de risc, profilaxia bolilor cronice, relaţia cost- beneficiu în asistentă, etica medicală, etc.

2. Principii de diagnostic

- diagnosticul clinic

- diagnosticul de laborator

- imagistica şi medicina internă

3. Principiile terapeuticii medicale

4. Biologia moleculară, genetică şi bolile interne

5. Septicemiile, şocul septic

6. Boli infecţioase pulmonare virale, bacteriene, riketsii

7. Boli infecţioase abdominale

8. Infecţii ale căilor urinare, pielonefrite

9. Infecţii articulare

10. Infecţii nozocomiale

11. Forme de tuberculoză pulmonară şi cu alte localizări

12. AIDS – forme de manifestare

13. Bronşita cronică, emfizemul şi obstrucţiile căilor aeriene

14. Astmul bronşic

15. Pneumoniile, pneumopatiile acute

16. Boli pulmonare interstiţiale

17. Bronşiectazii, abces pulmonar, fibroza chistică

18. Neoplasmul pulmonar

19. Boli ale pleurei şi mediastinului

20. Sindromul de suferinţă acută respiratorie

21. Insuficienţă respiratorie acută şi cronică. Metode de diagnostic şi tratament.

22. Fiziologia, fiziopatologia, manifestarile clinice şi procedeele de diagnostic în bolile digestive

23. Bolile esofagului

24. Gastritele şi ulcerul peptic

25. Neoplasmul esofagian şi gastric

26. Neoplasmul intestinului subţire şi al colonului

27. Tulburările de mobilitate şi absorbţie digestivă

28. Colita ulceroasă şi boala Crohn

29. Abdomenul acut: peritonita, apendicita şi ocluzia intestinală

30. Hepatitele acute

31. Hepatitele cronice. Cirozele hepatice

32. Tumorile hepato-biliare

33. Afecţiunile vezicii şi ale căilor biliare

34. Pancreatitele acute şi cronice

35. Lupusul eritematos sistemic

36. Scleroza sistemică

37. Artrita reumatoidă

38. Spondilita anchilopoetică

39. Dermatomiozita, sindromul Behcet, sindromul Sjogren

40. Osteoartrita

41. Anemiile

42. Leucemiile

43. Limfoamele maligne

44. Tulburări de coagulare şi trombozele

45. Bolile renale şi ale căilor urinare

- Introducere: fiziologie, clinica şi metodele de diagnostic

- Insuficienţa renală acută şi cronică, dializa şi transplantul renal

46. Glomerulopatii majore acute şi cronice

47. Bolile tubulointerstitiale renale

48. Nefropatiile obstructive

49. Boli tubulare specifice

50. Nefrolitiaza

51. Obstrucţia căilor urinare

52. Neoplasmul renal şi al căilor urinare

53. Boli ale sistemului imun

54. Date generale de oncologie

- Oncogeneza, markeri, epidemiologie, manifestări sistemice

- principii terapeutice

55. Patologia indusă de factorii de mediu şi de activităţi profesionale.

1.4.1.2 Baremul activităţilor practice

1. Toracocenteze: 10 manevre

2. Paracenteze: 10 manevre

3. Teste funcţionale pulmonare: 50 buletine (interpretare)

4. Teste funcţionale hepatice: 150 buletine (interpretare)

5. Teste funcţionale renale: 150 buletine

6. Buletine hematologice:150 buletine (interpretare)

1.4.2 STAGIUL DE A.T.I

1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Echilibrul acido-bazic normal şi patologic

2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic

3. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor electrolitice

4. Anestezia locală şi generală

5. Circulaţia extracorporeală

6. Resuscitarea cardiopulmonară

7. Circulaţia asistată: balon intraaortic de contrapulsaţii, alte tehnici

8. Evaluarea şi tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)

9. Indicaţiile şi tehnica dializei

1.4.2.2 Baremul activităţilor practice

1. Intubaţia oro-traheală: 10 (pe manechin) şi 3 pe “viu”

2. Puncţia venei subclaviculare şi a venei jugulare interne: 20

3. Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) şi 5 pe “viu”

4. Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) şi 10 cazuri (dirijarea reechilibrării)

1.4.3 STAGIUL DE DIABET, BOLI DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM

1.4.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Diabet zaharat

2. Tratamentul cu insulină

3. Stările hipoglicemie

4. Obezitatea

5. Dislipidemiile. Sindromul metabolic

6. Guta şi alte tulburări ale metabolismului purinic

7. Hemocromatoza

8. Porfiriile

9. Lipodistrofiile

10. Tulburări în metabolismul hidraţilor de carbon, galactozemie, deficienţă galactokinase şi altele

11. Tulburări moştenite ale metabolismului acizilor aminati

12. Boli cu depozitare de glicogen şi lisosomală

13. Hipoglicemiile

14. Afecţiunile renale în diabetul zaharat

1.4.3.2 Baremul activităţilor practice

1. Test de încărcare la glucoza: 30 buletine (interpretare)

2. Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)

3. Reechilibrare acido-bazică: 30 buletine (interpretare) şi 30 de cazuri (dirijare)

4. Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri

5. Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri

6. Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri

1.4.4 STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE

1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Hormonii şi acţiunea acestora asupra aparatului cardiovascular

2. Acţiunile hipofizei anterioare şi ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină.

3. Tumorile hipofizare şi hipopituitarismul

4. Boli ale tiroidei. Hipotiroidia şi hipertiroidia

5. Boli ale glandelor paratiroide

6. Hipertensiunea secundară endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul

7. Tulburări testiculare şi ovariene

8. Sindroame poliglandulare

9. Sindromul carcinoid

10. Tulburări în diferenţierea sexuală

1.4.4.2 Baremul activităţilor practice

1. Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare)

2. Scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)

3. Explorări imagistice ale suprarenalei (echografie, CT): 50 (interpretare)

1.4.5 STAGIUL DE CARDIOLOGIE INVAZIVĂ

1.4.5.1 Cardiologie intervenţională (100 ore)

1. Anatomia coronariană. Fiziologia circulaţiei coronare.

2. Coronarografia diagnostică: indicaţii, tehnică, complicaţii

3. Angioplastia coronariană percutană: indicaţii, tehnică, complicaţii

4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST

5. Tehnici complementare PCI

6. Tehnici intervenţionale noi

7. Metode diagnostice complementare

8. Angioplastia renală şi angioplastia carotidiană: tehnică, indicaţii, complicaţii

9. Arteriografia periferică

10. Angioplastia arterelor periferice şi viscerale

1.4.5.2 Electrofiziologie clinică

1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic

2. Indicaţiile studiului electrofiziologic

3. Aprecierea funcţiei nodului sinusal

4. Diagnosticul electrofiziologic

5. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie

6. Indicaţiile ablaţiei prin radiofrecvenţă

7. Tratamentul intervenţional al aritmiilor

1.4.5.3 Dispozitive implantabile

1. Indicaţiile stimulării cardiace temporare şi permanente

2. Bazele fizice şi hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale

3. Stimularea cardiacă temporară

4. Stimularea cardiacă permanentă

5. Defibrilatorul implantabil

6. Terapia de resincronizare cardiacă

7. Complicaţii şi malfuncţii ale dispozitivelor implantabile

1.4.5.4 Baremul activităţilor practice

1. Coronarografii şi ventriculografii - 200 cazuri (A/I)

2. PCI – 50 cazuri (A)

3. Implantarea unui cardiostimulator permanent – 30 cazuri (A)

4. Implantarea unui cardiostimulator temporar - 30 cazuri (A/E)

5. Studii electrofiziologice – 25 cazuri (A)

6. Implantarea unui defibrilator – 5 (A)

7. Arteriografie periferică - 20 cazuri (A)

8. Programarea de stimulator – 30 cazuri (A/E) A= asistat

I = interpretat E= efectuat

1.4.6 MODULUL DE BIOETICĂ

1.4.6.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.4.6.2 TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.7 STAGIUL DE CARDIOLOGIE

1.4.7.1 Tematica cursului (178 ore)

1. Lecţie introductivă – 2 ore

2. Noţiuni de embriologia şi anatomia aparatului cardiovascular - 4 ore

3. Fiziologia aparatului cardiovascular – 4 ore

4. Noţiuni de genetică şi cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore

5. Locul examenului clinic în cardiologia modernă – 2 ore

6. Explorarea radiologică (convenţională) a aparatului cardiovascular - 2 ore

7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) – 4 ore

8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (PET) – 2 ore

9. Rolul explorării respiratorii în bolile cardiovasculare - 2ore

10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore

11. HTA primară şi secundară - 6 ore

12. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 8 ore

13. Indicaţiile chirurgicale /intervenţionale în valvulopatii - 2 ore

14. Proteze valvulare - 2 ore

15. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 2 ore

16. Patologia cordului operat - 2 ore

17. Endocardite infecţioase - 4 ore

18. Aterogeneza - 2 ore

19. Riscul cardiovascular - 2 ore

20. Boala cardiacă ischemica dureroasă şi nedureroasă – 12 ore

- Angina stabilă – 2 ore

- SCA fără supradenivelare ST - 4 ore

- IMA cu supradenivelare ST- 4 ore

- Forme nedureroase de boală coronariană – 2 ore

21. Tulburările de ritm - 8 ore

22. Tulburările de conducere – etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicaţiile de stimulare temporară şi permanentă - 4 ore

23. Sincopa şi intolerantă ortostatică - 2 ore

24. Moartea subită cardiacă - 2 ore

25. Patologia miocardului; miocardite şi cardiomiopatii - 6 ore

26. Patologia pericardului - 4 ore

27. Tumori cardiace - 2ore

28. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă şi secundară; 4 ore

29. Tromboembolismul pulmonar - 4 ore

30. Cordul pulmonar cronic-2 ore

31. Insuficienţa cardiacă cronică - 6 ore

32. Insuficienţa cardiacă acută -2 ore

33. Socul cardiogen -2 ore

34. Determinări cardiovasculare în bolile reumatismale (autoimune, RAA, sarcoidoza, etc) - 2ore

35. Determinări cardiovasculare în bolile endocrine -2ore

36. Patologia cardiovasculară şi bolile hematologice - 2 ore

37. Sarcina şi bolile cardiovasculare -2 ore

38. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore

39. Patologia cardiovasculară şi bolile neurologice - 4 ore

40. Afectarea renală şi bolile cardiovasculare - 2ore

41. Bolile aortei (anevrismul şi disecţia, aortite) – 4 ore

42. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută şi cronică, vasculite) - 4ore

43. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută şi cronică, angiodisplazia);

2 ore

44. Bolile venelor - 2 ore

45. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore

46. Cordul atletic - 2 ore

47. Afectarea cardiacă şi afecţiunile psihice - 2 ore

48. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolitică - 4 ore

49. Terapia cu betablocante - 2 ore

50. Terapia cu blocante de calciu - 2 ore

51. Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron – 2 ore

52. Terapia inotrop pozitivă - 2 ore

53. Terapia antiaritmică – 2 ore

54. Diureticele - 2 ore

55. Terapia hipolipemiantă -2 ore

56. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenţii chirurgicale necardiace - 2 ore

57. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore

58. Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore

59. Analiza cost-eficienţă în cardiologie -2 ore

* ÎN PARALEL CU CURSUL SE VOR DESFĂŞURA : (MODUL EKG, MODUL DE RESUSCITARE, MODUL DE CERCETARE)

A. Modulul de electrocardiografie (prelegeri şi aplicaţii practice) - 1 luna

Tematică

Electrocardiografie clinică (4 săptămâni) - 20 ore

1. Instrumentele diagnosticului electrocardiografic. Normal şi anormal în electrocardiogramă. Variantele electrocardiogramei normale.

2. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi managementul sindroamelor coronariene acute.

3. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi managementul infarctului miocardic acut

4. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi managementul tahicardiilor cu QRS îngust.

5. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi managementul tahicardiilor cu QRS larg

6. Medicamentele şi electrocardiograma

7. Bradiaritmii

8. Diagnosticul şi semnificaţia tulburărilor de conducere intraventriculare.

9. Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular

10. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul şi aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor.

11. Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil.

12. Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală

13. Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă.

B. Modulul de resuscitarea cardiopulmonară şi cerebrală (2 săptămâni)

I Tematică – Curs - 15 ore

1. Introducere. Importanţa pregătirii în resuscitare cardiopulmonară şi cerebrală

2. Suportul vital de bază (SVB).

3. Suportul vital avansat (SVA)

4. Resuscitarea în condiţii speciale

5. Sindromul postresuscitare

6. Aspectele etice ale resuscitării

7. Organizarea echipei de resuscitare

II. Exerciţii practice (12 ore)

1. Însuşirea tehnicilor de SVB şi SVA

2. Scenarii practice

III. Examen

C. Modul de cercetare (1 săptămâna)

Tematică

INTRODUCERE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ MEDICALĂ (20 ore)

- Medicina bazată pe dovezi – introducerea unui concept.

- Noţiuni de epidemiologie generală.

- Noţiuni de bază de statistică medicală. Strategia de eşantionare. Noţiunea de hazard.

- Interpretarea critică a studiilor clinice.

- Conceperea şi redactarea unui articol ştiinţific – ghid practic.

- Cum să faci o prezentare ştiinţifică medicală.

1.4.7.2 Baremul activităţilor practice

1. Activitatea de asistenţă a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnic

2. Program de consultaţii în ambulatoriu: 2 luni/an

3. Activitate de contravizită: 3 zile/săptămâna

4. Gărzi 2/lună

5. Demonstraţii clinice: săptămânal

6. Conferinţa de cateterism: săptămânal

7. Referat informativ: 10 pt. fiecare rezident

8. Conferinţa anatomo-clinică: lunar

9. Demonstraţii de ECG, ECO, Rx.,: zilnic

10. Exerciţii de prezentări de cazuri: săptămânal

11. Însuşire de tehnici

- ECG – 1000 (I/E)

- Holter ECG - 200 (I/E)

- test de efort – 300 (I/E)

- scintigrafie miocardică – 20 (A/I)

- conversia electrică:200A/100P

13. Teste grilă la începutul şi sfârşitul capitolelor mari.

1.4.8 STAGIUL DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ RECUPERARE

1.4.8.1 Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Factorii de risc cardio-vasculari clasici

2. Factorii de risc în curs de evaluare

3. Riscul global sau absolut

4. Metode noninvazive de evaluare a aterosclerozei subclinice

5. Profilaxia primară a bolilor cardio-vasculare

6. Profilaxia secundară a bolilor cardio-vasculare

7. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute

8. Reabilitarea în insuficienţa cardiacă

9. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operaţiile pe cord deschis

1.4.8.2 Baremul activităţilor practice

1. Însuşirea diverselor protocoale pentru testul de efort

2. Stratificarea riscului cardio-vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc.

3. Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcţie de grupa de risc.

4. Alcătuirea unui program educaţional.

1.4.9 MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ŞI ECOGRAFIE VASCULARĂ

1.4.9.1 Tematică (100 ore)

2 Principiile fizicii ultrasunetelor şi a efectului Doppler

3 Tehnica examenului ecocardiografic în modul M şi bidimensional; aparatura ecocardiografică

4 Tehnica examenului Doppler spectral şi color

5 Examenul ecocardiografic normal

6 Date hemodinamice obţinute prin ecocardiografie şi Doppler

7 Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale

8 Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice

9 Evaluarea ecografică a valvei tricuspide

10 Evaluarea ecografică a protezelor valvulare

11 Ecocardiografia şi examenul Doppler în bolile miocardului

12 Ecocardiografia şi examenul Doppler în bolile pericardului

13 Evaluarea ecocardiografică şi examenul Doppler în cardiopatia ischemică

14 Evaluarea ecografică a funcţiei ventriculului stâng

15 Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace

16 Evaluarea ecografică a bolile aortei

17 Ecografia şi examenul Doppler în bolile cardiace congenitale necianogene şi cianogene

18 Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicaţii, interpretare.

19 Ecografia venelor periferice; indicaţii, interpretare.

20 Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicaţii, contraindicaţii, complicaţii. Planurile de secţiune în ETE. Modalitati de examinare.

21 Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalitati de stres, protocoale, indicaţii, contraindicaţii, reacţii adverse, precauţii.

22 Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenţi de contrast, indicaţii, precauţii.

23 Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.

24 Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.

1.4.9.2 Barem manevre

- Ecocardiografii şi examene Doppler – 350 cazuri (I/E)

- Ecografii transesofagiene - 30 cazuri (A)

CARDIOLOGIE

6 ANI

A. Trunchi comun

 MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1) – 18 LUNI

 A.T.I (I.2) – 2 LUNI

 DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.3) – 2 LUNI

 ENDOCRINOLOGIE ( I.4) - 2 LUNI

B. Cardiologie

 CARDIOLOGIE CLINICĂ ŞI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.5) – 18 LUNI

 TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.6) – 6 LUNI

 ECOCARDIOGRAFIE (I.7) – 6 LUNI

 CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.8) – 6 LUNI

 CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.9) – 3 LUNI

 CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ŞI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ

(I.10) – 3 LUNI

 STAGII OPŢIONALE DE APROFUNDARE (I.11) – 5½ LUNI

 BIOETICĂ (I.12) - ½ LUNĂ

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

ANUL VI

I.5

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobandirea abilităţilor generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE CARDIACĂ ŞI A VASELOR MARI

1.1. Definiţie

Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecţiuni congenitale, afecţiuni câştigate, afecţiuni ale vascularizaţiei cordului, anevrisme, disecţii sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor şi limfaticelor).

1.2. Durata: 7 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.

1.3. Structura stagiilor

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social – administrative, prezentarea la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate şi alegerea îndrumătorului.

1.3.2. Stagiul de chirurgie generală 1 an

1.3.3. Stagiul de ortopedie – traumatologie 3 luni

1.3.4. Stagiul de chirurgie toracică 6 luni

1.3.5. A.T.I cardiovasculară 6 luni

1.3.6. EKG-ECO-DOPLLER standard – esofagian 3 luni

1.3.7. Imagistică vase+cateterism – angiografie 3 luni

1.3.8. By pass-ul cardiopulmonar 2½ luni

1.3.9. Stagiul de chirurgie vasculară 1 an

1.3.10. Stagiul de chirurgie cardiacă 3 ani

1.3.11 Stagiul de bioetică 2 săptămâni

TOTAL 7 ani

STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ – 1 an

TEMATICA lecţiilor conferinţă (200 ore)

1. Traumatismele toraco-abdominale.

2. Cancerul esogastric.

3. Hernia diafragmatică retroxifoidiană.

4. Fistulele bilio-bronşice.

5. Abcesul subfrenic.

6. Traumatismele abdominale.

7. Herniile hiatale.

8. Sindromul Chilaiditi.

9. Achalazia cardiei.

10. Cancerul gastric.

11. Stenozele esofagului (esofagita peptică).

12. Ulcerul esofagian, diverticuli esofagieni, fistule esofagiene.

13. Tumorile esofagului (benigne – maligne).

14. Traumatismele esofagului, corpi străini intra-esofagieni. Urgenţele chirurgicale abdominale

15. Peritonitele.

16. Ocluziile intestinale.

17. Hemoragia digestivă superioară.

18. Infarctul entero-mezenteric.

19. Pancreatita acută.

20. Colecistita acută.

21. Apendicita acută.

22. Hernia inghinală şi femurală strangulată.

23. Torsiunea de organ.

24. Hemoperitoneul.

25. Şocul hemoragic.

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Gastrostomia.

- 5

2. Splenectomia.

- 2

3. Sutura hepatică.

- 5

4. Sutura gastrică.

- 5

5. Colecistostomia.

- 5

6. Enterorafia.

- 5

7. Enterectomia segmentară.

- 5

8. Colorafia.

- 5

9. Colostomia.

- 5

STAGIUL DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE – 3 luni

TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ: (50 ore)

1. Politraumatismele – şocul traumatic.

2. Traumatismele părţilor moi ale membrelor.

3. Fracturile oaselor membrelor superioare.

4. Fracturile oaselor membrelor inferioare.

5. Traumatismele articulare ale membrelor superioare şi inferioare.

6. Fracturi deschise ale membrelor – particularităţi – tratament.

7. Traumatismele bazinului.

8. Traumatismele coloanei vertebrale.

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Tratamentul ortopedic al fracturilor. - 10

2. Tratamentul ortopedic al luxaţiilor. - 10

3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise. - 3

4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise. - 3

5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare. - 3

6. Tratamentul complex al traumatismelor coloanei

vertebrale şi bazinului. - 2

7. Tratamentul complex al supuraţiilor membrelor. - 2

8. Amputaţii tipice, atipice ale membrelor superioare. - 2

9. Amputaţii tipice, atipice ale membrelor inferioare. - 2

STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ - 6 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavităţii pleurale şi diafragmei.

2. Anatomia chirurgicală a mediastinului.

3. Anatomia chirurgicală a plămânilor.

4. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin şi plămân.

5. Şocul.

6. Tromboembolia pulmonară.

7. Hemoptizia.

8. Metode de investigaţie în patologia toraco – mediastino – pulmonară.

9. Tumorile peretelui toracic şi malformaţiile acestuia.

10. Traumatismele toracice.

11. Pleureziile purulente specifice şi nespecifice.

12. Supuraţiile pulmonare.

13. Hemotoraxul, chilotoraxul.

14. Tuberculoza pulmonară.

15. Tumorile pleurale primitive şi secundare.

16. Tumorile pulmonare benigne.

17. Tumorile pulmonare maligne.

18. Tumorile mediastinale.

19. Chistul hidatic pulmonar.

20. Chirurgia de graniţă toraco – abdominală.

21. Mediastinitele.

BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE

1. Pleurotomie minimă

- 15

2. Pleurotomie cu rezecţie de coastă

- 5

3. Pleuroscopia

- 1

4. Mediastinoscopia

- 1

5. Traheostomia

- 3

6. Toracotomia axilară

- 15

7. Toracotomia antero-laterală

- 5

8. Toracotomia postero-laterală

- 10

9. Toracofreno-laparotomia

- 5

10.Sternotomia

- 5

11.Rezecţia pulmonară atipică

- 2

12.Rezecţia costală

- 5

13.Suturi parenchim pulmonar

- 15

14.Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar

- 2

15.Procedee de drenaj toracic

- 5

16.Simpatectomia toracică

- 3

STAGIUL A.T.I. CARDIOVASCULAR – 6 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Principii generale, organizare şi tratament în terapia intensivă.

2. Monitorizarea bolnavului cardiac (EKG, presiune arterială sângerândă/ nesângerândă, presiune venoasă centrală, presiune arteră pulmonară, presiune

arterială sângerândă, ECO – transesofagian, pulsoximetria, temperatură, diureză, etc.).

3. Hemodinamica postoperatorie

- evaluarea statusului hemodinamic

- monitorizarea hemodinamică de bază

- debitul cardiac

- sindromul de debit cardiac scăzut – tratament

- insuficienţa ventriculară dreaptă – tratament

- ischemia miocardică postoperatorie : diagnostic – tratament

- hipertensiunea postoperatorie – tratament

- hipotensiunea postoperatorie : cauze – tratament

- sindromul miocardic hiperdinamic

- hemodinamica postoperatorie a transplantului cardiac – tratament complicaţii postoperatorii

4. Ventilaţia artificială : indicaţii – evaluarea funcţiei respiratorii, supravegherea, criterii pentru extubaţie, indicaţiile prelungirii ventilaţiei asistate, cauzele insuficienţei respiratorii după chirurgia cardiacă.

Alegerea tipului de ventilaţie, disfuncţia diafragmatică – edemul pulmonar acut non-cardiac, traheostomia – urmărirea post extubaţie.

5. Hemoragia şi tamponada cardiacă postoperatorie.

Evaluarea preoperatorie, testele de laborator, coagulograma – factori predispozanţi (boli concomitente, efectele by pass-ului cardiopulmonar, Heparina, Protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată).

Tratamentul : consideraţii chirurgicale – tratament medical cu sânge, substituenţi.

Complicaţiile hemoragiei : tamponada pericardică, infecţia, complicaţiile transfuziei.

6. Aritmiile

Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor – EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicaţia antiaritmică).

Clasificarea electrofiziologică a medicaţiei antiaritmice (V categorii) intoxicaţia digitalică, aritmia supraventriculară – tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilaţia atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală.

Aritmia ventriculară : contracţia ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilaţia ventriculară, defibrilarea, cardioconversia.

7. Suportul nutriţional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară

- indicaţii.

- mod de administrare.

- evaluare – complicaţii potenţiale.

- necesităţile nutriţionale.

- consideraţii nutriţionale în insuficienţa multiorganică (renală, hepatică, pulmonară).

- nutriţia enterală – indicaţii, formele de administrare, complicaţii.

- nutriţia parenterală – indicaţii, mod de administrare, complicaţii.

- monitorizarea metabolică şi terapeutică.

8. Suferinţa multiorganică şi sistemică

- disfuncţii neurologice.

- disfuncţii gastrointestinale.

- disfuncţii renale

- azotemia prerenală

- necroza tubulară acută

- glomerulonefrita acută

- nefrita interstiţială acută

- uropatia obstructivă

- profilaxie – tratament.

9. Anestezia în chirurgia cardiovasculară

- monitorizarea.

- protecţia miocardului – rolul anestezistului.

- agenţi anestezici.

- vasodilatatoare.

- metode de anestezie.

BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE

1. Sondaj vezical - 25

2. Cateter subclavie - 25

3. Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru

presiune sângerândă - 10

4. Traheostomia - 5

5. Intubaţia orotraheală - 10

6. Puncţie – drenaj toracic - 5

7. Puncţie – drenaj tamponadă cardiacă - 5

8. Defibrilare externă - 5

9. Resuscitare cardiorespiratorie - 5

10. Sonda de aspiraţie nasogastrică - 10

STAGIUL EKG – ECO DOPPLER CARDIOVASCULAR ŞI VENOS

3 luni

TEMATICA CURSURILOR ŞI BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE (3 LUNI CARDIOLOGIE)

STRUCTURA STAGIILOR

DATE GENERALE : Aterogeneza

(2 săptămâni) Alte etiologii ale arteriopatiilor

Moartea subită

Resuscitarea cardiovasculară Tratamentul cu “pacemakeri” etc.

- Electrocardiograma (1 lună)

- Teste de efort (2 săptămâni)

- Eco – Doppler vascular (1 lună)

TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (30 ore)

- Anatomia şi irigaţia ţesutului de conducere.

- Date de electrofiziologie.

- Electrocardiograma normală.

- Vectocardiograma normală.

- Hipertrofii atriale.

- Hipertrofii ventriculare.

- Blocuri de ramură.

- Ischemie, leziune, necroză.

- Tulburări de ritm.

- Tulburări de conducere.

- Sindromul de preexcitaţie W.P.W.

- Modificări ECG în valvulopatii.

- Modificări ECG în boli congenitale.

- Modificări ECG în cadiopatia ischemică.

TESTE DE EFORT

- Fiziologia efortului.

- Modalităţi de testare.

- Teste de efort fizic.

- Teste de efort farmacologic.

ECO – DOPPLER - 20 ore

- Fizica ultrasunetelor.

- Fenomenul Doppler.

- Examenul ECO bidimensional.

- ECO – Doppler spectral şi color.

- Ecocardiografia – Doppler.

- Examenul ECO – Doppler arterial normal.

- Examenul ECO – Doppler venos normal.

- Examenul Duplex.

- Examenul ECO – Doppler în arteriopatii periferice.

- Examenul ECO în stenoza arterelor de la baza gâtului.

- Examenul ECO – Doppler în venopatii.

- Limitele examenului Doppler.

- Date privind R.M.N. în investigarea vaselor periferice.

STAGIUL DE CATETERISM ŞI ANGIOGRAFIE – 3 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Istoricul investigaţiilor invazive hemodinamice şi imagistice şi al cardiologiei intervenţionale.

Principiile generale ale examenului hemodinamic şi angiografic.

Aportul investigaţiei hemodinamice şi angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical. Locul tratamentului prin cateterism faţă de rezultatele medicale şi chirurgicale.

2. Noţiuni din practica de cateterism

- structura unei săli de cateterism şi angiografie.

- principiul cinematografiei, imagistica digitalică şi substracţia, stocarea imaginii radiologice.

- sondele de cateterism.

- tehnica Seldinger.

- tehnica oximetriei sangvine, a consumului de oxigen şi al măsurătorii de presiune intravasculară.

3. Principii de hemodinamică

- presiuni intracavitare, valori absolute, curbe de presiuni normale şi patologice.

- debite sangvine pulmonare, aortice şi de shunt.

- rezistenţe vasculare, calcul, valori normale şi patologice.

4. Principii de angiocardiografie (cu exemple)

- anatomia angiografică a cordului şi marilor vase.

- tehnica de injectare.

- aspecte normale şi patologice.

- ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracţiei de ejecţie şi studiul kineticei segmentare.

5. Principii de angiografie (cu exemple)

- aortografia toraco – abdominală.

- angiopneumografia.

- coronarografia.

- arteriografia membrelor inferioare şi superioare.

- arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă şi a trunchiului celiac.

- arteriografia mezenterică superioară şi inferioară.

- arteriografia vertebro – carotidiană.

- arteriografia bronşică.

6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicaţii clinice)

- hipertensiune de debit.

- hipertensiune de rezistenţă.

- hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut.

- hipertensiunea venoasă pulmonară.

- hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctaţie de aortă.

7. Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în barajul diastolic şi sistolic

- pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară.

- stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctaţia de aortă.

8. Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în scurtcircuit şi regurgitare valvulară

- comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng – atriu drept, canal atrioventricular comun (forma completă şi incompletă), sinus Valsalva rupt în atriul drept.

- comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul.

- canalul arterial, fereastra aorto – pulmonară.

- fistula arteriovenoasă.

- insuficienţa valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.

9. Investigaţia invazivă în cardiopatia ischemică

- indicaţiile coronarografiei.

- aspectul anatomo – angiografic al patului coronarian.

- poziţiile radiologice.

- gradarea şi tipologia stenozelor coronariene.

- indicaţia operatorie şi de angioplastie în raport cu aspectul angiografic.

- valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanţei cardiace.

10. Investigaţia invazivă în sindromul de ischemie periferică.

11. Investigaţia invazivă în sindroamele de insuficienţă sau tromboză venoasă.

12. Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenţionale

- Angioplastia

- Valvuloplastia

- Embolizarea arterială

- Extragerea de corpi străini din circulaţia sangvină

- Septostomia atrială

- Închiderea defectelor septale

- Închiderea canalului arterial

- Filtrul cav.

13. Investigaţii computer – tomograf cardiovasculare.

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă femurală

- 20

2. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă axilară

- 5

3. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă brahială

- 5

4. Cateterismul cordului drept

- 10

5. Cateterismul cordului stâng

- 10

6. Arteriografia membrelor inferioare

- 20

7. Puncţie translombară

- 5

8. Arteriografie celiaco – mezenterică

- 5

9. Arteriografie cerebrală

- 2

10.Coronarografie

- 10

STAGIUL DE CIRCULAŢIE EXTRACORPOREALĂ - 2½ luni (BY PASS CARDIOPULMONAR)

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Fiziologia şi fiziopatologia circulaţiei extracorporale.

2. Maşina cord pulmonar artificial.

3. Oxigenatoare

- cu bule

- cu membrane

Caracteristici – performanţe

- hemodinamice

- schimburi gazoase

- volumul “primingului”

- hemoliza, leziuni plachetare, etc.

4. Pregătirea pentru CEC. Conducerea CEC

- canulari arteriale, venoase By pass-ul standard

- Heparina şi Protamina

- Parametrii CEC

- debitul sangvin

- gazele în arteră şi echilibrul acido-bazic

- Hematocritul

- Potasiul

- Debitul urinar

- CEC în flux continuu

- CEC în flux pulsatil

- CEC la adulţi

- CEC la nou-născuţi şi copii

- Intrarea în by pass

- Ieşirea din by pass

- Incidente şi complicaţii ale by pass-ului cardiopulmonar

5. CEC în chirurgia aortică.

6. CEC în normotermie, hipotermie moderată, hipotermie profundă.

7. Protecţia miocardului în timpul CEC

- metabolismul cardiac

- restabilirea funcţiei miocardice după ischemie

- perfuzia coronară

- inducerea fibrilaţiei ventriculare

- hipotermia

- stopul ischemic

- embolismul coronarian Stimulente cardiace

- izoprenalina

- adrenalina

- calciu

- glucoză– insulină – potasiu

- glucagon Droguri antiaritmice

- potasiu

- lidocaina – xilocaina

- agenţi blocanţi beta – adrenergici (Oxprenolol = Trasicor)

- Digoxin

Droguri ce influenţează fluxul coronar

- vasopresoare injectabile

- metaraminol

- phenylephrine

- adrenalina, etc.

- cardioplegia rece

- cardioplegia cu sânge cald

- cardioplegia retrogradă (sinusul coronar).

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Conducerea CEC - 5

MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţămîntul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Liberertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ - 3 ani

Tematica lecţiilor conferinţă (600 ore)

1. Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea ei în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).

2. Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces).

3. Anatomia descriptivă şi topografică a pericardului, cordului şi marilor vase (căi de acces).

4. Vascularizaţia şi inervaţia cordului – variante anatomice ale vascularizaţiei.

5. Sistemul excito – conductor al cordului.

6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă.

7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac.

8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac.

9. Monitorizarea bolnavului cardiac, chirurgical. 10.Hemodinamica postoperatorie.

11. Aritmiile postoperatorii. Cauze, tratament. 12.Alimentaţia bolnavului cardiac operat

- evaluarea status-ului nutriţional

- evaluare clinică

- markeri biochimici

- aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) şi ale anabolismului (insulină şi hormonii de creştere)

13.Infecţia în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie. 14.Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie şi tratament.

15. Oprirea cardiacă

- etiologie

- fiziopatologie

- metode de resuscitare

- indicaţii de resuscitare, etc.

16. Insuficienţa renală acută postoperatorie (etiologie – fiziopatologie, tratament).

17. Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.

18. Stopul respirator

- cauze

- fiziopatologie

- metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.

19. Hipertensiunea pulmonară – evaluare, mijloace terapeutice. 20.Hemoragia – şocul hemoragic, hemostaza.

21. Tulburări ale echilibrului fluido – coagulant în perioada perioperatorie

- cauze

- fiziopatologie

- diagnostic

- mijloace terapeutice

22. Cardio-stimularea artificială – metode, indicaţii, tipuri de cardio – stimulatoare.

23. Insuficienţa cardiacă stângă

- definiţie

- semne clinice şi paraclinice

- tratament

- complicaţii 24.Insuficienţa cardiacă dreaptă

- diagnostic

- fiziopatologie

- etiologie

- semne clinice şi paraclinice

- tratament

- complicaţii 25.Valvulopatii mitrale

- definiţie

- fiziopatologie

- cauze

- semne clinice şi paraclinice

- tratament

- complicaţii 26.Chirurgia valvei mitrale

- comisurotomie

- valvuloplastie

- anuloplastie

- înlocuire 27.Valvulopatii aortice

- definiţie

- fiziopatologie

- etiologie

- semne clinice şi paraclinice

- tratament 28.Chirurgia valvei aortice

- valvulotomie

- înlocuire valvulară

- chirurgia stenozelor subvalvulare

- cardiomiopatia obstructivă, etc.

29. Valvulopatiile tricuspidiene

- definiţie şi mecanisme

- fiziopatologie

- etiologie

- semne clinice şi paraclinice

- tratament 30.Chirurgia valvei tricuspide

- anuloplastie

- comisurotomie

- înlocuire valvulară tricuspidiană 31.Protezele mecanice valvulare cardiace

- istoric

- tipuri de proteze : cu disc, cu bilă, etc.

- aspecte hemodinamice ale diferitelor tipuri de proteze - indicaţii, urmărire postoperatorie, fiabilitate

32. Bioproteze valvulare cardiace

- istoric

- tipuri de bioproteze

- aspecte hemodinamice – indicaţii, urmărire postoperatorie, fiabilitate 33.Disfuncţii de proteze valvulare cardiace

- etiologie

- fiziopatologie

- metode de diagnostic

- tratament medico – chirurgical

34. Conducte valvulare – indicaţii. Înlocuiri multivalvulare. 35.Endocardite

- etiologie

- fiziopatologie

- forme clinice

- aspecte terapeutice 36.Chirurgia arterelor coronare

- indicaţii pentru intervenţie chirurgicală

- tactica şi strategia chirurgicală

- tehnici chirurgicale

- complicaţii, rezultate

- reintervenţii

37. Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic şi tratament. 38.Defectul septal ventricular post infarct

- indicaţii chirurgicale

- strategie chirurgicală

- anatomie chirurgicală

- tehnici chirurgicale

- rezultate

39. Embolii pulmonare.

40. Canalul arterial permeabil

- indicaţii chirurgicale

- strategie chirurgicală

- anatomia chirurgicală

- tehnici chirurgicale

- rezultate 41.Coarctaţia de aortă

- indicaţii pentru angioplastie

- indicaţii chirurgicale

- strategie anatomo – chirurgicală

- tehnici chirurgicale 42.Shunturi pulmonaro – sistemice.

43.Stenoza valvulară pulmonară

- valvuloplastie

- valvulotomie 44.Defectul septal atrial

- diagnostic

- clasificare

- indicaţii chirurgicale

- tehnici chirurgicale

45.Canalul atrio-ventricular complet

- diagnostic

- indicaţie chirurgicală

- strategie anatomo – chirurgicală

- tehnici chirurgicale 46.Drenajul venos pulmonar aberant

- diagnostic

- indicaţii chirurgicale

- tehnici chirurgicale 47.Defectul septal ventricular

- diagnostic

- clasificare

- anatomie topografică

- indicaţie chirurgicală

- strategie anatomo – chirurgicală

- tehnici chirurgicale 48.Complexul Fallot

- diagnostic

- clasificare

- indicaţii chirurgicale

- strategie anatomo – chirurgicală

- tehnici chirurgicale 49.Transpoziţia de mari vase

- diagnostic

- clasificare

- indicaţii chirurgicale

- strategie anatomo – chirurgicală

- tehnici chirurgicale

- rezultate 50.Disecţia de aortă

- diagnostic

- fiziopatologie

- clasificare

- tratament 51.Traumatismele cardiace

- diagnostic

- cauze

- fiziopatologie

- clasificare

- tratament

52. Traumatismele marilor vase, intratoracice

- diagnostic

- cauze

- fiziopatologie

- tratament 53.Pericardite

- etiologie

- diagnostic

- indicaţii chirurgicale 54.Tamponada cardiacă

- etiologie

- diagnostic

- tratament

55. Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac

- indicaţii

- tehnici, rezultate 56.Anevrismele aortei toracice

- etiologie

- diagnostic

- indicaţii chirurgicale

- tehnici chirurgicale 57.Transpoziţia de mari vase corectate

- leziuni asociate

- diagnostic

- indicaţii chirurgicale

58.Boli congenitale cianotice la adult

- diagnostic

- etiologie

- indicaţii şi contraindicaţii chirurgicale 59.Cardiomiopatii

- etiopatogenie

- diagnostic

- indicaţii chirurgicale 60.Asistarea mecanică a circulaţiei

a) asistarea stângă exclusivă

- balonul de contrapulsaţie aortică

- hemopompa

b) asistare dreaptă exclusivă (pompa Biomedicus)

c) – asistare dreapta – dreapta, stânga – stânga, bivalvulară

- asistarea cu ventricul artificial (Jarvik, Symbion, Thoratec)

d) cordul artificial 61.Transplantul cardiac 62.Transplantul cord – pulmon

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Canal arterial permeabil

- 5

2. Defect septal interatrial

- 5

3. Defect septal interventricular

- 5

4. Protezare valvulară mitrală

- 5

5. Protezare valvulară aortică

- 5

6. Protezare valvulară tricuspidiană

- 1

7. By pass aortocoronarian

- 5

8. Anevrism de aortă ascendentă

- 2

9. Protezare bivalvulară

- 2

10.Coarctaţie de aortă

- 2

STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ - 1 an

Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)

1. Istoricul chirurgiei vasculare.

2. Embriologia sistemului vascular (arterial, venos, limfatic).

3. Noţiuni de anatomie descriptivă vasculară

- sistemul aortic superior

- sistemul aortic inferior

- sistemul cav superior

- sistemul cav inferior

- sistemul limfatic

- vascularizaţia cardio-pulmonară

- vascularizaţia viscerală

4. Sistemul nervos vegetativ.

5. Noţiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos şi limfatic

a) Fiziologia microcirculaţiei

o anatomia funcţională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase).

o rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculaţiei.

o schimburile la nivelul microcirculaţiei (difuziunea, filtrarea, osmoza, etc.).

o dinamica schimburilor lichidiene interstitiale (edemele).

o reglarea fluxului sangvin şi microcirculaţiei (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).

o autoreglarea.

b) Fiziopatologia microcirculaţiei

- microcirculaţia în

- diabetul zaharat

- nefropatii

- afecţiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord, etc.

- coagularea intravasculară diseminată

- microcirculaţia în transplantul cardiac şi în fenomenele de rejet

c) Fiziologia circulaţiei arteriale

- anatomia funcţională a arterelor

- presiunea arterială

- presiunea pulsului

- reglarea presiunii arteriale

d) Fiziologia circulaţiei venoase

- anatomia funcţională a sistemului nervos

- parametrii hemodinamici ai circulaţiei venoase (volum sangvin – debit, presiunea venoasă, viteza de circulaţie, etc.)

- capacitatea venoasă

- funcţia de rezervor sangvin a sistemului nervos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)

- sistemul nervos şi debitul cardiac

e) Fiziologia sistemului limfatic

- anatomia funcţională a sistemului limfatic

- rolul circulaţiei limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziţia limfei, circulaţia limfei)

6. Explorarea funcţională a sistemului vascular

- explorare neinvazivă

- explorare invazivă

7. Anomalii congenitale vasculare

- canalul arterial permeabil

- coarctaţia de aortă

- stenoze aortice supravalvulare

- fereastra aorto – pulmonară

- trunchi arterial aorto – pulmonar comun

- anomalii de arc aortic

- anomalii venoase

- anomalii limfatice

- fistule arteriovenoase congenitale

8. Traumatismele aortice.

9. Traumatismele arteriale, inclusiv cele de campanie. 10.Traumatismele sistemului cav (superior – inferior). 11.Traumatismele vaselor limfatice.

12.Anevrismele arteriale (aortice, viscerale, periferice). 13.Sindromul de crosă aortică.

14.Boala Takayasu.

15.Insuficienţa circulatorie (cerebrală, viscerală, periferică) acută – cronică. 16.Hipertensiunea arterială reno-vasculară.

17. Sindromul obstrucţiilor aorto – iliace. 18.Arteriopatii periferice

- etiologie

- patogenie

- clasificare

- principii de tratament 19.Emboliile arteriale.

20.Tromboza arterială acută. 21.Anevrismul disecant.

22.Sindromul de furt arterial sanguin. 23.Sindroamele vasomotorii ale extremităţilor. 24.Sindromul de lojă tibială anterioară.

25.Întrebări şi răspunsuri de baza în tratamentul bolilor arteriale. 26.Tumorile vasculare.

27. Boala varicoasă şi varicele secundare.

28. Boala tromboembolică.

29. Embolia pulmonară. 30.Sindromul post-trombotic. 31.Insuficienţa venoasă cronică.

32. Sindromul de hipertensiune portală.

33. Sindroamele de compresie neurovasculară (entrapment syndrom). 34.Operaţia de salvare a membrelor cu safena “in situ”.

35. Operaţii combinate în ischemiile grave ale membrelor inferioare.

36. Edemele limfatice cronice ale membrelor.

37. Tratamentul medical al bolilor arteriale (vasodilatator, anticoagulant, antiagregant, trombofibrinolitic).

38. Autotransfuzia în practicarea operaţiilor vasculare. 39.Descoperiri ale arterelor, venelor şi limfaticelor

a) Descoperirea arterelor membrelor superioare

- descoperirea arterei subclavii

- descoperirea arterei axilare

- descoperirea arterei humerale

- descoperirea arterei radiale

- descoperirea arterei ulnare

- descoperirea arcadelor palmare, superficială şi profundă

- descoperirea arterelor colaterale digitale

b) Descoperirea arterelor membrelor inferioare

- descoperirea arterelor iliace primitive

- descoperirea arterelor femurale

- descoperirea arterelor poplitee

- descoperirea arterelor tibiale anterioare

- descoperirea arterelor tibiale posterioare

c) Descoperirea venelor membrului superior

- descoperirea venelor bazilice

- descoperirea venelor cefalice

- descoperirea venelor axilare

- descoperirea venelor subclavii

d) Descoperirea venelor membrului pelvin

- descoperirea venelor safene interne

- descoperirea venelor safene externe

- descoperirea venelor poplitee

- descoperirea venelor femurale

40. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale şi simpaticului lombar (celiotomiile).

41. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile şi mediastinotomiile)

- toracotomia posterolaterală

- toracotomia axilară

- toracotomia anterioară

- toracotomia anterolaterală submamară

- căi de abord neobişnite

- sternotomia mediană

- sternotomia

42. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operaţii)

- simpatectomia toracică

- simpatectomia lombară

- simpatectomia cervicotoracică

- suprarenalectomia

- splanhnicectomia

- intervenţii operatorii asociate

(simpatectomia lombară + splanhnicectomia + suprarenalectomia)

- fasciotomia

43. Chirurgia limfedemelor şi al elefantiazisului (intervenţii de drenaj şi exereza). 44.Chirurgia canalului toracic.

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Simpatectomia lombară

- 10

2. Embolectomia

- 25

3. Simpatectomia toracică

- 5

4. Suprarenalectomia

- 5

5. Suturi vasculare

- 25

6. Trombendarterectomie

- 10

7. Angioplastia de lărgire cu petec

- 5

8. Restabiliri de flux arterial

- aorto – iliace

- 10

- aorto – femural

- 10

- femuro – femural

- 20

- femuro – popliteu

- 20

- extra-anatomice

- 10

9. Ligatura subfascială a venelor comunicante

- 10

10.Anastamoze porto – cave; tronculare; radiculare

- 1

11.Cura chirurgicală a varicelor

- 25

12.Amputaţii

- antepicior

- 5

- gambă

- 5

- coapsă

- 5

CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ DURATA: 7 ANI

STAGII PRACTICE şi CURSURI – CONFERINŢĂ



CHIRURGIE CARDIACĂ (I.1)

6 LUNI



CHIRURGIE GENERALĂ (I.2)

1 AN



ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE (I.3)

3 LUNI



CHIRURGIE TORACICĂ (I.4)

6 LUNI



A.T.I. CARDIOVASCULAR (I.5)

6 LUNI



EKG-ECO-DOPPLER STANDARD ESOFAGIAN (I.6)

3 LUNI

 IMAGISTICĂ VASE+CATETERISM-ANGIOGRAFIE(I.7)3 LUNI



BY-PASS CARDIOPULMONAR (I.8)

2½ LUNI



BIOETICĂ (I.9)

2 săptămâni

II.



CHIRURGIE VASCULARĂ (II.1)

12 LUNI



CHIRURGIE CARDIACĂ (II.2)

2 ANI şi 6 LUNI

ANUL

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL

VII

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

II.2

II.1

II.2

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menţionate în

Contractul “Twinning Light” RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01

Întocmit de

Prof.Dr.Alexandru Bucur Prof.Dr.Dragoş Stanciu Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială Preşedinte,

Comisia de Specialităţi Chirurgicale (6)

a Ministerului Sănătăţii

Publice

Comisia de Stomatologie a Ministerului Sănătăţii

Publice

Prof.Dr.Augustin Mihai Preşedinte

Colegiul Medicilor Dentişti din România

1. Definiţie

Chirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu şi care se ocupă cu studiul, prevenirea şi tratamentul inclusiv chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicaţii ale cariilor dentare Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la

1. chirurgia endodontică

2. chirurgia preprotetică

3. chirurgia parodontală

4. accidentele de erupţie ale dinţilor

5. incluziile dentare

6. traumatisme dento-parodontale

7. tratamentul edentaţiilor prin implanturi dentare

2. Durata rezidenţiatului: 3 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara carora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat

3A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni

3A.2. Stagiul de Chirurgie dento - alveolară: 7½ luni 3A.3. Stagiul de Chirurgie orală şi maxilo-facială: 2 luni 3A.4. Stagiul de Patologie orală: 1 lună 3A.5.Stagiul de Managementul cabinetului dentar: 1 lună 3A.6. Stagiul de Implantologie: 6 luni

3A.7. Stagiul de Parodontologie: 4 luni 3A.8. Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie: 1+1 luni 3A.9. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 3 luni 3A.10. Stagiul de Endodonţie: 3 luni

3A.11 Stagiul de Protetică: 6 luni

3A. 12 Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni

*Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfăşoară în Secţiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială.

3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat

Anul I

chirurgie dento-alveolară: chirurgie orală şi maxilo-facială patologie orală

managementul cabinetului dentar bioetică

7 ½ luni

2 luni

1 lună

2 săptămâni

Anul II

implantologie parodontologie ortodonţie, pedodonţie

6 luni

4 luni

1+1 luni

Anul III

odontoterapie restauratoare endodonţie

protetică

3 luni

6 luni

3C. Barem de promovare

Anul I

din

Anul II

din

Anul III

din

Examen scris Prezentare caz Examen practic

a. Chirurgie Dento-Alveolară,

b. Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială

c. Patologie Orală

d. Managementul cabinetului dentar

Examen scris Prezentare caz Examen practic

a. Implantologie orală

b. Parodontologie

c. Ortodonţie şi Pedodonţie

Examen scris Prezentare caz Examen practic

a. Odontoterapie restauratoare

b. Endodonţie

c. Protetică

4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire

4.1. Anul I

4.1.1. Stagiul de chirurgie dento-alveolară: 7 ½ luni

4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 ore

Cursuri

1. Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietăţi

2. Tehnici de anestezie loco-regională

3. Accidente şi complicaţii în anestezia loco-regională

4. Anestezia generală în stomatologie

5. Extracţia dentară. Indicaţii, contraindicaţii, tehnici generale

6. Tehnica extracţiei dentare pe grupe de dinţi, tehnici speciale

7. Extracţii dentare la copii, indicaţii, tehnici

8. Extracţia dinţilor incluşi

9. Accidentele extracţiei dentare, cauze, prevenţie, tratament

10. Complicaţiile extracţiei dentare, etiologie, tratament

11. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic

12. Metode chirurgicale în tratamentul protetic

13. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare

14. Accidente ale erupţiei dentare şi tratamentul lor chirurgical

15. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar

16. Antibioterapia în leziunile traumatice şi inflamatorii ale cavităţii orale

17. Urgenţe şi afecţiuni medicale în cabinetul stomatologic

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.1.1.2. Pregătire practică

1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 5

2. Extracţii dentare: 5

3. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 2

4. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 5

5. Odontectomii molari de minte inferiori: 5

6. Odontectomii canini superiori: 5

7. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 1

8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical- ortodontică: 1

9. Rezecţii apicale: 10

10. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 1

11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 1

12. Gingivectomie: 2

13. Gingivoplastii: 2

14. Intervenţii chirurgicale proprotetice în: 3

- mucoasa subţire

- creasta gingivală balantă

- fibromatoză tuberozitară

- hiperplazie epitelio-conjunctivă

- deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale

- bride vestibulare şi paralinguale

- îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale)

- regularizări de creastă

- plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare

15. Deschiderea de supuraţii periosoase: 5

4.1.2. Stagiul de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială: 2 luni

4.1.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20

Cursuri

1. Traumatologie orală şi maxilo-facială

2. Supuraţii periosoase

3. Supuraţii ale lojilor superficiale, profunde şi supuraţii difuze

4. Adenitele specifice şi nespecifice

5. Sinuzita maxilară de cauză dentară

6. Tumori benigne ale părţilor moi orale şi maxilo-faciale

7. Tumori benigne ale oaselor maxilare

8. Depistarea precoce a tumorilor maligne orale şi maxilo-faciale

9. Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de părţi moi orale şi maxilo-faciale

10. Forme de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare

11. Principii de tratament complex în tumorile maligne orale şi maxilo-faciale

12. Patologia glandelor salivare

13. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare

14. Anomalii cranio-maxilo-faciale

15. Despicături labio-maxilo-palatine

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.1.2.2. Pregătire practică

4.1.3. Stagiul de Patologie orală: 1 lună

4.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 ore

Cursuri

1. Completarea foii de observaţie în patologia orală

2. Sistemul imunitar al cavităţii orale

3. Afecţiuni cu potenţial de malignizare şi afecţiuni premaligne orale

4. Lichenul plan oral şi lupusul oral

5. Stomatitele buloase şi ulcerative

6. Hiperplazii gingivale

7. Alergii nespecifice ale cavităţii orale

8. Examene complementare în patologia orală

9. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.1.3.2. Pregătire practică

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţămîntul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore

1. Liberertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

4.2. Anul II

4.2.1. Stagiul de implantologie orală: 6 luni

4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 ore

Cursuri

1. Rolul şi locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelaţia dintre implantologia orală şi celelalte discipline dentare

2. Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto-protetică – aspecte privind selecţia şi poziţionarea implanturilor pe creasta alveolară.

3. Clasificarea edentaţiilor în terapia implanto-protetică, edentaţii şi modalităţi de soluţionare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.

4. Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţială a cazului, indicaţii şi contraindicaţii

5. Biomecanica A.D.M. şi rolul acesteia în terapia implanto-protetică

6. Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă

7. Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării şi patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice

8. Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare – asanarea cavităţii orale, chirurgia mucoasei patologice şi a leziunilor parodontale

9. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto- protetice

10. Reconstrucţia crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie şi mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susţinute în principal de membrane biologice.

11. Distracţia osoasă în vederea creării ofertei implantare

12. Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică 13.Inserţia imediat postextracţională a implanturilor orale

14. Inserţia implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme şi oferte osoase.

15. Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrărilor protetice

16. Accidente şi incidenea în practica medicinei dentare

17. Dispensarizarea pacienţilor purtători de implanturi

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.1.2. Pregătire practică

4.2.2. Stagiul de Parodontologie: 4 luni

4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore

Cursuri

1. Etiopatogenia bolilor parodontale

2. Metode de investigaţie în bolile parodontale

3. Forme clinice ale bolii parodontale

4. Tratamentul complex al bolilor parodontale

5. Rolul şi locul profilaxiei în bolile parodontale

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.2.2. Pregătire practică

4.2.3. Stagiul de ortodonţie, pedodonţie: 1+1 luni = 2 luni

4.2.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 ore

Cursuri

1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare

2. Formarea, creşterea şi dezvoltarea masivului facial

3. Dezvoltarea ocluziei

4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

5. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare

6. Diagnosticul în ortodonţie

7. Principii de bază în tratamentul ortodontic

8. Examinarea pacientului copil şi adolescent. Foaia de observaţie. Cronologia formării dinţilor

9. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi implicaţiile în patologia odontală. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor permanenţi tineri şi implicaţiile în patologia odontală

10. Caria precoce severă a dinţilor temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă

11. Caria complicată la dinţii permanenţi tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă

12. Patologia molarului de şase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în destrucţia mare coronară

13. Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgenţă

14. Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament

15. Metode de prevenire a cariei şi bolii parodontale la copil şi adolescent

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.3.2. Pregătire practică

4.3. Anul III

4.3.1. Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 3 luni

4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15

Cursuri

1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare

2. Metode uzuale şi speciale de preparare a cavităţilor în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronară bazate pe adeziune

3. Tratamentul actual al plăgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare

4. Modalităţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice

5. Tratamentul cariei simple cu destrucţii coronare întinse

6. Tratamentul cariei simple prin incrustaţii metalice şi nemetalice

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.1.2. Pregătire practică

4.3.2. Stagiul de Endodonţie: 3 luni

4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15

1. Metode de tratament în pulpita acută şi cronică

2. Metode de tratament în gangrena pulpară

3. Extirparea vitală cu obturaţie de canal

14. Obturaţia de canal – metode şi tehnici moderne

15. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.2.2. Pregătire practică

4.3.3. Stagiul de protetică dentară: 6 luni

4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 ore

Cursuri

1. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare

2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)

3. Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică

4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară

5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare

6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice

7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil

8. Variante de protezare a edentaţiilor terminale

9. Metode şi tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/ a edentaţiei totale

10. Metode şi tehnici de înregistrare şi transfer al rapoartelor de ocluzie

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

3 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

7½

luni

lună

luni

1 + 1

lună

luni

 CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.1)

 CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.2)

 PATOLOGIE ORALĂ (I.3)

 MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (I.4)

 IMPLANTOLOGIE (I.5)

 PARODONTOLOGIE (I.6)

 ORTODONŢIE, PEDODONŢIE (I.7)

 ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (I.8)

 ENDODONŢIE (I.9)

 PROTETICĂ (I.10)

 BIOETICĂ (I.12) 2 săptămâni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.12

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

Pregătire practică

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE GENERALĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

Curriculum de pregătire în

Chirurgie generală

Definiţie. Chirurgia generală este specialitatea ce se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor chirurgicale ale abdomenului precum şi a altor afecţiuni chirurgicale care fac obiectul altor specialităţi, ce necesită tehnici speciale cum ar fi traumatisme, afecţiuni vasculare, genitale, urologice, toracice, endocrine, neurochirurgicale, chirurgie oncologică etc.

Durata: - 6 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Structura stagiilor

- Etapa administrativă: repartizare pe spitale şi stagii, angajare, prezentare la spital, repartizare în serviciu, alcătuirea planului de activitate – (o săptămână)

Stagii (Anexa I)

1. - Chirurgie generală (din care 3 luni - Chir. laparoscopică) 35½ luni

2. - Chirurgie vasculară 4 luni

3. - Chirurgie urologică 3 luni

4. - Chirurgie oncologică 4 luni

5. - Chirurgie toracică 4 luni

6. - Ortopedie şi traumatologie 4 luni

7. - Chirurgie plastică şi reparatorie 3 luni

8. - Neurochirurgie 3 luni

9. - Chirurgie ginecologică 3 luni

10. - Anestezie – terapie intensivă 2 luni

11. - Chirurgie de urgenţă 6 luni

12. - Bioetică ½ lună

- Rezidenţiatul în chirurgie generală presupune 6 ani de antrenament clinic şi este gândit să ofere progresiv creşterea experienţei clinice şi a responsabilităţilor rezidentului.

- Consideram util că efectuarea stagiilor în specialităţile chirurgicale, să se facă în anii II, III şi IV de rezidenţiat iar repartizarea rezidenţilor în aceste stagii să fie făcută centralizat, încă de la început, în etapa administrativă (în prima săptămână), în raport de posibilităţile de instruire a clinicilor respective, cu scopul de a evita aglomerările şi a obţine o pregătire calitativă a rezidenţilor (Anexa 2).

- Considerăm, de asemeni, că stagiul de traumatologie să se facă în clinicile de ortopedie din spitale de urgenţă, unde se oferă posibilitatea formării complexe a rezidentului, în acest domeniu. Pentru aceleaşi motive, stagiul de chirurgie de urgenţă se va efectua numai în clinicile de chirurgie de profil.

- Stagiile vor cuprinde o parte teoretică (cursul) şi o parte practică, ce se vor efectua simultan, în sistem modular, astfel că la terminarea unui stagiu de specialitate sa fie parcursă toată programa.

- Pentru stagiile din alte specialităţi chirurgicale, programa analitică poate fi completată de către coordonatorii programelor respective, după consultul cu şefii departamentelor de chirurgie generală.

- Cursul va fi ţinut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noţiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicaţii şi tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum şi tehnici moderne de chirurgie laparoscopică şi endoscopică.

- Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre şi tehnici necesare precizării diagnosticului şi participarea la intervenţii operatorii ca ajutor şi prim – operator.

- Pentru formarea completă a rezidentului considerăm necesar ca, în cadrul stagiilor, rezidenţii sa fie cuprinşi intr - un sistem de cercetare. Aceasta presupune obligativitatea rezidenţilor de a prezenta referate din revistele de specialitate sau sinteze pe anumite probleme şi participarea lor la elaborarea unor lucrări de cercetare în cadrul colectivelor clinicilor respective, în special în ultimii ani de stagiu.

La sfârşitul programului de rezidenţiat, absolvenţii acestuia trebuie

− Sa aibă capacitatea de a rezolva afecţiunile chirurgicale pe baza cunoştinţelor clinice medicale

− Sa posede capacităţile şi abilităţile necesare efectuării tehnicilor chirurgicale

− Sa colaboreze efectiv cu ceilalţi colegi

− Sa aibă capacitatea de a preda şi a împărtăşi cunoştinţele cu colegii rezidenţi şi studenţi

− Sa poată sfătui pacienţii şi familiile lor în legătură cu dispensarizarea bolnavilor, monitorizarea lor, regimul de viaţă, etc.

− Sa aibă capacitatea de a participa la un studiu de cercetare

Pe lângă pregătirea intensă clinică în primul an se pune un accent important pe pregătirea continuă în ştiinţele de bază – anatomie, biochimie, microbiologie, fiziologie şi anatomie patologică, în special ţinând cont de întrepătrunderea acestora cu clinica.

PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN STAGII

1.Stagiul de chirurgie generală = 32 1/2 luni

a/ CURSUL = 150 ore

- Metode moderne de diagnostic în chirurgie.....................................

2 ore

- Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase şi nervi, traheostomia, pleurotomia,

colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza............................................

4 ore

- Noţiuni de chirurgie laparoscopică...........................................................

6 ore

- Noţiuni de transplantare de organe...........................................................

2 ore

- Asepsia şi antisepsia..................................................................................

2 ore

- Pregătirea preoperatorie a bolnavului........................................................

2 ore

- Îngrijiri şi complicaţii postoperatorii........................................................

4 ore

- Infecţii chirurgicale localizate şi difuze. Antibioterapia în chirurgie........

6 ore

- Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale................................

6 ore

- Mamela: traumatisme, infecţii acute şi cronice, leziuni degenerative,

tumori benigne şi maligne .....................................................................

6 ore

- Perete abdominal: hernii, eventraţii, evisceraţii........................................

8 ore

- Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul

gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne şi maligne......................

6 ore

- Stomac – duoden: tulburări functionale, gastropatii, (hemoragice,

atrofice de stress) diverticoli, dilataţia acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric şi duodenal, tumori benigne şi maligne...............................

12 ore

- Intestin subţire şi mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul

entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală............................................

8 ore

4 ore

10 ore

- Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică,

tumori benigne şi maligne............................................................................

6 ore

- Anus şi regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecţii (abcese,

flegmoane, fistule), incontinenţa anală, tumori benigne şi maligne...............

6 ore

- Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne şi maligne, noţiuni de transplantare a

ficatului...........................................................................................................

12 ore

- Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară şi coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne

şi maligne.......................................................................................................

10 ore

- Pancreas: anomalii, pancreatita acută şi cronică, tumori benigne şi maligne

8 ore

- Icterul mecanic.................................................................................................

2 ore

- Splina: afecţiuni hematologice de indicaţie chirurgicală, tumori benigne

şi maligne, indicaţiile splenectomiei................................................................

4 ore

- Epiploon şi retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic,

tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale..................

6 ore

- Apendicele cecal: apendicita acută şi cronică, tumori apendiculare.............

- Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne şi maligne.........................................................................................

- Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventraţii diafragmatice, rupturi diafragm.4 ore

b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE (manevre)

- tuşee rectale...........................................................................................

100

- tuşee vaginale.........................................................................................

- aspiraţie şi spălătura gastrică..................................................................

- montajul unei perfuzii.............................................................................

- paracenteze.............................................................................................

- anestezii locale şi loco - regionale............................................................

- anuscopii...............................................................................................

- rectoscopii..............................................................................................

- participare la endoscopii digestive..........................................................

- puncţii de tumori....................................................................................

- resuscitare cardio - respiratorie..............................................................

- cateterisme venoase.............................................................................

c/TEHNICI CHIRURGICALE

Tehnici chirurgicale de bază

1. Manevrarea instrumentelor

2. Efectuarea nodurilor,

a. manual

b. cu ajutorul instrumentelor

3. Tehnici de sutură chirurgicală

4. Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie

5. Debridarea ţesuturilor

6. Sutura tendoanelor

7. Izolarea şi legarea vaselor la nivelul mezenterului

8. Anastomozele intestinale

a. Anastomozele gastro - intestinale

b. Anastomozele de intestin subţire

c. Anastomoze colonice

d. Variante cu diferenţe de calibru

e. Suturi mecanice

9. Anastomozele vasculare

a. Arteriotomia

b. Angioplastia

c. Anastomoze termino - terminale

d. Anastomoze termino - laterale

10. Tehnici chirurgicale miniminvazive

Intervenţii chirurgicale

Efectuate ca prim - operator (se va încerca să fie efectuate cât mai multe din intervenţiile de mai jos)

- Apendicectomii..........................................................................

- Hernii inghinale............................................................................

- Hernii femurale............................................................................

- Hernii ombilicale..........................................................................

- Eventraţii......................................................................................

- Evisceraţii....................................................................................

- Mastite acute................................................................................

- Mamectomii sectoriale................................................................

- Mamectomii radicale 1

- Tiroidectomii subtotale 1

- Hernii hiatale 1

- Gastrostomii 4

- Gastroenteroanastomoze 3

- Jejunostomii 2

- Colonostomii 2

- Rezecţii gastrice 3

- Vagotomii tronculare şi selective 3

- Splenectomii 1

- Colecistostomii 2

- Colecistectomii clasice şi laparoscopice 5

- Coledocotomii cu drenaj coledocian. 5

- Derivaţii bilio – digestive......................................................... 2

- Enterectomii segmentare 2

- Colectomii segmentare 2

- Operaţii Hartman. 1

- Hemicolectomii 2

- Amputaţii de rect 1 - 2

- Rezecţii de rect 1

- Amputaţii de gambă 1

- Amputaţii de coapsă 1

- Cura hemoroizilor 5

- Supuraţii ano - rectale 5

- Furuncule, hidrosadenite 5

- Simpatectomii lombare 1

- Cura varicelor membrelor inferioare 3

 Participare ca ajutor, la intervenţii chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de şeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg

de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.

Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de

 50 operaţii mari, din care 15% ca prim operator

 120 operaţii medii din care 20% ca prim operator

 150 operaţii mici din care 40% ca prim operator

Din toate intervenţiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgenţă

2. Stagiul de chirurgie vasculară = 4 luni

a/ CURSUL = 30 ore

- Traumatisme vasculare şi politraumatisme cu componentă vasculară.....

2 ore

- Anevrisme arteriale................................................................................

2 ore

- Ischemia acută arterială........................................................................

2 ore

- Arteriopatii cronice obstructive.........................................................

4 ore

- Varicele membrelor inferioare...........................................................

2 ore

- Boala tromboembolică........................................................................

2 ore

- Sindromul posttrombotic.....................................................................

2 ore

- Limfedemul..........................................................................................

2 ore

- Căi de abord în chirurgia vasculară periferică.....................................

4 ore

- Suturi vasculare: indicaţii, tehnică.......................................................

2 ore

- Plastii vasculare...................................................................................

4 ore

- Imagistica patologiei vasculare.............................................................

2 ore

b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE (manevre)

- Arteriografii............................................................................................

- Flebografii..............................................................................................

- Oscilometrii............................................................................................

c/ OPERAŢII (participare)

- Suturi vasculare.....................................................................................

- Cura varicelor membrelor pelvine..........................................................

- Plastii vasculare cu vena.........................................................................

- Plastii vasculare cu grefe.........................................................................

- Embolectomii periferice..........................................................................

2. Stagiul de urologie = 3 luni

a/CURS = 26 ore

- Traumatisme ale aparatului urinar.................................................................

2 ore

- Litiaza urinară................................................................................................

2 ore

- Tumori benigne şi maligne aparat urinar.......................................................

4 ore

- Adenomul de prostată....................................................................................

2 ore

- Adenocarcinomul de prostată........................................................................

2 ore

- Traumatismele aparatului genital masculin....................................................

2 ore

- Malformaţii şi afecţiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ..

2 ore

- Hidrocel, varicocel..........................................................................................

2 ore

- Orhiepididimita acută şi cronică......................................................................

1 ora

- Insuficienţa renală acută la bolnavul chirurgical.............................................

2 ore

- Tehnici moderne urologice..............................................................................

4 ore

- Imagistica în urologie......................................................................................

2 ore

b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE

- Sondaj vezical..................................................................................................

- Puncţii vezicale suprapubiene……………......................................................

- Cistostomii……………...................................................................................

- Uretrocistoscopii.............................................................................................

c/OPERAŢII

- Pielolitotomii.................................................................................................

- Ureterolitotomii..............................................................................................

- Nefrectomii.....................................................................................................

- Adenomectomii..................................................................................................

- Cura hidrocelului.........................................................................................

- Cura varicocelului........................................................................................

4. Stagiul de chirurgie oncologică digestivă = 4 luni

a/ CURS = 4 LUNI

- Epidemiologia cancerelor...........................................................................

2 ore

- Noţiuni de oncogeneză................................................................................

4 ore

- Biologia cancerelor....................................................................................

4 ore

- Etiopatogenia bolii canceroase...................................................................

2 ore

- Clinica bolii canceroase...............................................................................

4 ore

- Tehnici de explorare şi diagnostic în cancerologie....................................

2 ore

- Anatomie patologică...................................................................................

2 ore

- Tratamentul complex al cancerelor............................................................

6 ore

b/ACTIVITĂŢI PRACTICE

- Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor.....................................................

- Interpretarea diverselor metode şi procedee de diagnostic în cancere.................

c/ OPERAŢII

- Participare la intervenţii mari.

5. Stagiul de chirurgie toracică = 4 luni

a/ CURS = 30 ORE

- Traumatisme toracice închise şi deschise 2 ore

- Politraumatisme cu componenta toracică 2 ore

- Pleurezii purulente 2 ore

- Infecţii pulmonare chirurgicale 2 ore

- Chistul hidatic pulmonar 2 ore

- Tumori benigne şi maligne...................................................... 4 ore

- Intervenţii de graniţă............................................................... 4 ore

- Mediastinul, mediastinite, tumori benigne şi maligne............ 4 ore

- Explorarea imagistică a toracelui............................................ 4 ore

- Noţiuni de chirurgie toracoscopică.......................................... 4 ore

b/ACTIVITĂŢI OPERATORII

- Toracotomie............................................................................

- Puncţii pleurale......................................................................

- Drenaj pleural.......................................................................

- Primul ajutor în voletul costal..............................................

- Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare.............................

- Toracoscopii..........................................................................

c/ OPERAŢII

- Participare ca ajutor

6. Stagiul de traumatologie = 4 luni

a/ CURS = 30 ore

- Imagistica în traumatologie..................................................................

4 ore

- Traumatism de parţi moi extrascheletale...........................................

4 ore

- Tratamentul plăgilor curate şi supurate...............................................

2 ore

- Entorse................................................................................................

1 ora

- Luxaţii şi fracturi ale coloanei vertebrale şi bazinului......................

4 ore

- Traumatisme externe cu componenta viscerală.................................

3 ore

- Politraumatisme.................................................................................

6 ore

b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE

- Reducere de luxaţii................................................................................

- Reducere şi imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .....

- Montarea unei extensii continue transscheletale....................................

- Atitudine în voletul costal.....................................................................

c/ OPERAŢII

- Participare ca ajutor

7. Stagiul de chirurgie plastică şi reparatorie = 3 luni

a/CURS = 26 ore

- Traumatisme ale mâinii.................................................................................... 2 ore

- Panariţii şi flegmoane ale mâinii..................................................................... 4 ore

- Arsuri.............................................................................................................. 6 ore

- Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, îngheţare...................... 2 ore

- Escare de decubit............................................................................................. 2 ore

- Plastii cutanate: generalitati, indicaţii, tehnică.............................................. 6 ore

- Noţiuni de microchirurgie.............................................................................. 4 ore

b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE

- Tratamentul unor panariţii şi flegmoane ale mâinii.........................................

- Tratamentul escarelor de decubit.....................................................................

- Grefe libere de piele.......................................................................................

- Plastii cutanate cu lambouri..........................................................................

- Tenorafii........................................................................................................

- Tratamentul arsurilor şi degerăturilor.............................................................

- Amputaţii şi dezarticulaţii ale degetelor mâinii............................................

c/ OPERAŢII

- Participare ca ajutor

8. Stagiul de neurochirurgie = 3 luni

a/ CURS = 26 ORE

- Traumatisme cranio - cerebrale.........................................................

4 ore

- Traumatisme vertebro - medulare.......................................................

4 ore

- Hernii discale....................................................................................

2 ore

- Procese expansive intracraniene......................................................

2 ore

- Procese expansive intrarahidiene......................................................

2 ore

- Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală şi vertebro - medulară..

4 ore

- Diagnosticul şi tratamentul comelor........................................................

4 ore

- Imagistica neuro - chirurgicală..................................................................

4 ore

b/ MANEVRE

- Puncţii rahidiene: lombare şi suboccipitale......................................

- Neuroliza..........................................................................................

- Neurorafie........................................................................................

c/OPERAŢII

- Participare ca ajutor

9. Stagiul de chirurgie ginecologică = 3 luni

a/ CURS = 26 ore

- Fibromul uterin..................................................................................

2 ore

- Cancerul de col şi corp uterin...........................................................

4 ore

- Tumori benigne ovariene..................................................................

4 ore

- Cancerul de ovar...............................................................................

2 ore

- Cancerul trompei...............................................................................

2 ore

- Cancerul vulvar.................................................................................

2 ore

- Incontinenţa de urină la femei..........................................................

2 ore

- Sarcina extrauterină..........................................................................

2 ore

- Pelviperitonitele................................................................................

2 ore

- Noţiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică............................

4 ore

b/ACTIVITĂŢI PRACTICE

- Tuşee vaginale............................................................................... 50

- Curetaje uterine bioptice............................................................... 5

- Biopsii din tumori........................................................................ 5

- Anexectomii.................................................................................. 3

c / TEHNICI OPERATORII

- Participare ca ajutor

10. Stagiul de anestezie şi terapie intensivă = 2 luni

a/ CURS = 26 ORE

- Anestezia locală şi loco - regională.............................................. 2 ore

- Noţiuni de anestezie generală. Riscul anestezic......................... 4 ore

- Homeostazia normală şi tulburări ale homeostaziei

organismului uman...................................................................... 2 ore

- Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica,

electrolitică, biologică................................................................... 4 ore

- Hemoragie, hemostază, transfuzii.............................................. 2 ore

- Socul............................................................................................. 4 ore

- Monitorizarea în chirurgie........................................................... 2 ore

- Resuscitarea cardio - respiratorie................................................... 2 ore

- Nutriţia bolnavului chirurgical..................................................... 4 ore b/ACTIVITĂŢI PRACTICE

- Anestezie locală...............................................

- Anestezii loco - regionale..................................

- Monitorizarea bolnavului...............................

- Resuscitari cardio - respiratorii........................

11. Stagiul de chirurgie de urgenţă = 6 luni

a/ CURS = 46 ORE

- Noţiuni generale de chirurgie de urgenţă......................................... 2 ore

- Explorări clinice şi imagistice în chirurgia de

urgenţă abdominală......................................................................... 4 ore

- Traumatisme abdominale................................................................ 6 ore

- Hemoragii digestive superioare şi inferioare................................... 6 ore

- Hemoragia intraperitoneală............................................................. 2 ore

- Peritonitele..................................................................................... 6 ore

- Ocluzii intestinale......................................................................... 6 ore

- Politraumatisme cu componente viscerale abdominale.................. 4 ore

- Traumatisme prin accidente de circulaţie...................................... 2 ore

- Atitudinea de urgenţă în calamitaţi................................................. 4 ore

- Leziuni combinate......................................................................... 2 ore

- Noţiuni de chirurgie laparoscopică, în urgenţe abdominale..........

2 ore

b/ ACTIVITĂŢI PRACTICE

- Hemostaza provizorie şi definitivă....................................

- Celioscopia în urgenţe abdominale...................................

- Puncţia - spălătura peritoneală............................................

- Sutura ulcerului perforat...................................................

- Drenaj peritoneal multiplu şi drenaj - spălătura................

c/ OPERAŢII

- Participare ca ajutor şi prim - ajutor

Caietul de stagiu

Caietul de stagiu va cuprinde un număr de aproximativ 400 de rubrici în care se vor menţiona activităţile şi manevrele practicate precum şi intervenţiile operatorii efectuate în perioada diverselor stagii autentificate prin semnătura îndrumătorului de rezidenţiat. Cadrele medicale îndrumătoare au obligaţia sa asigure rezidenţilor, în limita activităţilor chirurgicale din clinica, condiţiile pentru efectuarea baremului stabilit.

Neîndeplinirea acestui barem, din cauza îndrumătorilor atrage reevaluarea posibilităţilor clinicilor de a forma rezidenţi iar neîndeplinirea lui din cauza rezidentului atrage, după sine, reevaluarea acordării dreptului de a se prezenta la examenul de specialist.

Caietul rezidentului va conţine

1. CV de activitate profesională şi ştiinţifică

2. punctajul obţinut la terminarea programului “Tehnici chirurgicale de bază”

3. punctajul obţinut la terminarea programului Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază”

4. punctajul obţinut la evaluarea scrisă la finalul fiecărui an

5. evaluarea îndrumătorului direct

6. formular cu numărul de manevre şi tehnici efectuate (conform curricula, evaluate de îndrumătorul direct), cu precizarea

a. fără supraveghere sau supraveghind un rezident mai tânăr

b. sub supraveghere

c. ajutând

Îndrumări pentru evaluarea rezidenţilor

1. Fiecare procedeu din curricula va fi evaluat

a. Nu a fost efectuată N necunoscut

b. Competent să efectueze procedeul fără supraveghere A

c. Poate necesita ajutor ocazional B

d. Poate efectua procedeul sub supraveghere C

e. Nu a putut efectua tot procedeul sub supraveghere D

2. Paşi de urmat în evaluarea rezidenţilor

a. Anamneza examenul fizic şi consensul pacienţilor

b. Buna comunicare cu echipa operatorie

c. Pregătirea preoperatorie

d. Spălat bine, asepsie antisepsie

e. Poziţionarea pacientului pe masa de operaţie

f. Incizie adecvată

g. Disecţie atentă, în plan

h. Cunoştinţe solide de anatomie

i. Familiarizat cu timpii operatori

j. Utilizează atent şi eficace instrumentele

k. Foloseşte ajutoarele în cel mai avantajos mod

l. Buna coordonare ochi - mână

m. Manevrează ţesuturile cu delicateţe şi dexteritate

n. Tehnica de cusut şi înnodat bună

o. Anastomoza

p. Electrocoagulare adecvată

q. Control hemostază

r. Laparorafia

s. Factor timp

t. Protocol operator

12. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic - pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic - pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient

3. Relaţia medic - pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într - o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 3 luni

I. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică

1. Sistemul de insuflare a cavitaţii peritoneale şi tehnicile alternative de creare a spaţiului de lucru

2. Sistemul de preluare şi transmitere a imaginii

3. Sistemul de irigaţie - aspiraţie

4. Sistemul de electrochirurgie

5. Pregătirea sălii de operaţie

Instalarea, verificarea, funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor. Defecţiuni posibile, incidente şi accidente

II. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică

1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază

2. Instrumentar pentru situaţii speciale

3. Utilizarea, întreţinerea şi sterilizarea instrumentarului laparoscopic. Defecţiuni posibile, incidente şi accidente

III. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice

1. Criterii generale de opţiune pentru abordul laparoscopic, indicaţii şi contraindicaţii

2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică

3. Particularităţile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică şi consecinţele fiziopatologice ale insuflării peritoneale

Incidente şi accidente intraoperatorii specifice

4. Evoluţia şi îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică. Complicaţii postoperatorii specifice

IV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază

1. Instituirea pneumoperitoneului

2. Dispozitivul operator şi plasarea trocarelor

3. Utilizarea lanţului imagistic

4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie

5. Utilizarea sistemului de irigaţie aspiraţie

6. Incidente, accidente şi complicaţii ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică (insuflare, trocarizare, mânuirea camerei, utilizarea sistemului electric, irigaţie - aspiraţie)

7. Explorarea laparoscopică generală a cavitaţii peritoneale

8. Visceroliza, explorarea pentru ascita şi tehnici de biopsie laparoscopică

9. Tehnici de ligaturi şi sutura laparoscopică

10. Extragerea pieselor operatorii şi drenajul laparoscopic

V. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical

1. Indicaţii şi contraindicaţii

2. Abdomenul acut chirurgical

3. Abdomenul acut netraumatic

4. Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj

şi drenaj. Atitudinea în ulcerul perforat

VI. Colecistectomia laparoscopică

1. Indicaţii şi contraindicaţii

2. Tehnica operatorie standard

3. Variante de tehnică operatorie

4. Dificultăţi, incidente şi accidente intraoperatorii

5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă

6. Colangiografia intraoperatorie

7. Evoluţia, îngrijirile şi complicaţiile postoperatorii

VII. Apendicectomia laparoscopică

1. Indicaţii şi contraindicaţii

2. Tehnica operatorie standard

3. Variante de tehnica operatorie

4 Dificultati, incidente, şi accidente intraoperatorii

5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă

6. Evoluţia, îngrijirile şi complicaţiile postoperatorii

VIII. Barem minimal de activităţi practice

1. Asistarea la desfăşurarea operaţiilor laparoscopice în direct –20

2. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie – 10

3. Mânuirea telescopului – 10

4. Ajutor în echipa operatorie – 10

5. Intervenţii efectuate ca prim operator: explorări, (3 op.), Colecistectomii (4 op.), apendicectomii (3 op.).

IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică şi practică.

Posibilităţi

- Teste cu răspunsuri multiple

- Examen oral

- Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator

- Apreciere întocmită de instructor /tutorele de practică

CHIRURGIE GENERALĂ 6 ANI

ANUL I

CHIRURGIE GENERALĂ

BIOETICĂ

11½ LUNI

½ LUNĂ

ANUL II

ATI

2 LUNI

TRAUMATOLOGIE

4 LUNI

CHIRURGIE VASCULARĂ

4 LUNI

CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE

3 LUNI

ANUL III

CHIRURGIE TORACICĂ

4 LUNI

CHIRURGIE UROLOGICĂ

3 LUNI

CHIRURGIE ONCOLOGICĂ DIGESTIVĂ

4 LUNI

ANUL IV

NEUROCHIRURGIE

3 LUNI

CHIRURGIE GINECOLOGICĂ

3 LUNI

CHIRURGIE DE URGENŢĂ

6 LUNI

ANUL V

CHIRURGIE GENERALĂ

9 LUNI

CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ

3 LUNI

ANUL VI

CHIRURGIE GENERALĂ

12 LUNI

N.B. În anul V sau VI de pregătire se va efectua modulul de Chirurgie laparoscopică cu durata de 3 luni.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ

Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menţionate în

Contractul “Twinning Light” RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01

1. Definiţie

Chirurgia orală şi maxilo-facială cuprinde tratamentul chirurgical al părţilor moi cervico- faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulaţiei temporo-mandibulare, diformităţilor şi malformaţiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală şi maxilo-facială şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale.

Specialitatea cuprinde 2 părţi

a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale

 chirurgia endodontică

 chirurgia preprotetică

 accidente de erupţie ale dinţilor şi incluziile dentare

 traumatisme dento-parodontale

 chirurgia parodontală

 inserarea implanturilor dentare

b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia şi tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare şi ale părţilor moi cervico-faciale, infecţii oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părţilor moi şi osoase oro-maxilo- faciale, bolile glandelor salivare şi ale articulaţiei temporo-mandibulare, diformităţi şi malformaţii congenitale ale feţei şi maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale etc.

2. Durata: 5 ani (cu dublă licenţă:Medicină Generală/Medicină Dentară)

În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunităţii Europene, specialiştii în chirurgia orală şi maxilo-facială trebuie să posede o dublă licenţă, cea de absolvent al Facultăţii de Medicină Dentară şi de absolvent al Facultăţii de Medicină Generală.

În acest context, pot fi acceptaţi la specializare în chirurgia orală şi maxilo-facială absolvenţi ai Facultăţii de Medicină Dentară (care îşi completează studiile de Medicină Generală) şi absolvenţi ai Facultăţii de Medicină (care îşi completează studiile de medicină dentară).

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat

3A.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinică repartizată, fixarea planului de activitate.

3A.2. Stagiul de chirurgie orală şi maxilo-facială: 3 ani 5 luni şi 2 săpt. (anii I, III, IV, V)

În secţiile clinice acreditate de Ministerul Sănătăţii, sub îndrumarea medicilor şefi secţie/clinică, medicii rezidenţi se vor familiariza cu activităţile practice de chirurgie orală şi maxilo-facială, completându-şi în acelaşi timp şi cunoştinţele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialităţii.

3A.3. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an 3A.4. Stagiul de Otorinolaringologie: 2 luni

3A.5. Stagiul de Chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni 3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună

3A.7. Stagiul de Bioetică: ½ lună

3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat

Anul I

Chirurgie orală şi maxilo-facială

11½ luni

Bioetică

½ lună

Anul II

Chirurgie generală

12 luni

Anul III

Chirurgie orală şi maxilo-facială

12 luni

Anul IV

Otorinolaringologie

Chirurgie plastică şi reconstructivă: Neurochirurgie

Chirurgie orală şi maxilo-facială

2 luni

3 luni

1 lună

6 luni

Anul V

Chirurgie orală şi maxilo-facială

12 luni

4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire

4.1. Anul I

Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială 11 ½ luni şi modulul de bioetică, ½ lună

4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 ore

Cursuri: 80 ore

1. Anatomia capului şi gâtului: 10 ore

2. Probleme generale ale chirurgiei orale şi maxilo-faciale: 4 ore

- particularităţile chirurgiei orale şi maxilo-faciale

- examenul clinic oral şi maxilo-facial

3. Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală şi maxilo-facială: 4 ore

- anestezia generală în chirurgia orală şi maxilo-facială

- reanimare şi reechilibrare funcţională în chirurgia orală şi maxilo-facială

- anestezia loco-regională şi locală: substanţe, tehnici, accidente şi complicaţii

4. Extracţia dentară: indicaţii, tehnici, accidente, complicaţii: 4 ore

5. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice şi terapeutice: 4 ore

5. Chirurgie endodontică: 4 ore

6. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore

7. Chirurgia proprotetică: 4 ore

8. Incluzia dentară şi patologia erupţiei dentare: 6 ore

9. Infecţiile părţilor moi orale şi maxilo-faciale: 4 ore

- generalităţi, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică

- supuraţii periosoase

10. Implantologie orală: 10 ore

11. Atitudinea terapeutică faţă de pacienţii cu afecţiuni generale asociate: 20 ore

12. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 ore

Prezentări de caz: 80 ore

Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore

4.1.2. Pregătire practică

Intervenţii de mică dificultate

1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 150

2. Extracţii chirurgicale: 150

3. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 4

4. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 15

5. Odontectomii molari de minte inferiori: 30

6. Odontectomii canini superiori: 5

7. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 3

8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 2

9. Rezecţii apicale: 30

10. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 2

11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 5

12. Gingivectomie: 2

13. Operaţii parodontale cu lambou: 3

14. Gingivoplastii: 3

16. Intervenţii chirurgicale proprotetice în

- mucoasa subţire: 2

- creasta gingivală balantă: 2

- fibromatoză tuberozitară: 1

- hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6

- deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale: 6

- bride vestibulare şi paralinguale: 4

- îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale): 2

- regularizări de creastă: 3

- plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare: 2

17. Deschiderea de supuraţii periosoase: 20

4.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidenţiat

1. Participare la cursuri şi seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole

6. Examen practic din baremul operator

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS 20 ore

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

4.2. Anul II

Cuprinde stagiu de chirurgie generală: 12 luni

4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 200 ore

Cursuri: 70 ore

1. Tehnici de asepsie şi antisepsie în chirurgia generală: 4 ore

2. Instrumentarul de chirurgie generală şi folosirea lui: 2 ore

3. Tehnici de drenaj: 2 ore

4. Tehnici de sutură: 2 ore

5. Tehnica pansamentului: 2 ore

6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecţiei tetanice: 4 ore

7. Tratamentul infecţiei acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore

8. Tehnici de anestezie loco-regională: 2 ore

9. Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore

10. Tehnici de hemostază medicală şi chirurgicală: 4 ore

11. Transfuzia (indicaţii, contraindicaţii, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenţi de sânge: 2 ore

12. Reechilibrarea hidroelectrică şi echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine şi urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore

13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgenţe): 2 ore

14. Tehnica pleurotomiei: 2 ore

15. Tehnica gastrostomiei: 2 ore

16. Tubajul şi spălătura gastrică: 2 ore

17. Sondajul vezical: 2 ore

18. Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore

19. Şocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore

20. Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore

21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală: 2 ore

22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore

23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore

24. Urgenţe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore

25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide: 2 ore

Prezentări de caz: 80 ore

Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore

4.2.2. Pregătire practică

1. Participare la

- tiroidectomii subtotale: 2

- tiroidectomii totale: 2

- tratamentul chirurgical al megaesofagului: 2

- gastrostomii: 5

- pleurotomii: 2

- apendicectomii: 10

- colecistoctemii: 10

2. Asistare la intervenţii sau manopere chirurgicale

- chirurgia reconstructivă vasculară

- urgenţe (camera de gardă) la

- politraumatizaţi:10

- traumatisme toracice:10

- traumatisme abdominale:10

3. Manopere

- abord venos periferic: 40

- aspiraţii şi spălături gastrice:10

- cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă): 10

- tratamentul infecţiilor mâinii şi degetelor: 5

4.2.3. Barem de promovare a anului II de rezidenţiat

1. Participare la cursuri şi seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole

4.3. Anul III

Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni

4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 194 ore

Cursuri: 64 ore

1. Traumatologie oro-maxilo-facială: 10 ore

- plăgile părţilor moi orale şi maxilo-faciale: particularităţi anatomo-clinice, tratament de urgenţă şi definitiv

- şocul şi reanimarea în traumatismele orale şi maxilo-faciale

- fracturile mandibulei

- fracturile maxilarului

- fracturile orbito-zigomatice

- fracturile asociate

2. Infecţiile orale şi maxilo-faciale: 10 ore

- supuraţiile lojilor superficiale

- supuraţiile lojilor profunde şi supuraţiile difuze

- particularităţile proceselor infecţioase orale şi maxilo-faciale la copii

- osteita şi osteomielita maxilarului şi mandibulei

- necroza maxilarelor

- infecţiile specifice orale şi maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza

- limfadenite acute şi cronice

3. Afecţiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore

4. Tumorile benigne ale părţilor moi: 10 ore

- pseudotumori

- tumori benigne epiteliale

- tumori benigne mezenchimale

- chisturile părţilor moi

- chisturi şi fistule

5. Tumorile benigne osoase: 6 ore

- tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene

- tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale

- chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene

6. Patologia glandelor salivare: 10 ore

- infecţiile glandelor salivare

- traumatismele glandelor salivare

- litiaza salivară

- tumorile benigne şi maligne ale glandelor salivare

- sialozele

7. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare: 6 ore

- sindroame disfuncţionale temporo-mandibulare

- artropatiile acute şi cronice temporo-mandibulare

- traumatismele articulaţiei temporo-mandibulare

- luxaţiile articulaţiei temporo-mandibulare

- constricţia mandibulei

- anchiloza temporo-mandibulară

8. Osteodistrofiile maxilarelor: 2 ore

- osteita fibroasă

- boala Recklinghausen

- boala Paget

- Leontiasis ossea

9. Osteopatii în bolile de sistem cu localizare orală şi maxilo-facială: 2 ore

10. Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 ore

Prezentări de caz: 80 ore

Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore

4.3.2. Pregătire practică

Intervenţii de mică dificultate

1. Rezecţii apicale: 30

2. Deschiderea de supuraţii periosoase: 10

3. Imobilizarea de urgenţă a fracturilor dentare la copii şi adulţi: 10

4. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă în fracturile de mandibulă: 10

5. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feţei: 10

6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare orală şi maxilo-facială: 10

7. Cura radicală a chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinţilor: 6

8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planşeului oral şi ale gingiei: 5

8. Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu păstrarea continuităţii osoase:2

10. Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon: 2

11. Extirpare de tumori ale glanedelor salivare mici din vălul moale, boltă, obraz şi planşeu oral: 2

12. Reducerea nechirurgicală a luxaţiei de articulaţie temporo-mandibulară: 2

Intervenţii de dificultate medie

1. Deschidere de abcese ale lojilor superficiale:10

2. Deschidere de supuraţii ale lojilor profunde ale feţei şi gâtului (fosa infratemporală, spaţiul laterofaringian, loja marilor vase):10

3. Deschidere de supuraţii difuze ale planşeului oral sau feţei:3

4. Deschiderea supuraţiilor limfonodulilor feţei şi gâtului:10

5. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare:5

6. Tratamentul supuraţiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC):3

7. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară:3

8. Plastia comunicării oro-sinuzale:3

9. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor:2

10. Corticotomia în osteomielita maxilarelor:2

11. Tratamentul primar şi secundar al plăgilor orale şi cervicofaciale:20

12. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale şi ale arcadei temporo-zigomatice:5

13. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuţe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale: 5

14. Ligatura arterei carotide externe: 3

15. Traheotomie: 3

4.3.3. Barem de promovare a anului III de rezidenţiat

1. Participare la cursuri şi seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole

6. Examen practic din baremul operator

4.4. Anul IV

Cuprinde stagii de

- otorinolaringologie: 2 luni

- chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni

- chirurgie orală şi maxilo-facială: 6 luni

4.4.1. Stagiul de oto-rino-laringologie: 2 luni

4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 36 ore

1. Metode de explorare rino-sinuzală

2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale

3. Epistaxisul

4. Sinuzite acute şi cronice

5. Complicaţiile sinuzitelor

6. Alergia rino-sinuzală

7. Amigdalita şi adenoidita acută

8. Tumorile benigne ale faringelui

9. Tumorile maligne laringiene

10. Tumorile parafaringiene

11. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană

12. Tumorile benigne laringiene

13. Tumorile maligne laringiene

14. Corpii străini traheo-bronşici

15. Metode de explorare traheo-bronşică

16. Afecţiunile urechii externe

17. Tumorile benigne şi maligne ale urechii

18. Traumatismele urechii

4.4.1.2. Pregătire practică (participare)

1. Tamponament nazal anterior: 10

2. Tamponament nazal posterior: 10

3. Puncţii sinuzale maxilare: 10

4. Reducere fracturi piramidă nazală: 2

5. Incizie flegmon periamigdalian: 5

6. Chirurgia sinuzitei maxilare: 5

7. Chirurgia sinuzitei etmoidale: 5

8. Traheotomia: 2

9. Traheotomii în condiţii dificile: 1

10. Asistenţă la intervenţii cu lasser în sfera ORL: 5

4.4.2. Stagiul de chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni

4.4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 50 ore

1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)

2. Chirurgia arsului

3. Arsuri asociate cu traumatisme

4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)

4.4.2.2. Pregătire practică (participare)

1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluţiei:2

2. Excizia primară a arsurilor profunde şi limitate:1

3. Incizii de decompresiune circumvolare:2

4. Grefarea plăgilor granulare:2

5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale:2

6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 2

7. Plastii pediculate cu lambouri locale:1

8. Neurorafii:1

9. Plastia cu lambouri loco-regionale:1

10. Plastia cu lambouri de la distanţă:1

11. Plastia de transpoziţie de la nivelul scalpului:1

12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical:1

4.4.3. Stagiul de neurochirurgie: 1 lună

4.4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 20 ore

1.Examen clinic neurochirurgical 2.Traumatisme craniocerebrale

3.Diagnosticul şi tratamentul comelor

4.Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală şi vertebro-medulară

4.4.3.1. Pregătire practică

1. Examene clinice neurochirurgicale:10

2. Puncţii rahidiene lombare :2 (paticipare)

3. Puncţii rahidiene suboccipitale: 2 (participare)

4. Neurorafie:2 (participare)

4.4.4. Stagiul de chirurgie orală şi maxilo-facială: 6 luni

4.4.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 105 ore

Cursuri: 40 ore

1. Tumori maligne orale şi maxilo-faciale: 40 ore

- Noţiuni de biologie a procesului neoplazic

- Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială

- Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

- Adenopatia metastatică cervicală

- Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

- Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I)

- Tumorile maligne ale buzelor

- Tumorile maligne ale limbii şi planşeului bucal

- Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur şi vălului palatin

- Tumorile maligne ale maxilarului şi mandibulei

- Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale

- Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială

- Tumorile maligne ale glandelor salivare

- Accidente şi complicaţii ale tratamentului multimodal (RT+CT)

Prezentări de caz: 40 ore

Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore

4.4.4.2. Pregătire practică

Intervenţii de dificultate medie

1. Submaxilectomie: 3

Intervenţii de dificultate mare

1. Rezecţie de platou palato-alveolar: 2

2. Hemirezecţii de maxilar cu amprentare şi aplicare de obturator: 4

3. Hemirezecţii de mandibulă (participare): 2

4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 5

5. Hemiglosectomie (participare): 5

6. Hemipelvectomie (participare): 5

7. Hemiglosopelvectomie (participare):5

8. Evidare cervicală supraomohioidiană: 2

9. Extirpare de tumoră laterocervicală: 2

4.4.5. Barem de promovare a anului IV de rezidenţiat

1. Participare la cursuri şi seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole

6. Examen practic din baremul operator

4.5. Anul V

Cuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni

4.5.1. Pregătire teoretică: total 205 ore

Cursuri: 35 ore

1. Plastia reconstructivă în chirurgia orală şi maxilo-facială: 20 ore

- fiziopatologia lambourilor

- clasificarea metodelor de plastie reconstructivă

- tipuri de închidere primară

- grefe de piele

- lambouri locale

- lambouri loco-regionale pediculate

- lambouri liber vascularizate

- grefe osoase nevascularizate

- tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic

2. Anomalii dento-faciale şi tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore

- prognatismul şi retrognatismul mandibular

- prognatismul şi retrognatismul maxilar

- proalveolia şi proalveolodentia

- ocluzia deschisă

- laterodeviaţiile mandibulare

- anomalii asociate

3. Malformaţiile congenitale orale şi maxilo-faciale: 5 ore

- despicăturile labio-maxilo-palatine

- malformaţii cranio-faciale

Prezentări de caz: 20 ore

Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore

Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore

4.5.2. Pregătire practică

Intervenţii de dificultate mare

1. Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 2

2. Extirpare de tumori superficiale ale feţei şi gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale: 2

3. Evidare cervicală radicală: 2

4. Evidare cervicală radicală modificată: 2

5. Parotidectomia totală sau segmentară: 2

6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2

7. Plastii de boltă, văl moale şi luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor:2

8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2

9. Faringoplastii în insuficienţe velare: 2

10. Osteotomii ale mandibulei şi maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2

11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecţie: 2

12. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate şi anastomozate microchirurgical (participare): 2

4.5.3. Barem de promovare a anului V de rezidenţiat

1. Participare la cursuri şi seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole

6. Examen practic din baremul operator

CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ

5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

 ANUL I : CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.1) 11 ½ luni BIOETICĂ (I.9) ½ lună

 ANUL II : CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 12 luni

 ANUL III : CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.3) 12 luni

 ANUL IV : OTO-RINO-LARINGOLOGIE (I.4) 2 luni CHIRURGIE PLASTICĂ-

MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (I.5) 3 luni

NEUROCHIRURGIE(I.6) 1 lună

CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.7) 6 luni

 ANUL V : CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.8) 12 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.9

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PEDIATRICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ

DEFINIŢIE

Chirurgia pediatrică este specialitatea, care are ca obiect de studiu patologia chirurgicală a vârstei copilăriei (0 – 16 ani sau elevi ce au depăşit vârsta de 16 ani, până la terminarea studiilor), cu excepţia patologiei ortopedice, neurochirurgicale şi cardiovasculare a copilului.

ORGANIZARE

Specializarea în chirurgie pediatrica se poate obţine de absolvenţi cu licenţă, ai facultăţilor de medicină acreditate, în urma promovării concursului de admitere în rezidenţiat, în limita locurilor disponibile pentru aceasta specializare, la un moment dat.

Specializarea în chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică ale universităţilor de medicină, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a şefului de clinică şi a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire şi activitatea practică a rezidenţilor.

Dobândirea şi evaluarea cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor fundamentale, trunchiului comun de pregătire pentru toate specialităţile chirurgicale, de către rezidenţii de chirurgie pediatrică, se realizează în cadrul catedrelor/disciplinelor respective. Evaluarea cunoştinţelor se face la finalul fiecărui an de pregătire sub forma unui test grilă.

Durata stagiului de pregătire (rezidenţiat), în vederea obţinerii titlului de medic specialist în chirurgie pediatrică este de 6 ani.

ARIA DE CUPRINDERE A DISCIPLINELOR DE STUDIU

Propedeutica

Obiectiv: dobândirea de cunoştinţe fundamentale din următoarele domenii

- biochimie

- fiziologie

- embriologie

- anatomie topografică

- histologie

- farmacologie

- patologie generală

Chirurgie Generală

Obiectiv: dobândirea de cunoştinţe în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul pre, intra şi postoperatoriu al principalelor afecţiuni chirurgicale ale adultului,

- anatomie patologică

- chirurgie generală

- imagistică

- radioterapie

- anestezie-terapie intensivă

Chirurgie Pediatrică

Obiectiv: dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice cu privire la îngrijirea pre şi postoperatorie (inclusiv terapie intensivă) şi tratamentul chirurgical al maladiilor chirurgicale ale fătului, nou-născutului şi copilului,

- chirurgie plastică

- chirurgie neo-natală

- chirurgie toracică

- urologie

- pediatrie generală

- ginecologie şi obstetrică

- imagistică şi radioterapie

PREGATIREA TEORETICĂ – PLAN DE STUDIU

(200 ore/an – cursuri, seminarii, prezentări de caz)

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Anul I

- Biochimie

- Fiziologie

- Embriologie

- Anatomie topografică

- Histologie

- Chirurgie generală

- Pediatrie

- Chirurgie pediatrică

- Statistică medicală

- Bioetică

Anul II

- Farmacologie

- Fiziopatologie

- Imunologie

- Genetică

- Chirurgie generală

- Anestezie – Terapie intensivă

- Imagistică medicală

- Neonatologie

- Chirurgie pediatrică

Anul III

- Anatomie patologică

- Chirurgie generală

- Pediatrie

- Chirurgie pediatrică

- Imagistică medicală

Anul IV

- Chirurgie generală

- Pediatrie – Oncologie pediatrică

- Chirurgie plastică

- Chirurgie toracică

- Chirurgie pediatrică

- Chirurgie laparoscopică

Anul V

- Obstetrică–Ginecologie

- Urologie

- Ortopedie pediatrică

- Diagnosticul prenatal al malformaţiilor

- Neonatologie – Terapie intensivă neonatală

- Chirurgie prenatală

- Chirurgie neonatală

Anul VI

- Chirurgie pediatrică – stagiu practic într-o clinică de chirurgie pediatrică, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a şefului de clinică şi a echipei de medici/ cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire şi activitatea practică a rezidenţilor.

STRUCTURA STAGIILOR – durata: 6 ani

- Chirurgie generală 11½ luni

- Bioetică ½ lună

- Chirurgie toracică 1 lună

- Chirurgie plastică 1 lună

- Chirurgie vasculară 1 lună

- Obstetrică–Ginecologie 1 lună

- Urologie 1 lună

- Ortopedie pediatrică 1 lună

- Chirurgie pediatrică 4 ani 6 luni

Titlul de medic specialist în chirurgie pediatrică se obţine în urma unui examen final, teoretic (test grilă) şi practic (prezentare de caz şi proba operatorie), susţinut la sfârşitul celor 6 ani de pregătire în faţa unei comisii de specialitate. Examenul trebuie să includă şi susţinerea unei teze de absolvire.

Pentru a putea fi admis la examenul final, rezidentul de chirurgie pediatrică trebuie să facă dovada

- că a absolvit cursul teoretic,

- că a participat nemijlocit la actele medicale cuprinse în planul de studiu,

- că a efectuat cel puţin 50 de intervenţii chirurgicale de mare dificultate (M), dintre care 10% ca prim operator,

- că a efectuat cel puţin 100 de intervenţii chirurgicale de medie dificultate (m), dintre care 20% ca prim operator,

- că a efectuat cel puţin 200 de intervenţii de mica chirurgie (mc), dintre care 30% ca prim operator,

- că a participat la elaborarea a cel puţin 20 lucrări/studii de specialitate publicate / prezentate în cadrul unor manifestări ştiinţifice acreditate EMC.

CONŢINUTUL STAGIILOR

Chirurgie generală (180 ore)

Tematica prelegerilor

1. Asepsia, antisepsia

2. Şocul

3. Ocluzia intestinală

4. Pancreatita acută

5. Colecistita acută

6. Cancerul esofagian

7. Cancerul colic

8. Ulcerul gasto-duodenal

9. Abcesul şi flegmonul

10. Celulita, fasceita necrozantă, gangrenă gazoasă

11. Esofagita postcaustică

12. Hernia inghinală şi femurală

13. Varicocelul

Baremul activităţilor practice

1. Cura herniei inghinale – 1

2. Cura herniei femurale – 1

3. Rezecţia de ileon cu anastomoză – 1

4. Rezecţia de colon cu anastomoză – 1

5. Colecistectomie – 1

6. Proctoplastie – 1

7. Colostomie – 1

8. Ileostomie – 1

9. Apendicectomie – 3

10. Incizie de abcese şi flegmoane – 5

11. Suturi de plăgi – 5

12. Cura panariţiului – 5

13. Rezecţie gastrică – 1

14. Cura varicocelului – 1

Urologie

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Radiologia aparatului urinar

2. Litiaza urinară

3. Hidronefroza

4. Tumorile aparatului urinar

5. Traumatismele aparatului urinar

6. Infecţiile urinare

7. Endoscopia urologică

8. Importanţa studiilor de urodinamică

Baremul activităţilor practice

1. Orhiectomie – 1

2. Cistostomie – 1

3. Cura hidrocelului – 1

4. Cistoscopie – 5

5. Cateterism uretral – 10

Chirurgie toracică

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Deformările toracice

2. Tumorile pulmonare

3. Supuraţiile pleuro-pulmonare

4. Chistul hidatic pulmonar

5. Tumorile mediastinale

Baremul activităţilor practice

1. Puncţie pleurală – 5

2. Pleurotomie – 2

3. Decorticare pulmonară – 1

4. Chistotomie cu extragerea membranei proligere – 1

5. Extirpare de tumori pulmonare şi mediastinale – 1

Chirurgie plastică

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Tratamentul arsurilor

2. Principiile corectării malformaţiilor faciale şi ale membrelor

3. Principiile neurorafiei şi tenorafiei

Baremul activităţilor practice

1. Pansamente arsuri – 3

2. Neurorafie – 2

3. Tenorafie – 2

4. Corectare sindactilie – 1

5. Grefa piele liberă – 1

6. Grefa piele pediculată – 1

Chirurgie vasculară (30 ore)

Tematica prelegerilor

1. Arterita

2. Anevrismele

3. Insuficienţa arterială periferică

4. Insuficienţa venoasă periferică

5. Principiile suturii vasculare Baremul activităţilor practice

1. Descoperire de venă periferică – 3

2. Cateterism de venă centrală /periferică – 3

3. Anastomoza vasculară – 2

4. Ligatura canal arterial – 1

Obstetrică–Ginecologie

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Evoluţia sarcinii normale

2. Dezvoltarea şi morfologia fetală

3. Naştere normală şi patologică

4. Diagnosticul antenatal al malformaţiilor fetale

5. Evoluţia malformaţiilor congenitale la femeie

Baremul activităţilor practice

1. Asistare naştere normală – 2

2. Cezariana – 1

Ortopedie pediatrică

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Traumatologie

2. Osteocondritele

3. Hemo şi hidrartroza de genunchi

4. Luxaţia congenitală de şold

5. Piciorul strâmb congenital

6. Osteomielita acută

7. Artritele acute

Baremul activităţilor practice

1. Puncţie articulară – 2

2. Incizie-drenaj în osteomielita acută – 1

3. Reducere ortopedică de fracturi oase lungi + imobilizare aparat gipsat – 3

4. Osteosinteza fractura diafizară – 1 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

Chirurgie pediatrică

Tematica prelegerilor (700 ore)

1. Meningoencefalocelul

2. Despicăturile labio-velo-palatine

3. Fistulele şi chisturile congenitale ale gâtului

4. Torticolisul muscular congenital

5. Malformaţiile bronho-pulmonare

6. Chistul hidatic pulmonar

7. Supuraţiile pleuro-pulmonare

8. Infecţiile mediastinale

9. Arsurile şi stenozele cicatriceale ale esofagului

10. Hernia diafragmatică congenitală

11. Hernia hiatală

12. Tumorile mediastinale şi pleuro-pulmonare

13. Malformaţiile congenitale ale esofagului

14. Cardiospasmul

15. Stenoza hipertrofică de pilor

16. Ocluziile neo-natale

17. Patologia diverticulului Meckel

18. Invaginaţia intestinală

19. Apendicita acută

20. Peritonitele acute primitive

21. Peritonita şi ileusul meconial

22. Megacolonul congenital

23. Malformaţiile ano-rectale

24. Hemoragiile digestive superioare

25. Hemoragiile digestive inferioare

26. Chistul hidatic hepatic

27. Icterle neo-natale. Malformaţiile de căi biliare

28. Traumatismele abdominale

29. Tumorile abdominale

30. Omfalocelul şi gastroschizisul şi alte anomalii ale regiunii ombilicale

31. Patologia canalului peritoneo-vaginal

32. Polipoza recto-colică

33. Hidronefroza

34. Megaureterul

35. Refluxul vezico-ureteral

36. Extrofia de vezică. Epispadias

37. Valvele congenitale ale uretrei posterioare

38. Litiaza urinară

39. Tumorile renale

40. Hipospadias

41. Ambiguitatea genitală

42. Testiculul necoborât

43. Sindromul de scrot acut

44. Torsiunile de anexă

45. Fimoza

46. Hidrocolpos. Hematocolpos

47. Tumorile tractului urinar

48. Tumorile genitale

49. Varicocelul

50. Enurezis

51. Mielomeningocelul

52. Incontinenţa de urină

Baremul activităţilor practice

1. Denudare şi cateterizare venoasă – m

2. Sutura de plagă superficială –mc

3. Apendicectomie – m

4. Cura herniei inghinale, hidrocelului, chistului de cordon – m

5. Circumcizie – mc

6. Pleurotomie – mc

7. Tenorafie – m

8. Cura chistului sinovial – mc

9. Excizie hemangiom cutanat – m/M

10. Corectare torticolis muscular – m

11. Traheostomie – m

12. Gastrostomie – m/M

13. Pilorotomie extramucoasă – m

14. Cistostomie – m

15. Orhiopexie – m/M

16. Nefrostomie – M

17. Ureterostomie – M

18. Plastie cutanată cu grefă de piele liberă –m

19. Neurorafie – M

20. Excizia de fistule şi chiste ale gâtului – m

21. Ileostomie – M

22. Colostomie – M

23. Splenectomie – M

24. Hepatorafie – M

25. Cura omfalocelului – M

26. Cura herniei ombilicale – m

27. Cura varicocelului – m

28. Rezecţie intestinală cu anastomoză – m

29. Cura hipospadias-ului – M

30. Biopsie ganglion periferic – m

31. Corectare despicătură labio-velo-palatină – M

32. Pieloureteroplastie – M

33. Pielolitotomie – M

34. Ureterolitotomie – M

35. Cistolitotomie – m

36. Reimplantare uretero-vezicală – m

37. Extirparea teratomului sacrococcigian – M

38. Chistotomie cu extragerea membranei proligere – M

39. Lobectomie – M

40. Esofagostomie – m/M

41. Anastomoza esofagiană în atrezie esofagiană – M

42. Fundoplicatura Nissen – M

43. Corectare malformaţie ano-rectală joasă - M

44. Corectare malformaţie ano-rectală înaltă – M

CHIRURGIE PEDIATRICĂ 6 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

 CHIRURGIE PEDIATRICĂ(I.1) 6 luni

 BIOETICĂ (I.10) ½ lună

 CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 11½ luni

 CHIRURGIE TORACICĂ (I.3) 1 lună

 CHIRURGIE PLASTICĂ-

MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (I.4) 1 lună

 CHIRURGIE VASCULARĂ (I.5) 1 lună

 OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE (I.6) 1 lună

 UROLOGIE (I.7) 1 lună

 ORTOPEDIE PEDIATRICĂ (I.8) 1 lună

 CHIRURGIE PEDIATRICĂ (I.9) 4 ani

ANUL I

ANUL II

ANUL

III

ANUL

STAGIUL

I.1

I.10

I.2

I.3,I.4,I.5,I.6,I.7,I.8

I.9

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ

1.1 DEFINIŢIE: Specialitatea care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul chirurgical al arsurilor, electrocuţiilor, traumatismelor însoţite de distrugeri de părţi moi, ale mâinilor traumatizate (leziuni tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase), al tumorilor de suprafaţă, al malformaţiilor congenitale şi al unor suferinţe estetice. Este o specialitate interdisciplinară ce se ocupă cu repararea diformităţilor, corectarea deficienţelor funcţionale şi modificarea aparenţelor. Chirurgia plastică restaurează şi ameliorează forma în scopul obţinerii unei îmbunătăţiri a aspectului şi aproprierii de cel normal. Chirurgia plastică foloseşte în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate şi tehnici caracteristice (transferare şi transplantare tisulară), dintre care unele microchirurgicale.

1.2 DURATA: 6 ani

1.3 STRUCTURA STAGIILOR

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)

1.3.1 Chirurgie Generală 1 an

1.3.2 Ortopedie şi traumatologie 2 luni

1.3.3 O.R.L. 2 luni

1.3.4 Chirurgie OMF 2 luni

1.3.5 Recuperare 1 lună

1.3.6 Dermatologie 1½ luni

1.3.7 Chirurgie vasculară periferică 1½ luni

1.3.8 Ginecologie 2 luni

1.3.9 Urologie 2 luni

1.3.10 Anestezie şi terapie intensivă 1 lună

1.3.11 Oftalmologie 2 luni

1.3.12 Medicină legală ½ lună

1.3.13 Bioetică ½ lună

1.3.14 Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă 42 luni (3 ani 6 luni)

Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere şi parcurgerea unor teme de curs şi actualităţi în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie şi embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic şi radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.

1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 1 an

1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)

1. Patologia chirurgicală a stomacului, transplantul de epiplon, gastrostomia

2. Patologia chirurgicală a intestinului subţire

3. Patologia chirurgicală a colonului şi apendicelui, colostomia, reconstrucţia sfincterului anal

4. Patologia chirurgicală a ficatului şi căilor biliare

5. Patologia chirurgicală a pancreasului

6. Patologia chirurgicală ano-perianală

7. Abdomenul acut chirurgical

8. Hemoragiile digestive

9. Defecte parietale abdominale

10. Traumatismele toracice

11. Traumatismele cranio-cerebrale

12. Politraumatismele

1.4.1.2 Baremul activităţilor practice Număr de proceduri

1. Tuşeu vaginal, tuşeu rectal

2. Cateterism venos ( humerală, subclaviculară, jugulară, safenă)

3. Montarea unei perfuzii

4. Paracenteza

5. Toracocenteza

6. Debridări, sutura plăgilor

1.4.2 STAGIUL DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE – 2 luni

1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

1. Traumatismele părţilor moi extra scheletice

2. Fracturi, luxaţii ale membrelor

3. Fracturi ale coloanei vertrebrale, bazinului

4. Amputaţiile coapsei

5. Amputaţiile gambei

6. Politraumatismele

7. Tratamentul întârzietor de consolidare şi al pseudartrozelor

8. Malformaţiile congenitale ale membrelor

1.4.2.2 Baremul activităţilor practice

1. Reducerea luxaţiilor: 10

2. Reducerea fracturilor şi imobilizare în aparat gipsat: 25

3. Montarea extensiei continue transscheletice (supracondiliană, transcalcaneană): 5

1.4.3 STAGIUL DE ORL - 2 luni

1.4.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

1. Traumatismele nasului

2. Traumatismele pavilionului auricular

3. Reconstrucţia de nas

4. Reconstrucţia pavilionului auricular

5. Fracturile oaselor nazale

6. Tumori ale părţilor moi ale nasului şi pavilionului auricular

7. Rinocorecţia

1.4.3.2 Baremul activităţilor practice

1. Tratamentul epistaxisului

2. Anestezii pentru intervenţii chirurgicale pe nas

3. Reducerea fracturilor oaselor nasului

4. Traheostomii

1.4.4 STAGIUL DE Chirurgie Oro-Maxilo facială - 2 luni

1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

1. Traumatismele părţilor moi ale feţei

2. Traumatismele scheletului facial

3. Malformaţii congenitale labiopalatine

4. Tumorile de suprafaţă – la nivelul feţei

5. Malformaţiile congenitale ale mandibulei

1.4.4.2 Baremul activităţilor practice

1. Reducerea şi imobilizarea fracturilor de mandibulă

2. Reducerea şi imobilizarea fracturilor de orbită şi zigonă

3. Cateterizarea canalului Stenon

4. Cura chirurgicală a despicăturilor labiale

5. Cura chirurgicală a prognatismului şi micrognaţiei

6. Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo - facială

1.4.5 STAGIUL DE RECUPERARE – 1 lună (20 ore)

1.4.6 STAGIUL DE DERMATOLOGIE – 1½ lună (25 ore)

1.4.7 STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ – 1½ lună (25 ore)

1.4.8 STAGIUL DE GINECOLOGIE – 2 luni (30 ore)

1.4.9 STAGIUL DE UROLOGIE – 2 luni (30 ore)

1.4.10 STAGIUL DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ – 1 lună (20 ore)

1. Aspiraţie, spălătura gastrică: 15

2. Anestezia locală: 50

3. Rahianestezia: 20

4. Resuscitarea cardiorespiratorie: 15

1.4.11 STAGIUL DE OFTALMOLOGIE – 2 luni

1.4.11.1 Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

1. Arsurile corneo-conjunctivale

2. Arsurile palpebrale

3. Traumatismele pleoapelor

4. Reconstrucţiile pleoapelor

5. Tratamentul obstrucţiilor de căi lacrimale

1.4.11.2 Baremul activităţilor practice

1. Tarsorafii: 5

2. Cateterizarea canalelor lacrimale: 10

3. Enucleerea globului ocular: 5

4. Blefaroplastii: 5

5. Reconstrucţia cavităţii orbitale în vederea protezării: 5

1.4.12 STAGIUL DE MEDICINĂ LEGALĂ – ½ lună (20 ore)

1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ – ½ lună

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic - pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic - pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient

3. Relaţia medic - pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.14 STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE – 3 ani 6 luni (700 ore)

1.4.14.1 Primul an de pregătire în specialitate

Introducere în chirurgia plastică

 Istoria chirurgiei plastice

 Biologia injuriei şi reparării

 Cicatrizarea normală şi patologică

Tehnici elementare de microchirurgie

 Microchirurgia nervilor periferici

 Structura nervului periferic

 Morfologia si fiziopatologia nervului periferic posttraumatic

 Clinica leziunilor posttraumatice de nerv periferic

 Diagnosticul de leziune posttraumatică a nervului periferic

 Reconstrucţia nervilor periferici - principiile reconstrucţiei

 Indicaţiile reconstrucţiei nervilor periferici

 Factorii care influenţează reconstrucţia nervilor periferici

 Tehnicile de reconstrucţie a nervilor periferici

 Tratamentul asociat microchirurgiei nervilor periferici

 Evaluarea rezultatelor în microchirurgia nervilor periferici

 Concluzii în microchirurgia nervilor periferici

 Anastomoze vasculare microchirurgicale

 Complicaţii

Arsuri

• Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)

• Particularităţile clinice, evolutive şi terapeutice ale arsurilor în funcţie de etiologie şi localizare

• Chirurgia arsului

• Sechelele cicatriceale postcombustionale (geneză, prevenire, tratamente chirurgicale)

• Arsuri asociate cu traumatisme

Chirurgia reconstructivă a degerăturilor

• Degerături (fiziopatologie, clinică, tratament)

• Particularităţile clinice, evolutive şi terapeutice ale degerăturilor

Chirurgia plastică generală

• Principii şi tehnici de chirurgie plastică

• Sutura

• Grefele de piele

• Lambouri dermograsoase pe circulaţie întâmplătoare: plate,cilindrice, lambouri triunghiulare încrucişate

• Lambouri dermogrăsoase pe axiale

• Lambouri fasciocutane

• Lambouri musculare si musculocutane

1.4.14.2 Tematica lecţiilor conferinţă

1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament): 4

1. Particularităţile clinice, evolutive şi terapeutice ale arsurilor în funcţie de etiologie şi localizare: 4

2. Chirurgia arsului:4

3. Sechelele cicatriceale postcombustionale (geneză, prevenire, tratamente chirurgicale): 4

4. Arsuri asociate cu traumatisme: 2

5. Traumatismele membrelor însoţite de distrugeri ale părţilor moi: 4

6. Mâna traumatizată (leziuni de părţi moi , musculo- tendinoase, vasculo-nervoase, scheletice), amputaţii: 16

7. Anestezia în chirurgia mâinii: 2

8. Infecţii chirurgicale, infecţii acute extensive, infecţiile mâinii: 8

9. Managementul în traumatologie: 4

Baremul activităţilor practice

1. T.C.P în arsuri

2. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluţiei

100

3. Excizia primară a arsurilor profunde şi limitate

4. Incizii de decompresiune, incizii de circumvolare

5. Grefarea plăgilor granulare

6. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale

7. T.C.P a plăgilor la mână

8. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele

9. Acoperirea bonturilor de amputaţie digitale cu lambouri locale

10. Plastii pediculate cu lambouri dermo-grăsoase

11. Osteosinteza oaselor fracturate la mână

12. Tenorafii ( tendoane extensoare, tendoane flexoare)

13. Suturi de magistrale vasculare

14. Neurorafii

15. Anestezii intraosoase, plexale, intravenoase: 50

1.4.14.2 Al doilea an de pregătire în specialitate

Tematica lecţiilor conferinţă .

1. Biologia injuriei şi reparării: 2

2. Cicatrizarea normală şi patologică. Principii şi tehnici de chirurgie plastică: 2

3. Sutura: 1

4. Grefele de piele: 3

5. Lambouri dermogrăsoase pe circulaţie întâmplătoare: plate, cilindrice, lambouri triunghiulare încrucişate: 4

6. Lambouri dermogrăsoase pe axiale: 4

7. Lambouri fasciocutane: 4

8. Lambouri musculare şi musculocutane: 4

9. Grefele compozite: 2

10. Principiile transplanturilor osoase: 1

11. Principiile transplanturilor grefelor tendinoase: 1

12. Principiile transplanturilor grefelor nervoase: 1

13. Principiile transplanturilor grefelor cartilaginoase: 1

14. Biomateriale ( implantele): 2

15. Expansiunea tisulară:1

16. Tehnici microchirurgicale vasculare şi nervoase: 2

Baremul activităţilor practice

1. Rezecţii artroplastice ale articulaţiilor degetelor

2. Implante articulare

3. Transferuri tendinoase

4. Tenoplastii

5. Tenoliza

6. Neuroliza

7. Transpoziţii de degete

8. Intervenţii paleative în paralizia de nerv median

9. Intervenţii paleative în paralizia de nerv ulnar

10. Intervenţii paleative în paralizia de nerv radial

11. Cura chirurgicală a maladiei Dupuytren

12. Cura chirurgicală a maladiei Volkmann

13. Cura chirurgicală a sindactiliei

14. Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate

15. Lambouri cutanogrăsoase de la distanţă

16. Lambouri fasciocutane

17. Lambouri musculare şi miocutane

18. Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului: 1

19. Reconstrucţia de penis: 1

20. Reconstrucţia de vagin: 1

1.4.14.3. Al treilea an de pregătire în specialitate

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Chirurgia reconstructivă a sechelelor mâinii. Intervenţii paleative în paraliziile mâinii: 4

2. Refacerea prehensiunii: 4

3. Malformaţiile congenitale ale mâinii: 4

4. Maladia Dupuytren: 4

5. Boala Volkmann: 4

6. Tumorile de suprafaţă şi chirurgie plastică: 4

7. Traumatismele organelor genitale externe: 4

8. Chirurgia reconstructivă a organelor genitale externe: 4

9. Malformaţiile congenitale ale organelor genitale externe: 4

10. Transsexualismul, intersexualitatea: 4

11. Chirurgia reconstructivă a degerăturilor: 4

Baremul activităţilor practice

Rezecţii artroplastice ale articulaţiilor degetelor

Implante articulare

Transferuri tendinoase

Tenoplastii

Tenoliza

Neuroliza

Transpoziţii de degete

Intervenţii paleative în paralizia de nerv median

Intervenţii paleative în paralizia de nerv ulnar

Intervenţii paleative în paralizia de nerv radial

10.

Cura chirurgicală a maladiei Dupuytren

11.

Cura chirurgicală a maladiei Volkmann

12.

Cura chirurgicală a sindactiliei

13.

Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate

14.

Lambouri cutanogrăsoase de la distanţă

15.

Lambouri fasciocutanate

16.

Lambouri musculare şi miocutanate

17.

Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului

18.

Reconstrucţia de penis

19.

Reconstrucţia de vagin

1.4.14.4. Al patrulea an de pregătire în specialitate

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Tratamentul chirurgical al ulcerului trofic: 4

2. Tratamentul chirurgical al limfedemului cronic al membrelor: 4

3. Tratamentul chirurgical al radionecrozelor pielii: 4

4. Paralizia facială: 4

5. Hemiatrofia facială: 4

6. Reconstrucţia peretelui abdominal prin metode ale chirurgiei plastice: 4

7. Chirurgia reconstructivă a nasului: 4

8. Chirurgia reconstructivă a urechii: 4

9. Chirurgia reconstructivă a buzelor: 4

10. Chirurgia reconstructivă a pleoapelor: 4

11. Elemente de chirurgie estetică facială: 4

12. Elemente de chirurgie estetică a sânului: 4

13. Elemente de chirurgie estetică a siluetei: 4

14. Chirurgia calviţiei: 4

Baremul activităţilor practice

1. Cura chirurgicală a ulcerelor trofice

2. Cura chirurgicală a radionecrozei

3. Cura chirurgicală a limfedemului cronic

4. Reconstrucţia peretelui abdominal

5. Reconstrucţia nasului

6. Reconstrucţia urechii

7. Reconstrucţia buzei

8. Reconstrucţia pleoapei

9. Rinocorecţia

10. Urechi decolorate

11. Tratamentul chirurgical al ptozei faciale

12. Tratamentul chirurgical al ptozei palpebrale

13. Mamoplastii de reducere, de augmentare

14. Abdominoplastii

15. Lipoaspiraţii

16. Transpoziţii de lambouri la nivelul scalpului

17. Replantări de membre

18. Transfer liber de lambou

1.4.15. STAGIUL DE MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – 12 LUNI

Tematica lecţiilor conferinţa

1. Concepţia Microchirurgiei Reconstructive

2. Istoric

3. Microchirurgia nervilor periferici Structura nervului periferic

Morfologia şi fiziopatologia nervului periferic posttraumatic Clinica leziunilor posttraumatice de nerv periferic Diagnosticul de leziune posttraumatică a nervului periferic Reconstrucţia nervilor periferici – principiile reconstrucţiei Indicaţiile reconstrucţiei nervilor periferici

Factorii care influenţează reconstrucţia nervilor periferici Tehnicile de reconstrucţie a nervilor periferici Tratamentul asociat microchirurgiei nervilor periferici

Evaluarea rezultatelor în microchiriurgia nervilor periferici Concluziile în microchirurgia nervilor periferici

Operaţiile paleative

4. Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial Morfologia şi fiziopatologia leziunilor posttraumatice de plex brahial Microanatomia cantitativă a plexului brahial

Clinica leziunilor posttraumatice de plex brahial Diagnosticul de leziune posttraumatică a plexului brahial

Principiile reconstrucţiei microchirurgiei leziunilor posttraumatice de plex brahial Indicaţiile reconstrucţiilor în leziunile posttraumatice de plex brahial

Factorii care influenţează reconstrucţia leziunilor posttraumatice de plex brahial Tehnicile reconstrucţiei leziunilor posttraumatice de plex brahial

Tratamentul asociat microchirurgiei plexului brahial Evaluarea rezultatelor în microchirurgia plexului brahial Concluziile în microchirurgia plexului brahial

Operaţii paleative în paraliziile posttraumatice de plex brahial

5. Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru Definiţie, epidemiologie replantare – revascularizare

Patogenie, etiologie pe regiuni Simptomatologie, diagnostic Investigaţii paraclinice Evoluţie, prognostic

Indicaţii, contraindicaţii

Anastomoze vasculare microchirurgicale Complicaţii

Evaluarea rezultatelor

Concluzii la microchirurgia reconstructivă a replantărilor, revascularizărilor

6. Aplicaţiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgical

Concepţia generală

Principiile selecţiei lambourilor compuse în reconstrucţii Anatomia lambourilor compuse

Indicaţii pe regiuni anatomice

Transferul liber microchirurgical cutan, muscular, musculo-cutan, fascio-cutan, fascial, musculo-osteo-cutan, osteo-cutan, osos deget de la picior la mână

Complicaţiile posibile Evaluarea rezultatelor

Concluzii la reconstrucţia prin lambouri compuse

7. Microchirurgia în patologia generală Microchirugia sterilităţii feminine Microchirurgia sterilităţii masculine Microchirurgia fistulelor arteriovenoase la copii Microchirurgia revascularizării inimii Microchirurgia limfedemului

Microchirurgia reconstrucţiei esofagului

8. Urgenţa în microchirurgia reconstructivă

Baremul activităţilor practice

1. Microchirurgia nervilor periferici

2. Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial

3. Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru

4. Aplicaţiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgical

Chirurgia Estetică

 Paralizia facială

 Reconstrucţia peretelui abdominal prin metode ale chirurgiei plastice

 Hemiatrofia facială

 Chirurgia reconstructivă a nasului

 Chirurgia reconstructivă a urechii

 Chirurgia reconstructivă a buzelor

 Chirurgia reconstructivă a pleoapelor

 Elemente de chirurgie estetică facială

 Elemente de chirurgie estetică a sânului

 Elemente de chirurgie estetică a siluetei

 Chirurgia calviţiei

196

CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ

6 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

 CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 1 AN

 ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE (I.2) 2 LUNI

 O.R.L. (I.3) 2 LUNI

 CHIRURGIE OMF (I.4) 2 LUNI

 RECUPERARE (I.5) 1 LUNĂ

 DERMATOLOGIE (I.6) 1½ LUNI

 CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (I.7) 1½ LUNI

 GINECOLOGIE (I.8) 2 LUNI

 UROLOGIE (I.9) 2 LUNI

 ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ (I.10) 1 LUNĂ

 OFTALMOLOGIE (I.11) 2 LUNI

 MEDICINĂ LEGALĂ (I.12) ½ LUNĂ

 BIOETICĂ (I.13) ½ LUNĂ

 STAGIU ŞI CURS DE CHIRURGIE PLASTICĂ ( II.1) 2 ½ ani

 MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (II.2) 1 an

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE TORACICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ

1.1. DEFINIŢIE

Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul operator al afecţiunilor peretelui toracic şi pleurei, traheobronhopulmonare, organelor mediastinale, diafragmului, precum şi ale graniţelor cervico-toracică şi abdominală.

1.2. DURATA

6 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de catre responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

A. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)

B. Stagiul de chirurgie generală: 2 ani

În perioada celor 2 ani de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgenţe chirurgicale, traumatologie şi procedeele chirurgicale aferente.

C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani

În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de

1. Chirurgie cord şi vase mari: 3 luni

2. Bronhologie: 3 luni

3. Imagistică toracică (Rx., CT, MRI): 2 luni

4. Explorări funcţionale respiratorii: 1 lună

5. Bioetică - 2 săptămâni

La sfârşitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca prim- operator, a minimum 100 intervenţii chirurgicale clasice şi mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze şi procedee de explorare traheobronşice.

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1 Stagiul de Chirurgie Toracică

1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (650 ore)

1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic.

2. Anatomia chirurgicală a cavităţii pleurale.

3. Anatomia chirurgicală a mediastinului.

4. Anatomia chirurgicală a traheii.

5. Anatomia chirurgicală a plămânului stâng.

6. Anatomia chirurgicală a plămânului drept.

7. Anatomia chirurgicală a cavităţii pericardice.

8. Anatomia chirurgicală a diafragmului.

9. Fiziologia respiraţiei.

10. Fiziopatologia insuficienţei respiratorii acute.

11. Sindromul de detresă respiratorie a adultului (ARDS).

12. Şocul.

13. Tromboembolia pulmonară (diagnostic , tratament).

14. Hemoptizia.

15. Metode de investigaţie în patologia toraco – pulmonară şi mediastinală.

16. Pregătirea preoperatorie a bolnavului chirurgical toracic.

17. Probleme de anestezie în chirurgia toracică.

18. Malformaţiile congenitale ale peretelui toracic.

19. Infecţiile peretelui toracic.

20. Tumorile peretelui toracic.

21. Pneumotoraxul spontan.

22. Pleureziile purulente nespecifice (netuberculoase).

23. Pleureziile specifice (tuberculoase).

24. Tumorile pleurale primitive şi secundare.

25. Chilotoraxul.

26. Malformaţiile congenitale traheo-bronho-pulmonare.

27. Supuraţiile pulmonare parenchimatoase.

28. Bronşiectaziile.

29. Micozele pulmonare

30. Tuberculoza pulmonară chirurgicală (forme anatomo-clinice, diagnostic, moment operator, indicaţii, tehnici chirurgicale).

31. Chistul hidatic pulmonar.

32. Tumorile traheo- bronho- pulmonare benigne.

33. Tumorile traheo-bronho-pulmonare maligne

34. Mediastinitele.

35. Tumorile mediastinale .

36. Miastenia: indicaţie chirurgicală, moment operator.

37. Pericarditele acute.

38. Pericarditele cronice.

39. Stenozele esofagiene (benigne, maligne)

40. Ulcerul esofagian.

41. Tulburările de motilitate esofagiană.

42. Diverticulii esofagieni.

43. Fistulele eso-traheale şi eso-bronşice.

44. Herniile diafragmatice congenitale şi dobândite.

45. Boala de reflux gastroesofagian.

46. Herniile hiatale.

47. Chisturile şi tumorile diafragmului.

48. Traumatismele toracelui.

49. Sindromul de apertură toracică superioară (scalenic, coastă cervicală, costoclavicular, hiperabducţie).

50. Aspecte ale chirurgiei de graniţă toraco-abdominală (chistul hidatic hepatic cu evoluţie toracică, fistula bilio-bronsică, abcesul subfrenic).

51. Complicaţiile postoperatorii în chirurgia toracică.

52. Transplantul pulmonar.

Lecţiile conferinţă se vor desfăşura sub formă de cursuri, prezentări de caz, seminarii astfel încât să cuprindă 200 ore/an.

1.4.1.2. Baremul activităţilor practice (efectuate, asistate)

La sfârşitul întregului stagiu de chirurgie toracică (4 ani), rezidentul va face dovada efectuării, ca prim-operator, a minimum 100 intervenţii chirurgicale clasice şi mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze şi procedee de explorare traheobronşice. Intervenţiile chirurgicale atât ca prim operator cât şi cele efectuate ca prim-ajutor trebuie să cuprindă următoarea tematică

1. Pleurotomia minimă

2. Pleurotomia cu rezecţie de coastă

3. Toracoscopia diagnostică

4. Tehnici de chirurgie toracoscopică

5. Tehnici de chirurgie toracică videoasistată

6. Mediastinoscopia

7. Traheostomia

8. Toracotomia axilară

9. Toracotomia antero-laterală

10. Toracotomia postero-laterală

11. Toraco-freno-laparotomia

12. Sternotomia

13. Toracoplastia superioară clasică

14. Toracoplastia osteoplastică

15. Toraco-pleuroplastia

16. Decorticarea pleuropulmonară

17. Pneumonectomia dreaptă (variante tehnice)

18. Pneumonectomia stângă (variante tehnice)

19. Pleuropneumonectomia dreaptă

20. Pleuropneumonectomia stângă

21. Lobectomia superioară dreaptă (variante tehnice)

22. Lobectomia medie

23. Lobectomia inferioară dreaptă (variante tehnice)

24. Lobectomia superioară stângă (variante tehnice)

25. Lobectomia inferioară stângă (variante tehnice)

26. Bilobectomia inferioară

27. Bilobectomia superioară

28. Culmenectomia tipică

29. Lingulectomia tipică

30. Rezecţia pulmonară atipică (variante tehnice)

31. Rezecţia segmentului Fowler drept

32. Rezecţia segmentului Fowler stâng

33. Rezecţia piramidei bazale drepte

34. Rezecţia piramidei bazale stângi

35. Rezecţii combinate în plămânul drept

36. Rezecţii combinate în plămânul stâng

37. Rezecţii asociate în plămânul drept

38. Rezecţii asociate în plamanul stâng

39. Tehnici de sutură a bontului bronşic

40. Procedee chirurgicale de Rezecţie traheală şi traheo-bronsică

41. Procedee chirurgicale de bronho-anastomoză

42. Procedee chirurgicale de bronhoplastie (wedge bronchial resection)

43. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar

44. Procedee chirurgicale în deformaţiile de perete toracic

45. Rezecţia costală

46. Parietectomia toracică pentru leziuni maligne şi procedee plastice

47. Rezecţia parţială şi totală de stern, procedee plastice

48. Suturile parenchimului pulmonar

49. Procedee chirurgicale în voletele toracice

50. Timectomia

51. Simpatectomia toracică

52. Diverticulectomia esofagiană

53. Procedee chirurgicale în stenozele esofagiene benigne şi maligne

54. Procedee chirurgicale în tulburările de motilitate digestivă

55. Pericardectomia

56. Procedee de pericardoplastie

57. Fereastra pericardo-pleurală

58. Fereastra pericardo-peritoneală

59. Frenorafii, frenoplicaturi şi frenoplastii diafragmatice

60. Rezecţia muşchiului diafragm

61. Reinserţia înaltă a diafragmului

62. Procedee chirurgicale în herniile hiatale

63. Procedee de sutură vasculară

64. Sutura plăgilor cardiace

65. Procedee de drenaj în chirurgia toracică

66. Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică superioară (scalenectomia, Rezecţia coastei cervicale, Rezecţia coastei I)

De asemeni rezidentul va trebui să facă dovada participării atât ca prim-operator cât şi ca prim ajutor la un număr minim de intervenţii chirurgicale toracice care să cuprindă

– Intervenţii chirurgicale efectuate la nivelul plămânului, pleurei şi peretelui toracic – 100

- pneumonectomii, lobectomii, segmentectomii – 50

- altele – 50.

– Intervenţii chirurgicale efectuate la nivelul mediastinului (rezecţii) – 10.

– Intervenţii chirurgicale efectuate la nivelul esofagului – 10.

– Intervenţii chirurgicale toracoscopice – 30.

– Mediastinoscopii – 25.

1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 2 ani

1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore)

1. Traumatismele toraco-abdominale.

2. Traumatismele abdominale.

a. Traumatismele abdominale închise.

b. Traumatismele abdominale deschise.

3. Chirurgia de graniţă toraco-abdominală.

a. Chistul hidatic cu evoluţie toracică.

b. Fistulele biliobronsice.

c. Herniile diafragmatice.

d. Congenitale.

e. Dobândite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, Bochdalek.

f. Herniile hiatale.

g. Abcesul subfrenic.

h. Sindromul Chilaiditi.

i. Tulburările de motilitate esofagiană.

j. Boala de reflux gastroesofagian.

k. Cancerul polului superior gastric.

4. Chirurgia esofagului.

a. Stenozele esofagului (benigne, maligne).

b. Ulcerul esofagian .

c. Diverticulul esofagian.

d. Fistule esobronsice, esotraheale.

e. Traumatismele esofagului.

5. Urgenţele chirurgicale abdominale.

a. Peritonitele generalizate şi localizate (abcese).

b. Ocluziile intestinale: dinamice şi mecanice.

c. Hemoragia digestivă superioară.

d. Infarctul enteromezenteric.

e. Pancreatita acută.

f. Colecistita acută.

g. Apendicita acută.

h. Hernia inghinală şi femurală strangulată.

i. Torsiunea de organ.

j. Hemoperitoneul acut.

1.4.2.1. Baremul activităţilor practice

Numărul minim de intervenţii chirurgicale efectuate trebuie să cuprindă

1. Gastrostomia – 5

2. Splenectomia – 2

3. Sutura hepatică – 5

4. Sutura gastrică – 3

5. Enterorafia – 10

6. Enterectomia segmentară – 5

7. Colorafia – 5

8. Colostomia temporară – 5

1.4.3. STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ - 3 luni

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

I. Anatomie

1. Anatomia cordului şi pericardului.

2. Mediastinul.

3. Aorta.

4. Venele cave.

5. Sistemul venos azygos.

6. Canalul limfatic.

7. Arterele carotide.

8. Artera subclavie, axilară, brahială, arterele antebraţului, arterele mâinii.

9. Arterele iliace, femurale, poplitee, arterele gambei, arterele piciorului.

10. Venele safene.

11. Hemostaza, coagularea, fibrinoliza.

12. Fiziologia circulaţiei arteriale, venoase, limfatice.

13. Explorarea funcţională a sistemului arterial: metode neinvazive şi metode invazive (arteriografia).

14. Flebografia.

15. Limfografia.

II. Patologie cardiacă

1. Pericarditele.

2. Plăgile cardio-pericardice.

3. Embolia pulmonară.

4. Stopul cardiorespirator – resuscitarea cardiorespiratorie.

5. Insuficienţa cardiacă.

III. Chirurgia cardiacă

1. Traumatismele aortei.

2. Traumatismele arterelor periferice.

3. Anevrismele aortei.

4. Anevrismele arterelor periferice.

5. Arteriopatiile obliterante ale membrelor-Ischemia cronică.

6. Sindromul de obstrucţie aorto- iliacă.

7. Ischemia acută a membrelor.

8. Embolia arterială.

9. Sindromul de revascularizaţie.

10. Sindromul de apertură toracică superioară.

11. Tumorile vasculare.

12. Fistulele arteriovenoase.

13. Chirurgia indirectă arteriala.

14. Chirurgia directă arterială (restabilirea fluxului arterial).

15. Amputaţia.

16. Varicele membrelor pelvine.

17. Sindromul posttrombotic.

18. Boala tromboembolică.

19. Patologia chirurgicală a sistemului limfatic.

20. Tratamentul medical al arteriopatiilor.

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

Rezidentul va trebui sa facă dovada efectuării a unui număr minim de intervenţii care să cuprindă

1. Descoperiri arteriale (carotidă, subclavia brahială, medială, ulnară, aorta iliacă, femurală, popliteea, tibială) – 10

2. Descoperiri venoase (safena internă, safena externă, cefalică, basilică) – 20

3. Pericardocenteza – 5

4. Pericardotomia – 2

5. Resuscitarea cardiorespiratorie – 5

6. Sutura arterială şi venoasă – 5

7. Tehnica embolectomiei – 2

8. Tehnica trombarterectomiei – 2

9. Simpatectomia toracică – 3

10. Chirurgia varicelor hidrostatice – 3

1.4.4. STAGIUL DE BRONHOLOGIE – 3 luni

1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

I. Semiologia normală traheobronsică : anatomia şi topografia arborelui bronşic

1. Arborele bronşic drept

2. Arborele bronşic stâng

3. Semiologia endoscopică normală a traheii

4. Semiologia endoscopică normală a arborelui bronşic drept

5. Semiologia endoscopică normală a arborelui bronşic stâng

6. Anomalii de diviziune

II. Indicaţiile, contraindicaţiile bronhoscopiei: tehnica endoscopiei rigide şi flexibile, anestezia în bronhoscopie.

1. Indicaţiile bronhoscopiei

2. Contraindicaţiile bronhoscopiei

3. Tehnica bronhoscopiei-etape, puncte de reper

4. Complicaţiile posibile în bronhoscopie

5. Anestezia locală în bronhologie-tehnică

6. Accidentele, complicaţiile anesteziei locale

III. Tehnici bronhologice de prelevare, lavajul bronhioloalveolar

1. Tehnici bronhologice de prelevare

2. Tehnica lavajului bronhoalveolar

3. Indicaţiile lavajului bronhoalveolar

4. Complicaţiile lavajului bronhoalveolar

5. Biopsia bronsică – tehnică, asistarea hemoptiziei care urmează unei biopsii

IV. Patologia traheii

1. Semnele endoscopice în traheite, traheobronşite.

2. Stenozele traheale iatrogene.

3. Tumori traheale- clasificare.

4. Tumori traheale- tratament endoscopic.

5. Traheopatia osteocondroplastică - aspecte endoscopice.

V. Cancerul bronhopulmonar

1. Semiologia endobronşică în cancerul bronhopulmonar.

2. Semiologia endobronsică în carcinoidul bronşic.

3. Indicaţiile terapiei endobronşice în tumorile pulmonare.

VI. Tuberculoza pulmonară

Semiologia endobronşică în tuberculoza pulmonară (primară,secundară)

VII. Aspecte endoscopice în alte afecţiuni pulmonare

1. Semiologia endoscopică în sarcoidoză

2. Corpul străin endobronşic- aspecte endobronşice

3. Diagnostic şi terapie endobronşică în bronşiectazii

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

1) participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor – 10

2) anestezii locale – 50

3) intubaţii, bronhoscopii diagnostice – 5

4) bronhoscopii terapeutice (bronhoaspiraţii) – 2

1.4.5. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 2 luni

1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Metode de investigaţie radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie)

2. Anatomia radiologică şi secţională (axială,coronală,sagitală) a structurilor anatomice intratoracice

– segmentaţia pulmonară

– regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital şi coronal

3. Mediastinul

3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale şi patologice

3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale

3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagită,varice esofagiene, hernia hiatală)

3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor şi abceselor mediastinale; pneumomediastinul.

3.5. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene)

4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei căilor respiratorii

4.1. Sindrom de condensare pulmonară

4.2. Atelectaziile

5. Tumori bronho-pulmonare

5.1. Tumori maligne primare 5.2.Metastazele pulmonare

5.3.Tumori pulmonare benigne

6. Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare

7. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic, pleurei şi diafragmului

8. Aspectul radioimagistic al toracelui operat

1.4.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea unei radiografii toracice (faţă şi profil normală) -10

2. Interpretarea unei radiografii toracice (faţă şi profil patologică) - din tematica lecţiilor conferinţă -10

3. Interpretarea unui film CT normal 10

4. Interpretarea unui film CT patologic 10

5. Interpretarea unui film MRI normal 10

6. Interpretarea unui film MRI patologic 10

1.4.6. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCŢIONALE RESPIRATORII

1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

1. Prezentarea testelor de investigaţie funcţională respiratorie

- determinarea volumelor pulmonare;

- determinarea debitelor ventilatorii forţate;

- determinarea proprietăţilor mecanice ale aparatului toraco pulmonar;

- determinarea rezistenţei la flux;

- determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară;

- determinarea schimburilor gazoase;

- testarea la efort;

- evaluarea hiperreactivităţii bronşice.

2. Sindroame funcţionale pulmonare

- disfuncţia ventilatorie restrictivă;

- disfuncţia ventilatorie obstructivă;

- disfuncţia ventilatorie mixtă;

3. Tablouri clinico-funcţionale pulmonare; integrarea explorării funcţionale în clinică

- astmul bronşic;

- bronşita obstructivă cronică, BPOC, emfizemul pulmonar;

- patologia interstiţială pulmonară;

- explorarea funcţională pulmonară în vederea evaluării capacităţii funcţionale (expertiza capacităţii de muncă);

- evaluarea preoperatorie a riscului funcţional;

- evaluarea funcţională pulmonară în terapia intensivă.

1.4.6.2. Baremul activităţilor practice

- Spirometrie – 20

- Curbe F/V – 20

- Pletismografia corporală –10

- Factor de transfer gazos – 10

- Indici de elasticitate pulmonară – 2

- Probe de bronhomotricitate – 20

- Probe de efort – 3

- Analiza gazelor sanguine – 20

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

CHIRURGIE TORACICĂ 6 ANI

 CHIRURGIE GENERALĂ 2 ANI

 BIOETICĂ 2 Săpt.

 CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ 3 LUNI

 BRONHOLOGIE 3 LUNI

 IMAGISTICĂ TORACICĂ (RX, CT, MRI) 2 LUNI

 EXPLORĂRI FUNCŢIONALE RESPIRATORII 1 LUNA

 STAGIU ŞI CURS CHIRURGIE TORACICĂ 3 ANI 2 ½ LUNI

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE VASCULARĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ

1.1. DEFINIŢIE – Chirurgia vasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul chirurgical al bolilor vasculare arteriale, venoase şi limfatice.

1.2. DURATA: - 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

1.3.2. Stagiul de chirurgie generală - 1 an

1.3.3. Stagiul de ortopedie-traumatologie - 3 luni

1.3.4. Stagiul de chirurgie toracică - 2 luni

1.3.5. A.T.I. cardio-vascular - 5 luni

1.3.6. Angiologie şi imagistică vasculară (E.K.G.

Cateterism, angiografii, ecografie vasc. (CT, RMN-angio) - 5 ½ luni

1.3.7. Stagiul de chirurgie cardiacă - 3 luni

1.3.8. Modulul de bioetică - 2 săptămâni

1.3.9. Stagiul de chirurgie vasculară - 2 ani şi 5 luni

TOTAL 5 ANI

STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ (200 ore)

1. Traumatismele toraco-abdominale.

2. Litiaza biliară.

3. Abcesul subfrenic.

4. Traumatismele abdominale.

5. Tumorile retroperitoneale.

6. Eventraţii, evisceraţii.

7. Cancerul gastric.

8. Neoplasmele colonice.

9. Patologia chirurgicală a tiroidei.

10. Ulcerul gastro-duodenal.

Urgenţe chirurgicale abdominale

11. Peritonitele.

12. Ocluziile intestinale.

13. Hemoragia digestivă superioară.

14. Infarctul entero-mezenteric.

15. Pancreatita acută.

16. Colecistita acută.

17. Apendicita acută.

18. Hernia inghinală şi femurală strangulate.

19. Torsiunea de organ.

20. Hemoperitoneul.

21. Şocul hemoragic.

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Gastrostomia

-2

2. Splenectomia

- 5

3. Sutura hepatică

- 5

4. Sutura gastrică

- 5

5. Colecistectomia

- 5

6. Enterorafia

- 5

7. Enterectomia segmentară

-5

8. Colorafia

- 5

9. Colostomia

- 5

STAGIUL DE ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ (50 ORE)

1. Politraumatismele – şocul traumatic.

2. Traumatismele părţilor moi ale membrelor.

3. Fracturile oaselor membrelor superioare.

4. Fracturile oaselor membrelor inferioare.

5. Traumatismele articulare ale membrelor superioare şi inferioare.

6. Fracturile deschise ale membrelor – particularităţi – tratament.

7. Traumatismele bazinului.

8. Traumatismele coloanei vertebrale.

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Tratamentul ortopedic al fracturilor.

-10

2. Tratamentul ortopedic al luxaţiilor.

-10

3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise.

- 3

4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise.

- 3

5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare.

- 3

6. Tratamentul complex al traumatismelor coloanei vertebrale şi bazinului.

– 2

7. Tratamentul complex al supuraţiilor membrelor.

- 2

8. Amputaţii tipice, atipice ale membrelor superioare.

- 2

9. Amputaţii tipice, atipice ale membrelor inferioare.

- 2

STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ: (40 ORE)

1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavităţii pleurale şi diafragmei.

2. Anatomia chirurgicală a mediastinului.

3. Anatomia chirurgicală a plămânilor.

4. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin şi plămân.

5. Tromboembolia pulmonară.

6. Hemoptizia.

7. Metode de investigaţie în patologia toraco-mediastino-pulmonară.

8. Tumorile peretelui toracic şi malformaţiile acestuia.

9. Traumatismele toracice.

10. Pleureziile purulente specifice şi nespecifice.

11. Supuraţiile pulmonare.

12. Hemotoraxul, chilotoraxul.

13. Tuberculoza pulmonară.

14. Tumorile pulmonare primitive şi secundare.

15. Tumorile pulmonare benigne.

16. Tumorile pulmonare maligne.

17. Tumorile mediastinale.

18. Chistul hidatic pulmonar.

19. Chirurgie de graniţă toraco-abdominală.

BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE

1. Pleurotomie minimă

- 5

2. Pleurotomia cu rezecţie de coastă

- 5

3.Pleuroscopia - toracoscopia

- 1

4. Mediastinoscopia

- 1

5. Traheostomia

- 3

6. Toracotomia axilară

- 5

7. Toracotomia antero – laterală

- 5

8. Toracotomia postero – laterală

- 2

9. Toracofrenolaparotomia

- 2

10. Sternotomia

- 5

11. Rezectia pulmonară atipică

- 2

12. Suturi parenchim pulmonar

- 5

13. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar

- 2

14. Procedee de drenaj toracic

- 5

15. Simpatectomia toracică

- 2

STAGIUL A. T. I. CARDIOVASCULAR

TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ (80 ORE)

1. Principii generale, organizare şi tratament în terapia intensivă

2. Monitorizarea bolnavului cardio-vascular (EKG, presiune arterială sângerandă/ nesângerândă, presiune venoasă centrală, presiune arterială pulmonară, ECO- transesofagian, pulsoximetria, diureza etc., )

3. Hemodinamica postoperatorie

- evaluarea statusului hemodinamic

– monitorizarea hemodinamică de bază

– debitul cardiac

– sindromul de debit cardiac scăzut – tratament

- insuficienţa ventriculară dreaptă - tratament

– ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament

– hipertensiunea postoperatorie – tratament

– hipotensiunea postoperatorie – cauză, tratament

4. Ventilaţia artificială: indicaţii – evaluarea funcţiei respiratorii, supravegherea, criterii pentru extubare, indicaţiile prelungirii ventilaţiei asistate, cauzele insuficienţei respiratorii dupa chirurgie cardiacă şi vasculară

Alegerea tipului de ventilaţie, disfuncţia diafragmatică – edemul pulmonar acut non- cardiac, traheostomia – urmărirea post extubaţie.

1. Hemoragia şi tamponada cardiacă postoperatorie

Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma- factori predispozanţi (boli concomitente, efectele by pass–ului cardiopulmonar, Heparina, Protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată)

Tratamentul: consideraţii chirurgicale – tratamentul medical cu sânge, substituienţi Complicaţiile hemoragiei: tamponada pericardică, infecţia, complicaţiile transfuziei.

2. Aritmiile

Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor – EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicaţia antiaritmică - V categorii), intoxicaţia digitalică, aritmia supraventriculară – tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilaţia atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală.

Aritmia ventriculară : contracţia ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilaţia ventriculară, defibrilarea, cardioconversia.

3. Suportul nutriţional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară

− indicaţii

− mod de administrare

− evaluare – complicaţii potenţiale

− necesităţile nutriţionale

− consideraţii nutriţionale în insuficienţa multiorganică (renală, hepatică, pulmonară)

− nutriţia enterală – indicaţii, formele de admnistrare, complicaţii

− nutriţia parenterală – indicaţii, mod de administrare, complicaţii

− monitorizarea metabolică şi terapeutică

4. Suferinţa multiorganică şi sistemică

− disfuncţii neurologice

− disfuncţii gastrointestinale

− disfuncţii renale

a -azotemia prerenală

b -necroza tubulară acută

c -glomerulonefrita acută

d -nefrita interstiţială acută

e -uropatia obstructivă

f -profilaxie – tratament

5. Anestezia şi chirurgia cardiovasculară

a monitorizare

b protecţia miocardului – rolul anestezistului

c agenţi anestezici

d vasodilatatoare

e metode de anestezie

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Sondaj vezical

- 25

2. Cateter venos central cu abord subclavicular, jugular, femural

- 25

3. Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru presiune sângerandă

–10

4. Traheostomie

– 3

5. Intubaţie orotraheală

-10

6. Puncţie- drenaj toracic

– 3

7. Puncţie – drenaj tamponadă cardiacă

– 5

8. Defibrilare externă

– 5

9. Resuscitare cardiorespiratorie

– 5

10. Sonda de aspiraţie nazogastrică

– 10

CARDIOLOGIE (EKG, IMAGISTICĂ VASE) - 6 luni STAGIUL EKG

TEMATICA CURSURILOR ŞI BAREMUL ACTIVITĂŢII PRACTICE PENTRU REZIDENŢII DE CHIRURGIE VASCULARĂ

STRUCTURA STAGIILOR

DATE GENERALE

■ Aterogeneza

■ Alte etiologii ale arteriopatiilor

■ Resuscitare cardiovasculară

■ Tratamentul cu pace-makeri etc

- Electrocardiografia

Teste de efort

TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (20 ore)

 Vectocardiograma normală

 Anatomia şi irigarea ţesutului de conducere

 Date de electrofiziologie

 Electrocardiograma normală

 Hipertrofii atriale

 Hipertrofii ventriculare

 Blocuri de ramură

 Ischemie, leziune, necroză

 Tulburări de ritm

 Tulburări de conducere

 Sindromul W.P.W.

TESTE DE EFORT

 Fiziologia efortului

 Modalităţi de testare

 Teste de efort fizic

 Teste de efort farmacologice

STAGIUL DE CATETERISM ŞI ANGIOGRAFIE (60 ore) TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ

1. -Istoricul investigaţiilor invazive hemodinamice şi imagistice şi al cardiologiei intervenţionale.

-Principii generale ale examenului hemodinamic şi angiografic.

-Aportul investigaţiei hemodinamice şi angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical.

-Poziţia tratamentului prin cateterism faţă de rezultatele tratamentului medical şi chirurgical.

2. Noţiuni din practica de cateterism

a. structura unei săli de cateterism şi angiografie

b. principiul cinematografiei, imagistică digitalică şi substracţie, stocarea imaginii radiologice

c. sondele de cateterism

d. tehnica Seldinger

e. tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen şi al măsurii de presiune intravasculară

3. Principii de hemodinamică

a. presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale şi patologice

b. debite sangvine pulmonare, aortice şi de şunt

c. rezistenţe vasculare, calcul, valori normale şi patologice

4. Principii de angiocardiografie (cu exemple)

a. anatomia angiografică a cordului şi marilor vase

b. tehnica de injectare

c. aspecte normale şi patologice

d. ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracţia de ejecţie şi studiul kineticii segmentare

5. Principii de angiografie (cu exemple)

a. aortografia toraco – abdominală

b. coronarografie

c. arteriografia membrelor inferioare şi superioare

d. arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă şi a trunchiului celiac

e. arteriografia mezenterică superioară şi inferioară.

f. arteriografia vertebro - carotidiană

g. arteriografia bronşică

6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicaţii clinice)

a. hipertensiune de debit

b. hipertensiune de rezistenţă

c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut

d. hipertensiune venoasă pulmonară

e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctaţie de aortă

7. Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în barajul diastolic şi sistolic

a. pericardita, dilatare ventriculară.

b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctaţia de aortă

8. Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în şuntul stânga-dreapta şi dreapta-stânga

a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng–atriu drept, canal atrio-ventricular comun (forma completă şi incompletă), sinus Valsalva rupt în atriu drept.

b. comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul

c. canalul arterial, fereastră aorto – pulmonară

d. fistula arteriovenoasă

e. insuficienţa valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.

9. Investigaţia invazivă în cardiopatia ischemică

a. indicaţiile coronarografiei

b. aspectul anatomo-angiografic al patului coronarian

c. poziţiile radiologice

d. gradarea şi tipologia stenozelor coronariene

e. indicaţia operatorie şi de angioplastie în raport cu aspectul angiografic

f. valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanţei cardiace

10. Investigaţia invazivă în sindromul de ischemie periferică.

11. Investigaţia invazivă în sindroamele de insuficienţă sau tromboză venoasă.

12. Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenţionale

a. angioplastia

b. valvuloplastia

c. embolizarea arterială

d. extragerea de corpi străini din circulaţia sangvină

e. septostomia atrială

f. închiderea defectelor septale

g. închiderea canalului arterial

h. filtru cav

13. Investigaţii computer – tomograf cardiovasculare

14. Angio RMN şi angioscopie - principii

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă femurale

– 20

2. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă axilare

– 5

3. Punctia Seldinger arterială şi venoasă brahiala

– 5

4. Arteriografia membrelor inferioare

– 20

5. Puncţie translombare

– 2

6. Arteriografie celiaco-mezenterice

– 2

7. Arteriografie carotidiene

– 2

8. Flebografie

–5

9. Cavografie

– 2

10. Limfografie

Stagiul de Ecografie Vasculară (20 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Ultrasunete – proprietăţi.

2. Efectul Doppler şi aplicaţiile lui în medicină.

3. Curgerea lichidelor – câteva principii de hemodinamică şi aplicarea lor la circulaţia arterială şi venoasă.

4. Circulaţia arterială.

a) Formarea undei de puls.

b) Aspecte Doppler normale

c) Rolul rezistenţelor periferice şi efectul lor asupra undei Doppler.

d) Criterii generale pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor şi anevrismelor arteriale.

5. Circulaţia venoasă.

a) Carecteristicile circulaţiei venoase.

b) Aspecte Doppler normale.

6. Noţiuni despre aparatura folosită.

a) Tipuri de sonde

b) Parametrii folosiţi în examinarea vaselor.

c) Surse de eroare legate de reglaje defectuoase.

7. Aspecte morfologice normale ale arterelor şi venelor.

a) Ecografia bidimensională

b) Examinarea Doppler color

c) Angiografia Doppler

8. Placa de aterom – aspecte ecografice.

9. Examinarea axelor carotidiene extracraniene.

a) Tehnica examinării

b) Rezultate normale

c) Rezultate patologice

10. Arterele vertebrale şi ale membrului superior.

a) Tehnica examinării

b) Rezultate normale

c) Rezultate patologice

11. Examenul Doppler transcranian – principii generale, indicaţii principale.

12. Aorta abdominală şi arterele membrelor inferioare.

a) Tehnica examinării

b) Rezultate normale

c) Patologia stenozantă

d) Anevrismele arteriale

13. Examinarea ultrasonografică a arterelor viscerale

a) Artera mezenterică superioară şi trunchiul celiac

b) Arterele renale

14. Patologia stenozantă degenerativă

15. Patologia stenozantă inflamatorie

16. Explorarea venelor membrelor superioare

17. Explorarea sistemului venos profund al membrelor inferioare

a) Tehnica de examinare

b) Aspecte normale

c) Diagnosticul trombozelor acute

d) Sindroamele posttrombotice

18. Fistule de dializă

a) Noţiuni anatomice

b) Aspecte normale

c) Calculul debitelor d)Principalele aspecte patologice

19. Patologia vasculară iatrogenă

Baremul de activităţi practice

1. Cunoaşterea şi întreţinerea aparatului.

2. Însuşirea diferitelor modalităţi de explorare ultrasonografică

3. Măsurători ale parametrilor Doppler

4. Explorarea axelor carotidiene extracraniene

-10

5. Explorarea arterelor vertebrale şi ale membrelor superioare.

-10

6. Explorarea aortei abdominale şi a arterelor viscerale.

-10

7. Arterele membrelor inferioare

-10

8. Venele membrelor inferioare

-10

9. Investigarea fistulelor de dializă

-10

10. Întocmirea unui buletin

11. Calculele debitului arterial

12. Imagini echografice în tromboza venoasă profundă a membrelor

-10

13. Aspectul echo Doppler al sistemului venos jugular cav superior şi inferior-10

14. Explorarea arterelor renale -10

STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ (50 ore)

1. Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea lor în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).

2. Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces) – vezi stagiu de chirurgie toracică

3. Anatomia descriptivă şi topografică a pericardului, cordului şi marilor vase (căi de acces).

4. Vascularizaţia şi inervaţia cordului – variante anatomice ale vascularizaţiei

5. Sistemul excito- conductor al cordului

6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă

7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac

8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac

9. Monitorizarea bolnavului cardiac chirurgical

10. Hemodinamica postoperatorie – vezi ATI

11. Aritmii postoperatorii. Cauze, tratament – vezi ATI

12. Alimentaţia bolnavului cardiac operat: – vezi ATI

- evaluarea statusului nutriţional

- evaluarea clinică

- markeri biochimici

- aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) şi ale anabolismului(insulina şi hormonii de creştere).

13. Infecţia în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie.

14. Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie şi tratament – vezi ATI

15. Oprirea cardiacă

- etiologie

- fiziopatologie

- metode de resuscitare

- indicaţii de resuscitare, etc.

16. Insuficienţa renală acută postoperatorie (etiologie, fiziopatologie, tratament).

17. Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.

18. Stopul respirator

- cauze

- fiziopatologie

- metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.

19. Hipertensiunea pulmonară – evaluare, mijloace terapeutice

20. Hemoragia – socul hemoragic, hemostaza - vezi chirurgie generală şi ATI

21. Tulburări ale echilibrului fluido-coagulant în perioada perioperatorie

- cauze

- fiziopatologie

- diagnostic

- mijloace terapeutice

22. Cardio-stimularea artificială – metode, indicaţii, tipuri de cardio-stimulatoare

23. Insuficienţa cardiacă stângă

- definiţie

- semne clinice şi paraclinice

- tratament

- complicaţii

24. Insuficienţa cardiacă dreaptă

- diagnostic

- fiziopatologie

- etiologie

- semne clinice şi paraclinice

- tratament

- complicaţii

VALVULOPATII

25. Valvulopatii mitrale

- definiţie

- fiziopatologie

- cauze

- semne clinice şi paraclinice

- tratament

- complicaţii

26. Chirurgia valvei mitrale

- comisurotomie

- valvuloplastie

- anuloplastie

- înlocuire

27. Valvulopatii aortice

- definiţie

- fiziopatologie

- etiologie

- semne clinice şi paraclinice

- tratament.

28. Chirurgia valvei aortice

- valvulotomie

- înlocuire valvulară

- chirurgia stenozelor subvalvulare

- cardiomiopatia obstructivă, etc.

29. Valvulopatiile tricuspidiene

- definiţie şi mecanisme

- fiziopatologie

- etiologie

- semne clinice şi paraclinice

- tratament

30. Chirurgia valvei tricuspide

- anuloplastie

- comisurotomie

- înlocuire valvulară tricuspidă

31. Protezele mecanice şi biologice valvulare cardiace, conducte valvulate

- istoric

- tipuri de proteze:cu disc, cu bilă,etc.

- aspecte hemodinamice ale ale diferitelor tipuri de proteze – indicaţii, urmărire postoperatorie, fiabilitate.

32. Disfuncţii de proteze valvulare cardiace

- etiologie

- fiziopatologie

- metode de diagnostic

- tratament medico-chirurgical.

33 Endocardite

- etiologie

- fiziopatologie

- forme clinice

- aspecte terapeutice

34. Chirurgia arterelor coronare

- indicaţii pentru intervenţie chirurgicală

- tactica şi strategia chirurgicală

- tehnici chirurgicale

- complicaţii, rezultate

- reintervenţii

35. Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic şi tratament

36. Defectul septal ventricular post infarct

- indicaţii chirurgicale

- strategii chirurgicale

- anatomie chirurgicală

- tehnici chirurgicale

- rezultate.

37. Embolii pulmonare.

38. Canalul arterial permeabil

- indicaţii chirurgicale

- strategii chirurgicale

- anatomie chirurgicală

- tehnici chirurgicale

- rezultate.

39. Coarctaţia de aortă

- indicaţii pentru angioplastie

- indicaţii chirurgicale

- strategie anatomo – chirurgicală

- tehnici chirurgicale

40. Stenoza valvulară pulmonară

- valvuloplastie

- valvulotomie

ŞUNT STÂNGA-DREAPTA

41. Defectul septal atrial

- diagnostic

- clasificare

- indicaţie chirurgicală

- tehnici chirurgicale

42. Canal atrio-ventricular complet

- diagnostic

- indicaţie chirurgicală

- strategie anatomo-chirurgicală

- tehnici chirurgicale

43. Drenaj venos pulmonar aberant

- diagnostic

- indicaţii chirurgicale

- tehnici chirurgicale

44. Defectul septal ventricular

- diagnostic

- clasificare

- anatomie topografică

- indicaţie chirurgicala

- strategie anatomo-chirurgicală

- tehnici chirurgicale

ŞUNT DREAPTA-STÂNGA

45. Complexul Fallot

- diagnostic

- clasificare

- intervenţie chirurgicală

- strategie anatomo-chirurgicală

- tehnici chirurgicale

46. Disecţia de aortă

-diagnostic

-fiziopatologie

-clasificare

-tratament 47.Traumatismele cardiace

- diagnostic

- cauze

- fiziopatologie

- clasificare

- tratament

48. Traumatismele marilor vase intratoracice

- diagnostic

- cauze

- fiziopatologie

- tratament

49. Pericardita

- etiologia

- diagnostic

- indicaţii chirurgicale 50.Tamponada cardiacă

- etiologie

-diagnostic

- tratament

51. Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac

- indicaţii

- tehnici, rezultate

52. Anevrismele aortei toracice

- etiologie

- diagnostic

- indicaţii chirurgicale

- tehnici chirurgicale

53. Cardiomiopatii

- etiopatologie

- diagnostic

- indicaţii chirurgicale

54. Asistenţa mecanică a circulaţiei

- asistarea stângă exclusivă

- balonul de contrapulsaţie aortică

- hemopompa

- dispozitive de asistenţă ventriculară

- cordul artificial

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1. Canal arterial permeabil

-2

2. Coarctaţia de aortă

- 1

3. Pericardectomie

- 2

4. Puncţie – drenaj pericardic

- 5

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ (500 ore)

1. Istoricul chirurgiei vasculare

2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul şi plămânii

3. Embriogia sistemului sangvin; dezvoltarea şi anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor

4. Biologia moleculară în diagnosticul şi tratamentul bolilor vasculare

5. Fiziologia şi fiziopatologia circulaţiei

a. anatomia funcţională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)

b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculaţiei.

c. schimburile la nivelul microcirculaţiei (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).

d. dinamica schimburilor lichidiene interstiţiale (edemele).

e. reglarea fluxului sangvin şi microcirculaţiei (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).

f. autoreglarea.

6. Fiziopatologia microcirculaţiei

a. microcirculaţia în

-diabet zaharat

- nefropatii

- afecţiuni pulmonare, cerebrale, hepatie, cord etc

b. coagularea intravasculară diseminată

c. microcirculaţia în transplantul cardiac şi în fenomenele de rejet.

7. Fiziologia circulaţiei arteriale;

a. anatomia funcţională a arterelor

b. presiunea arterială

c. presiunea pulsului

d. reglarea presiunii arteriale

8. Fiziologia circulaţiei venoase;

a. anatomia funcţională a sistemului venos.

b. parametrii hemodinamici ai circulaţiei venoase (volum sangvin – debit, pesiune venoasă, viteze de circulaţie etc).

c. capacitatea venoasă.

d. funcţia de rezervor sangvin a siatemului venos (teritotiul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat).

e. sistemul venos şi debitul cardiac.

9. Fiziologia sistemului limfatic

a. anatomia funcţională a sistemului limfatic

b. rolul circulaţiei limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziţia limfei, circulaţia limfei).

10. Hemodinamica şi ateroscleroza

a. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creştere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.

b. Răspunsul peretelui arterial la injurii şi hiperplazia intimală.

c. Ateroscleroza : etiologie şi patogenie.

d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei şi arterelor : degenerative, disecţia, colagenoze, boala cistică adventiţială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecţioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.

e. Reglarea tonusului vasomotor şi vasospasmul.

f. Boala vasculară diabetică : macro- şi microangiopatia diabetică.

g. Lipoproteinele plasmatice şi boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL.

h. Fumatul şi boala vasculară.

11. Coagularea şi dereglările hemostazei : fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice ( anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic ) şi nefarmacologice, autotrasfuzia.

12. Reologia sangvină şi microcirculaţia.

13. Medicamente utilizate în bolile vasculare.

14. Embolectomia.

15. Principii de bază în terapia endovasculară.

16. Înlocuitori vasculari biologici şi sintetici.

17. Noţiuni de statistică medicală, stratificarea riscului şi factori de risc.

18. Explorarea funcţională a sistemului vascular: neinvazivă şi invazivă.

19. Principii de organizare ale blocului operator – etapele circuitului bolnavului vascular evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular

pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular

20. Boala anevrismală a aortei şi a arterelor periferice.

21. Disecţia aortei.

22. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.

23. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament.

24. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic şi tratament.

25. Bolile arterelor carotide şi fluxul cerebral ; diagnostic, tratament.

26. Sindromul de crosă aortică.

27. Insuficienţa circulatorie vertebrobazilară.

28. Sindromul de furt arterial sangvin.

29. Sindromul de apertură toracică superioară: complicaţii arteriale, venoase, neurologice diagnostic, tratament.

30. Ischemia acută periferică : embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie.

31. Ischemia critică.

32. Piciorul diabetic diagnostic şi tratament.

33. Complicaţiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecţii protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.

34. Traumatismele vasculare : aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.

35. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.

36. Boala varicoasă şi varicele secundare : diagnostic, tratament.

37. Limfedemul procedee de drenaj şi exereza.

38. Amputaţiile.

39. Diagnosticul şi tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.

40. Malformaţii arteriovenoase şi fistule arteriovenoase.

41. Accesul vascular.

42. Hipertensiunea portală.

43. Descoperiri ale arterelor, venelor şi limfaticelor

a) – Descoperirea arterelor membrelor superioare: descoperirea arterei subclavii, descoperirea arterei axilare , descoperirea arterei humerale, descoperirea arterei radiale, descoperirea

arterei ulnare, descoperirea arcadelor palmare, superficială şi profundă, descoperirea arterelor colaterale digitale.

b) – Descoperirea arterelor membrelor inferioare: descoperirea arterelor iliace primitive, descoperirea arterelor femurale , descoperirea arterelor poplitee , descoperirea arterelor tibiale anterioare , descoperirea arterelor tibiale posterioare.

c) – Descoperirea venelor membrului superior: descoperirea venelor bazilice, descoperirea venelor cefalice, descoperirea venelor axilare , descoperirea venelor subclavii.

d) – Descoperirea venelor membrului pelvin: descoperirea venelor safenei interne, descoperirea venelor safene externe, descoperirea venelor poplitee, descoperirea venelor femurale.

44. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale şi simpaticului lombar (celiotomiile).

45. Căile de acces asupra vaselor intra – toracice (toracotomiile şi mediastinotomiile): toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobişnuite, sternotomia mediană, sternotomia parţială.

46. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operaţii): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, suprarenalectomia, splahnicectomia, intervenţii operatorii asociate: simpatectomia lombară + splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia.

47. Chirurgia canalului toracic.

48. Îngrijirea postoperatorie şi supravegherea bolnavului vascular operat.

49. Tumorile vasculare.

BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

1.Simpatectomia lombară

– 5

2.Embolectomia

– 25

3.Simpatectomia toracică

– 5

4.Suturi vasculare

– 25

5.Trombendaterectomie

– 10

6.Angioplastia de lărgire cu petec

– 5

7.Restabiliri de flux arterial

- aorto-iliace

– 10

- aorto-femural

– 10

- femuro-femural

– 20

- femuro-popliteu

– 20

- extra – anatomice

– 10

8.Ligatura subfascială a venelor comunicante

– 10

9.Cura chirurgicală a varicelor

– 10

10.Amputaţii

- antepicior

– 5

- gambă

– 5

- coapsă

– 5

11.Chirurgia de angioacces pentru hemodializă

– 25

12.By-pass-ul safen în-situ

– 2

13.Operaţii combinate în ischemiile severe

– 2

CHIRURGIE VASCULARĂ 5 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

 CHIRURGIE VASCULARĂ (I.1) 6 luni

 CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 1 an

 ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.3) 3 luni

 CHIRURGIE TORACICĂ (I.4) 2 luni

 A.T.I. CARDIO-VASCULAR (I.5) 5 luni

 ANGIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ VASCULARĂ (I.6) (E.K.G;CATETERISM;ANGIOGRAFII;ECOGRAFIE VASCULARĂ;

CT,R.M.N.-angio) 5 ½ luni

 CHIRURGIE CARDIACĂ (I.7) 3 luni

 BIOETICĂ (I.8) ½ lună

 CHIRURGIE VASCULARĂ (I.9) 1 an si 11 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

DERMATOVENEROLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE

1.1 DEFINITIE

Obiectul dermato-venerologiei îl constituie totalitatea patofenomenelor care se produc la nivelul organului cutanat (piele, mucoase accesibile, fanere), la orice vârstă.

Dermato-venerologul are competenţa de a le trata prin mijloace medicale şi chirurgicale.

Venerologia, al carei obiect de studiu îl constituie totalitatea infecţiilor cu transmitere sexuală, aparţine acestei specialităţi deoarece atât calea de contaminare cât şi majoritatea manifestărilor clinice a acestor infecţii sunt localizate la nivel cutaneo-mucos.

1.2 DURATA

5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.3 STRUCTURA STAGIILOR

0. Etapa de iniţializare 2 săptămâni

angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezenţa la spitalul şi clinica repartizată , alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate.

I. Stagiu general medico-chirurgical

I.1 Medicină internă 7 luni

I.1.1 Medicină internă 6 luni

I.1.2 Medicină internă 1 lună

I.2 Chirurgie generală 2 luni

I.3 Chirurgie plastică 2 luni

II. Stagiu specialităţi înrudite

II.1 Alergologie şi imunologie clinică 3 luni

II.2 Boli infecţioase şi parazitare 2 luni

II.3 Ginecologie 2 luni

II.4 Urologie 1 lună

II.5 Endocrinologie 2 luni

II.6 Histopatologie 3 luni

II.7 Bioetică ½ lună

III. Stagiu de bază

III.1 Dermato-venerologie 35½ luni

III.1.1 Dermato-venerologie 5½ luni

III.1.2 Dermato-venerologie 6 luni

III.1.3 Dermato-venerologie 24 luni

1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR

I.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

demonstraţii clinice, practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice

I.1 A TEMATICA STAGIULUI DE MEDICINĂ INTERNĂ (120 ore)

 Insuficienţa cardiacă.

 Aritmii cardiace.

 Hipertensiunea arterială.

 Ateroscleroza.

 Angina pectorală.

 Infarctul miocardic.

 Bolile vasculare ale membrelor .

 Şocul.

 Astmul bronşic.

 Tromboembolismul pulmonar.

 Tuberculoza.

 Litiaza urinară.

 Infecţiile tractului respirator.

 Insuficienţa renală cronică.

 Boli inflamatorii intestinale.

 Boli hepato-biliare.

 Pancreatite.

 Anemii.

 Leucemii.

 Limfoame.

 Hemostaza şi tulburările ei.

 Diabetul zaharat.

 Amiloidoza.

 Porfiriile.

 Guta.

 Lupusul eritematos.

 Scleroza sistemică.

 Dermatomiozita.

 Poliartrita reumatoidă.

 Sindromul Sjogren.

 Vasculite sistemice.

 Corelaţii între patologia internă şi afecţiunile dermatologice.

I.1 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ

 Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme.

 Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine).

 Interpretarea unei electrocardiograme.

 Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică.

 Interpretarea datelor de ecografie abdominală.

 Toracocenteza.

 Paracenteza.

 Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor.

 Interpretarea oscilometriei.

 Interpretarea probei de digestie.

 Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie.

 Defibrilarea şi cardioversia.

 Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduva pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute şi cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare.

 Puncţia biopsie hepatică – interpretare.

 Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică.

I.2 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ

demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

I.2 A TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE GENERALĂ (40 ore)

 Asepsia şi antisepsia, noţiuni teoretice şi practice.

 Tehnica ligaturilor.

 Tehnica suturilor.

 Tehnica puncţiilor.

 Tehnica biopsiei ganglionare.

 Tehnica biopsiilor cutanate şi a biopsiilor musculo-cutanate.

 Inciziile şi drenajele, extirparea formaţiunilor tumorale, chistice,etc.

 Hemoragiile şi hemostaza.

 Plăgile: clasificare, sutură, vindecare, cicatrizare, complicaţii, tratament.

 Hematoame şi echimoze.

 Fimoza şi parafimoza.

 Afecţiuni supurative (furuncul, furuncul antracoid, hidrosadenita, abcesul, flegmoanele, panariţiul, celulita, adenita, fasciita, gangrena, etc)

 Boala hemoroidală.

I.2 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE CHIRURGIE GENERALĂ

 Tehnica ligaturilor.

 Tehnica puncţiilor.

 Tehnica biopsiei ganglionare.

 Tehnica biopsiilor musculo-cutanate.

 Inciziile şi drenajele, extirparea formaţiunilor tumorale, chistice,etc.

 Sutură plăgi.

 Reducere fimoza şi parafimoza.

I.3 STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ (40 ore)

demonstraţii clinice, practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

I.3 A TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICĂ

 Anestezia locală şi infiltraţiile.

 Tehnica sclerozării varicelor.

 Tehnici de grefare cutanată.

 Plastiile cutanate.

 Avulsia unghială.

 Arsurile (termice, chimice, electrice, etc).

 Degerăturile.

I.3 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ

 Anestezia locală şi infiltraţiile.

 Sclerozarea varicelor.

 Tehnici de grefare cutanată.

 Plastiile cutanate.

 Avulsia unghială.

II.1 STAGIUL DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ

demonstraţii clinice, practice însoţite dupa caz de scurte prelegeri teoretice.

II.1 A TEMATICA STAGIULUI DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50

ore)

 Noţiuni generale de imunologie, alergie şi autoimunitate.

 Mecanismele reacţiilor imunologice.

 Explorarea pacienţilor cu afecţiuni alergice şi imunologice.

 Noţiuni de tratament antialergic şi imunologic specific.

II.1 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ

 Tehnica imunofluorescenţei directe şi indirecte.

 Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice şi interpretarea lor.

 Trusă şoc anafilactic – intervenţie.

II.2 STAGIUL DE BOLI INFECTIOASE şi PARAZITARE

demonstraţii clinice, practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.2 A TEMATICA STAGIULUI DE BOLI INFECŢIOASE şi PARAZITARE (40 ore)

 Angine.

 Gastroenterite şi enterocolitele acute.

 Boli eruptive virale.

 Enteroviroze.

 Hepatite virale.

 Salmoneloze.

 Toxiinfecţii alimentare.

 Trichinoza.

 Lambliaza.

 Rickettsioze.

 Toxoplasmoza.

 Erizipeloidul Rosenbach.

 Infecţii cu anaerobi.

 Trichomoniaza urogenitală.

 Antibioterapia antiinfecţioasă şi antibiograma, noţiuni generale şi practice

 Infecţia HIV.

II.2 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE BOLI INFECŢIOASE şi PARAZITARE

 Exudatul naso-rinofaringian.

 Examen bacteriologic secreţii cutaneo-mucoase.

 Examen parazitologic cutanat.

 Examen copro-parazitologic.

 Examen micologic direct cutaneo-mucos.

 Examen cu lampa Wood.

 Interpretare investigaţii de laborator pentru virusurile hepatitice.

 Antibiograma.

 Interpretare investigaţii de laborator pentru infectia HIV.

II.3 STAGIUL DE GINECOLOGIE

demonstraţii clinice, practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.3 A TEMATICA STAGIULUI DE GINECOLOGIE (40 ore)

 Biofiziologie generală. Gonadostatul. Axul hipotalamo-hipofizo-ovarian.

 Ciclurile sexuale. Ciclul menstrual, ciclul uterin. Ciclul ovarian, tubar, vaginal.

 Funcţia genitală în diferite etape ale vieţii. Pubertatea. Menopauza.

 Simptomele cardinale în ginecologie (durerea, hemoragia, leucoreea).

 Tulburările menstruale prin insuficienţă.

 Tulburările menstruale prin exces.

 Noţiuni de ginecologie infantilă.

 Tulburările de sensibilitate ale aparatului genital. Sindroame neurohormonale în ginecologie.

 Prolapsul genital. Incontinenţa urinară la efort.

 Probleme de sexologie. Apariţia şi dezvoltarea psiho-sexualităţii. Consideraţii asupra vieţii psiho-sexuale patologice feminine şi masculine.

 Inflamaţiile aparatului genital. Boala inflamatorie pelvină. Tuberculoza genitală.

 Patologia tumorală benignă a aparatului genital. Fibromul uterin. Endometrioza.

 Oncologie ginecologică. Cancerul de corp şi col uterin. Tumorile ovariene, cancerul de trompă.

 Patologia sânului. Tumorile benigne ale sânului. Cancerul mamar.

 Sterilitatea cuplului. Sterilitatea feminină. Sterilitatea masculină.

 Noţiuni de contracepţie şi planning familial.

II.3 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE GINECOLOGIE

 Recoltarea şi interpretarea frotiului Babeş-Papanicolaou.

 Interpretare histerosalpingografie.

 Interpretare mamografie.

 Interpretarea ecografică abdominală.

II.4 STAGIUL DE UROLOGIE

demonstraţii clinice, practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.4 A TEMATICA STAGIULUI DE UROLOGIE (20 ore)

 Anatomia aparatului urinar şi genital masculin.

 Examenul clinic al aparatului urogenital.

 Explorările instrumentale ale aparatului urinar.

 Investigaţiile radiologice ale aparatului urinar şi genital masculin (radiografia reno-vezicală simpla, urografia, cistografia, uretrografia, TC, RMN, etc).

 Semiologia afecţiunilor aparatului urogenital (polakiuria, disuria, retenţia incompletă şi completă de urină, piuria şi hematuria, incontinenţa de urină, colica reno-ureterală)

 Infecţiile specifice ale aparatului urinar: pielonefrita acută, pielonefrita cronică de cauză urologică, pielonefrita xantogranulomatoasă, pionefrita, pionefroza, perinefrita, cistita acută, pericistita, prostatita, abcesul prostatic.

 Uretritele acute şi cronice, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuală). Gangrenele genitale.

 Orhiepididimite acute şi cronice.

 Tuberculoza aparatului urinar şi genital masculin.

 Tumorile de cale urinară.

 Tumorile prostatei (benigne şi maligne).

 Tumorile uretrale (la bărbat şi femeie).

 Tumorile peniene.

 Tumorile conţinutului scrotal (testicul, epididim, funicul spermatic, învelişuri).

 Varicocelul.

 Torsiunea cordonului spermatic.

 Fimoza. Parafimoza.

 Boala Peyronie.

 Priapismul. Tromboza corpilor cavernoşi.

II.4 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE UROLOGIE

 Interpretarea UIV.

 Interpretarea ecografică abdominală.

 Interpretarea ecografică reno-vezicală.

 Interpretarea ecografică transrectală şi scrotală.

 Interpretare Tomografie Computerizată.

 Interpretarea testelor biologice renale.

 Interpretarea testelor funcţionale renale.

 Interpretarea testelor bacteriologice.

 Explorarea endoscopică a aparatului urinar inferior.

 Diagnosticul anatomo-patologic în patologia aparatului urinar inferior.

II.5 STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE

demonstraţii clinice, practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.5 A TEMATICA STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)

 Patologia adenohipofizei.

 Patologia suprarenalei adrenocorticale.

 Patologia ovariană. Hirsutism şi virilizare. Menopauza. Dismenoreea.

 Patologia tiroidiană.

 Diabetul zaharat şi hipoglicemiile.

 Explorarea hormonală de laborator în endocrinopatii.

 Sinteza manifestărilor cutanate în endocrinopatii.

II.5 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE ENDOCRINOLOGIE

 Interpretare radiografie şa turcească.

 Interpretare nivel seric hormoni suprarenalieni, gonadali şi tiroidieni.

 Interpretare scintigrafie tiroidiană.

 Explorări de laborator în diabet zaharat şi hipoglicemii.

II.6 STAGIUL DE HISTOPATOLOGIE

demonstraţii practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.6 A TEMATICA STAGIULUI DE HISTOPATOLOGIE (60 ore)

 Structura pielii la microscopul optic şi electronic.

 Principalele procese histopatologice şi particularităţile lor la nivelul pielii.

II.6 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE

 Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecţiuni dermatologice.

 Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării.

 Efectuarea şi interpretarea examenului citologic Tzanck.

II. 7 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

III.1 STAGIUL DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE

demonstraţii clinice, practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

III.1 A TEMATICA STAGIULUI DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE (600 ORE)

 Structura pielii la microscopul optic şi electronic.

 Fiziologia organului cutanat.

 Principalele procese histopatologice ale pielii.

 Infecţii cutanate virale.

 Infecţii cutanate bacteriene.

 Infecţii fungice.

 Epizoonoze

 Tuberculoze cutanate.

 Lepra.

 Noţiuni generale despre alergie şi imunologie.

 Urticaria.

 Eczeme/dermatite.

 Prurigouri.

 Vasculite.

 Reacţii cutanate postmedicamentoase.

 Eritrodermiile.

 Dermatoze profesionale.

 Purpure.

 Bolile ţesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).

 Boli buloase.

 Angiologie dermatologică (arterite, boala şi fenomenul Raynaud, tromboflebita superficială, varice, sindrom posttrombotic, insuficienţa cronică venoasă, ulcer varicos, malformaţii venoase, limfedeme).

 Genodermatoze.

 Limfoame şi pseudolimfoame cutanate.

 Boala Kaposi.

 Mastocitoze.

 Sarcoidoza.

 Psoriazisul.

 Parapsoriazisurile.

 Lichen plan şi erupţii lichenoide.

 Tulburări de keratinizare.

 Dermatoze prin agenţi fizici.

 Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic acrodermita Pick – Herxheimer, anetodermiile, poikilodermiile).

 Discromii cutanate.

 Sindrom seboreic. Acneea şi erupţiile acneiforme.

 Rozaceea.

 Dermatoze precanceroase.

 Tumorile benigne.

 Carcinoame bazocelulare.

 Carcinoame spinocelulare.

 Melanom.

 Dermatoze paraneoplazice.

 Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).

 Afecţiunile părului şi unghiilor.

 Afecţiunile mucoasei bucale şi genitale.

 Patologia generală a sifilisului.

 Sifilisul primar.

 Sifilisul secundar.

 Sifilisul terţiar.

 Sifilisul congenital.

 Serodiagnosticul sifilisului.

 Tratamentul sifilisului.

 Boala Nicolas Favre. Şancrul moale.

 Infecţia gonococică.

 Infecţii genitale cu Chlamidii şi Mycoplasme.

 SIDA. Manifestări cutaneo-mucoase în infecţia cu HIV.

 Epidemiologia şi combaterea bolilor venerice.

 Dermato-cosmetologie.

III.1 B BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE DE DERMATOLOGIE- VENEROLOGIE

 Efectuarea biopsiei cutanate.

 Tehnica electrocauterizării.

 Tehnica crioterapiei.

 Efectuarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice şi interpretarea lor.

 Efectuarea şi interpretarea examenului micologic direct (KOH) şi a culturilor pentru diagnosticul micozelor.

 Efectuarea şi interpretarea frotiurilor din secreţia uretrală şi vaginală.

 Efectuarea ultramicroscopiei şi a testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului.

 Efectuarea şi interpretarea citodiagnosticului Tzanck.

 Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al urmatoarelor dermatoze: tuberculoza cutanată, boala Paget, boala Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom malign,

nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatita herpetiforma, boala Darier

 Efectuarea unor manevre fizice şi chirurgicale utilizate în practica dermatologica: anestezia locala, excizia şi chiuretarea unor leziuni cutanate, acoperirea defectelor primare post excizionale, avulsia lamei unghiale, dermabraziunea, peeling-ul chimic cu substante caustice, administrarea intralezionala a medicamentelor, PUVA-terapia, fototerapia cu LASER.

 Pornirea, manipularea şi oprirea aparatului laser.

 Tehnici de anestezie pentru dermatochirurgia laser.

 Coagularea şi vaporizarea cu fasciculul laser.

 Tratamentul leziunilor vasculare cu laser.

 Tratamentul leziunilor pigmentare cu laser.

 Tratamentul cu laser al unor variate afecţiuni dermatologice: veruci, condiloame acuminate, granuloamepiogenice, cheilita actinică, carcinom bazocelular, rinofima, etc.

 Manipularea laserelor de putere mică (soft-lasere).

 Pornirea, manipularea şi oprirea dermatoscopului.

 Recunoaşterea datelor semiologice dermatoscopice.

 Aplicarea regulei ABCD a dermatoscopiei la diagnosticul formaţiunilor cutanate pigmentare.

 Calcularea scorului dermatoscopic pentru diferite leziuni cutanate.

 Diagnosticul pozitiv şi diferenţial dermatoscopic al următoarelor: nevi melanocitari tipici, nevi melanocitari displazici, nevi Spitz, melanom malign extensiv în suprafaţă, melanom malign nodular, lentigo malign, melanom pe lentigo malign, carcinom bazocelular pigmentar, keratoza seboreică, hemangioame şi alte neoplazii vasculare, pigmentări subunghiale, etc

DERMATO – VENEROLOGIE

5 ani

STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ

ANUL IV ANUL V

III.1.2 Dermato-venerologie 5½ luni

245

ANUL I

III.1.1

Dermato-venerologie

6 luni

I.1.1

Medicină internă

6 luni

ANUL II

I.1.2

Medicină internă

1 lună

I.2

Chirurgie generală

2 luni

I.3

Chirurgie plastică

2 luni

II.1

Alergologie şi imunologie clinică

3 luni

II.2

Boli infecţioase şi parazitare

2 luni

II.3

Ginecologie

2 luni

ANUL III

II.4

Urologie

1 lună

II.5

Endocrinologie

2 luni

II.6

Histopatologie

3 luni

II.7

Bioetică

½ lună

III.1.3 Dermato-venerologie 24 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

III1.1, I.1.1

I1.2, I.2, I.3, II.1, II.2, II.3

II.4, II.5, II.6,II.7 III.1.2

III.1.3

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactica acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

Ordinea sugerată pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

1. DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE 1 AN

2. BIOCHIMIE 1 LUNĂ

3. IGIENA ALIMENTAŢIEI 1 LUNĂ

4. MEDICINĂ INTERNĂ 7 ½ LUNI

5. ENDOCRINOLOGIE 3 LUNI

6. CARDIOLOGIE 6 LUNI

7. NEFROLOGIE 3 LUNI

8. NEUROLOGIE 2 LUNI

9. DERMATOLOGIE 1 LUNĂ

10. TERAPIE INTENSIVĂ 1 LUNĂ

11. PEDIATRIE 1 LUNĂ

12. OFTALMOLOGIE 1 LUNĂ

13. BIOETICĂ ½ LUNĂ

14. DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE 20 LUNI

--------------

5 ANI

STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE

(32 luni)

1. Tematica cursurilor (550 ore)

1. Metabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor. 2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.

3. Insulina, biosinteză, secreţie, mecanism de acţiune.

4. Istoria naturală şi stadializarea diabetului zaharat.

5. Diabetul zaharat-diagnostic şi clasificare.

6. Diabetul zaharat-epidemiologie, forme clinice.

7. Diabetul tip I şi tip 2- etiopatogeneză.

8. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală – principii şi strategia genarală. 9.Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat.

10.Educaţia în diabetul zaharat –principii, obiective, evaluare. 11.Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat.

12. Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat.

13. Cetoacidoza diabetică.

14. Coma diabetică hiperosmolară şi acidoza lactică.

15. Hipoglicemiile.

16. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management.

17. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.

18. Neuropatia diabetică-sceening, diagnostic, management.

19. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.

20. Riscul şi patologia cardiovasculară în diabetul zaharat.

21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide, copii, vârstnici). 22.Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra-şi postoperator.

23. Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie.

24. Obezitatea – etiopatogeneză. 25.Managementul obezităţii.

26. Obezitatea – factor de risc în patologie.

27. Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic.

28. Dislipidemiile – etiopatogeneză. 29.Managementul dislipidemiilor.

30. Sindromul X metabolic.

31. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular.

32. Hiperuricemiile – diagnostic, tratament.

33. Hemocromatoza – diagnostic, tratament.

34. Boala Wilson - diagnostic, tratament.

35. Porfiriile – diagnostic, tratament.

36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.

37. Principiile alimentaţiei sănătoase, comportament alimentar.

38. Principii de dietoterapie.

39. Tulburări de nutriţie, tulburări de comportament alimentar.

40. Alimentaţia parenterală.

41. Principii de gastrotehnie.

42. Principiile studiului epidemiologic.

II. Activităţi practice, manevre şi tehnici

Diagnosticul şi managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic.

1. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetre.

2. Elaborarea planurilor de intervenţie nutriţională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriţie şi hipovitaminoze, hiperuricemii).

3. Evaluarea riscului cardiovascular.

4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei.

5. Profilul glicemic – tehnica şi interpretare.

6. Spectrul lipidic plasmatic - tehnica şi interpretare.

7. Explorarea funcţională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence creatininic)

8. Oftalmoscopia directă – tehnică şi interpretare.

9. Explorarea echilibrului acido-bazic şi hidro-electrolitic – tehnica şi interpretare. 10.Teste de evaluare semicantitativă a sensibilităţii (diapazon, monofilamente).

11. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.

12. Tehnica şedinţelor de educaţie individuală şi de grup.

13. Principii de gastrotehnie.

14. Ancheta alimentară

15. Metodologia testului de toleranţă la glucoza oral.

16. Screeningul familial în bolile metabolice. 17.Metodologia cercetării epidemiologice.

18. Diagnosticul şi managementul diabetului gestaţional.

19. Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii – Planning Familial 20.Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienţilor cu risc.

COMENTARIU

ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENTIAT

Rezidentul va menţiona atât pe durata trunchiului comun cât şi a celui de specialitate în caietul de monitorizare atât cursurile, conferinţele şi alte forme de pregătire teoretică la care participă cât şi activităţile practice pe care le desfăşoară individual. Vor fi menţionate, de asemenea, activităţile de cercetare la care participă medicii aflaţi în pregătire.

Pentru evaluarea activităţii practice se va ţine cont de următoarele principii

- pregătirea teoretică să nu depăşească 25% din timpul efectiv de lucru,

- să participe la gărzi şi consultaţii în ambulatoriu,

- sa urmărească individual minimum 60 pacienţi cu diabet zaharat, boli metabolice

şi de nutriţie şi 20 pacienţi cu diabet zaharat secundar afecţiunilor endocrine.

MODALITATEA DE EVALUARE

1. La finalizarea fiecărui modul din trunchiul comun

- evaluare teoretică,

- evaluare pe baza caietului de monitorizare a pregătirii (activităţi practice din timpul stagiului).

2. Evaluare la sfârşitul fiecărui an de pregătire din stagiul de diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie

- evaluare teoretică,

- evaluare practică (prezentare de caz),

- evaluarea portofoliului.

3. Evaluare la sfârşitul programului de pregătire în specialitatea diabet zaharat, boli metabolice

şi de nutriţie

- evaluare teoretică prin test scris la nivel naţional,

- evaluare practică (prezentare de caz, probă de laborator),

- evaluarea portofoliului.

Barem de deprinderi practice în clinică şi laborator

1. Diagnosticul şi tratamentul diabetului zaharat şi a principalelor afecţiuni metabolice şi de nutriţie.

2. Manevre practice specifice

a. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetrie.

b. Prescrirea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice şi de nutriţie.

c. Evaluarea semicantitativă a sensibilităţii (diapazon, monofilamente).

d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.

e. Examinarea fundului de ochi şi utilizarea oftalmoscopului.

f. Evaluarea riscului cardiovascular.

g. Ancheta alimentară.

2. Abilităţi de comunicare

a. identificarea problemelor şi aşteptărilor pacientului

b. comunicarea compretensibilă a informaţiei medicale

c. înţelegerea impactului bolii asupra pacientului

d. formularea şi implementarea managementului bolilor cronice

e. educaţia pacienţilor

3. Însuşirea metodologiei cercetării moderne

a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicaţii medicale recente, ghiduri de practică şi consensuri medicale;

b. înţelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate;

c. participarea la studii locale;

d. prezentări de cazuri.

4. Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgenţă diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie (minim 1 gardă/ lună) şi îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)

STAGIUL DE BIOCHIMIE

I. Tematica cursurilor (20 ore)

1. Glucidele şi metabolismul lor.

2 Lipidele şi metabolismul lor.

3 Proteinele şi metabolismul lor.

4. Apa şi electroliţii.

5. Enzimele.

6. Hormonii şi vitaminele.

7. Metabolismul energetic.

8. Reglări şi interferenţe metabolice.

9. Date generale privind biochimia plasmei şi ţesuturilor.

II Activităţi practice, manevre şi tehnici

1. Determinarea glicemiei.

2. Determinarea glicozuriei.

3. Determinarea corpilor cetonici urinari şi sanguini.

4. Determinarea ureei sanguine şi a azotului urinar.

5. Interpretarea aspectului serului pentru lipide.

6. Tehnica electroforezei: principii, interpretare.

7. Analiza biochimică şi interpretare.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea rezultatelor glicemiei, glicozuriei corpilor cetonici urinari şi sanguini: minim 300 buletine;

2. Interpretarea rezultatelor ureei sanguine şi a azotului urinar: minim 150 buletine;

3. Interpretarea rezultatelor electroforezei: minim 50 buletine;

Stagiul de Igiena alimentaţiei

I. Tematica cursurilor (20 ore)

1. Necesarul de energie.

2. Metabolismul bazal şi factorii de variaţie.

3. Cheltuiala de energie în condiţii obişnuite de viaţă.

4. Carnea şi derivatele din carne.

5. Laptele şi derivatele din lapte.

6. Ouăle.

7. Grăsimile.

8. Cerealele şi derivatele sale.

9. Legumele şi leguminoasele uscate.

10. Fructele.

11. Zahărul şi produsele zaharoase.

12. Băuturi alcoolice.

13. Condimentele.

14. Noţiuni de conservare a alimentelor.

15. Toxiinfecţiile alimentare.

16. Intoxicaţiile cu substanţe nocive din alimente.

17. Alimentaţia raţionala a omului sănătos pe grupe de vârsta, sex, activitate fizică, în colectivităţi de copii şi adulţi.

18. Ancheta alimentară.

II. Activităţi practice, manevre şi tehnici

1. Tehnici de determinare a conţinutului alimentelor în principii nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine (A, C, D).

2. Tehnica anchetei alimentare.

3. Determinarea nitriţilor şi nitraţilor în alimente.

Baremul activităţilor practice

Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri.

Stagiul de Medicină internă

I. Tematica cursurilor (130 ore)

1. Pneumoniile.

2. Bronşita cronică.

3. Emfizemul pulmonar.

4. Astmul bronşic.

5. Supuraţiile bronho–pulmonare.

6. Cancerul bronho-pulmonar.

7. Sindromul mediastinal.

8. Tuberculoza pulmonară.

9. Hipertensiunea arterială (esenţială şi secundară).

11. Sindromul de ischemie perferică acută şi cronică.

12. Ulcerul gastric şi duodenal.

13. Cancerul gastric.

14. Diareea şi constipaţia.

15. Cancerul de colon şi rectosigmoidian.

16. Rectocolita ulcero-hemoragică.

17. Litiaza biliară.

18. Colecistita acută.

19. Hepatitele virale acute.

20. Hepatita cronică.

21. Ciroza hepatică.

22. Pancreatitele acute şi cronice.

23. Pielonefritele acute şi cronice.

24. Litiaza urinară.

25. Anemiile.

26. Leucemiile acute şi cronice.

27. Sindroamele mieloproliferative.

II. Activităţi practice, manevre şi tehnici

1. Explorări hematologice (sânge periferic, puncţie medulară).

2. Explorarea funcţională ventilatorie.

3. Toracocenteza exploratorie.

4. Paracenteza exploratorie.

5. Ecografie digestivă.

6. Explorarea funcţională

- hepatică

- pancreatică

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 300 cazuri.

2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 120 buletine.

4. Interpretarea datelor de ecografie abdominala: 200 ecografii.

5. Toracocenteza: 20 toracocenteze.

6. Paracenteza: 20 paracenteze.

7. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor: 60 buletine.

8. Interpretarea oscilmetriei: 20 buletine.

9. Interpretarea probei de digestie: 20 buletine.

10. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduva pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematica (anemii, leucoze acute şi cronice, sindroame mieloproliferative şi limfoproliferative, sindroame hemoragipare): 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduva osoasă.

11. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 500 buletine.

Stagiul de Endocrinologie

I. Tematica cursurilor (50 ore)

1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acţiune.

2. Sistemul endocrin – rolul şi funcţiile sale.

3. Adenohipofiza – fiziologie, secreţia hormonala şi efectele sale biologice.

4. Acromegalia.

5. Insuficienta antehipofizară la adult şi copii.

6. Neurohipofiza – secreţie hormonală şi efectele sale biologice.

7. Diabetul insipid

8. Tiroida –fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice.

9 Hipertiroidia.

10. Hipotiroidia.

11. Guşa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni)

12. Paratiroidele – secreţie hormonală şi efectele sale biologice.

13. Hiperparatiroidia – hipercalcemii secundare

14. Insuficienţa paratiroidiană.

15 Corticosuprarenale – fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice.

16. Sindroame de hiperfuncţie corticosuprarenală.

17. Sindroame de hipofuncţie corticosuprarenală.

18. Medulosuprarenale – secreţie hormonală şi efectele sale biologice.

19. Gonadele - secreţie hormonală şi efectele sale biologice. Pubertatea.

20. Menopauza.

I1. Activităţi practice, manevre şi tehnici

1. Principalele dozări hormonale.

2. Tehnici dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor.

3. Scintigrafia şi iodocaptarea tiroidiană.

4. Reflexograma achiliană.

5. Interpretarea radiografiilor

- şa turcească

- pumn (creste)

6. Managementul disfuncţiei erectile.

7. Explorarea funcţională a pancreasului endocrin.

Baremul activităţilor practice

1. Palparea glandei tiroide şi concordanţa cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri

2. Interpretarea scintigramei şi iodocaptării tiroidiene: 20 buletine

3. Reflexograma achiliană: 20 buletine

4. Interpretarea radiografiilor şa turcească (20), pumn (10)

5. Efectuarea şi interpretarea testelor dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor: 50

Stagiul de Cardiologie (100 ore)

I. Tematica cursurilor

1. Electrocardiografia.

2. Hipertensiunea primară şi secundară.

3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament.

4. Moarte subită: cauze şi mecanisme, clinica morţii subite, diagnostic, prevenirea morţii subite, evoluţie şi pronostic.

5. Reanimarea cardio–respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio–respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare.

6. Hipertensiunea arterială.

7. Ateroscleroza: etiopatogenia şi factorii de risc, evoluţia şi istoria naturală, profilaxia.

8. Cardiopatia ischemică

- fiziopatologia ischemiei miocardice,

- angina pectorală stabilă,

- angina pectorală instabilă,

- varianta anginei,

- infarctul miocardic,

- ischemia miocardică acută,

- boala coronariană neaterosclerotică,

- tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică,

9. Insuficienţa cardiacă.

10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare.

11. Cost-eficienţă în cardiologie.

II. Activităţi practice, manevre şi tehnici

Evaluarea factorilor de risc cardiovascular

1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism

2. Însuşire de tehnici

- înregistrarea ECG, potenţiale tardive, fono, puls, ECHO, Doppler,

- tehnica de reanimare cardio-respiratorie,

- puncţii pleurale şi pericardice,

-conversia electrică.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecg

Stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului

Hipertrofiiie atriale şi ventriculare

Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii

Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic Tulburări de ritm cardiac

2. Tulburări de conducere.

3. Indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort.

4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 200 ecografii

5. Tehnicile de resuscitate cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin.

6. Defibrilarea şi cardioversia: 5 manevre.

7. Denudare venă antebraţ: 3 cazuri.

8. Cateterizare de venă subclavie: 5 cazuri.

9. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri.

Stagiul de nefrologie (50 ore)

I. Tematica cursurilor

1. Explorarea funcţională a rinichilor.

2. Nefropatiile glomerulare.

3. Nefropatiile tubulare.

4. Nefropatiile interstiţiale.

5. Insuficienţa renală acută.

6. Insuficienţa renală cronică

7. Diabetul zaharat, nutriţia, boli metabolice şi patologia nefrologică.

II. Activităţi practice, manevre şi tehnici

1. Explorarea funcţională a funcţiei excretorii.

2. Hemodializa acută.

3. Dializa peritoneală.

4. Managementul pacientului diabetic cu complicaţii renale.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine

2. Teste funcţionale glomerulare (clearence-uri): 30 buletine

3. Teste funcţionale tubulare (proba concentraţie/diluţie, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri

4. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţ al dializei: 30 cazuri

5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste

6. Buletin biopuncţie renală (interpretare): 20 buletine

Stagiul de neurologie

I. Tematica cursurilor (40 ore)

1. Examenul neurologic.

2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos.

3. Principalele sindroame neurologice.

4. Patologia nervilor rahidieni.

5. Accidentele vasculare cerebrale.

6. Tumorile sistemului nervos.

7. Traumatismele sistemului nervos.

8. Epilepsia.

9. Comele.

10. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriţie şi metabolism.

II. Activităţi practice, manevre şi tehnici

1. Determinarea vitezei de conducere nervoasă motorie şi senzitivă.

2. Reflexograma achiliană.

3. Interpretarea E.E.G.

4. Evaluarea vascularizaţiei şi interv. mbr. inferior.

5. Tehnica (principiile) şi interpretarea potenţialelor evocate.

6. Determinarea sensibilităţilor termică, vibratorie şi dureroasă.

7. Diagnosticul şi managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică.

Baremul activităţilor practice

1. Examinarea fundului de ochi: 20

2. Efectuarea şi interpretarea puncţiei rahidiene: 5

3. Interpretarea electroencefalogramei: 20

4. Determinarea sensibilităţii termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri

Stagiul de Dermatologie

I. Tematica cursurilor (20 ore)

1. Simptomatologia bolilor de piele.

2. Piodermite stafilococice.

3. Piodermite streptococice.

4. Micoze cutanate superficiale.

5. Candidoza urogenitală.

6 Tricomoniaza urogenitală.

7. Manifestări alergice superficiale.

8. Vascularite alergice superficiale.

9. Dermatita de stază, ulcer cronic de gambă.

10. Pruritul localizat şi generalizat, boli dismetabolice congenitale.

11. Privire generală asupra afecţiunilor maligne şi ale pielii.

II. Activităţi practice, manevre şi tehnici

1. Efectuarea biopsiei cutanate.

2. Tehnica electrocauterizării.

3. Efectuarea examenului micologic direct şi ale culturilor micotice.

4. Efectuarea unor manevre fizice şi chirurgicale utilizate în practica dermatologică: anestezia locală, excizia şi chiuretarea unor leziuni cutanate, avulsia lamei unghiale, fototerapia cu laser.

Baremul activităţilor practice

1. Electrocauterizări: 10 cazuri

2. Efectuarea examenului micologic: 20 de cazuri

3. Excizia sau chiuretarea unor leziuni cutanate: 20 cazuri

Stagiul de Terapie Intensivă

I. Tematica cursurilor (20 ore)

1 Echilibrul nutritiv – energetic şi tulburarea lui.

2. Echilibrul respirator şi tulburarea lui.

3. Echilibrul circulator şi tulburarea lui.

4. Echilibrul excretor şi tulburarea lui.

5. Durerea şi combaterea ei.

6. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă.

7. Terapia intensivă a bolilor infecţioase.

8. Terapia intensivă a intoxicaţiilor acute.

9. Coma depăşită.

10. Tehnici şi aparatură specifice terapiei intensive.

II. Activităţi practice, manevre şi tehnici

1. Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări).

2. Tehnica de aspiraţie a căilor respiratorii.

3. Introducerea unei sonde gastrice.

4. Sondajul vezical.

5. Tehnica respiraţiei asistate.

6. Tehnica defibrilării şi cardioversiei.

7. Tehnica puncţiei lombare.

8. Alimentaţia parenterală (preparate, indicaţii).

Baremul activităţilor practice de anestezie

 Instalarea de linii venoase periferice –50

 Instalarea de linii venoase centrale –20

 Intubaţia traheală

- orotraheală –10

- nasotraheală –10

 Instalarea de sondă gastrică –50

 Instalarea de sondă uretrovezicală –20

 Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice –50

 Menţinerea libertăţii căilor aeriene la bolnavi neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi -10

 Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică –10

 Oxigenoterapie –10

 Puncţie lombară–10

Stagiul de Pediatrie

I. Tematica cursurilor (20 ore)

1. Alimentaţia sugarului - aspecte generale.

2. Alimentaţia copilului.

3. Evaluarea stării de nutriţie.

4. Deficienţe nutriţionale.

5. Bolile înnăscute ale metabolismului.

6. Bolile aparatului respirator.

7. Bolile aparatului cardiovascular - aspecte generale.

8. Bolile digestive.

9. Bolile aparatului urinar.

10. Bolile hematologice – aspecte generale.

11. Principalele probleme neurologice la copil.

12. Urgenţe pediatrice.

II. Activităţi practice, manevre şi tehnici

1. Alimentaţia sugarului şi copilului mic.

2. Preparate dietetice folosite în puericultură.

3. Tehnici de alimentare parenterală.

4. Determinarea clinică a stării de nutriţie a sugarului şi copilului mic.

5. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale.

6. Diagnosticul şi managementul tulburărilor de creştere şi dezvoltare.

Baremul activităţilor practice

1. Determinarea clinică a stării de nutriţie a sugarului şi copilului mic: 30 cazuri

2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 30 cazuri

3. Dieta sugarului şi copilului mic cu afecţiuni metabolice: 10 diete

Stagiul de Oftalmologie (20 ore)

1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi a altor complicaţii ale ochiului diabetic.

2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;

3. Determinarea acuităţii vizuale.

4. Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic.

5. Urgenţe oftalmologice.

Activităţi practice OFTALMOLOGIE / DIABET

1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;

2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;

3. Determinarea acuităţii vizuale.

Baremul activităţilor practice

1. Oftalmoscopie: 20

2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană:10

3. Determinarea acuităţii vizuale: 10

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

A.8.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

DIABET ZAHARAT, NUTRITIE şi BOLI METABOLICE

5 ani

STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ

262

DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE (I.1) 1 an BIOCHIMIE (I.2) 1 luna

IGIENA ALIMENTAŢIEI (I.3) 1 luna

MEDICINĂ INTERNĂ (I.4) 7½ luni

ENDOCRINOLOGIE (I.5) 3 luni

CARDIOLOGIE (I.6) 6 luni

NEFROLOGIE (I.7) 3 luni

NEUROLOGIE (I.8) 2 luni

DERMATOLOGIE (I.9) 1 luna

TERAPIE INTENSIVĂ (I.10) 1 luna

PEDIATRIE (I.11) 1 luna

OFTALMOLOGIE (I.12) 1 luna

BIOETICĂ (I.13) ½ sapt

DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE (I.14) 20 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.8

I.5

I.6

I.7

I.9

1.10

I.11

I.12

I.13

I.14

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

ENDOCRINOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE

1.1 DEFINIŢIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine şi recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.

1.2 DURATA STAGIILOR - 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârsitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.

1.3 STRUCTURA STAGIILOR

A. STAGII GENERALE - 2 ani

1. Stagiul de Medicină Internă 9 luni

2. Stagiul de Cardiologie 4 luni

3. Stagiul de Ginecologie 3 luni

4. Stagiul de Psihiatrie Pediatrică şi Adulţi 2 luni

5. Stagiul de Neurologie 2 luni

6. Stagiul de Nefrologie 3 luni

7. Terapie intensivă 1 lună

8. Bioetică ½ lună

B. STAGII DE SPECIALITATE - 3 ani

1. Stagiul de Endocrinologie 26 luni şi 2 săpt.

a. Endocrinologie generală şi neuroendocrinologie

b. Tiroidologie

c. Sexualizare normală şi patologică

d. Endocrinopediatrie

e. Patologia suprarenală

f. Patologie osoasă hormono-dependentă

g. Urgenţe endocrino-metabolice

h. Laborator, imagistica în endocrinologie, inclusiv 3 luni ecografie endocrină

i. Genetica medicală – 3 luni

2. Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice 9 luni

În timpul stagiilor de specialitate în clinici universitare de profil vor avea loc cursuri de endocrinologie timp de 2 ani (200 ore/an); cursuri pentru diabet, nutriţie şi boli metabolice timp de 9 luni (150 ore); cursuri pentru pregătire complementară în ecografie. Cursurile vor cuprinde şi noţiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică şi imunologie ale sistemului endocrin. Cursurile vor fi atât sub forma tradiţională cât şi sub formă de seminarii şi discuţii interactive cu cursanţii pe subiecte de endocrinologie, diabet şi boli metabolice. Vizitele la patul bolnavului intră în activitatea practică a stagiilor şi nu în activitatea de curs.

PREGĂTIREA TEORETICĂ A STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (2 ani, cu 200 ore

curs/seminarii pe an)

Cursuri săptămânale de endocrinologie, conform tematicii de mai jos : BAZELE ENDOCRINOLOGIEI

1. Hormonii – structură, mecanisme de acţiune, clasificare.

2. Controlul genetic al sintezei hormonale.

3. Receptorul hormonal şi patologia de receptor.

4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecţiunilor endocrine.

HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA

1. Hipotalamus – anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine.

2. Adeno şi neurohipofiza – anatomie, embriologie, fiziologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare).

3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar.

4. Tumorile hipofizare – etiopatogenie, metode de evaluare, diagnostic diferenţial.

5. Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină.

6. Acromegalia şi gigantismul.

7. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing, tireotropinom, gonadotropinom).

8. Adenoamele hipofizare nesecretante.

9. Mijloace de tratament în tumorile hipofizare (chirurgie, radioterapie, tratament medicamentos).

10. Diabetul insipid.

11. Sindromul secreţiei inadecvate de ADH.

12. Insuficienţa hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare şi diagnostic, tratament)

13. Insuficienţa hipofizară a copilului (etiopatogenie, evaluare şi diagnostic, tratament)

14. Alte afecţiuni neuroendocrine (craniofaringiomul, sindromul de izolare hipofizară, empty sella).

15. Glanda pineală (fiziopatologia secreţiei de melatonină, peptidele pineale, aplicaţii terapeutice, tumori pineale).

TIROIDA

1. Tiroida - anatomie, histologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, metabolismul iodului, hormonii tiroidieni (sinteză, secreţie, mod de acţiune).

2. Metode de evaluare a funcţiei şi morfologiei tiroidiene.

3. Boala Graves Basedow.

4. Alte tireotoxicoze (guşa polinodulară hipertiroidizată, adenomul toxic, etc).

5. Criza tireotoxică (etiologie, diagnostic, tratament).

6. Deficitul de iod şi guşa endemică.

7. Insuficienţa tiroidiană a adultului şi copilului. Mixedemul congenital.

8. Coma mixedematoasă.

9. Hipo şi hipertiroidismul subclinic.

10. Sindromul de rezistenţă la hormonii tiroidieni.

11. Tiroidite.

a. tiroidita acută infecţioasă

b. tiroidita subacută

c. tiroidita autoimună Hashimoto şi alte tiroidite

12. Nodulul tiroidian (etiopatogenie, evaluare, tratament).

13. Cancerul tiroidian (cancerul papilar, cancerul follicular, cancerul medular, carcinomul tiroidian nediferenţiat, alte cancere tiroidiene primare sau metastaze).

PARATIROIDELE şi METABOLISMUL MINERAL

1. Paratiroidele – anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, biogenetica şi fiziologia secreţiei de parathormon, relaţia structură-funcţie.

2. Vitamina D – metabolism, acţiune fiziologică, homeostazia fosfocalcică.

3. Structura şi funcţia osului, remodelarea osoasă.

4. Evaluarea paraclinică a bolilor metabolice ale osului şi metabolismului mineral.

5. Hipercalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).

6. Hipocalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).

7. Hiperparatiroidismul primar.

8. Hiperparatiroidismul secundar şi terţiar, osteodistrofia renală.

9. Osteoporoza.

10. Osteomalacia şi rahitismul.

11. Boala Paget.

12. Hipoparatiroidismul.

SUPRARENALA

1. Corticosuprarenala: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza, mod de acţiune, efecte fiziologice)

2. Medulosuprarenala: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii medulosuprarenalieni (biosinteză, mod de acţiune, efecte fiziologice).

3. Metode de explorare în patologia suprarenaliană.

4. Hipercorticismul şi sindromul Cushing.

5. Corticoterapia.

6. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar, secundar, excesul aparent de mineralocorticoizi.

7. Bolile adrenale congenitale.

8. Insuficienţa corticosuprarenaliană cronică primară (boala Adisson, suprarenalectomia).

9. Insuficienţa corticosuprarenaliană acută.

10. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame, incidentaloame, neoplazii).

11. Feocromocitomul şi paraganglioamele.

12. Hipertensiunea secundară de cauză endocrină.

CREŞTEREA şi DEZVOLTAREA

1. Creşterea şi dezvoltarea normală – etape fiziologice, evaluarea creşterii normale, dezvoltarea somato-psihică, factorii genetici.

2. Reglarea endocrină a creşterii staturale.

3. Factorii de creştere: biochimie, relaţie structură-funcţie, biogenetică, roluri fiziologice, implicaţii fiziopatologice, relaţia cu citochinele.

4. Hipotrofia staturală – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, evoluţie, complicaţii.

5. Nanisme endocrine.

6. Sexualizarea normală şi pubertatea fiziologică.

7. Pubertatea precoce.

8. Pubertatea întârziată şi infantilismul sexual.

SEXUALIZARE NORMALĂ şi PATOLOGICĂ

I. Femeie

1. Ovarul – embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie, steroidogeneza ovariană, inclusiv reglarea, fiziologia hormonilor ovarieni, receptori estrogenici.

2. Fiziologia ciclului menstrual.

3. Metode de investigare în patologia ovariană.

4. Amenoreea primară.

5. Amenoree secundară.

6. Insuficienţa ovariană primară.

7. Hirsutismul şi hiperandrogenemia.

8. Sindromul ovarului polichistic.

9. Anovulaţia.

10. Contracepţia hormonală.

11. Patologia mamară benignă – etiopatogenie, evaluare, tratament.

- Sânul –dezvoltare, anatomie.

- Controlul endocrin al sânului.

- Patologia benignă a sânului (patologia hormono-dependentă)

12. Menopauza şi terapia hormonală de substituţie.

13. Tulburările de dinamică sexuală.

II Bărbat

1. Testiculul – embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie.

2. Hormonii testiculari – biosinteză, reglare, efecte şi roluri fiziologice, mecanism de acţiune, receptorul androgenic.

3. Spermatogeneza.

4. Evaluarea funcţiei gonadale masculine.

5. Insuficienţa testiculară.

6. Criptorhidia.

7. Ginecomastia.

8. Tumori gonadale secretante.

9. Disfuncţia erectilă.

III. Diferenţierea sexuală

1. Genetica determinismului sexual şi diferenţierii sexuale.

2. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale.

3. Sindromul Turner.

4. Sindromul Klinefelter.

5. Hermafroditismul adevărat.

6. Pseudohermafroditismul masculin.

7. Pseudohermafroditismul feminin.

8. Transsexualismul.

IV. Infertilitatea de cauză endocrină

V. Comportamentul sexual

1. Motivaţia sexuală.

2. Fiziologia actului sexual.

3. Disfuncţia sexuală feminină.

4. Disfuncţia sexuală masculină.

5. Metode de tratament al disfuncţiilor sexuale.

AFECŢIUNI POLIENDOCRINE

1. Neoplaziile endocrine multiple (MEN I, MEN II).

2. Autoimunitatea endocrină şi sindroamele poliendocrine autoimune.

3. Tumori neurendocrine gastrointestinale şi pancreatice.

OBEZITATEA

1. Obezitatea – definiţie, epidemiologie, etiopatogenie, mecanisme neuroendocrine, morfopatologie, fiziopatologia metabolismului energetic, evoluţie.

2. Complicaţii ale obezităţii.

3. Tratamentul obezităţii.

SINDROMUL METABOLIC

1. Definiţie, screening, etiopatogenie.

2. Rezistenţa la insulină – evaluare, tratament.

3. Riscul cardiovascular în sindromul metabolic.

4. Tratament.

URGENŢE în ENDOCRINOLOGIE

1. Insuficienţa suprarenală acută.

2. Coma hipofizară.

3. Hipoglicemiile.

4. Criza tireotoxică (encepalopatia tireotoxică).

5. Coma mixedematoasă.

6. Tetania hipocalcemică (paratireoprivă).

7. Hipercalcemia.

8. Hipocalemia.

9. Hipernatremia.

10. Hiponatremia.

11. Comele diabetice.

LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE

I. Principiul metodelor, interpretare.

1. Imunodozare.

2. Examen citovaginal: 20 interpretări.

3. Spermograma: 20 interpretări.

4. Test Barr: 20 evaluări.

5. Antropometrie: 20 examinări.

6. Reflexograma ahileană: 20 interpretări.

7. Temperatura bazală: 20 interpretări.

8. Dozarea RIA, IRMA, ELISA, DELPHIA a următorilor hormoni

- GH, ACTH, FSH/ LH, PRL, TSH, T3, T4 liberi şi legaţi, PTH, Calcitonina, Cortizol plasmatic/cortizol liber urinar, Aldosteron, activitatea reninei plasmatice, Insulina, peptidul C, Estrogeni plasmatici şi urinari, Progesteron plasmatic, 17 OH progesteron, CPG urinar, Testosteron plasmatic, DHEA, HCG: câte 20 probe din fiecare.

9. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) şi cromatografic: 20 probe din fiecare

10. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static, dinamic, în ritm: 20 probe din fiecare.

11. Dozarea catecolaminelor plasmatice, urinare şi a metaboliţilor: 20 probe din fiecare.

12. Colesterolemie, trigliceridemie, lipidograma.

13. Hemoglobina glicozilată.

14. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).

15. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina: 50 probe din fiecare.

16. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. cu determinarea hormonilor adenohipofizari şi glicemiei: 20 probe.

17. Testul de stimulare la ACTH sintetic: 20 probe.

18. Testul la metyrapon : interpretarea a 10 teste.

19. Teste de inhibiţie la dexametazonă overnight, cu doză mică (2x2) sau doză mare (8x2): 20 probe.

20. Proba de deshidratare cu indicatorii de osmolaritate: 20 probe.

21. Determinarea şi interpretarea glicozuriei: 20 probe.

22. Determinarea corpilor cetonici urinari: 20 probe.

IMAGISTICĂ şi COMPETENŢĂ în ECOGRAFIA ENDOCRINĂ

(1) Bazele clinice ale ecografiei.

(2) Transductorul.

(3) Tehnica de examinare ecografică a glandei tiroide.

(4) Tehnica de examinare ecografică a glandelor suprarenale.

(5) Tehnica de examinare ecografică a sânului.

(6) Tehnica de examinare ecografică a testiculului.

(7) Tehnica de examinare ecografică transabdominală şi transvaginală a ovarului.

(8) Diagnosticul ecografic în patologia benignă tiroidiană.

(9) Diagnosticul ecografic în cancerul tiroidian.

(10) Diagnosticul ecografic în bolile tiroidiene autoimune.

(11) Tiroidita subacută – diagnostic ecografic.

(12) Valoarea examenului ecografic în guşa nodulară.

(13) Diagnosticul ecografic în patologia tumorală sau hiperplazia paratiroidelor.

(14) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic.

(15) Patologia benignă a sânului.

(16) Diagnostic ecografic în patologia tumorală a glandei suprarenale.

(17) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea şi limitele examenului ecografic.

(18) Diagnosticul ecografic în patologia funcţională a ovarului.

(19) Diagnosticul ecografic în tumorile testiculare.

(20) DEXA.

(21) Densitometria cu ultrasunete.

(22) Valoarea examenului ecocardiografic în patologia endocrină.

Seminarii privind principiul metodelor şi interpretare

a. Tomografia computerizată şi RMN a zonei hipotalamohipofizare şi a diferitelor glande endocrine.

b. Radiografii osoase din patologia endocrină, inclusiv radiografia de mână pentru aprecierea vârstei osoase (nuclei de osificare) şi radiografia craniu- profil pentru şaua turcească.

c. Ecografia tiroidiană şi ovariană.

d. Scintigrama tiroidiană, corticosuprarenale, medulosuprarenale paratiroide, osoasă.

GENETICĂ MEDICALĂ

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor

a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;

b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica;

c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;

d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);

e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.

2. Bolile cromozomiale. Tipurile şi mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecinţe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvenţa şi cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane şi nou născuţi morţi.

3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli metabolice.

4. Genetica dezvoltării şi defectele de sexualizare.

5. Retardul mental.

6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.

7. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.

8. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.

Baremul activităţilor practice

1. Consultul genetic.

2. Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică

a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;

b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;

c. Biochimice.

3. Sfatul genetic;

4. Screeningul genetic

a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);

b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.

PREGATIREA TEORETICĂ în DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI

METABOLICE (150 ore curs/stagii pentru 9 luni)

I. DIABETUL ZAHARAT

1. Pancreasul endocrin

- anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie,

- insulina: structură, biosinteză şi biogenetică, secreţie, efecte şi rol fiziologic, mod de acţiune, receptorul pentru insulină, reglarea producţiei de insulină,

- hormonii hiperglicemiaţi pancreatici.

2. Metabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor.

3. Definirea şi epidemiologia diabetului zaharat.

4. Clasificarea diabetului zaharat.

5. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip I.

6. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip II.

7. Rezistenţa la insulină.

8. Metode de investigaţie şi diagnostic ale diabetului zaharat de tip I şi II şi a rezistenţei la insulină.

9. Diabetul zaharat secundar.

10. Forme particulare de diabet zaharat.

11. Complicaţiile cronice ale diabetului zaharat de tip II – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluţie.

12. Nefropatia diabetică.

13. Retinopatia diabetică.

14. Neuropatia diabetică.

15. Piciorul diabetic.

16. Riscul cardiovascular în diabetul zaharat şi sindromul metabolic.

17. Complicaţiile acute ale diabetului zaharat – patogenie, diagnostic şi tratament

a. coma diabetică cetoacidotică

b. acidoza lactică

c. coma hiperosmolară

d. coma hipoglicemică

18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie).

19. Educaţia în diabetul zaharat.

II. HIPOGLICEMIILE

1. Etiologia, fiziopatogenia şi clasificarea hipoglicemiilor.

2. Metode de investigare şi diagnostic al hipoglicemiilor.

3. Insulinomul.

III. ALTE AFECŢIUNI METABOLICE

1. Sindroamele dislipidemice – etiopatogenie, clasificare, diagnostic şi tratament.

2. Hiperuricemii –diagnostic, tratament.

3. Hemocromatoza - diagnostic, tratament.

4. Boala Wilson – diagnostic, tratament.

5. Porfirii – diagnostic, tratament.

6. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.

7. Tulburările electrolitice şi ale echilibrului acidobazic.

IV. NUTRIŢIE

1. Principiile alimentaţiei sănătoase.

2. Noţiuni despre macro şi micronutrienţi.

3. Principii de alimentaţie în diverse afecţiuni.

4. Principii de gastrotehnie.

5. Comportamentul alimentar sănătos.

6. Tulburări de nutriţie şi comportament alimentar.

7. Alimentaţia parenterală (principii, indicaţii, contraindicaţii, reacţii adverse).

Prezentări de cazuri de endocrinologie, diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie şi îngrijrea cazurilor curente, conform tematicii.

Însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la bolile endocrine va fi completată în cursul activităţii clinice la patul bolnavului cu deprinderea abilităţilor de efectuare a anamnezei, examenului clinic general şi al sistemului endocrin, precum şi capacitatea de a elabora un diagnostic prezumtiv şi de a propune teste specifice care să conducă la un diagnostic de certitudine. Se vor dobândi şi cunoştinţe despre rolul tehnicilor imagistice în stabilirea diagnosticului şi urmărirea evoluţiei bolii, precum şi despre managementul terapiei hormonale. Pentru atingerea acestor obiective, experienţa clinică a rezidentului ar trebui să cuprindă întreaga patologie endocrină, într-un număr orientativ de cazuri

1. Urgenţe endocrine

Criza tireotoxică 2 cazuri Coma mixedematoasă 2 cazuri Hipercalcemia severă 3 cazuri Criza hipocalcemică 3 cazuri Criza adisoniană 3 cazuri Apoplexia hipofizară 2 cazuri Hiper- şi hiponatremia 3 cazuri

Hiper- şi hipopotasemia 3 cazuri

2. Patologie tiroidiană Boala Graves 50 cazuri Oftamopatie Graves 40 cazuri Guşa polinodulară 50 cazuri

Sd Plummer 20 cazuri Tiroidite 20 cazuri

Guşa endemică 40 cazuri Cancer tiroidian 40 cazuri Hipotiroidism 60 cazuri

Hipertiroidism 60 cazuri

Homeostazia tiroidiană în boli non-tiroidiene 5 cazuri

3. Patologie hipofizară

Prolactinom 10 cazuri

Acromegalie 20 cazuri Boala Cushing 10 cazuri

Adenoame nonfuncţionale 20 cazuri Hipopituitarism 30 cazuri

SIADH 3 cazuri

4. Patologie adrenală

Incidentalom suprarenal 15 cazuri Hiperplazie adrenală congenitală 10 cazuri

Tumori adrenale secretante (gluco- şi mineralocorticoizi) 10 cazuri Feocromocitom 5 cazuri

Terapia glucocorticoidă 10 cazuri

5. Patologie paratiroidiană Adenom paratiroidian 10 cazuri Hipoparatiroidism 10 cazuri

6. Boala metabolică osoasă

Osteoporoza primară şi secundară 30 cazuri Rahitism şi osteomalacie 10 cazuri

Boala Paget 3 cazuri

Anomalii de metabolism al vitaminei D 5 cazuri

7. Hipertensiune endocrină

HTA secundară endocrină 5 cazuri

Sechele endocrine/metabolice ale terapiei HTA 5 cazuri

8. Tulburări ale creşterii şi pubertăţii

Statura mică 20 cazuri Deficitul de GH 10 cazuri Statura înaltă 20 cazuri Pubertate precoce 10 cazuri Pubertate întârziată 10 cazuri Sd. de virilizare 5 cazuri

Tulburări ale diferenţierii sexuale 10 cazuri

9. Patologie ovariană

Infertilitate 10 cazuri Amenoree primară 10 cazuri Amenoree secundară 20 cazuri SOPC/hirsutism 20 cazuri

Menopauza/terapie de substituţie 30 cazuri

10. Patologie testiculară

Infertilitate 10 cazuri

Hipogonadism 30 cazuri

Sd. de rezistenţă la androgeni 3 cazuri Disfuncţie erectilă 10 cazuri

11. Boli de nutriţie Obezitate 20 cazuri Anorexia nervosă 5 cazuri Bulimie 5 cazuri

12. Sindroame pluriglandulare

Sd. MEN 2 cazuri

Sd. poliglandulare autoimune 4 cazuri Sd. APUD 2 cazuri

12. Patologie mamară

Displazia mamară benignă 20 cazuri Galactoree 20 cazuri

Ginecomastie 10 cazuri

Fiecare obiectiv definit în curricula şi recomandat a fi însuşit în activitatea de pregătire în cadrul rezidenţiatului va fi evaluat după nivelul de competenţă realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor

1. asistenţă pasivă

2. necesită supraveghere atentă

3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere

4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere

5. abilitate de a superviza şi de a preda procedura

STAGIILE GENERALE

A.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

A.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (150 ore)

1. Astmul bronşic.

2. Pleureziile.

3. Insuficienţa respiratorie.

4. Sindromul nefrotic.

5. Litiaza renală.

6. Diagnosticul hematuriei.

7. Insuficienţa renală cronică.

8. Esofagita de reflux. Hernia hiatală.

9. Boala ulceroasă.

10. Cancerul gastric.

11. Suferinţele stomacului operat.

12. Colita ulceroasă.

13. Cancerul colonului.

14. Hepatita cronică.

15. Cirozele hepatice.

16. Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portală.

17. Icterele.

18. Hemoragiile digestive superioare.

19. Anemiile feriprive.

20. Anemiile megaloblastice.

21. Sindromul mieloproliferativ ( Leucoza mieloidă cronică, Policitemia vera, Trombocitemia esenţială, Metaplazia mieloidă cu mieloscleroza).

22. Limfoame maligne.

23. Sindroame hemoragipare, de cauză trombocitară şi vasculară.

35. Diabetul zaharat.

36. Reumatismul articular acut.

37. Poliartrita reumatoidă.

38. Artritele seronegative.

39. Sciatica vertrebrală.

40. Colagenoze ( Lupus eritematos, Sclerodermia, Dermatomiozite).

A.1.2 Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme - 300 cazuri

2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine) – 120 buletine

4. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 200 ecogr.

5. Toracocenteza - 20 toracocenteze

6. Paracenteza - 20 paracenteze

7. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor - 60 buletine

8. Interpretarea oscilmetriei - 20 buletine

9. Interpretarea probei de digestie - 20 buletine

10. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduva pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute şi cronice, sindroame mieloproliferative şi limfoproliferative, sindroame hemoragipare) - 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduvă osoasă.

11. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică - 500 buletine

A.2 Stagiul de Cardiologie (60 ore)

A.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă

1. Tulburările de conducere.

2. Tulburările de ritm.

3. Cardiopatia ischemică.

4. Edemul pulmonar acut cardiogen şi noncardiogen.

5. Şocul cardiogen.

6. Cordul pulmonar cronic.

7. Insuficienţa cardiacă congestivă.

8. Tromboembolismul pulmonar.

9. Hipertensiunea arterială.

10. Tromboflebitele.

11. Bolile aortei şi arterelor periferice.

12. Explorarea ecocardiografică modernă şi locul sau în diagnosticul şi evaluarea patologiei cardiace.

13. Testele de efort în evaluarea bolii coronare.

14. Explorarea Holter şi explorări electrofiziologice în aritmii.

15. Sindromul de preexcitaţie.

16. Metode nefarmacologice în tratamentul tulburărilor de ritm şi de conducere.

17. Şocul cardiogen.

18. Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice).

19. Aterogeneza.

20. Sincopa. Moartea subită.

21. Evaluarea şi tratamentul post infarct miocardic.

22. Probleme actuale în cardiologia intervenţională.

23. Cardiopatiile congenitale ale adultului.

24. Hipertensiune pulmonară primitivă.

25. Tumorile cardiace.

26. Patologia aortei.

27. Sarcina şi bolile cardiovasculare.

28. Determinările cardiace în bolile ţesutului conjuctiv.

29. Tratamentul anticoagulant şi fibrinolitic în cardiologie.

30. Indicaţii şi tratamente chirurgicale în boli vasculare.

31. Urmărirea bolnavilor protejaţi valvular. Patologia protezaţilor.

32. Indicaţii şi tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice.

A.2.2 Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecg

Stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului,

Hipertrofiiie atriale şi ventriculare,

Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,

Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic,

Tulburări de ritm cardiac.

2. Tulburări de conducere.

3. Indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort: 10 probe

4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevazută în tematică: 200 ecografii

5. Tehnicile de resuscitate cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin

6. Defibrilarea şi cardioversia: 5 manevre

7. Denudare venă antebraţ: 3 cazuri

8. Cateterizare de venă subclavie: 5 cazuri

9. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri

A.3. Stagiul de Ginecologie (50 ore)

A.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă

1. Diagnosticul şi tratamentul patologiei endocrino-ginecologice

 patologia ovariană primară

 patologia ovariană de origine hipotalamică

 patologia diferenţierii sexuale

 patologia ovariană corelativă

 sindromul galactoree-amenoree

 aspecte endocrine ale sterilităţii şi infertilităţii

2. Tratamentul hormonal în ginecologie

 tratamentul cu hormoni estrogeni

 tratamentul cu progesteron şi progestative de sinteză

 tratamentul estroprogestativ de sinteză, contracepţia hormonală

 tratamentul cu hormoni androgeni

 tratamentul cu hormoni corticosteroizi

3. Tehnici de reproducere asistată

 fertilizare în vitro şi transfer de embrion

 inseminarea intrauterină

 probleme etice ale reproducerii asistate

 fertilizarea prin injectarea intracitoplasmatică a spermatozoizilor

 mamă purtătoare

 probleme etice ale reproducerii asistate

A.3.2 Barem de activităţi practice: efectuarea determinării sau interpretarea rezultatelor pentru testele

 temperatura bazală: 15 probe

 examenul mucusului cervical: 10 teste

 examenul citovaginal: 10 teste

 biopsia de endometru: 5 examinări

 celioscopia: 3 examinări

 ginecografia: 10 interpretări

 sexul genetic/cromozomial: 10 teste

A.4. Stagiul de Psihiatrie Pediatrică şi Adulţi

A.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Semiologia proceselor de cunoaştere.

2. Tulburări induse de substanţe psihotrope.

3. Mania.

4. Boala afectivă bipolară.

5. Depresia.

6. Fobia, anxietatea, impulsivitatea, somatizarea.

7. Tulburările apetitului, somnului, ale sexualităţii.

8. Tulburările identităţii sexuale şi ale preferinţei sexuale.

9. Inteligenţa şi alterările ei.

10. Patologia de stress.

11. Boala hiperkinetică.

12. Anomalii de socializare.

13. Ticuri.

14. Anomalii diverse (enuresis, encopresis, pica).

A.4.2 Baremul activităţilor practice

1. Teste psihometrice.Efectuare şi interpretare: 20 cazuri

A.5 Stagiul de Neurologie (40 ore)

A.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă

1. Diagnosticul şi tratamentul comelor.

2. Diagnosticul şi tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.

3. Diagnosticul şi tratamentul deficienţelor motorii centrale.

4. Diagnosticul şi tratamentul deficienţelor motorii periferice.

A.5.2 Baremul activităţilor practice

1. Examinarea fundului de ochi: 20

2. Efectuarea şi interpretarea puncţiei rahidiene: 5

3. Interpretarea electromiogramei: 20

A.6 Stagiul de Nefrologie (50 ore)

A.6.1 Tematica lecţiilor conferinţă

1. Insuficienţa renală acută şi cronică.

2. Determinări renale în boli endocrine.

3. Hiperparatiroidismul primar şi secundar.

4. Noţiuni de dializă şi transplant renal

a. indicaţii,

b. metode,

c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat.

5. Rinichiul în sarcină

A.6.2 Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine

2. Teste funcţionale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine

3. Teste funcţionale tubulare (proba concentraţie/diluţie, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri

4. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţ al dializei: 30 cazuri

5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste

6. Buletin biopuncţie renală (interpretare): 20 buletine

A.7 Stagiul de terapie intensivă (20 ore)

A.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă

 Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice şi normocetozice, hipoglicemia)

 Feocromocitomul

 Criza tireotoxică

 Coma mixedematoasă

 Criza adrenală

 Coma hipoglicemică

 Criza de tetanie paratireoprivă

 Apoplexia hipofizară

 Anestezia la bolnavi cu suferinţe endocrine

Tulburări multisistemice la bolnavul critic

 Răspunsul neuroendocrin, metabolic şi inflamator la agresiune

- Fenomenologia sindromului de stress

- Semnale aferente (volum sanguin circulant efectiv, reflex chemoceptor, durerea şi emoţia, modificările substratului, temperatura, infecţia, plaga)

- Integrarea stimulilor şi modularea răspunsurilor aferente

- Răspunsurile aferente (neuroendocrin, inflamator )

A.7.2 Baremul activităţilor practice de anestezie

 Instalarea de linii venoase periferice – 50

 Instalarea de linii venoase centrale – 20

 Intubaţia traheală

- orotraheală – 10

- nasotraheală – 10

 Instalarea de sondă gastrică – 50

 Instalarea de sondă uretrovezicală – 20

 Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice – 40

 Menţinerea libertăţii căilor aeriene la bolnavi neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi - 10

 Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică – 10

 Oxigenoterapie – 10

 Puncţie lombară – 10

A.8. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

A.8.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

ENDOCRINOLOGIE

(PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU REZIDENŢIAT)

5 ani

STAGII PRACTICE şi CURSURI/CONFERINŢĂ/SEMINARII

A.1. MEDICINĂ INTERNĂ (I.1)

9 luni

TRUNCHI

A.2. CARDIOLOGIE

4 luni

COMUN

A.3. GINECOLOGIE

3 luni

MEDICAL - 2 ani

A.4. PSIHIATRIE ADULŢI (I.4) şi PEDIATRICĂ

2 luni

A.5. NEUROLOGIE

2 luni

A.6. NEFROLOGIE

3 luni

A.7. TERAPIE INTENSIVĂ

1 lună

A.8. BIOETICĂ

½ lună

B. - 3 ani

ENDOCRINOLOGIE, DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE

B.1. ENDOCRINOLOGIE GENERALĂ 26 luni şi 2 săpt.

 NEUROENDOCRINOLOGIE (200 ore/an)

 TIROIDOLOGIE

 SEXUALIZARE NORMALĂ şi PATOLOGICĂ

 ENDOCRINOPEDIATRIE

 PATOLOGIA SUPRARENALĂ

 PATOLOGIA OSOASĂ HORMONO DEPENDENTĂ

 ECOGRAFIE ENDOCRINĂ 3 luni

 URGENŢE ENDOCRINO-METABOLICE 3 luni INCLUSIV DIABET

 GENETICA MEDICALĂ 3 luni

B.2. DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE 9 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

S T A G I U

Endocrinologie 6 luni (B.1.)

A.1

A.2

A.3

A.4

A.5

A.6

A. 7

A.8

Endocrinologie (B.1.)

B.2

Endocrinologie (B.1.)

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

EPIDEMIOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

A. TRUNCHI COMUN: „Elemente fundamentale de Sănătate publică şi management sanitar + Informatică medicală” (1 an)

1. MODUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE

(10 luni) – 200 ore

1.1. Introducere în sănătatea publică. Starea de sănătate şi caracteristicile ei. (1 lună)

1.2. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate. (3 luni)

1.3. Educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii: concepte, organizare, funcţionare, evaluare. (1 lună)

1.4. Managementul serviciilor de sănătate şi sociale. Managementul resurselor umane şi materiale. Principiile conceptuale şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă preventivă şi curativă a sănătăţii în România. Sistemul de sănătate naţional. Integrarea structurală şi funcţională în sistemele şi organizaţiile de sănătate regionale şi mondiale. Introducere în economia sanitară. (5 luni)

1.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1. Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor. Definirea domeniului sănătăţii publice. Principiile metodei ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populaţiei.

2. Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanică (mobilitate, migraţie) şi naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.

3. Morbiditatea.

4. Calitatea vieţii.

5. Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii

 Factori biologici

 Factori de mediu

 Factori de stil de viaţă (comportamentali)

 Serviciile de sănătate

6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează.

 Criterii de alegere a metodelor de cercetare.

 Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor.

 Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative.

Tematica activităţilor practice

1. Starea de sănătate

 Surse oficiale – naţionale şi internaţionale – accesibile de informare ştiinţifică şi de date de bază în sănătatea publică. 2

2. Demografie

 Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei. 1

 Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). 4

 Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile. 1

 Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate. 2

3 şi 4. Morbiditate. Calitatea vieţii.

 Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli. 1

 Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. 2

 Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţie. 1

5. Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii.

 Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii. 1

 Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei. 1

 Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii. 1

 Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei. 1

6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează.

 Realizarea şi testarea unui chestionar. 1

1.2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE

1. Identificarea problemelor.

2. Analiza şi prezentarea problemei.

3. Ierarhizarea priorităţilor.

4. Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie.

5. Formularea obiectivelor.

6. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor.

7. Pretestarea metodologiei.

8. Planul de lucru.

9. Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor.

10. Bugetarea acţiunilor.

11. Implementarea proiectului.

12. Prezentarea rezultatelor.

Tematica activităţilor practice

1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate.

2. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare.

3. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.

4. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.

5. Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).

6. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor.

7. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT.

8. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.

9. Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor.

10. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate

 Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.

 Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.

 Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro- management în condiţiile practicii de grup.

 Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.

 Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate.

1.3. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII

1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.

2. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii.

3. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.

4. Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului.

5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală.

6. Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice.

7. Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.

8. Marketing social.

9. Bioetică.

Tematica activităţilor practice

1. Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive.

► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică. 1

► Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie data. 1

2. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii.

► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală. 1

3. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.

► Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate. 1

► Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat. 1

► Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului

► Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile. 1

► Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile. 1

► Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală.

► Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii. 1

► Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). 1

► Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice

► Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu. 1

► Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi. 1

► Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.

► Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri. 1

► Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi comportamentelor. 1

1.4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ŞI MODALITĂŢILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ A SĂNĂTĂŢII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAŢIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ ÎN SISTEMELE ŞI ORGANIZAŢIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ŞI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ – 3 luni

1. Planificare şi programare.

2. Comunicare (în organizaţie, cu pacientul).

3. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate.

4. Organizarea serviciilor de sănătate – macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.

5. Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.

6. Principiile şi funcţiile managementului

 Procesul de luare a deciziei

 Conflict şi negociere

7. Management organizaţional – structură, cultură, managementul schimbării.

8. Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar.

9. Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private).

10. Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).

11. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.

12. Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate.

13. Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente).

14. Noţiuni de legislaţie medicală.

15. Etică şi deontologie medicală.

16. Managementul resurselor umane şi materiale. Principiile conceptuale şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă preventivă şi curativă a sănătăţii în România. Sistemul de sănătate naţional. Integrarea structurală şi funcţională în sistemele şi organizaţiile de sănătate regionale şi mondiale.

Tematica activităţilor practice

1. Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate. 1

2. Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate.1

3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terţiar – curativ şi profilactic). 5

4. Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor. 1

5. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu. 1

6. Elaborarea unui proiect de buget şi analiza execuţiei bugetului pentru o instituţie de sănătate. 1

7. Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficu şi cost/utilitate. 1

8. Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate şi sistemului serviciilor de sănătate. 1

9. Evaluarea activităţilor de planificare în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar, terţiar – curativ şi profilactic). 5

10. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar, terţiar – curativ şi profilactic). 5

11. Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene sau a unui spital. 2

12. Evaluarea structurii şi culturii organizaţionale într-o instituţie din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Judeţeană. 2

13. Evaluarea stilului de conducere şi a rolurilor manageriale ale unor directori de instituţii. 1

14. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (primar, secundar, terţiar – curativ şi profilactic). 3

15. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului. 1

16. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal. 1

17. Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă. 1

18. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile. 1

19. Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie. 1

20. Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate. 1

21. Analiza fluxurilor de informaţii între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România şi a schimbărilor legate de reformă. 1

22. Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire ale calităţii serviciilor într-o unitate sanitară. 1

23. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări (UE şi non-UE). 2

24. Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor. 3

2. MODULUL DE INFORMATICĂ MEDICALĂ (2 luni) – 40 ore

 Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale. 5.

 Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică. 2

 Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date. 2

 Utilizarea unui program de calcul tabelar. 2

 Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator. 3

 Utilizarea poştei electronice. 2

 Utilizarea mijloacelor multimedia. 1

 Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu. 5.

 Prelucrarea automată a datelor. 3

 Editarea de documente în Word şi PowerPoint (text şi grafică). 6

 Alcătuirea bazelor de date. 3

 Documentarea asistată de calculator. 2

 Programe de comunicaţii. 5

 Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: Excel, EpiInfo, SPSS, SAS, ACCES. 10

B. Trunchiul de specialitatea „Medicină preventivă –Epidemiologie”

 Epidemiologie fundamentală şi bioetică = 12 luni

 Boli infecţioase = 3 luni

 Igienă = 5 luni

 Laborator clinic şi Microbiologie = 4 luni

i. Microbiologie = 3 luni

ii. Laborator clinic = 1 lună

 Epidemiologie specială = 12 luni

I. EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ ŞI BIOETICĂ

I.a. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ (11 luni şi 2

săptămâni la Catedră) – 200 ore

Pregătire teoretică

1. Definirea noţiunii de sănătate individuală şi comunitară, factori condiţionali.

2. Epidemiologia – definiţie, scopuri, utilizare şi domenii de aplicare.

3. Metoda epidemiologică şi metoda clinică: utilizarea şi interpretarea lor în cunoaşterea problemelor sănătăţii comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară.

4. Raţionamentul epidemiologic.

5. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional.

6. Investigarea epidemiologică.

7. Analiza epidemiologică.

8. Evaluarea epidemiologică şi analiza deciziei.

9. Proces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate – infecţioase şi neinfecţioase – (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional.

10. Elemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecţioase. Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenţi etiologici ai bolilor infecţioase. Condiţionarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecţioase: proces infecţios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală.

11. Studiul cauzalităţii stărilor de sănătate.

12. Epidemiologie clinică.

13. Prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară şi terţiară).

14. Conceptul de asistenţă primară a stării de sănătate în supravegherea, prevenirea şi controlul stărilor de sănătate şi boală la nivel comunitar.

15. Etica activităţilor epidemiologice.

Aplicaţii practice

1. Indicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).

a. Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate – factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate – tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecţioasă şi neinfecţioasă. 8

b. Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporţii, indici –

i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalenţă, relaţiile dintre ele.

Analiza prin indicatori de morbiditate. 10

ii. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10 iii.Comparaţii pe baza ratelor brute. 5

c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologie infecţioasă şi neinfecţioasă. 10

2. Standardizarea ratelor (directă, indirectă, raportul de mortalitate proporţională)

exemplificare, interpretarea şi justificarea standardizării. 3.

3. Studii epidemiologice.

a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie de efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. 5.

b. Studii epidemiologice descriptive – tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3.

c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4.

d. Studii intervenţionale (experimentale) – măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte de studiu. 2

4. Erorile în studiile epidemiologice: întîmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacţiunea. Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea şi controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5.

5. Definiţia de caz în investigarea epidemiologică - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective. Aplicare în boli infecţioase şi neinfecţioase. 5

6. Investigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigaţiei, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciţii pe calculator: 5.

7. Metode de screening. Definiţie, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening. 3.

8. Teste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale şi patologice, evaluarea validităţii testului diagnostic. Evaluarea practică a validităţii testului diagnostic 1.

9. Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de

design-ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale. 5

10. Metanaliza – etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea metanalizei. 1

I. b. MODULUL DE BIOETICĂ

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţămîntul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic–pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic -pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

II. MODULUL DE BOLI INFECŢIOASE = 3 luni

Pregătire teoretică (50 ore)

PARTEA GENERALĂ

1. Agenţi etiologici – clasificare, structură, caracteristici biologice.

2. Procesul infecţios: relaţia agent infecţios – gazda; dinamica procesului infecţios.

3. Clasificarea infecţiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.

4. Mecanisme de apărare antiinfecţioasă: rezistenţa antiinfecţioasă nespecifică şi specifică.

5. Patogeneza bolilor infecţioase.

6. Manifestări clinice locale şi generale ale procesului infecţios.

7. Elemente clinice de recunoaştere în unele sindroame infecţioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.

8. Examene complementare în patologia infecţioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic şi imagistic, teste nespecifice.

9. Tratamentul unor sindroame infecţioase : date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăţi, mecanisme de acţiune şi farmacodinamie, indicaţii, contraindicaţii, limite de utilizare, reacţii adverse, rezistenţă - sensibilitate (cu testare) a substanţelor şi produselor utilizate în tratamentul infecţiilor cu produse biologice, antibiotice şi chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice şi nesteroidiene), imunomodulatori.

PARTEA SPECIALĂ

Definiţie, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaştere, diagnostic (pozitiv şi diferenţial) clinic şi de laborator, evoluţie, tratament în

1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecţii cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecţioasă, infecţia cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita şi infecţiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecţii cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecţia cu virusul Papilloma uman, encefalite şi meningoencefalite determinate de agenţi etiologici transmişi prin insecte hematofage (infecţia cu virusul West Nile);

2. Boli determinate de Chlamydii : psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.

3. Boli determinate de rickettsii : tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.

4. Boli determinate de bacterii : infecţii cu stafilococi, infecţii cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecţii determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă şi alte salmoneloze, infecţii determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra.

5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme.

6. Boli determinate de protozoare : malaria, toxoplasmoza, giardioza.

7. Boli determinate de fungi: candidiaza, aspergilioza, criptococoza, penumocistoza.

8. Boli determinate de helminţi : ascaridioza, trichineloza, teniazele, echinococoza.

9. Boli determinate de asocieri microbiene : infecţii nosocomiale, boala diareică acută, infecţiile călătorilor.

Baremul activităţilor practice

1. Recunoaşterea semnelor clinice şi precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecţioase eruptive: 12

2. Recoltarea produselor patologice şi interpretarea rezultatelor: 10

3. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii şi interpretarea rezultatelor: 5

4. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii şi interpretarea rezultatelor: 5

5. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian şi interpretarea rezultatelor: 10

6. Interpretarea examenului LCR: 3

7. Interpretarea rezultatelor hemoculturii: 5

8. Interpretarea antibiogramei: 25

9. Efectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultaţii

Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate

III. MODULUL DE IGIENĂ = 5 luni

Pregătire teoretică (90 ore)

MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 1 lună

1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole şi oportunităţi în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.

2. Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.

3. Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura şi caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătăţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).

4. Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunităţii, parteneriat cu liderii comunităţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.

IGIENA HABITATULUI UMAN– 1 ½ luni

1. Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.

2. Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.

3. Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.

4. Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei.

5. Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.

6. Reziduurile: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.

7. Cerinţe de igienă în unităţile medico-sanitare.

8. Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.

IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI– 1 ½ luni

1. Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie – nutriţie–sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate.

2. Calitatea nutriţională a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice): compoziţia şi valoarea nutritivă, cantităţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat.

3. Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stării de nutriţie şi sănătate a consumatorilor.

4. Igiena unităţilor cu profil alimentar.

IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR – 1 lună

1. Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile

generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară.

2. Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii şi tineri

obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic şi psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire şi combatere.

3. Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea şi organizarea clădirii, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă, alimentaţia colectivă. Norme specifice.

Baremul activităţilor practice

1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 1.

2. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic. 1.

3. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 1.

4. Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei. 1.

5. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă. 1.

6. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 1.

7. Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale). 5.

8. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea şi discutarea rezultatelor. 1.

9. Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici. 1.

10. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc. 3.

Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate

IV. MODULUL DE LABORATOR CLINIC ŞI MICROBIOLOGIE– 4 LUNI

MICROBIOLOGIE (3 luni) – 60 ore

Pregătire teoretică

1. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic.

2. Medii de cultură controlul mediilor.

3. Recoltarea şi transportul produselor patologice.

4. Testarea sensibilităţii la chimioterapice (mecanisme de acţiune, rezistenţă, antibiograma, CMI, CMB, interpretare).

5. Răspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecţii.

BACTERIOLOGIE

1. Morfologia şi structura celulei bacteriene.

2. Fiziologie bacteriană, proces infecţios, factori de patogenitate

3. Bacteriofagi, lizotipie.

4. Diagnostic de laborator în infecţiile cu: stafilococ; streptococ (Streptoccus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ; gonococ (Neisseria ghonorrheae); Mycobacterium tuberculosis şi alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 şi non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire.

VIRUSOLOGIE

1. Proprietăţi generale ale virusurilor, structură, compoziţie, clasificare.

2. Multiplicarea virusurilor.

3. Patogeneza infecţiilor virale, infecţii virale persistente.

4. Răspunsul imun în infecţiile virale.

5. Diagnostic de laborator în

a. Poliomielită.

b. Gripă.

c. Rujeolă.

d. Hepatitele virale acute.

e. Infecţia cu HIV/SIDA.

PARAZITOLOGIE

Diagnosticul de laborator în

1. Amoebiaza intestinală şi extraintestinală

2. Giardioză

3. Malarie

4. Toxoplasmoză

5. Ascaridioză

6. Trichineloză

7. Teniaze

8. Echinococoza

MICOLOGIE

Diagnosticul de laborator în micoze.

Baremul activităţilor practice

1. Testarea eficienţei măsurilor de dezinfecţie şi sterilizare: 2

2. Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicaţii practice): simpla difuzie, dubla difuzie, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, testul ELISA, RIA, Western blot. 5.

3. Examenul citologic al sputei şi fecalelor. 4.

4. Diagnosticul în infecţii stafilococice. Citire, identificare, interpretare: 1

5. Diagnosticul în infecţii streptococice. Citire, identificare, interpretare: 1

5. Diagnosticul în infecţii streptococice şi pneumococice. Citire, identificare, interpretare: 2

6. Diagnosticul în infecţii meningococice. Citire, identificare, interpretare: 1

7. Diagnosticul în infecţii gonococice. Citire, identificare, interpretare: 1

8. Diagnosticul în tuberculoză (coloraţia Ziehl). Citire şi interpretare: 1

9. Diagnosticul în infecţii cu Haemophilus. Citire, identificare, interpretare: 1

10. Diagnosticul în infecţii cu E. coli. Citire, identificare, interpretare: 1

11. Diagnosticul în infecţii cu Shigella. Citire, identificare, interpretare: 1

12. Diagnosticul în infecţii cu Yersinia. Citire, identificare, interpretare: 1

13. Diagnosticul în infecţii cu Salmonella. Citire, identificare, interpretare: 1

14. Diagnosticul în infecţii cu Campylobacter. Citire, identificare, interpretare: 1

15. Diagnosticul în infecţii cu Pseudomonas. Citire, identificare, interpretare: 1

16. Diagnosticul în infecţii cu anaerobi. Citire şi interpretare: 1

17. Diagnosticul în infecţii cu Treponema pallidum. Citire şi interpretare: 1

18. Diagnosticul în infecţii cu leptospire. Serologie. Citire şi interpretare: 1

19. Diagnosticul în bruceloza. Serologie. Citire şi interpretare: 1

20. Sputa (recoltare, conservare, examen citologic): 1

21. Coprocultura: recoltare, conservare, transport: 1

22. Diagnosticul în HIV (ELISA), interpretare: 1

23. Diagnosticul hepatitei virale B şi C (ELISA) interpretare: 1

24. Diagnosticul serologic al gripei (HA şi HAI) interpretare: 1

BIOCHIMIE, CITOLOGIE, GENETICĂ ŞI IMUNOLOGIE / LABORATOR CLINIC (1

lună) – 20 ore

Pregătire teoretică: teste de laborator pentru screening şi diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare)

1. Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic şi proteic, în boli cardio-vasculare şi boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.).

2. Teste de screening şi diagnostic în boli genetice.

3. Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal.

4. Teste de screening şi diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronşic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.).

Baremul activităţilor practice: participarea la efectuarea şi interpretarea testelor de laborator.

1. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic: 5

2. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular: 5

3. Screening în neoplazii: testul Papanicolau: 5

4. Screening în boli genetice: 3

Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate

V. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 12 luni

Pregătire teoretică (200 ore)

1. Epidemiologia, prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase

a. Boli infecţioase cu transmitere aeriană: infecţii bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza), virale (gripa, infecţia urliană, rujeola, rubeola, varicela – herpes zoster, alte infecţii herpetice), parazitare (pneumocistoza).

b. Boli infecţioase cu transmitere digestivă: bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu E. coli, diareea cu Yersinia, diareea cu Campilobacter, botulism), virale (enteroviroze, hepatita acută tip A şi tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecţii alimentare.

c. Boli infecţioase cu transmitere preponderent parenterală

1. hepatite acute virale tip B, D, C;

2. infecţia cu HIV/SIDA.

d. Boli infecţioase cu transmitere prin mod de viaţă: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice – sifilis, infecţii gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza).

e. Boli infecţioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare.

f. Boli infecţioase produse la gazde imunocompromise (particularităţi epidemiologice).

g. Boli infecţioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.).

h. Infecţii nosocomiale.

2. Imunoprofilaxia activă şi pasivă a bolilor infecţioase şi neinfecţioase. Bazele strategice şi tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanţe epidemiologice.

3. Chimioprofilaxia bolilor infecţioase.

4. Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor neinfecţioase.

a. Boli cardio-vasculare: boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale

b. Boli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric.

c. Traumatisme, accidente, intoxicaţii, suicidul.

d. Boli psihice.

e. Boli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite.

f. Boli de nutriţie: diabetul zaharat, supraponderea şi obezitatea.

g. Boli cronice respiratorii: BPCO, astm bronşic.

h. Boli cronice digestive: boala ulceroasă, hepatitele cronice.

i. Epidemiologia patologiei vârstnicului.

j. Farmacoepidemiologie (noţiuni de bază).

k. Epidemiologia patologiei transfuzionale.

l. Epidemiologie moleculară (noţiuni de bază).

Aplicaţii practice (6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP judeţeană)

1. Activitatea antiepidemică preventivă.

2. Activitatea antiepidemică combativă (lupta în focar).

a. Intervenţia în focar de boli infecţioase cu transmitere aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, prin mod de viaţă, produse de microorganisme oportuniste, infecţii nosocomiale (în unităţi medicale de diverse profiluri – spitaliceşti şi ambulatorii).

b. Tipurile, etapele şi obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea şi interpretarea unei fişe de anchetă epidemiologică în circumstanţe epidemiologice variate.

c. Prelucrarea sanitară a focarului. Dezinfecţia (decontaminarea), dezinsecţia şi deratizarea: metode, mijloace şi organizarea acţiunilor de decontaminare şi sterilizare în variate circumstanţe epidemiologice.

d. Recoltarea, conservarea şi transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice şi din mediu.

3. Supravegherea în medicina comunitară

a. Definiţie, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor şi a sistemului de supraveghere.

b. Metode şi mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei şi dispensarizării bolilor.

c. Prezentarea structurii, obiectivelor şi prestaţiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.

d. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naţionale de Supraveghere a bolilor infecţioase.

4. Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni.

5. Supravegherea bolilor neinfecţioase: principii, metode, mod de realizare şi controlul eficienţei acestora.

6. Activităţi specifice ale Sistemului de alertă rapidă.

7. Programul Naţional de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanţul de frig, evaluarea eficienţei, supravegherea şi controlul reacţiilor postvaccinale.

8. Circuitul informaţional al datelor epidemiologice.

9. Legislaţia în activitatea antiepidemică.

Baremul activităţilor practice

1. Insuşirea sistemului informaţional sanitar în bolile infecţioase (evidenţă, raportare): 5

2. Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică şi interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvenţă, gravitate, potenţial epidemiologic, factori de risc şi calculare a riscurilor în bolile infecţioase şi neinfecţioase

- Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3)

- Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz – martor sau de cohortă) în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3)

- Prognoze epidemiologice privind evoluţia unor boli infecţioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare şi boli infecţioase cu evoluţie naturală): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinări incluse în PNI din România)

3. Alcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boală infecţioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluţie naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriţie şi diabet, boli psihice – în diverse categorii de populaţie: 6.

4. Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice de profilaxie şi combatere

- Efectuarea triajului epidemiologic profilactic: 3.

- Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentaţie, apă, copii, medical) prin control periodic şi la angajare: 4.

- Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni: 3.

5. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activităţii de supraveghere a infecţiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută: 10.

6. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de probe de aer, apă , sol, alimente, probe de sanitaţie (de pe obiecte, suprafeţe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale şi parazitare cu importanţă epidemiologică deosebită:10.

7. Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice în vederea orientării diferenţiate a măsurilor antiepidemice: 10.

8. Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice pentru orientarea diferenţiată a măsurilor care se adresează căilor de transmitere: 5.

9. Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor de dezinfecţie în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren: 5.

10. Controlul eficienţei acţiunilor de dezinfecţie prin metode fizice, chimice şi bacteriologice: 5

11. Efectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării): 5

12. Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică: 2

13. Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia de vector şi agent patogen vehiculat: 2

14. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecţioasă

- tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară şi definitivă: 3

- măsuri pentru limitarea şi/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat: 3

- supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia: 3

15. Organizarea acţiunilor specifice Sistemului Naţional de Supraveghere pentru unele boli infecţioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecţiile nosocomiale: 5.

16. Desfăşurarea planului de supraveghere a infecţiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie – hematologie, alte specialităţi : 10.

17. Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecţiilor nosocomiale în circumstanţe date (studiu de caz la alegere): 5.

18. Alcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanţele circulaţiei unor tulpini de spital cu rezistenţă dobândită (studiu de caz la alegere): 2.

19. Stabilirea algoritmului de prevenire şi combatere a unor infecţii nosocomiale la personalul medical şi de îngrijire din unităţi sanitare cu risc/hazard crescut (secţii de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, laboratoare , boli infecţioase etc.): 5.

20. Aplicarea acţiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situaţii cu risc epidemiologic crescut: 5.

22. Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei.

a. Imunoprofilaxia artificială activă – vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Naţional de Imunizare şi alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condiţiile de păstrare şi transport al vaccinurilor; indicaţii, contraindicaţii, tehnici de administrare, reacţii postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România

- pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de vaccinoprofilaxie în comunităţi urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea „lanţului de frig”, planificarea etapelor de desfăşurare, efectuarea, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor): 2.

- alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru unele boli infecţioase, persoane din categorii de risc 2.

- alcătuirea unui program de imunizări în situaţii epidemiologice deosebite cauzate de calamităţi naturale (inundaţie, cutremur): 2.

- metode de evaluare a eficacităţii vaccinurilor şi acţiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice şi de laborator): 2.

- testarea susceptibilităţii populaţiei la infecţie. 1.

b. Imunoprofilaxia artificială pasivă

- alcătuirea unor scheme de sero- şi imunoglobulinoprofilaxie în situaţii particulare: contacţii din focar de boala infecţioasă (hepatită A şi B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere): 7

21. Legislaţia sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă), prevederi privind patologia infecţioasă de import, participarea la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale: 2

22. Alcătuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecţioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive şi respiratorii cronice, boli de nutriţie, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc): 10

23. Alcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienţei unor intervenţii (preventive, medicamentoase, educaţionale): 5

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE

4 ani

Elemente fundamentale de Sănătate publică şi management sanitar + Informatică medicală

 Modul de pregătire fundamentală în sănătate publică şi managementul serviciilor de sănătate 10 luni

 Modulul de informatică medicală 2 luni

Medicină preventivă –Epidemiologie

 Epidemiologie fundamentală 11 luni 2 săpt

 Bioetică 2 săpt.

 Boli infecţioase 3 luni

 Igienă 5 luni

 Laborator clinic şi Microbiologie 4 luni

i. Microbiologie 3 luni

ii. Laborator clinic = 1 lună

 Epidemiologie specială 12 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă in credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

EXPERTIZA MEDICALĂ ŞI RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ

1.1. Definiţie

Expertiza medicală a capacităţii de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode şi tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale în vederea prestaţiilor de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activităţi sunt centrate pe profilaxia invalidităţii şi recuperarea capacităţii de muncă, cu finalitate în reinserţia socio- profesională a asiguraţilor afectaţi prin boli sau accidente.

1.2. Durata

4 ani

Anul I

1.1. Stagiul de explorări funcţionale

1.2. Manegement în domeniul expertizei medicale şi recuperării capacităţii de muncă

1.3. Medicina muncii

1.4. Recuperare, medicină fizică şi balneologie

1.5. Ortopedie şi traumatologie

Anul II

 Stagiul de medicină internă

 Stagiul de neurologie

 Stagiul de psihiatrie

Anul III

 Stagiul teoretic şi practic de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă

1. Modulul de expertiză medicală a capacităţii de muncă

2. Modulul de recuperare a capacităţii de muncă

Anul IV

 Stagiul teoretic şi practic de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă (continuare)

• Modulul de reinserţie socio- profesională

• Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor şi cabinetelor de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă

 Stagiul de bioetică medicală

1.3. Structura stagiilor

1.3.1. Stagiul de explorări funcţionale 6 luni

1.3.2. Stagiul teoretic şi practic de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă

 Modulul de expertiză medicală a capacităţii de muncă a capacităţii de muncă 6 luni

 Modulul de recuperare a capacităţii de muncă 6 luni

 Modulul de reinserţie socio- profesională 6 luni

1.3.3. Stagiul de medicină internă 6 luni

1.3.4. Stagiul de neurologie 3 luni

1.3.5. Stagiul de psihiatrie 3 luni

1.3.6. Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor

şi cabinetelor de expertiza medicală şi

recuperarea capacităţii de muncă 5 luni 2 săptămâni

1.3.7. Stagiul de bioetică medicală 2 săptămâni

1.3.8. Manegement în domeniul expertizei medicale şi recuperării capacităţii de muncă 2 luni

1.3.9. Medicina muncii 2 luni

1.3.10. Recuperare, medicină fizică şi balneologie 1 lună

1.3.11. Ortopedie şi traumatologie 1 lună

1.4. Conţinutul stagiilor

1.4.1 Stagiul de explorări funcţionale – 6 luni Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Electrocardiografie clinică

2. Testele de efort – indicaţii, contraindicaţii, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranţă la efort în evaluarea şi recuperarea capacităţii de muncă

3. Explorarea ventilaţiei pulmonare (spirometrie, gazometrie, pneumotahografie, gazanaliza sângelui , testele de efort)

4. Explorarea tubului digestiv, funcţională şi imagistică

5. Explorarea aparatului renal, funcţională şi imagistică

6. Explorarea aparatului locomotor – testarea mobilităţii articulare, explorare imagistică

7. Electroencefalografia - noţiuni privind interpretarea de rutină

8. Interpretarea examenului oftalmologic

 Acuităţi vizuale

 Câmp vizual

 Examenul fundului de ochi

9. Interpretarea audiogramei şi a probelor vestibulare

 Audiometrie tonală liminară

 Probe vestibulare

10. Interpretarea examenului psihologic privind inteligenţa, personalitatea, aptitudinile psihomotorii

NOTĂ: Stagiul de explorări funcţionale se va desfăşura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei de expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul UMF „Carol Davila” şi a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcţională. Stagiul de explorări funcţionale conţine microcursuri şi demonstraţii practice.

1.4.2. Stagiul teoretic şi practic de expertiză medicală a capacităţii de muncă

1.4.2.1. Modulul de expertiză medicală a capacităţii de muncă – 6 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Expertiza medicală a capacităţii de muncă, parte integrantă a medicinei sociale.

2. Legislaţia de asigurări sociale şi pensii – incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislaţia privind handicapaţii.

3. Organizarea, funcţionarea şi competenţa unităţilor de expertiză medicală a capacităţii de muncă.

4. Boală, accident, infirmitate, deficienţă, handicap, invaliditate.

5. Înregistrarea şi raportarea cazurilor - statistica invalidităţii.

6. Munca şi componentele acesteia.

7. Clasificarea profesiunilor.

8. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exerciţiu. Antrenament.

9. Profesiologie medicală.

10. Condiţii ambientale şi psiho-sociale ale locului de muncă.

11. Psihologia muncii.

12. Sociologia muncii. Implicaţiile sociale ale bolii şi invalidităţii.

13. Particularităţile muncii în funcţie de sex şi vîrstă.

14. Biotipologia profesională.

15. Factorii de adaptare în munca profesională.

16. Elemente de stabilire şi formulare a diagnosticului funcţional, a incapacităţii adaptative

şi de evaluare a capacităţi de muncă în bolile şi sechelele invalidante.

17. Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularităţile oboselii la persoanele cu deficienţe.

18. Complexul de dezadaptare în muncă . Factorii limitativi şi stimulativi ai capacităţii de muncă.

19. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile aparatului respirator.

20. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile cardio – vasculare.

21. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie.

22. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile renale.

23. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile aparatului locomotor.

24. Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor neuropsihici.

25. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile endocrine.

26. Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor vizuali.

27. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile ORL.

28. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiuni neoplazice.

29. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile dermatologice.

Baremul activităţilor practice

1. Examinarea bolnavilor internaţi în INEMRCM.

2. Interpretare rezultatelor explorărilor funcţionale generale şi cu caracter specific pentru cazurile examinate.

3. Participarea la comisiile consultative din INEMRCM , prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate şi întocmirea sintezelor.

4. Asigurarea corespondenţei cu unităţile din reţeaua de expertiză medicală a capacităţii de muncă teritoriale şi cu diferite agenţii (naţionale, comunitare ) în funcţie de specificul cazului.

5. Efectuarea unei analize de loc de muncă şi întocmirea profesiogramei.

1.4.2.2. Modulul de recuperare a capacităţii de muncă – 6 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Recuperarea capacităţii de muncă (concepţia recuperării, organizarea activităţii de recuperare, tipuri de acţiuni recuperatorii). Echipa de recuperare. Colaborarea cu alţi specialişti pentru realizarea programului. Mijloace şi tehnici de recuperare.

2. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilităţi de cuantificare.

3. Prevederile legale privind sarcinile medicului asigurărilor sociale în domeniul recuperării capacităţii de muncă.

4. Adaptarea la muncă a deficientului. Particularităţi, posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora. Crierii de urmărire a adaptării la muncă.

5. Noţiuni de ergonomie (concepţia ergonomiei, organizarea activităţii de ergonomie – ergonomie de proiectare şi ergonomie de corecţie).

6. Îndrumarea, orientarea şi reorientarea profesională a persoanelor cu deficienţe invalidante sau handicapante.

7. Acţiuni formativ – profesionale.

8. Inserţia şi reinserţia socio – profesională.

Baremul de activităţi practice

1. Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă – stabilirea corecţiei ergonomice.

2. Stabilirea obiectivelor şi interpretarea rezultatelor unei investigaţii sociale de caz.

3. Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un deficient dat (acţiuni medico – socio - profesionale).

4. Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat.

1.4. 2.3 . Modulul de reinserţie socio – profesională – 6 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. conţinutul laturii socio-profesionale a recuperării; integrarea şi reintegrarea socio- profesională

 reglementările existente şi posibilităţi de intervenţie;

 întocmirea programului de recuperare, soluţii preconizate;

 conjunctura socio-economică şi posibilitatea de a transpune în practică soluţiile adoptate;

 motivaţia psihologică şi socială pentru inserţia sau reinserţia socială;

 posibilităţile tehnice şi practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserţiei sociale;

 acţiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale

 cu caracter general;

 cu caracter particular – personal;

2. informaţia şi comunicarea în acţiunea de inserţie sau reinserţie socială;

 la nivelul persoanei cu handicap;

 la nivelul angajatorului;

 la nivelul fatorului de decizie;

 la nivelul opiniei publice;

3. rolul asistentului social în recuperare

 investigaţia socială;

 intervenţia socială;

4. practica integrării sau reintegrării socio-familiale

 adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuinţe şi dotarea locuinţei;

 servicii şi facilităţi în sprijinul persoanelor cu handicap;

 intervenţii la organele competente pentru soluţionarea cazului;

5. practica integrării sau reinserţiei socio-profesionale

 catagrafierea locurilor de muncă accesibile handicapaţilor;

 indicaţii şi contraindicaţii de muncă în raport de potenţialul biopsihic restant şi problemele de securitatea muncii;

 orientare, reorientare şi îndrumare profesională;

 organizarea şi reorganizarea muncii în condiţiile unor persoane cu handicap;

 relaţiile funcţionale între unităţile EMRCM, Agenţia de Ocupare şi Formare a Forţei de Muncă şi cu Agenţii Economici teritoriali în care s-a întocmit catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficienţe;

6. calitatea vieţii persoanelor cu deficienţe (handicapaţi sau invalizi) şi pârghii ale mobilizării acestora în programul de recuperare, respectiv de inserţie sau reinserţie socială.

Baremul de activităţi practice

1. Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).

2. Întocmirea unui program individual de recuperare.

3. Întocmirea unei investigaţii sociale

 obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcţional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;

 surse de informare;

 posibilităţi de realizare

 investigaţia prin corespondenţă;

 ancheta socială de teren.

4. Formularea scopului, obiectivelor acţiunilor sociale (diagnoza problematicii socio- profesionale a cazului).

5. Concretizarea acţiunilor sociale în programul de inserţie sau reinserţie socio- profesională şi a modalităţilor de realizare.

6. Intervenţia activă în soluţionarea cazurilor.

7. Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluţiei preconizate (anchete de supraveghere).

N.B. Toate aceste stagii se vor desfăşura sub îndrumarea cadrelor didactice de la Catedra de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă şi a medicilor primari din secţiile şi laboratoarele Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi

Recuperarea Capacităţii de Muncă, precum şi la nivelul oficiilor şi cabinetelor de EMRCM teritoriale.

1.4. 3 . Stagiul de medicină internă – 6 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică

2. Astmul bronşic

3. Pneumopatii interstiţiale fibrozante difuze netuberculoase şi neprofesionale

4. Supuraţii bronhopulmonare

5. Pleurezia purulentă

6. Cancerul bronho-pulmonar

7. Tuberculoza pulmonară – alte localizări secundare ale tbc şi influenţele lor asupra

8. Cardiopatia ischemică

 angina pectorală

 toate formele clinice conform clasificării O.M.S.

 infarctul miocardic

9. Hipertensiunea arterială esenţială

10. Hipertensiunea arterială secundară

11. Boli valvulare dobândite

12. Cardiopatii congenitale

13. Miocardite

14. Cardiomiopatii

15. Afecţiuni ale pericardului

16. Cordul pulmonar cronic, cordul pulmonar acut, hipertensiunea pulmonară primitivă

17. Tulburări de ritm şi de conducere

18. Arteriopatii periferice

19. Bolile venelor– trombofeblite

 insuficienţa venoasă cronică

20. Insuficienţa renală cronică

21. Sindromul nefrotic

22. Nefropatii glomerulare

23. Nefropatii interstiţiale

24. Malformaţii renale

25. Litiază urinară

26. Tuberculoză renală

27. Ulcerul gastric şi duodenal

28. Sindroame post-rezecţie gastrică

29. Boala coeliacă a adultului

30. Enterita regională

31. Rectocolita ulcero-hemoragică

32. Hepatitele cronice

33. Ciroza hepatică

34. Colecistite cronice

35. Pancreatita cronică

36. Cancere digestive

NOTA: În general, se va pune accent pe patologia cronică invalidantă (elemente de diagnostic clinic, paraclinic, evoluţie, complicaţii, sechele, pronostic, acţiuni medicale recuperatorii posibile)

Baremul de activităţi practice

1. Examinarea bolnavilor, întocmirea foilor de observaţie, propuneri de explorări şi formulare de diagnostic.

2. Interpretarea rezultatelor de investigaţii în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului).

3. Formularea planului terapeutic şi de reinserţie socio-profesională în cazurile studiate.

1.4. 4 . Stagiul de neurologie – 3 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Traumatisme cranio-cerebrale.

2. Boli vasculare cerebrale.

3. Boli demielinizante. Scleroza laterală amiotrofică.

4. Discopatii.

5. Leziuni ale nervilor periferici.

6. Polineuropatii.

7. Boli extrapiramidale şi cerebeloase.

8. Miopatii.

9. Epilepsia.

10. Tumori cerebrale şi cu alte localizări.

Baremul de activităţi practice

1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observaţie, propuneri de explorări şi formulare de diagnostic.

2. Interpretarea rezultatelor de investigaţii în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului).

3. Formularea planului terapeutic şi de reinserţie socio-profesională în cazurile studiate.

1.4. 5 . Stagiul de psihiatrie – 3 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Tulburări mentale organice (demenţa, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice).

2. Tulburări mentale şi de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanţe psihoactive.

3. Tulburări afective.

4. Tulburări depersive.

5. Tulburări anxioase.

6. Tulburări de personalitate (psihopatii).

7. Tulburări disociative (de conversie).

8. Tulburări somatoforme.

9. Schizofrenia.

10. Retardare mintală.

Baremul de activităţi practice

1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observaţie, propuneri de explorări şi formulare de diagnostic.

2. Interpretarea rezultatelor de investigaţii în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului).

3. Formularea planului terapeutic şi de reinseţie socio- profesională la cazurile studiate.

4. Interpretarea investigaţiilor psihologice

 de performanţă (QI şi indice de deteriorare)

 aptitudinale

 de personalitate

5. Formularea obiectivelor şi interpretarea unei investigaţii sociale în contextul clinic al cazului

N.B. Stagiile de medicină internă, neurologie, psihiatrie se vor desfăşura sub îndrumarea specialiştilor din clinicile de profil stabilite prin înţelegere cu şefii de secţie, şefii disciplinelor respective şi Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar.

1.4. 6 . Stagiul la nivelul oficiilor şi cabinetelor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din teritoriu

Baremul de activităţi practice

1. Participare la propuneri de pensionare.

2. Participare la expertiza capacităţii de muncă şi întocmirea programului de recuperare.

3. Stabilirea obiectivelor investigaţiilor sociale la pensionarii sau handicapaţii aflaţi în evidenţă.

4. Participare la lucrările de raportare a invalidităţii: lunar, trimestrial şi anual.

5. Trierea propunerilor la pensionare de către reţeaua curativă.

6. Participare la rezolvarea cererilor de prelungire a concediului medical peste 90 zile, respectiv 180 zile.

7. Participare împreună cu şeful oficiului de expertiză medicală a capacităţii de muncă la acţiunile de îndrumare şi control a unităţilor subordonate (participarea la întocmirea procesului verbal de constatare şi recomandări).

8. Participare la analiza stării de invaliditate la nivelul judeţelor (semestrial şi anual).

9. Accidente de muncă - evaluarea costurilor şi compensaţiilor, avizarea prestaţiilor şi serviciilor suportate de la bugetul de asigurări sociale.

N.B.Acest stagiu se va desfăşura la nivelul unităţilor teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, sub îndrumarea medicilor primari şi cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritorale.

1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţămîntul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic–pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic -pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.8. Stagiul de management în domeniul expertizei medicale şi recuperării capacităţii de muncă – 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor.

2. Măsurarea stării de sănătate publică.

3. Dreptul la sănătate şi drepturile pacienţilor.

4. Morbiditate- incidenţa, prevalenţa şi morbiditatea individuală, incapacitatea.

5. Factorii care acţionează asupra stării de sănătate a unei populaţii : factori biologici, factori de mediu, factori comportamentali, servicii de sănătate.

6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care influenţează : metode cantitative (proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor), metode calitative (interviul, observaţia, prelucrarea datelor).Criterii de alegere a metodelor de cercetare.

7. Epidemiologie aplicată în expertiza medicală a capacităţii de muncă. Definiţii, concepţii, domenii de aplicare , tipuri de anchete epidemiologice (descriptive, analitice de cohotră şi caz/ control, experimentale, operaţionale şi de intervenţie).

8. Problematica medico-socială a deficienţilor, invalizilor şi persoanelor cu handicap.

9. Manegementul serviciilor de sănătate şi sociale- aspecte generale privind organizarea, finanţarea, evaluarea şi asigurarea calităţii controlul şi monitorizarea serviciilor de sănătate şi sociale.

Baremul de activităţi practice

Demonstraţii cu aplicarea noţiunilor prezentate în cadrul lecţiilor conferinţă în domeniul ITM , invalidităţii şi al reinserţiei socio- profesionale.

N.B. Stagiul de manegement în domeniul expertizei medicale şi recuperării capacităţii de muncă se va desfăşura sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei de Sănătate Publică şi Manegement, UMF „Carol Davila”

1.4.9. Stagiul de medicina muncii - 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă.

2. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalităţi de analiză, recomandări conform legislaţiei în vigoare de medicina muncii.

3. Consilierea privind planificarea şi organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilităţi.

4. Aptitudinea în muncă.Definiţie.Metode şi tehnici.Legislaţie.

5. Bolile profesionale: prezentare generală, definiţie, etiologie, diagnostic tratament, profilaxie, complicaţii, prognostic, expertiza capacităţii de muncă.

NB. Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari

6. Accidentele de muncă; definiţie, clasificare, declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident, orientare profesională.

Baremul de activităţi practice

1. Efectuarea anamnezei profesionale

2. Anchetarea cazurilor de boli profesionale

3. Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor şi compensaţiilor conform legislaţiei în vigoare

N.B. Stagiul de medicina muncii se va desfăşura sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei d e Medicina Muncii , UMF „Carol Davila”

1.4.9. Stagiul de recuperare , medicina fizică şi balneologie – 1 lună

Tematica lecţiilor conferinţă(20 ore)

Vor fi prezentate pe scurt principii, indicaţii şi metode de

1. Terapie ocupaţională şi ortezare.

2. Recuperarea în patologia neurologică.

3. Recuperarea în patologia ortopedico-traumatologică.

4. Recuperarea în patologia reumatologică.

5. Recuperarea în patologia cardiovasculară.

6. Recuperarea în patologia respiratorie.

7. Recuperarea în patologia prehensiunii, mersului, posturii.

8. Recuperarea în amputaţii.

Baremul de activităţi practice

1. Activitate clinică sub îndrumarea specialiştilor acreditaţi din secţiile în care se desfăşoară stagiul.

2. Tehnici şi metode de Kinetoterapie şi masaj.

3. Tehnici şi metode de terapie ocupaţională şi ortezare.

N.B. Stagiul de recuperare , medicina fizică şi balneologie se va desfăşura sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei de recuperare , medicina fizică şi balneologie UMF „Carol Davila”

1.4.11. Stagiul de ortopedie şi traumatologie – 1 lună

Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Generalităţi asupra fracturilor şi luxaţiilor (definiţie, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicaţii generale şi locale).

2. Principii generale de amputaţie: amputaţiile membrului toracic şi pelvin.

3. Generalităţi asupra protezelor şi ortezelor: protezele şi ortezele membrului toracic şi pelvin.

4. Diformităţi câştigate şi congenitale ale aparatului locomotor: descriere clinică, posibilităţi de corectare.

5. Tuberculoza osteo-articulară: generalităţi, clinică, tratament, evoluţie, complicaţii, sechele.

6. Tumori osoase.

7. Politraumatisme.

Baremul de activităţi practice

1. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie – traumatologie.

2. Examenul clinic al bolnavului cu diformităţi.

3. Examenul clinic al bolnavului cu tbc osteoarticulară.

4. Examenul clinic al bolnavului cu tumori osoase.

5. Examinări paraclinice în ortopedie: radiografie, RMN, CT, documentare fotografică, examene de laborator.

N.B. Stagiul de ortopedie şi traumatologie se va desfăşura sub îndrumarea specialiştilor din clinicile de profil stabilite prin înţelegere cu şefii de secţie şi Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar.

Evaluarea periodică a medicilor rezidenţi

La sfârşitul fiecărui stagiu medicii rezidenţi vor fi evaluaţi şi notaţi conform metodologiei stabilite de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar.

În aprecierea globală se ţine seama de

 Nivelul cunoştinţelor acumulate testate prin lucrări scrise, examene practice, lucrări prezentate

 Evaluarea activităţii consemnate în caietul de stagiu

 Aprecierile coordonatorului de stagiu privind activitatea clinică, comportamentul, modul de relaţionare cu pacienţii, colegii, ceilalţi specialişti (deontologie, colaborare, lucru în echipă etc.)

EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ 4 ANI

 EXPLORĂRI FUNCŢIONALE (I.1) 6 LUNI

 MANAGEMENT ÎN DOMENIUL EXPERTIZEI MEDICALE ŞI RECUPERĂRII CAPACITĂŢII DE

MUNCĂ (I.2) 6 LUNI

 MEDICINA MUNCII (I.3) 2 LUNI

 RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI RECUPERARE (I.4) 1 LUNĂ

 ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE (I.5) 1 LUNĂ

 MEDICINĂ INTERNĂ(I.6) 6 LUNI

 NEUROLOGIE(I.7) 3 LUNI

 PSIHIATRIE(I.8) 3 LUNI

 EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ(I.9) 6 LUNI

 RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ(I.10) 6 LUNI

 REINSERŢIE SOCIO-PROFESIONALĂ(I.11) 6 LUNI

 STAGIU PRACTIC ÎN TERITORIU LA NIVELUL OFICIILOR ŞI CABINETELOR DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ

ŞI RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ(I.12) 5 LUNI şi 2 săpt.

 BIOETICĂ (I.13) 2 săptămâni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

STAGIUL

I.1, I.2, I.3,

I.4, I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

FARMACIE CLINICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂ

DEFINIREA SPECIALITĂŢII ŞI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂ

Farmacia clinică este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoştinţele farmaceutice şi biomedicale în scopul optimizării eficacităţii, securităţii, preciziei şi economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient şi societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului şi pacientului, în acest domeniu. Scopul specialităţii: dezvoltarea şi asigurarea unei farmacoterapii ştiinţifice şi raţionale, la nivel de individ şi societate.

Farmacistul clinician este orientat către pacient şi are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic şi pacient, în farmacia de spital şi comunitate.

SCOPUL SPECIALIZĂRII

Formarea farmaciştilor specialişti având cunoştinţe teoretice şi aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică şi asistenţă farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea ştiinţifică şi raţională a medicamentelor pentru pacient şi societate.

OBIECTIVE

Farmacistul clinician trebuie să fie capabil

- să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur şi corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu - cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului;

- să furnizeze informaţii pacienţilor şi profesioniştilor din domeniul medical, în privinţa utilizării ştiinţifice şi raţionale a medicamentelor;

- să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului;

- să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoştinţe solide privind realizarea protocolului de cercetare şi validarea rezultatelor cercetării.

► Obiectivele de asistenţă farmaceutică clinică în spital sunt următoarele

- Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate şi la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;

- Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentraţiei plasmatice a medicamentului);

- Activitate de farmacoeconomie;

- Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidenţa eficienţei, farmacovigilenţă şi

farmacoepidemiologie);

- Educaţia şi îndrumarea practică a studenţilor şi rezidenţilor în specialitatea de farmacie clinică;

- Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului.

► Obiectivele de asistenţă farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt

- Consilierea pacienţilor privind medicaţia eliberată pe bază de reţetă, consiliere fundamentată pe analiza ştiinţifică a prescripţiei, în contextul bolnavului;

- Ghidarea automedicaţiei cu medicamente de tip OTC, cunoscute şi solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul ţintit, în contextul pacientului;

- Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicaţia OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultaţia minimală, în spaţiul de confidenţialitate al farmaciei;

- Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM)(drugs therapy problems

- DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise şi automedicaţiei);

- Asistenţă farmacoterapeutică, la domiciliu (home care);

- Educaţia terapeutică şi farmacoterapeutică a pacienţilor.

DURATA : 3 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

STRUCTURA STAGIILOR

Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni).

Stagiile teoretice / Anul I

 Farmacia clinică în spital şi în farmacia de comunitate: 2 luni

 Laborator clinic: 1 lună

 Farmacoterapie şi farmacoepidemiologie - Partea I: 3 luni

 Patologie generală : 2 luni

 Farmacoterapie şi farmacoepidemiologie - Partea a II-a: 3 luni

Stagiile teoretice / Anul II

 Biochimie medicală: 1 lună

 Toxicologia medicamentului: 1 lună

 Metodologia cercetării ştiinţifice medicale: 1 lună

 Biostatistică şi matematică aplicată: 1 lună

 Studiul clinic al medicamentului (bioetică şi metodologie ): 1 lună

 Biofarmacie şi farmacocinetică clinică: 2 luni

 Patologie clinică II: 2 luni

 Farmacoepidemiologie: 1 lună

 Legislaţie, etică şi deontologie profesională: 1 lună

 Farmacoeconomie: 1/2 lună

Stagiile practice / Anul I, II

 Farmacie de spital (3 luni)

 Secţii clinice de diverse specialităţi (16 luni)

 Farmacie de comunitate (3 luni)

Stagiile teoretice / Anul III

 Comunicarea cu pacientul: 2 luni

 Bioetică: ½ lună

 Farmacie clinică: 9 luni

Practica de farmacie clinică/ Anul III

 Farmacie de comunitate (3 luni),

 Secţii clinice de diverse specialităţi, la alegere (4 luni),

 Farmacie de spital (4 luni).

B. PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistenţă şi practică supravegheată, va fi desfăşurata în afara facultăţii, 4 zile/săptămână.

Farmacistul rezident va desfăşura activitate practică zilnică, cu excepţia zilei în care se vor desfăşura cursuri şi seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilităţi precise, stabilite în funcţie de locul de desfăşurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) şi urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar.

CONŢINUTUL STAGIILOR

A. TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ANUL I

Stagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital şi farmacia de comunitate) (2 luni)

Obiective

Îsuşirea principiilor şi activităţilor specifice practicii de farmacie clinică şi asistenţă farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital şi farmacia de comunitate.

Tematica (40 ore)

1. Asistenţa farmaceutică (Pharmaceutical care). Activităţile specifice de farmacie clinică, în spital şi în farmacia de comunitate.

2. Noţiuni de farmacoterapie ştiinţifică şi raţională.

3. Variabilitatea interindividuală şi intraindividuală a efectului terapeutic şi consecinţele raportate la individualizarea farmacoterapiei şi farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură şi manifestări clinice.

4. Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic şi farmacocinetic.

5. Supravegherea terapeutică comună şi particulară.

6. Metodologia monitorizării şi optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentraţiei medicamentului în sânge). Metoda dozei test.

7. Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informaţii clinice, rezultatele terapeutice şi biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.

8. Analiza ştiinţifică a prescripţiei medicale, în scopul identificării potenţialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.

9. Informarea şi consilierea pacientului privind prescripţia farmacoterapeutică.

10. Consilierea medicaţiei OTC.

11. Consultaţia minimală în farmacia de comunitate şi recomandarea farmacoterapeutică de primă intenţie.

12. Educaţia terapeutică şi farmacoterapeutică a pacienţilor.

13. Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet şi hipertensiune arterială.

Stagiul LABORATOR CLINIC

(1 lună)

Obiective

Cunoaşterea semnificaţiei testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală şi a terapiei medicamentoase.

Tematica (20 ore)

1. Sânge, urină, lichid cefalorahidian, sucuri digestive. Compoziţie. Valori normale şi modificări patologice.

2. Interpretarea valorilor normale şi patologice ale parametrilor biochimici, în funcţie de boală şi tratamentul medicamentos.

3. Factori ce influenţează rezultatele analizelor de laborator clinic.

4. Aprecierea interferenţelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator.

Stagiul FARMACOTERAPIE ŞI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea I

(3 luni)

Obiective

Însuşirea cunoştinţelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidenţe. Însuşirea deprinderilor practice de instituire şi evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoaşterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.

Tematica (50 ore)

Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia şi farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate şi sisteme

1. Sistemul nervos central.

2. Sistemul nervos somatic.

3. Sistemul nervos vegetativ.

4. Aparatul respirator.

5. Aparatul cardiovascular.

6. Aparatul renal.

7. Aparatul digestiv.

8. Sângele şi sistemul hematopoetic.

9. Mecanisme farmacodinamice noi şi medicamente noi.

Se va insista asupra datelor medicinei şi farmacoterapiei bazate pe evidenţe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) şi pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.

Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ

(2 luni) Obiective

Însuşirea cunoştinţelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.

Tematica (50 ore)

1. Probleme de etiologie generală.

2. Probleme de patogenie generală.

3. Patologia genetică.

4. Patologia microbiană.

5. Patologia virotică.

6. Patologia parazitară.

7. Patologia metabolică.

8. Patologia imunitară.

9. Patologia endocrină.

10. Expunere de cazuri.

11. Tratament etiologic, patogenic, simptomatic.

Stagiul FARMACOTERAPIE ŞI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea a II-a

(3 luni) Obiective

Tematica (50 ore)

Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia şi farmacoepidemiologia în patologia următoare

1. Durere.

2. Inflamaţie, boli reumatice şi boli alergice.

3. Boli metabolice (dislipidemii, osteoporoză, obezitate, gută).

4. Dezechilibre hidroelectrolitice, acidobazice şi nutritive.

5. Dereglări ale sistemului endocrin.

6. Hipovitaminoze.

7. Boli ale sistemului imunitar.

8. Boli neoplazice.

9. Patologie virală.

10. Boli infecţioase şi parazitare.

11. Mecanisme farmacodinamice noi şi medicamente noi.

ANUL II

Stagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună) Obiective

Cunoaşterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum şi markerii biochimici, imunologici şi genetici pentru diferite stări de boală.

Tematica (20 ore)

1. Markeri biochimici, imunologici şi genetici, în patologie.

2. Biochimia stresului oxidativ.

3. Biochimia inflamaţiei.

4. Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.

5. Enzimopatii.

6. Mecanisme biochimice în gerontopatologie.

Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)

Obiective

Însuşirea cunoştinţelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicaţie, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacităţii tratamentului intoxicaţiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicaţiei în funcţie de particularităţile pacientului.

Tematica (20 ore)

1. Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acţiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice şi chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni şi substituenţi de sinteză.

2. Toxicologia substanţelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză şi droguri de origine vegetală.

3. Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.

4. Antidoturi şi terapii specifice.

5. Evaluarea clinică a intoxicaţiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare şi efecte toxice).

6. Rolul analizelor de laborator în diagnosticul şi managementul pacientului intoxicat.

7. Riscul expunerii la substanţe toxice în timpul sarcinii şi alăptării.

Stagiul METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINTIFICE MEDICALE (1 lună )

Obiective

Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoaşterea şi aplicarea principiilor şi a metodelor de cercetare clinică. Direcţionarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza şi evaluarea rezultatelor activităţii de cercetare.

Tematica (20 ore)

1. Aspecte generale privind cercetarea ştiinţifică. Particularităţi ale cercetării

ştiinţifice medicale.

2. Etapele cercetării ştiinţifice, alegerea temei şi definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate şi analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.

3. Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.

4. Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text ştiinţific de specialitate.

5. Principii deontologice în cercetarea clinică.

Stagiul BIOSTATISTICĂ ŞI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)

Obiective

Cunoaşterea şi aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalenţă, farmacocinetică, farmacodinamie şi farmacoepidemiologie.

Tematica (20 ore)

1. Modelarea datelor de farmacocinetică şi toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuaţiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.

2. Planificarea studiilor clinice.

3. Calculul numărului de subiecţi în experimentele clinice.

4. Analiza datelor clinice în experimentele încrucişate.

5. Statistica cercetării de farmacologie clinică şi statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.

6. Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalenţa medicamentelor.

7. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilitaţii şi al inter-variabilitaţii în experimentul biologic.

8. Regresia şi corelaţia în analiza datelor.

9. Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.

10. Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.

11. Validarea datelor experimentale şi controlul calităţii.

12. Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză şi modelarea farmacocinetică şi farmacodinamică.

Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ŞI METODOLOGIE ) (1 lună)

Obiective

Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecţi umani.

Tematica (20 ore)

1. Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele şi etapele premarketing.

2. Bioetica studiului pe subiecţi umani.

3. Studiile de farmacologie clinică şi studiile clinice. Tipuri de studii clinice.

4. Distribuirea medicamentelor în studiile simplu şi dublu orb.

5. Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acţiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)

6. Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficienţă.

7. Activitatea de farmacovigilenţă şi farmacoepidemiologie.

Stagiul BIOFARMACIE ŞI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni)

Obiective

Însuşirea şi aplicarea principiilor biofarmaciei şi farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.

Tematica (40 ore)

1. Conceptele de disponibilitate farmaceutică., biodisponibilitate şi bioechivalenţei şi optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.

2. Elemente de calcul folosite în biofarmacie.

3. Dizolvarea şi difuzia prin membranele biologice.

4. Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.

5. Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.

6. Biodisponibilitatea medicaţiei parenterale.

7. Biodisponibilitatea medicaţiei cu cedare modificată.

8. Factorii ce influenţează biodisponibilitatea şi profilul farmacocinetic al medicamentelor.

9. Punerea la dispoziţia organismului a principiilor active.

10. Elemente de farmacocinetică fiziologică.

11. Corelări între proprietăţile fizico-chimice şi proprietăţile farmacocinetice.

12. Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea şi optimizarea posologiei.

Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni) Obiective

Însuşirea cunoştinţelor privind bolile cu frecvenţă ridicată în populaţie, cunoştinţe necesare în vederea instituirii şi evaluării diferitelor scheme terapeutice.

Tematica (40 ore)

1. Bolile respiratorii.

2. Bolile digestive.

3. Bolile cardiovasculare.

4. Bolile renale.

5. Bolile sângelui.

6. Bolile reumatice.

7. Bolile genitale.

8. Bolile sistemului nervos.

9. Bolile psihice.

10. Bolile endocrine.

11. Bolile metabolice.

12. Boli de piele.

13. Boli neoplazice.

14. Aprecierea clinică şi paraclinică a bolnavilor.

15. Interpretarea foilor de observaţie.

Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)

Obiective

Însuşirea cunoştinţelor fundamentale de epidemiologie şi aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.

Tematica (20 ore)

1. Metode epidemiologice: epidemiologie descriptivă, epidemiologie analitică.

2. Bazele farmacoepidemiologiei practice: supravegherea, investigarea, analiza, evaluarea.

3. Evaluarea raportului beneficiu/risc în terapia medicamentoasă.

4. Farmacovigilenţă.

5. Procesul farmacoepidemiologic medicamentos. Etape, forme, factori.

Stagiul LEGISLAŢIE, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)

Obiective

Studierea, înţelegerea şi aplicarea prevederilor legale şi a regulilor de etică şi deontologie în domeniul sănătăţii.

Tematica (20 ore)

1. Regimul legal al activităţilor şi unităţilor din domeniul sănătăţii.

2. Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătăţii.

3. Regimul legal al medicamentului.

4. Regimul legal al pacientului.

5. Cadrul juridic al prescripţiei farmacoterapeutice.

6. Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.

7. Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.

8. Etica şi deontologia în activitatea profesională.

Stagiul FARMACOECONOMIE (1/2 luni) Obiective

Cunoaşterea şi aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient şi societate.

Tematica (10 ore)

1. Principiile farmacoeconomiei.

2. Metode farmacoeconomice.

3. Aplicaţii ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică.

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

ANUL III

Stagiul de COMUNICARE (2 luni) Obiective

Însuşirea şi dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală şi scrisă cu pacientul şi alţi profesionişti din domeniul medical.

Tematica (20 ore)

1. Definiţia, obiectivele şi principiile comunicării.

2. Comunicarea eficientă cu pacientul şi alţi profesionişti din domeniul medical.

3. Planificarea, pregătirea şi dirijarea discuţiei farmacistului cu pacientul.

4. Necesitatea cunoaşterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficienţa discuţiei cu pacientul.

5. Modalităţi de comunicare: comunicare orală şi în scris.

Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni) Obiective

Dezvoltarea capacităţii de implicare şi rezolvare a principalelor tipuri de activităţi practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate şi în spital.

Tematica (150 ore)

1. Analiza şi discutarea unor cazuri de incoerenţă şi erori de prescripţie, întâlnite în farmacia de comunitate.

2. Analiza şi discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultaţia minimală în spaţiul de confidenţialitate al farmaciei.

3. Analiza şi discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanţe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.

4. Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise şi eliberate, automedicaţia, reacţiile nedorite înregistrate, informaţii clinice, rezultatele terapeutice şi biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).

5. Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.

6. Analiza şi discutarea farmacoterapiei şi farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate.

B. BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

Stagiile practice / Anul I şi II Obiective

Dobândirea competenţelor necesare desfăşurării activităţii de farmacie clinică în spital

şi în farmacia de comunitate

I. Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ŞI COMUNITATE (3 + 3 luni)

Baremul activităţilor practice

1. Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital şi de comunitate.

2. Circuitul medicamentului în spital şi în farmacia de comunitate.

3. Politica spitalului şi farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.

4. Activitate de asistenţă farmaceutică.

5. Prepararea şi controlul de calitate al soluţiilor perfuzabile.

II. Stagiul practic în SECŢII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂŢI

(16 luni)

Baremul activităţilor practice

1. Cunoaşterea specificului şi necesităţilor diferitelor secţii clinice de spital.

2. Protocoale terapeutice.

3. Istoricul medicamentos al pacientului.

4. Instituirea şi monitorizarea terapiei medicamentoase.

5. Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.

6. Informarea personalului medical.

7. Consilierea pacientului.

8. Activităţi de documentare şi evaluarea critică a literaturii de specialitate.

9. Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical şi pacienţi.

10. Furnizare de informaţii despre medicamente, personalului medical şi pacienţilor.

11. Activitate de farmacovigilenţă.

Practica de farmacie clinică/ Anul III Stagiul Farmacie de comunitate - (3 luni)

Stagiul Secţii clinice de diverse specialităţi, la alegere - (4 luni)

Stagiul Farmacie de spital - (4 luni).

Obiective

Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activităţi de farmacie clinică, în farmacia de spital şi de comunitate, precum şi în secţii clinice.

Baremul activităţilor practice

1. Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.

2. Utilizarea precauţiilor privind condiţiile de conservare a medicamentelor (la întuneric , la + 4 gr.C , la rece, sub – 15 gr. C. etc.).

3. Consilierea privind precauţiile de preparare şi stabilitate a soluţiilor de antibiotice.

4. Consilierea privind incompatibilităţile fizico-chimice medicament – medicament şi medicament – materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).

5. Calculul conţinutului în Na+, al medicamentelor cu încărcătură sodică şi precizarea contraindicaţiilor, precauţiilor şi măsurilor la administrare.

6. Consilierea asupra precauţiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente şi băuturi de evitat ,etc.).

7. Interpretarea analizelor de laborator clinic.

8. Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.

9. Urmărirea şi interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare şi optimizare).

10. Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunţate de urgenţă etc.).

11. Supravegherea şi optimizarea complianţei.

12. Depistarea interacţiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.

13. Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea şi rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.

14. Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică şi de adaptare a posologiei.

15. Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.

16. Analiza raportului beneficiu/risc şi beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite.

Dispoziţii finale

- Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidenţiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie şi în secţie )

- Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza şi comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie şi polimedicaţie, urmărit de rezident la patul bolnavului.

- Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv.

- Notele pentru probele practice vor fi acordate de către

farmacistul clinician din spital (sau farmacistul şef ) şi medicii din secţiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic.

FARMACIE CLINICĂ 3 ANI

 Farmacia clinică în spital şi în farmacia de comunitate(1.1)- 2 luni

 Laborator clinic(1.2)- 1 lună

 Farmacoterapie şi farmacoepidemiologie - Partea I(1.3): 3 luni

 Patologie generală(1.4)- 2 luni

 Farmacoterapie şi farmacoepidemiologie - Partea a II-a(1.5)- 3 luni

 Biochimie medicală(1.6)- 1 lună

 Toxicologia medicamentului (1.7) -1 lună

 Metodologia cercetării ştiinţifice medicale(1.8)- 1 lună

 Biostatistică şi matematică aplicată (1.9)-1 lună

 Studiul clinic al medicamentului (bioetică şi metodologie)(1.10) -1 lună

 Biofarmacie şi farmacocinetică clinică(1.11)- 2 luni

 Patologie clinică II(1.12)- 2 luni

 Farmacoepidemiologie(1.13)-1 lună

 Legislaţie, etică şi deontologie profesională (1.14)-1 lună

 Farmacoeconomie(1.15)- 1/2 lună

 Bioetică (1.16)- ½ luna

 Comunicarea cu pacientul (1.17) – 2 luni

 Farmacie clinică(1.18)- 9 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

STAGIUL

1.1 1.5;1.6;

1.6 1.15;1.16;

1.17;1.18;

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

FARMACOLOGIE CLINICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ

1.1. DEFINITIE: Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacţiunile dintre medicamente şi organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii şi utilizării raţionale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul şi tratamentul bolilor.

1.2. DURATA: 4 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumatorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.

1.3.2. Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni

1.3.3. Stagiu de legislaţie şi organizare: 3 luni

1.3.4. Stagiu de medicină internă: 6 luni

1.3.5. Stagiu de terapie intensivă şi medicină de urgenţă: 6 luni

1.3.6. Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni

1.3.7. Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfaşoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni

1.3.8. Bioetica: ½ lună

1.3.9. Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni şi 2 săpt.

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1. STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ

1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)

1. Farmacodinamie generală.

2. Farmacocinetică generală.

3. Farmacotoxicologie generală.

4. Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei.

5. Influenţarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative.

6. Influenţarea farmacologică a transmisiei colinergice.

7. Influenţarea farmacologică a transmisiei adrenergice.

8. Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central.

9. Anestezice generale.

10. Anestezice locale.

11. Hipnotice şi sedative.

12. Medicaţia bolilor psihice.

13. Medicaţia tulburărilor extrapiramidale.

14. Medicaţia anticonvulsivantă.

15. Analgetice opioide şi antagoniştii lor.

16. Toxicomania şi toxicodependenţa.

17. Influenţarea farmacologică a reglării hormonale.

18. Influenţarea farmacologică a glandei hipofize şi funcţiilor acesteia.

19. Influenţarea farmacologică a glandei tiroide şi funcţiilor acesteia.

20. Influenţarea farmacologică a glandelor cortico şi medulo- suprarenale şi funcţiilor acestora.

21. Insulina, antidiabeticele orale şi influenţarea farmacologică a pancreasului.

22. Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D şi alte substanţe înrudite.

23. Influenţarea farmacologică a reglării tisulare.

24. Histamina, bradikinina, serotonina şi substanţe care acţionează în domeniul lor.

25. Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar şi substanţele care acţionează în domeniul lor.

26. Analgetice, antiinflamatoare, antipiretice, antireumatice.

27. Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide şi gutei.

28. Antiastmatice.

29. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron şi influenţarea sa farmacologică.

30. Medicaţia insuficienţei cardiace.

31. Antianginoase.

32. Medicaţia aritmiilor.

33. Antihipertensive.

34. Medicaţia dislipidemiilor.

35. Antiulceroase.

36. Influenţarea farmacologică a motilităţii şi secreţiilor digestive.

37. Influenţarea farmacologică a motilităţii uterine.

38. Chemoterapia bolilor bacteriene.

39. Chemoterapia bolilor parazitare.

40. Chemoterapia bolilor virale.

41. Chemoterapia anticanceroasă.

42. Imunosupresia farmacologică.

43. Influenţarea farmacologică a hematopoiezei.

44. Influenţarea farmacologică a hemostazei.

45. Vitaminele.

1.4.1.2. Baremul activităţilor practice

1. Proiectarea, organizarea şi efectuarea de experienţe de farmacodinamie: 3

2. Proiectarea, organizarea şi efectuarea de experienţe de farmococinetică: 1

3. Proiectarea, organizarea şi efectuarea de experimente de farmacotoxicologie: 3

4. Prelucrarea datelor şi analiza statistică: 7

5. Redactarea şi publicarea de articole ştiinţifice: 2

6. Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate: 7

7. Seminar final.

1.4.2. STAGIU DE LEGISLAŢIE şi ORGANIZARE

1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Bazele legislaţiei din România şi Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor.

2. Bazele legislaţiei din România şi Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman.

3. Bazele legislaţiei din România şi Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive şi altor produse asemănătoare.

4. Bazele legislaţiei din România şi Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale.

5. Bazele legislaţiei din România şi Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor.

6. Aspecte politice ale produselor medicamentoase.

7. Problemele tehnico-ştiinţifice legate de autorizarea, supravegerea şi controlul produselor medicamentoase.

8. Autorizarea de punere pe piaţă a produselor medicamentoase.

9. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piaţă.

10. Evaluarea eficacităţii clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piaţă.

11. Evaluarea bioechivalenţei şi interschimbabilităţii produselor medicamentoase.

12. Evaluarea siguranţei preclinice a produselor medicamentoase.

13. Evaluarea siguranţei clinice a produselor medicamentoase.

14. Evaluarea calităţii produselor medicamentoase.

15. Regulile de bună practică în studiul clinic.

16. Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice.

17. Inspecţiile GCP.

18. Regulile de bună practică de laborator.

19. Inspecţia GLP.

20. Regulile de bună practică de fabricaţie.

21. Inspecţia GMP.

22. Farmacovigilenţa.

23. Asigurarea calităţii produselor medicamentoase de uz uman.

24. Reclamaţii privind medicamentele.

25. Reacţii adverse la medicamente.

26. Neconformităţi ale medicamentelor.

27. Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase.

28. Retragerea şi distrugerea medicamentelor.

29. Organizarea reţelei de distribuţie a medicamentelor.

30. Regulile de buna practica de distributie a medicamentelor şi inspectiile privind respectarea lor

31. Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor şi inspecţiile privind respectarea lor.

32. Regulile de bună practică de farmacie şi inspecţiile privind respectarea lor.

33. Importul şi exportul medicamentelor.

34. Stabilirea preţurilor medicamentelor.

35. Legislaţia privind regimul substanţelor toxice şi stupefiante şi a produselor medicamentoase care le conţin.

36. Supravegherea substanţelor toxice şi stupefiante şi a produselor medicamentoase care le conţin.

1.4.2.2. Baremul activităţilor practice

1. Evaluarea administrativă a documentaţiei unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piaţă: 10

2. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piaţă: 3

3. Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piaţă: 3

4. Evaluarea studiului de bioechivalenţă în vederea autorizării de punere pe piaţă: 3

5. Evaluarea documentaţiei clinice în vederea autorizării de punere pe piaţă: 3

6. Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piaţă: 3

7. Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfăşurării unui studiu clinic în România: 4

8. Evaluarea de materiale publicitare: 5

9. Participarea la inspecţii GMP: 2

10. Participarea la inspecţii GCP: 4

11. Participarea la inspecţii în reţeaua de distribuţie: 3

1.4.3. STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

2. Astmul bronşic.

3. Cancerul bronhopulmonar.

4. Pleureziile.

5. Tuberculoza pulmonară.

6. Tulburări de ritm şi de conducere.

7. Angina pectorală şi infarctul miocardic.

8. Insuficienţa cardiacă, cordul pulmonar, edemul pulmonar acut.

9. Hipertensiunea arterială.

10. Vasculitele.

11. Boli trombotice vasculare.

12. Resuscitarea cardio-respiratorie.

13. Boli de colagen.

14. Ulcerul gastric şi duodenal.

15. Cancerul gastric şi colonic.

16. Sindromul de malabsorbţie.

17. Hepatite, ciroze, cancerul hepatic.

18. Encefalopatia portală.

19. Pancreatita acută.

20. Sindroame diareice.

21. Nefrite acute şi cronice.

22. Insuficienţa renală acută şi cronică.

23. Sindromul nefrotic.

24. Diabetul zaharat.

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

1. Flebotomie: 1

2. Toracocenteza: 2

3. Paracenteza: 2

4. Aplicarea unei sonde naso-gastrice: 2

5. Interpretarea ECG: 50

6. Interpretare radiografii şi tomografii computerizate: 20

7. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicaţiei unui bolnav: 50 cazuri din foi de observaţie.

8. Raport privind reacţiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.

9. Seminar final.

1.4.4. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ şi MEDICINĂ DE URGENŢĂ

1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Medicaţia utilizată în anestezia generală.

2. Medicaţia anesteziei rahidiene.

3. Anestetice locale.

4. Principii de tratament ale şocului hemoragic.

5. Soluţii utilizate pentru reechilibrarea electrolitică şi acidobazică.

6. Hipertermia.

7. Hipotermia.

8. Tratamentul durerii.

9. Obstrucţia căilor aeriene superioare (asigurarea libertăţii căilor aeriene).

10. Resuscitarea cardio-respiratorie-cerebrală.

11. Terapia farmacologică a şocului cardiogen.

12. Terapia farmacologică a şocului septic.

13. Principii de tratament ale şocului anafilactic.

14. Tratamentul stărilor comatoase.

15. Terapia insuficienţei cardiocirculatorii acute.

16. Terapia edemului pulmonar.

17. Principiile terapiei cu sânge şi componente.

18. Terapia farmacologică a emboliei pulmonare.

19. Terapia insuficienţei respiratorii.

20. Insuficienţa renală acută.

21. Terapia pancreatitei acute.

22. Hepatita acută toxică indusă de medicamente.

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

1. Puncţie lombară: 2

2. Instalarea unui cateter venos: 2

3. Instalarea unei perfuzii: 30

4. Intubaţie traheală: 10

5. Electroşoc de resuscitare cardiacă: 5

6. Monitorizarea bolnavului critic.

7. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicaţiei unui bolnav: 50 cazuri din foi de observaţie.

8. Raport privind reacţiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.

9. Seminar final.

1.4.5. STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ

1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Epidemiologia intoxicaţiilor acute.

2. Caracteristici cantitative ale toxicităţii acute.

3. Clasificarea substanţelor toxice.

4. Toxicocinetică generală.

5. Toxicodinamie generală.

6. Date privind conduita medicală în intoxicaţiile acute.

7. Decontaminarea intoxicatului.

8. Evaluarea completă a intoxicatului acut.

9. Antidotismul în intoxicaţiile acute.

10. Metode terapeutice de creştere a eliminării toxicelor din organism.

11. Intoxicaţii acute clinice cu incidenţă crescută.

12. Intoxicaţii acute medicamentoase.

13. Intoxicaţii acute cu droguri de abuz.

14. Principii de tratament ale dependenţei.

1.4.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Decontaminarea externă a unui intoxicat: 5

2. Spălătura gastrică: 3

3. Evaluarea unui intoxicat acut: 10

4. Completarea de fişe de informare toxicologică: 10

5. Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicaţie: 5

6. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicaţiei unui bolnav: 50 cazuri din foi de observaţie.

7. Raport privind reacţiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.

8. Seminar final.

1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

ştiinţifică.

1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.7. STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ

1.4.7.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)

Farmacologie Clinică Generală (150 ore)

1. Definiţia Farmacologiei Clinice, importanţa problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte ştiinţe şi obiecte de învăţământ.

2. Importanţa specialităţii. Locul şi importanţa farmacologului clinician în echipa complexă de asistenţă medicală.

3. Locul şi importanţa terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.

4. Importanţa terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).

5. Iatrogenie şi consecinţele prescrierii inadecvate a medicamentului.

6. Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noţiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecţiuni. Interacţiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.

7. Farmacodinamie. Interacţiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.

8. Noţiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.

9. Particularităţi cinetice şi dinamice în anumite situaţii fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactaţie, rasă etc.).

10. Particularităţi cinetice şi dinamice în anumite situaţii patologice (insuficienţa renală, insuficienţa hepatică, insuficienţa cardiacă, boli consumptive – denutriţie – deshidratare, alcoolism şi dependenţa de droguri etc.).

11. Prescrierea raţională a medicamentului – prezentare generală. Medicamente esenţiale.

12. Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficienţă, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) şi importanţa acestora. Ponderea criteriilor în funcţie de tipul de politică a medicamentului.

13. Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.

14. Definirea problemei pacientului.

15. Precizarea obiectivului terapeutic.

16. Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.

17. Scrierea prescripţiei.

18. Ce informaţii şi avertizări sunt necesare pacientului şi aparţinătorilor asupra tratamentului prescris.

19. Monitorizarea (oprirea) tratamentului.

20. Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situaţii particulare. Complianţa la scheme complexe. Interacţiuni medicamentoase.

21. Diagnosticul farmacologic – un feed-back valoros pentru verificarea coincidenţei diagnostic/schemă terapeutică.

22. Polipragmazie. Automedicaţie.

23. Noţiuni de Farmacoepidemiologie.

24. Noţiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficienţă.

25. Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.

26. Informaţiile “de firmă” şi procesarea lor critică.

27. Aprecierea studiilor clinice şi marilor trialuri, criterii de obiectivitate.

28. Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.

29. Construcţia şi finalizarea studiului clinic al medicamentului.

30. Studii de fază I, II, III, IV.

31. Bioechivalenţa.

32. Normele GMP, GLP.

33. Interpretarea statistică a datelor.

34. Noţiuni de legislaţie a medicamentului.

35. Forurile de decizie (Agenţia Medicamentului, Comisia de Transparenţă, Direcţia Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).

36. Decizia farmacologului clinician în utilizarea şi achiziţia medicamentului.

37. Farmacovigilenţa.

Farmacologie Clinică Specială (50 ore)

38. Dovezi ale eficienţei clinice a medicamentelor în afecţiuni ale

- sistemului nervos central

- sistemului nervos periferic

- aparatului cardiovascular

- aparatului respirator

- aparatului digestiv

- aparatului urogenital

- sistemului endocrin

- sângelui şi în bolile infecţioase, neoplazii, boli alergice

39. Aspecte nutriţionale ale farmacologiei clinice.

40. Impactul biologiei moleculare şi genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.

41. Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare. 42.Medicamentele orfane.

1.4.7.2. Baremul activităţilor practice

1. Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalenţă: 1

2. Participare la studii de fază II sau III: 1

3. Efectuare studii farmacoeconomice: 1

4. Seminar final.

FARMACOLOGIE CLINICĂ 4 ANI

STAGII PRACTICE şi CURSURI-CONFERINŢĂ

 STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ(I.1) 12 LUNI

 STAGIU DE LEGISLAŢIE şi ORGANIZARE(I.2) 3 LUNI

 STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ(I.3) 6 LUNI

 STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ

şi MEDICINĂ DE URGENŢĂ(I.4) 6 LUNI

 STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ(I.5) 6 LUNI

 STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC.MEDICALĂ,

ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS(I.6) 3 LUNI

 BIOETICĂ(I.7) ½ LUNĂ

 STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ(I.8) 11 LUNI şi 2 SĂPT.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

GASTROENTEROLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE

1.1 DEFINIŢIE

 Gastroenterologia este specialitatea care se ocupă cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolilor tubului digestiv şi ale organelor anexe; termenul de gastroenterologie cuprinde şi hepatologie, pancreatologie, endoscopie digestivă.

1.2 DURATA: 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.3 STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate : 2 săptămâni

1.3.2. Stagiul de gastroenterologie 6 luni

1.3.3. Stagiul de medicină internă: 11 ½ luni

1.3.4. Stagiul de diabet, boli de nutriţie şi metabolism: 2 lună

1.3.5. Stagiul de oncologie: 2 luni

1.3.6. Stagiul de hematologie: 2 luni

1.3.7. Stagiul de A.T.I.: 2 luni

1.3.8. Stagiul de gastroenterologie: 3 ani

1.3.8.1. Curs de ecografie abdominală generală 3 luni*

1.3.8.2. Curs de endoscopie digestivă diagnostică 3 luni*

1.3.9. Stagiul de bioetică: ½ lună

* se efectuează în cadrul stagiului de gastroenterologie şi în urma examenului de specialitate se obţine atestat în endoscopie digestivă diagnostică şi atestat în ecografie generală

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (180 ore)

(1). Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronşita cronică, emfizem pulmonar)

(2). Astmul bronşic

(3). Pneumoniile

(4). Sarcoidoza

(5). Pleureziile

(6). Cancerul bronşic

(7). Cordul pulmonar cronic

(8). Tuberculoza extra-pulmonară (hepatică, peritoneală)

(9). Embolia pulmonară

(10). Edemul pulmonar

(11). Angina pectorală

(12). Infarctul miocardic

(13). Reumatismul acut

(14). Cardiomiopatiile idiopatice

(15). Tulburări de ritm şi de conducere (tablou clinic, diagnostic)

(16). Insuficienţa cardiacă

(17). Hipertensiunea arterială esenţială şi hipertensiunile arteriale secundare

(18). Glomerulonefritele acute şi cronice

(19). Pielonefritele acute şi cronice

(20). Diabetul zaharat

(21). Obezitatea

(22). Sindroamele hemoragipare

(23). Poliartrita reumatoidă

(24). Colagenozele

1.4.1.2. Baremul activităţilor practice

1. Examenul coprologic. Valoare diagnostică: 10

2. Computer tomografia abdominală. Interpretarea rezultatelor: 25

3. Radiologie pulmonară – interpretare : 200

4. Radiologia cordului, modificări patologice: 100

5. Probe respiratorii: 50

6. Proteinograma - interpretare: 100

7. Toracocenteza - efectuare: 10

8. Explorare renală - interpretare: 50

1.4.2. STAGIUL DE DIABET, BOLl DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM

1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

(1). Diabetul zaharat

(2). Complicaţiile diabetului zaharat (inclusiv complicaţiile digestive)

(3). Comele metabolice şi diabetice

(4). Hiperlipemiile

(5). Evaluarea statusului nutriţional

(6). Obezitatea

(7). Carenţele alimentare

(8). Hipovitaminozele

(9). Principiile regimurilor alimentare de substituţie şi de excludere

(10). Alergiile alimentare

(11). Tulburările metabolismului oligoelementelor

1.4.2.2. Baremul activităţilor practice

1. Determinarea glicemiei prin diferite metode: 100

2. Determinarea profilului glicemic: 30

3. Determinarea glicozuriei: 100

4. Determinarea corpilor cetonici: 30

5. Hiperglicemia provocată - tehnică, interpretare: 50

6. Hiperlipemiile – diverse metode, interpretarea rezultatelor: 100

7. Aprecierea stării de nutriţie, greutatea ideală: 50

8. Conţinutul în calorii al principalelor alimente

9. Iniţierea unei scheme de tratament cu insulină: 50

1.4.3. STAGIUL DE ONCOLOGIE

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

(1). Epidemiologia cancerelor digestive

(2). Carcinogeneza

(3). Dezvoltarea locală şi metastazarea în cancer

(4). Diagnosticul imunologic în cancer

(5). Stadializarea cancerelor digestive

(6). Metode de diagnostic în cancerele digestive

(7). Chimioterapia cancerelor digestive

(8). Radioterapia cancerelor digestive

(9). Îngrijirea pacientului canceros în faza terminală

(10). Chirurgia cancerului gastric, colonic, rectal, hepatic pancreatic

(11). Metode paleative de tratament în cancerele avansate

(12). Combaterea durerii în cancer

(13). Psiho-oncologie

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

1. Executarea şi interpretarea unui frotiu pentru depistarea celulelor neoplazice: 20

2. Interpretarea tomografiei computerizate în neoplasmele tubului digestiv: 25

3. Tehnica biopsiei leziunilor neoplazice ale tubului digestiv şi ale organelor anexe: 25

4. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravităţii reacţiilor adverse*: 25

5. Metodologia organizării unei acţiuni de depistare în masă a cancerului tubului digestiv

6. Trialuri clinice - principii şi posibilităţi de realizare

7. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei: 10

1.4.4. STAGIUL DE HEMATOLOGIE

1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

(1). Anemiile acute şi cronice - Etiologie. Manifestări clinice. Diagnostic.

(2). Anemiile feriprive, hemolitice şi megaloblastice

(3). Sindroamele hemoragipare, mijloace de explorare

(4). Sindroame mieloproliferative

(5). Sindroame adenomegalice

(6). Splenomegaliile. Hipersplenismul

(7). Limfoamele digestive

(8). Leucemiile acute şi cronice

(9). Boala Hodgkin

(10). Sarcoamele digestive

(11). Mielomul multiplu

(12). Trombocitopeniile şi trombocitopatiile

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

1. Frotiu de sânge periferic – efectuare şi interpretare: 100

2. Puncţie medulară

- interpretare: 100

3. Biopsie osoasă (asistare): 10

4. Indicaţiile transplantului de măduvă - principii: 10

5. Biopsie ganglionară - tehnică, indicaţii: 15

1.4.5. STAGIUL DE A.T.I.

1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

(1). Transfuziile de sânge:metodologie, indicaţii, riscuri

(2). Şocul: fiziopatologie, clasificare, tratament

(3). Sindromul insuficienţei multiple de organ

(4). Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică

(5). lnsuficienţa respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie

(6). Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare

(7). Prelevarea de organe: criterii de intervenţie

(8). Tulburările echilibrului acidobazic

(9). Hipovolemia: etiologie, intervenţie terapeutică

(10). Nutriţia parenterală

(11). Metodologia monitorizării pacienţilor în serviciile de terapie intensivă

(12). Encefalopatia hepatică

(13). Reacţii adverse ale administrării anestezicelor

1.4.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Anestezia locală - tehnică: 20

2. Monitorizarea pacienţilor cu insuficienţă respiratorie. Valori normale şi patologice ale gazelor respiratorii şi din sânge: 20

3. Pulsoximetru - utilizare: 30

4. Defibrilarea şi cardioversia: 15

5. Puncţia lombară: 10

6. Introducerea şi poziţionarea sondei Blakemore: 10

7. Aspiraţia gastrică:10

8. Puncţia subclaviei: 10

9. Oxigenoterapia: 10

10. Administrarea aerosolilor: 10

11. Puncţionarea arterei radiale: 5

12. Tehnica anesteziei cu propofol: 20

MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.6. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE

1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă (500 ore)

(1). Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian şi complicaţiile ei.

(2). Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic

(3). Herniile gastrice transhiatale. Diverticulii esofagieni

(4). Cancerul esofagian

(5). Gastritele acute şi cronice

(6). Ulcerul gastric şi duodenal. Complicaţiile ulcerului gastric şi duodenal

(7). Tumorile benigne şi maligne ale stomacului

(8). Suferinţele stomacului operat

(9). Diareele acute şi cronice

(10). Sindromul de malabsorbţie

(11). Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice

(12). Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă

(13). Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)

(14). Boala Crohn

(15). Rectocolita hemoragică

(16). Constipaţia

(17). Intestinul iritabil

(18). Polipii colonici. Polipozele digestive

(19). Cancerul colorectal

(20). Diverticuloza colonică

(21). Pancreatitele acute şi cronice

(22). Hemoragia digestivă superioară şi inferioară

(23). Cancerul pancreatic

(24). Sindromul icteric

(25). Litiaza biliară. Sindromul postcolecistectomie

(26). Colecistitele. Angiocolitele acute

(27). Icterele familiale

(28). Hepatitele medicamentoase

(29). Hepatitele cronice postvirale

(30). Hepatita autoimună

(31). Patologia hepatică alcool-indusă

(32). Cirozele hepatice. Complicaţiile cirozelor hepatice

(33). Cancerul hepatic şi al căilor biliare

(34). Tumorile benigne ale ficatului.

(35). Peritonite acute şi cronice

(36). Suferinţele digestive de origine vasculară

(37). Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicaţii

(38). Corpi străini ingeraţi

(39). Afecţiuni hepatice cu determinare genetică (CBP,CSP,boala Wilson, deficitul de α1-antitripsină)

(40). Chistul hidatic hepatic

(41). TBC cu localizare digestivă (hepatică, intestinală, peritoneală)

(42). Suferinţele ano-rectale

1.4.6.2. Baremul activităţilor practice

1. Endoscopii digestive superioare: 100

2. Rectoscopii-sigmoidoscopii: 150

3. Colonoscopii: 50

4. Echografii abdominale: 300

5. Puncţie biopsie hepatică - efectuare: 10

6. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenţionale

- ERCP: 50

- polipectomie: 50

- scleroterapie: 50

- dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 30

GASTROENTEROLOGIE 5 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

 GASTROENTEROLOGIE (I.1) 6 luni

 MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) 11 ½ luni

 DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.3) 2 luni

 ONCOLOGIE (I.4) 2 luni

 HEMATOLOGIE (I.5) 2 luni

 A.T.I. (I.6) 2 luni

 ECOGRAFIE GENERALĂ (I.7) 3 luni

 ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ (I.8) 3 luni

 GASTROENTEROLOGIE (I.9) 2 ani si 4 luni

 BIOETICĂ (I.10) ½ lună

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.10

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.9

I.7

I.8

I.9

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

GENETICĂ MEDICALĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

GENETICĂ MEDICALĂ

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către directorul de program şi responsabilul de rezidenţiat (îndrumător de stagiu).

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

******

1. CONCEPŢIA CURRICULARĂ

1.1. Definiţie

Genetica Medicală este specialitatea care se ocupă cu

a) depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu afecţiuni transmisibile ereditar şi a purtătorilor de malformaţii congenitale;

b) estimarea riscului de recurenţă în familii a bolilor genetice şi acordarea sfatului genetic.

Specialitatea Genetică Medicală se află într-o continuă evoluţie iar geneticienii trebuie să fie în măsură să-şi însuşească noile achiziţii din acest domeniu al ştiinţelor biomedicale, şi – la rândul lor – să se consititue în surse de informaţii pentru specialiştii apartinând altor discipline.

Specialiştii în Genetică Medicală trebuie să fie posesorii unui amplu spectru de cunoştinţe clinice deoarece bolile genetice pot afecta indivizi de toate vârstele şi se pot localiza la nivelul oricărui sistem sau organ.

1.2. Durata: 5 ani

1.3. Structura stagiilor

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea sanitară sau de învăţământ superior medical unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni)

1.3.2. Stagiul de Genetică fundamentală – 1 an

-Substagii de laborator

-a. Citogenetică – 3 luni;

-b. Genetică moleculară – 3 luni;

-c. Genetică biochimică – 3 luni;

-d. Informatica şi biostatistica, utilizarea calculatorului – 2 luni şi 2 săptămâni;

1.3.3. Stagiul de Genetică medicală – 1 an şi 6 luni

-Substagii clinice şi de laborator

-a. Genetică medicală – 6 luni;

-b. Medicină internă – 6 luni;

-c. Pediatrie – 6 luni;

1.3.4-a. Stagiul de Genetică clinică – 2 ani şi 6 luni

-Substagii de genetică clinică, dirijate de conducatorul de rezidentiat

-a. Endocrinologie – 3 luni;

-b. Pediatrie – 9 luni;

-c. Dermatologie – 2 luni;

-d. Neurologie pediatrică (eventual se poate include, în acest stagiu şi Neurologie adulţi) -3 luni;

-e. Hematologie – 2 luni;

-f. Oncologie şi Oncopediatrie – 3 luni;

-g. Oftalmologie – 2 luni;

- h. Obstetrică şi ginecologie – 3 luni;

- i. Neonatologie – 3 luni

1.3.5. Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni

2. CONŢINUTUL STAGIILOR

2.1. Stagiul de Genetică fundamentală

2.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)

-Locul şi rolul geneticii medicale în educaţia şi practica medicală.

-Genomul uman׃ date generale, genomul nuclear, genomul mitocondrial, cromosomul ca unitate genomică, setul cromosomial uman, schiţa secvenţei genomului uman, noţiunile de genotip şi fenotip, relaţia între structura ADN şi funcţiile genomului.

-Organizarea celulară a ADN. Aparatul genetic al celulelor. Cromatina nucleară. Cromosomii umani. Ciclul celular. Mitoza şi meioza.

-Structura genelor׃ concepţia clasică despre structura genei, gena - unitate de structură a materialului genetic, fenomenele de linkage şi crossing-over, concepţia actuală despre structura genei, anatomia unei gene care codifică o proteină, gene comune şi gene specifice, gene unice şi familii de gene, elemente genetice mobile.

-Stocarea şi transmiterea informaţiei ereditare: stabilitatea informaţiei ereditare, perpetuarea ADN, ereditatea clonală a celulelor somatice, ereditatea interindividuală, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică: mendeleană şi non-mendeleană; poligenică şi multifactorială), individualitatea genetică şi biologică.

-Exprimarea informaţiei ereditare: concepţia clasică despre funcţia genei (o genă - un caracter), concepţia actuală despre funcţia genei (o genă - un produs genic), fluxul informaţiei genice, codul genetic, reglarea exprimării genelor, (reglarea pretranscripţională, reglarea transcripţională, reglarea posttranscripţională, reglarea translaţională, reglarea posttranslaţională).

-Variabilitatea informaţiei ereditare: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutaţiile, migraţiile), clasificarea mutaţiilor, mecanismele de producere a mutaţiilor, mutaţiile ca factor etiologic genetic în patología umană, clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.

-Anomaliile cromosomiale şi patología asociată: tipurile şi mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecinţe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvenţa şi cauzele anomaliilor cromosomiale, tulburările de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane şi nou născuţi morţi.

-Mutaţiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare׃ bazele moleculare ale patologiei monogenice (mutaţii cu pierderea funcţiei, mutaţii cu câştig de funcţie, mutaţii cu dobândirea unei funcţii noi, mutaţii cu expresie heterocronică sau ectopică), clasificarea bolilor monogenice (erori înăscute de metabolism, boli prin anomalii ale transportorilor membranari, boli prin anomalii ale proteinelor structurale, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în comunicarea intercelulară şi controlul dezvoltării, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în controlul homeostaziei extracelulare), boli produse de mutaţii dinamice.

-Ereditatea poligenică şi multifactorială în patología umană׃ stabilirea naturii genice a unui caracter familial non-mendelian, teoriile care explică determinismul genetic al caracterelor multifactoriale, identificarea genelor implicate în bolile multifactoriale, condiţionarea genetică a bolilor comune ale adultului.

-Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare׃ genetica dezvoltării (categorii de gene implicate în controlul dezvoltării, procese majore în cadrul dezvoltării embrionare, rolul apoptozei în dezvoltare, senescenţa), defectele de dezvoltare (clasificarea anomaliilor congenitale, cauzele anomaliilor congenitale, profilaxia anomaliilor congenitale, controlul genetic al sexualizării, retardul mental - etiologie, clasificare, prevalenţă).

-Imunogenetica şi imunopatologia׃ mecanismele genetice care stau la baza generării diversităţii imunoglobulinelor, mecanismele genetice care stau la baza generării diversităţii TCR, complexul major de histocompatibilitate (genele MHC, proprietăţile şi funcţiile sistemului MHC, asocierea dintre HLA şi diverse afecţiuni).

-Oncogenetica׃ gene implicate în dezvoltarea cancerului, anomalii citogenetice în cancer, evoluţia multistadială a cancerelor.

-Ecogenetica: ecogenetica infecţiilor, nutrigenetica şi farmacogenetica. Farmacogenetica metabolismului medicamentelor. Polimorfismele genetice şi răspunsul la medicamente. Farmacogenomica şi variabilitatea farmacodinamică.

-Ereditatea mitocondrială: mutaţiile ADNmt şi heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale.

2.1.2. Baremul activităţilor practice

1. Ciclul celular – examen microscopic al nucleul interfazic şi al mitozei – 10 examinări.

2. Meioza şi formarea gameţilor – spermograme – 10 examinări.

3. Cromatina sexuală: morfologie, analiza cromatinei sexuale pe frotiuri de mucoasă bucală şi sânge periferic, interpretare -20 cazuri.

4. Cromozomii umani: analiza cromozomială; morfologia, clasificarea şi nomenclatura cromozomilor, variante normale şi patologice, marcajul în benzi, marcajul de înaltă rezoluţie şi tehnicile citogenetice moleculare(FISH) – examinare şi interpretare - 20 cazuri.

5. Metode de analiză a acizilor nucleici: extracţia şi amplificarea ADN; reacţia polimerizării în lanţ, reacţia legării în lanţ, hibridizarea acizilor nucleici: hibridizarea probelor oligonucleotidice specifice alelelor (ASO), hibridizarea în situ, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie; separarea şi identificarea fragmentelor de restricţie (Tehnica Southern blotting), polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie. Secvenţierea ADN – observare şi interpretare – 5 cazuri pentru fiecare metodă.

6. Caractere ereditare normale: grupele sanguine, polimorfismul proteic, polimorfismul ADN, teste de paternitate – analiza şi interpretarea a 5 cazuri.

7. Transmiterea monogenică şi poligenică: Ereditatea autozomală (AD şi AR); Ereditate legată de X; variaţii în expresia genelor; ereditatea non mendeliană. Transmiterea poligenică – multifactorială – construcţia arborilor genealogici şi evaluarea riscului – 5 cazuri pentru fiecare tip de ereditate.

8. Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice – observarea a 20 determinări diferite şi interpretarea buletinului de analiză – 20 cazuri.

9. Metodologia biosatisticii, utilitate şi interpretare. Aplicaţii ale informaticii în biologie şi medicină. Utilizarea bazelor de date.

2.1.3. Evaluare teoretică şi practică

2.2. Stagiul de Genetică medicală

2.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (300 ore)

-a. Substagiul de Genetică medicală

-Genetica populaţiilor şi sănătatea publică: definiţia şi obiectivele geneticii populaţiilor, legea Hardy-Weinberg, aplicaţiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influenţează frecvenţa alelică în populaţiile umane (încrucişările neîntâmplătoare, mutaţiile, selecţia, populaţiile reduse, migraţiile şi fluxul genic)

-Impactul şi consecinţele încărcăturii genetice a populaţiilor umane asupra stării de sănătate, abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice.

-Epidemiologia genetică

-Principii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică: principalele direcţii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică, screening-ul bolilor genetice în populaţie (criteriile de screening, tipurile de screening genetic, serviciile de screening genetic, registrele genetice), diagnosticul prenatal (indicaţiile diagnosticului prenatal, avantajele diagnosticului prenatal).

-Principii de tratament a bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice (metode care acţionează la nivel fenotipic, tratamentul tulburărilor biochimice asociate, metode ce vizează nivelul proteinei deficitare, modularea farmacologică a expresiei genice, terapia celulară), terapia genică (terapia genică somatică, terapia genică germinală).

-Bioetica şi genetica medicală: bioetica programelor de screening, bioetica testării genetice, bioetica sfatului genetic.

-Managementul şi controlul calităţii în unităţile de genetică din sistemul de sănătate.

-Evaluare teoretică

-b. Substagiul de Medicină internă

-Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncţii ale sistemului nervos – convulsii, vertij; tulburări ale funcţiilor respiratorii şi

circulatorii; tulburări ale funcţiilor gastrointestinale; tulburări ale funcţiei reproductive şi ale funcţiilor sexuale.

-Afecţiuni ale sistemului cardiovascular: electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm şi de conducere; cardiomiopatii; insuficienţa cardiatică; cardiopatia ischemică; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice.

-Afecţiuni ale aparatului respirator: astmul bronşic; cancerul bronhopulmonar; insuficienţa respiratorie.

-Afecţuni ale rinichilor şi tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, insuficienţa renala acută şi cronică; tumorile tractului urinar.

-Afecţiuni ale aparatului digestiv : ulcerul gastric şi duodenal, cancerele tubului digestiv; hepatita cronică; pancreatita acută şi cronică; cancerul de pancreas.

-Afecţiuni ale sistemului imun, ale ţesutului conjunctiv şi ale articulaţiilor: boala complexelor imune, amiliodoze, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; boala mixtă a ţesutului conjunctiv, spondilita ankilozantă.

-Afecţiuni hematologice şi oncologice: coagulopatii, afecţiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.

-Afecţiuni endocrinologice şi metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat.

-Afecţiuni neurologice şi musculare: boli demielizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demenţe senile şi presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.

- Evaluare teoretica

-c. Substagiul de Pediatrie

-Boli ale nou născutului: nou născutul cu risc mare; greutate mică la naştere prematuritate; dismaturitate; postmaturitate; apneea la naştere; sindromul postasfixic; insuficienţa respiratorie a nou născutului, scorul APGAR; fibroza pulmonară interstiţială a prematurului; encefalopatia traumatică; infecţiile pielii, tulburări digestive; vărsături; diareea epidemică a nou născutului; constipaţia; icterele cu debut precoce; icterul fiziologic, hiperbilirubinemia neconjugată; ictere enzimatice hepatice; ictere distructive; boala hemolitică a nou născutului, encefalopatia bilirubinică, trombocitopenii neonatale; boala hemoragică primară şi diateza hemoragică secundară; coagularea intravasculară diseminată; insuficienţa renală acută, tulburări metabolice şi endocrine.

-Boli ale aparatului respirator: infecţii ale căilor respiratorii superioare: boli ale căilor respiratorii inferioare; bronşita cronică; obstrucţii bronşice localizate; astmul bronşic; boli pulmonare; pneumonii interstiţiale, lobare, lobulare.

-Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii şi/sau ale vaselor: boli congenitale cianogene; tetrada Fallot; boli congenitale necianogene; defecte septale atriale şi ventriculare; persistenţa canalului arterial; stenoza arterei pulmonare; stenoza aortică orificială; coartaţia aortei.

-Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale şi gingivale; ulcerul gastric; stenoza hipertrofică a pilorului; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; stenoza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.

-Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefritele; glomerulonefrozele; tubulopatii.

-Boli hematologice: eritropatii: anemii microcitare prin deficit de fier, aplastice, hemolitice, policitemii, leucopatii, diateze hemoragice, trombopatii; tulburări vasculare; defecte de coagulare.

-Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; histiocitoza X.

-Boli nutriţionale, metabolice şi endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul.

-Bolile alergice: astmul bronşic, eczeme atopice, boli reumatice.

-Boli neurologice şi musculare: comele; convulsiile şi epilepsia; malformaţii congenitale ale SNC; facomatoze; sindroame ataxice; paralizii cerebrale neprogresive, retardul mental, cefaleea; enurezisul.

-Evaluare teoretică

2.2.2. Baremul activităţilor practice

-a. Substagiul de Genetică medicală

-1. Consultul genetic: indicaţii, fixarea obiectivelor, planificarea etapeleor - 20 cazuri.

-2. Sfatul genetic: definire obiective, circumstanţe de acordare, principii şi metodologie, evaluarea riscul genetic în bolile cromosomiale, monogenice şi multifactoriale – câte 4 cazuri din fiecare categorie.

-3. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleţii autosomale, sindroame cu microdeleţii sau microduplicaţii), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X şi alte polisomii X, s. 47, XYY) – 5 cazuri.

-4. Corelaţii genotip-fenotip în boli monogenice׃ galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, hipercolesterolemia familială, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, boala Huntington, distrofia miotonică – 5 cazuri.

-5. Evaluarea riscului în bolile comune׃ boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronşic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul – 10 cazuri – 10 cazuri.

-6. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale׃ malformaţiile congenitale izolate (defectele de tub neural, hidrocefalia, malformaţiile congenitale de cord, despicăturile labio-palatine şi palatine), sindroame plurimalformative monogenice, tulburări ale dezvoltării sexuale, conduita practică în diagnosticul anomaliilor congenitale, evaluarea diagnostică şi sfatul genetic în retardul mental, retardul mental legat de X – 10 cazuri.

-7. Predispoziţia genetică în cancer׃ cancerele ereditare, cancerele familiale, cancerele cu predispoziţie genetică fără istoric familial – evaluarea riscului în 5 cazuri.

-8. Condiţionarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente, aplicaţii medicale – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.

-9. Programele de screening pentru bolile genetice׃ screening-ul prenatal (screening-ul defectelor deschise de tub neural, screening-ul sindromului Down), screening-ul neonatal (screening-ul fenilcetonuriei, screening-ul hipotiroidismului congenital), screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor, tehnicile de diagnostic prenatal, analize de laborator efectuate pe celule fetale – evaluarea riscului în 5 cazuri.

-10. Dileme şi conflicte etice în genetica medicală׃ probleme legate de diagnosticul prenatal – monitorizarea a 5 cazuri.

-Evaluare practică

-b. Substagiul de Medicină internă

1. Examen clinic, întocmirea foilor de observaţie: 60;

2. Prezentare de cazuri: 4;

3. Interpretarea examenelor radiologice în afecţiunile prevăzute în tematică: 25;

4. Interpretarea EKG: 40;

5. Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă;

6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală;

7. Interpretarea testului de hiperglicemie provocată: 5;

8. Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie): cate 5 buletine pentru fiecare tehnică;

9. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecţiunile prevăzute în tematica: 10;

10. Interpretarea datelor de explorare funcţională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică –5.

-Evaluare practică

-c. Substagiul de Pediatrie

1. Examen clinic, întocmirea foilor de observaţie: 40;

2. Prezentare de cazuri: 4;

3. Interpretarea rezultatelor radiologice în afecţiunile prevăzute în tematică: 25;

4. Interpretarea EKG: 40;

5. Interpretarea ecocardiogramei: 20;

6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 20;

7. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecţiunile prevăzute în programă: 10;

8. Interpretarea datelor de explorare funcţională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică –10;

9. Interpretarea parametrilor creşterii şi dezvoltării: 40

-Evaluare practică

2.3-a. Stagiul de genetică clinică

2.3-a.1. Tematica lecţiilor conferinţă (500 ore)

1. Conformaţia generală a corpului; talia mică şi înaltă; asimetria şi hipertrofia

2. Craniu şi faţă; craniostenoze; sindroame cu suturi largi; închiderea tardivă şi precoce a fontanelelor; alte anomalii ale oaselor craniului; malformaţii ale oaselor feţei şi sindroamele asociate; malformaţii oculare; malformaţii auriculare; malformaţii ale buzelor; cavităţii orale, limbii şi dinţilor.

3. Trunchi; coloană vertebrală; torace; perete ventral; centuri

4. Membre; deficienţele membrelor şi alte malformaţii ; sindactilii, polidactilii, bradidactilii, deformările membrelor

5. Boli de piele; anomalii ale pigmentării; dermatoze ihtioziforme; epidermoliza buloasă, alte boli genetice ale pielii

6. Bolile ţesutului conjunctiv; sindromul Marfan; sidromul Ehlers Danlos, pseudoxantoma elasticus.

7. Bolile osteoarticulare; condrodisplaziile; osteodisplaziile; artogripoze, deformări scheletice.

8. Bolile musculare şi neuromusculare; miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, distrofia miotonică, miastenia gravis, bolile neuronilor motori; paraliziile periodice

9. Bolile sistemului respirator; malformaţiile congenitale ale organelor respiratorii; fibroza chistică; astmul şi alte boli alergice, deficienţa de alfa – 1- antitripsină

10. Bolile sistemului cardiovascular; malformaţiile congenitale cardiovasculare, cardiomiopatiile, boala coronariană, hipertensiunea arterială.

11. Bolile sistemului digestiv; malformaţiile congenitale gastrointestinale; malformaţiile congenitale ale ficatului, vezicii bilare şi pancreasului; ulcerul peptic; polipozele.

12. Bolile sistemului renourinar; malformaţiile congenitale renourinare; bolile chistice renale, boli glomerulare şi tubulare; sindroame nefrotice.

13. Bolile sistemului genital; malformaţiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane.

14. Bolile sistemului nervos; malformaţiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii şi paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomaloze, boli demielizante; boli psihice, schizofrenia şi psihozele bipolare, demenţele senile, retardul mental; alte boli psihice.

15. Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei şi paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice

16. Bolile organelor de simţ: boli ereditare oculare:cecitatea, atrofia optică, glaucomul, defecte ale corneei şi cristalinului, degenerescenţe coroidale şi retinieine, defecte ale vederii colorate, surdităţile ereditare.

17. Bolile hematologice: hemoglobinopatiile şi talasemiile; bolile ereditare ale eritrocitelor, bolile ereditare ale hemostazei, leucemii şi limfoame.

18. Bolile ale sistemului imunitar: imunodeficienţele ereditare; defectele complementului; defectele formării leucocitelor

19. Bolile metabolice: bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze şi gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor şi pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale; farmacogenetică

20. Bolile cromozomiale

21. Bolile mitrocondriale

22. Cancere ereditare şi familiale.

2.3-a.2. Baremul activităţilor practice

Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.

-Evaluare teoretică şi practică

3. PREGATIREA în DOMENIUL GENETICII MEDICALE

Învăţământul de genetică medicală se va realiza în sistem modular şi va fi iniţiat din primul an de rezidenţiat, desfăşurându-se în paralel cu stagiile de pregatire generală. Lecţiile conferinţă ale primului modul vor fi expuse – săptămânal – pe parcursul stagiilor de medicină pentru adulţi şi pediatrie. Prezentarea lecţiilor conferinţă ale celorlalte module se va face în stagiul de specialitate.

3.1. Modulul 1 – Principii de Genetică fundamentală

3.1.1. Obiective

1. Dotarea rezidenţilor cu noţiunile fundamentale ale geneticii umane.

- se va insista asupra fenomenelor care au implicaţii directe/majore în practica geneticii medicale

- problemele vor fi prezentate în contextul unor exemple clinice specifice (acceptând deliberat o serie de repetiţii modulele următoare).

2. Formarea unor aptitudini (*) şi atitudini(**) specifice domeniului

* Înţelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate şi boală

*Dezvoltarea capacităţii de a identifica esenţialul şi de a realiza o sinteză a faptelor

** Recunoaşterea importanţei învăţământului individual (selflearning) continuu şi motivat, pentru actualizarea cunoştinţelor.

3.1.2. Tematica lecţiilor conferinţă din cadrul modulului 1

1. Structura şi organizarea celulară ADN; structura primară şi secundară a ADN; polimorfismul structural; particularităţile structurii ADN la eucariote; ADN repetitiv, organizarea ADN nuclear şi mitocondrial.

2. Structura şi localizarea (cartografierea) genelor; concepţie clasică: gena ca unitate de structură; înlănţuirea şi recombinarea genelor, concepţia actuală; gena ca unitate transcripţională, structura discontinuă a genelor; familii de gene; elemente genetice mobile; cartografierea genelor.

3. Funcţia genelor: conceptia clasică: gena – unitate de funcţie; pleiotropie; poligenie; heterogenitate genică; interacţiunile genelor; concepţia actuală: o genă un produs primar specific şi variantele ei; sinteza proteinelor prin transcripţie şi translaţie; procesarea posttranslaţională a proteinelor; reglarea (controlul) funcţiei genelor.

4. Tehnologia ADN recombinant; hibridizarea acizilor nucleici; fragmentarea ADN cu enzime de restricţie; clonarea ADN; amplificarea ADN, secvenţierea ADN; metode de detecţie rapidă a mutaţiilor în gene necunoscute.

5. Transmiterea informaţiei genetice; replicarea ADN; erorile de replicare şi corecţia lor; segregarea cromozomilor prin diviziune celulară (mitoză şi meioză); recombinarea cromozomială; erori de segregare şi distribuţie a cromozomilor; fecundarea: fenomene genetice şi erori; gemenii.

6. Ereditatea caracterelor monogenice; legile lui Mendel; patternul pedigreeurilor mendeliene; variaţii ale expresiei fenotipice (penetranţă şi expresivitate, anticipaţie); ereditatea mitocondrială; amprentarea genomică; disomia uniparentală; mozaicism şi chimerism

7. Ereditatea multifactorială

8. Mutaţii; mutaţii genetice ; mutaţii dinamice; anomalii cromozomiale

9. Genetică biochimică

10. Imunogenetica: sistemul HLA; superfamilia genelor imunoglobulinelor; structura şi sinteza lor; sistemul complement; grupe sanguine.

11. Genetica dezvoltării: controlul genetic al dezvoltarii embrionare timpurii; inactivarea cromozomului X; genetica dezvoltării membrelor; determinism şi diferenţiere sexuală.

12. Genetica populaţiilor; legea Hardy – Weinberg şi factorii care influentează frecvenţa genică şi genotipică; polimorfismul genetic

-Evaluare teoretică

3.2. Modulul 2 - Principii de Genetică medicală

3.2.1. Obiective

1. Însuşirea cunoştinţelor de baza privitoare la relaţiile dintre ereditate (genom) şi boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală şi umană folosind noţiuni din modulul 1 şi exemple (probleme) de patologie genetică (abordată pe larg în modulul 3).

2. Formarea unor aptitudini (*) şi atitudini(**) specifice modulului

*Realizarea unei anamneze materno-fetale şi familiale şi constituirea unui arbore genealogic.

*Realizarea unui bilant corect şi complet al anomaliilor structurale (majore şi minore) şi funcţionale ale bolnavului (cu accent pe “anatomia de suprafaţă”, semiologia malformativă şi obiectivarea semnelor prin măsurători antropometrice, fotografiere, etc).

*Formularea unui plan logistic de investigaţii (biochimice, citogenetice, moleculare) necesare diagnosticului.

*Interpretarea şi integrarea rezultatelor examenelor clinice şi paraclinice (efectuate de echipa de specialişti) şi formularea diagnosticului (clinic şi diferenţial), a planului de tratament şi recuperare a bolnavului şi a conduitei faţă de familie.

*Formarea capacităţii de comunicare a informaţiilor referitoare la diagnostic şi la sfatul genetic, cu obligaţia prezentării corecte, clare şi nondirecţionale a tuturor opţiunilor şi a individualizării lor în funcţie de nivelul educaţional, socio-economic, etnic şi cultural.

**Conştientizarea limitelor propriilor sale aptitudini şi solicitarea unui sprijin din partea colegilor, ori de cate ori este necesar.

**Respectarea confidenţialităţii şi înţelegerea dificultăţilor pe care le creează obligaţia păstrării confidenţialităţii în situaţia în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.

**Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor şi ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.

-Evaluare teoretică

3.2.2. Tematica lecţiilor conferinţă în cadrul modulului 2

1. Bolile genetice; caractere generale şi metode de studiu; “abordarea genetică” în relaţia medic-pacient; epidemiologia bolilor genetice.

2. Consultul genetic;anamneza materno-fetală şi familială; evaluarea fizică a pacientului; stabilirea indicaţiilor pentru examene clinice complementare şi investigaţii paraclinice (citogenetice, biochimice, moleculare) pentru formularea diagnosticului pozitiv şi diferenţial.

3. Abordarea clinică a unor categorii de pacienţi caracterizate printr-o afectare predominantă: dismorfii, hipostatură, intersexualitate, debilitate mentală, etc.

4. Boli prin anomalii cromozomiale; tulburări de reproducere; sindroame plurimalformative; disgenezii gonadice; retard mental şi tulburări de comportament.

5. Boli monogenice moleculare; hemoglobinopatii; erori înăscute de metabolism; bolile colagenului; boli lizozomale; boli prin defecte ale receptorilor; farmacogenetică.

6. Bolile comune – cu predispoziţie genetică – ale adultului.

7. Anomaliile congenitale; teratogeneza

8. Stările intersexuale

9. Genetica bolii canceroase

10. Profilaxia bolilor genetice; direcţii principale; sfatul genetic; diagnosticul prenatal, screeningul neonatal, populaţional, familial (diagnosticul presimptomatic, depistarea heterozigoţilor); registre de boli genetice.

11. Tratamentul bolilor genetice. Terapia genică.

12. Consideraţii etice şi medico-legale în abordarea patologiei genetice.

-Evaluare teoretică

3.3-a. Modulul 3 – Genetică clinică

3.3-a.1. Obiective

1. Însuşirea cunoştinţelor specifice de patologie malformativă şi genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului şi elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvenţă mai mare.

2. Formarea unor aptitudini (*) şi atitudini(**) specifice modulului

*Realizarea unui plan de investigare, diagnostic şi îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;

*Coordonarea activităţii unei echipe de specialişti în vederea realizării planului propus (după principiul “divergenţei acţiunilor şi convergenţei rezultatelor);

*Dezvoltarea capacităţii de sinteză şi integrare a materialului faptic provenit din surse multiple şi a celei de utilizare adecvată a informaţiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin reţele Medline şi Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect şi a monitorizării adecvate a bolnavilor;

*Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecţiunilor familiale cu debut tardiv şi sfătuirea pacienţilor în legătură cu beneficiul, limitele şi riscurile acestor texte

**Formarea unei atitudini de respect şi simpatie pentru bolnavul cu handicap genetic sau malformativ;

**Dezvoltarea capacităţii de a-şi recunoaşte propriile limite profesionale şi a necesităţii de colaborare cu alţi specialişti.

3.3-a.2. Tematica lecţiilor conferinţă în cadrul modulului 3

23. Conformaţia generală a corpului; talia mică şi înaltă; asimetria şi hipertrofia

24. Craniu şi faţa; craniostenoze; sindroame cu suturi largi; închiderea tardivă şi precoce a fontanelelor; alte anomalii ale oaselor craniului; malformaţii ale oaselor feţei şi sindroamele asociate; malformaţii oculare; malformaţii auriculare; malformaţii ale buzelor; cavităţii orale, limbii şi dinţilor.

25. Trunchi; coloană vertebrală; torace; perete ventral; centuri

26. Membre; deficienţele membrelor şi alte malformaţii ; sindactilii, polidactilii, bradidactilii, deformările membrelor

27. Boli de piele; anomalii ale pigmentării; dermatoze ihtioziforme; epidermoliza buloasă, alte boli genetice ale pielii

28. Bolile ţesutului conjunctiv; sindromul Marfan; sidromul Ehlers Danlos, pseudoxantoma elasticus.

29. Bolile osteoarticulare; condrodisplaziile; osteodisplaziile; artogripoze, deformări scheletice.

30. Bolile musculare şi neuromusculare; miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, distrofia miotonică, miastenia gravis, bolile neuronilor motori; paraliziile periodice

31. Bolile sistemului respirator; malformaţiile congenitale ale organelor respiratorii; fibroza chistică; astmul şi alte boli alergice, deficienţa de alfa – 1- antitripsină

32. Bolile sistemului cardiovascular; malformaţiile congenitale cardiovasculare, cardiomiopatiile, boala coronariană, hipertensiunea arterială.

33. Bolile sistemului digestiv; malformaţiile congenitale gastrointestinale; malformaţiile congenitale ale ficatului, vezicii bilare şi pancreasului; ulcerul peptic; polipozele.

34. Bolile sistemului renourinar; malformaţiile congenitale renourinare; bolile chistice renale, boli glomerulare şi tubulare; sindroame nefrotice.

35. Bolile sistemului genital; malformaţiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane.

36. Bolile sistemului nervos; malformaţiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii şi paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomaloze, boli demielizante; boli psihice, schizofrenia şi psihozele bipolare, dementele senile, retardul mental; alte boli psihice.

37. Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei şi paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice

38. Bolile organelor de simt: boli ereditare oculare:cecitatea, atrofia optică, glaucomul, defecte ale corneei şi cristalinului, degenerescenţe coroidale şi retiniene, defecte ale vederii colorate, surdităţile ereditare.

39. Bolile hematologice: hemoglobinopatiile şi talasemiile; bolile ereditare ale eritrocitelor, bolile ereditare ale hemostazei, leucemii şi limfoame.

40. Bolile ale sistemului imunitar: imunodeficienţele ereditare; defectele complementului; defectele formării leucocitelor

41. Bolile metabolice: bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze şi gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor şi pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale; farmacogenetica

42. Bolile cromozomiale

43. Bolile mitrocondriale

44. Cancere ereditare şi familiale.

-Evaluare teoretică

4. BAREM DE TEHNICI şi ACTIVITĂŢI PRACTICE

4.1. Modulul 1 - Principii de genetică fundamentală

Activităţile practice şi tehnicile prevăzute în barem se vor realiza într-un laborator de genetică umană care are dotările necesare efectuării analizelor moleculare, biochimice şi citogenetice.

1. Metode de analiză a cromosomilor umani: apectul interfazic şi mitotic al ADN, morfologia cromosomilor umani, clasificarea şi nomenclatura cromosomilor umani, tehnici de evidenţiere a cromosomilor (generaţia I, II, III, IV), heteromorfismul cromosomilor – 10 analize cromosomiale.

2. Diagnosticul citogenetic: nomenclatura anomaliilor cromosomiale, indicaţiile analizei cromosomiale, cariotipul – valoare profilactică, diagnostică şi prognostică – 10 interpretări de cazuri.

3. Metode de analiză moleculară a genelor: clonarea celulară a ADN, clonarea acelulară a ADN ( metoda PCR), metode de analiză a acizilor nucleici (hibridizarea moleculară şi sondele genotipice, analiza ADN genomic prin Southern bloting, analiza cu sonde oligonucleotidice, analiza ARNm prin Northern bloting, hibridizarea în situ – FISH, secvenţierea prin metoda Sanger) – 10 analize de diagnostic molecular.

4. Diagnosticul genetic molecular: nomenclatura mutaţiilor genice, definiţia şi obiectivele genotipării, tehnicile de bază ale diagnosticului molecular, valoarea profilactică, diagnostică şi prognostică a diagnosticului genetic molecular – 10 interpretări de cazuri.

5. Ereditatea mendeleană şi analiza segregaţională: arborele genealogic, ereditaţea monogenică (autosomal-dominantă, autosomal-recesivă, X-dominantă, X-recesivă, holandrică), analiza segregaţională (principii, indicaţii, interpretare, aplicabilitate medicală) – 20 cazuri.

6. Caractere ereditare normale şi patologice: caractere fenotipice pur ereditare (caracterele de specie, caracterele ereditare normale, caracterele ereditare anormale), caractere determinate de interacţiunea ereditate-mediu (caracterele multifactoriale normale, caracterele multifactoriale anormale).

-Evaluare practică

4.2. Modulul 2 - Principii de genetică medicală

Activităţile practice prevăzute în modulul 2 se vor realiza în cabinete de consult şi sfat genetic şi în laboratoare/unităţi de ecografie şi screening prenatal, cu participarea unor medici clinicieni şi de laborator.

1. Fişa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale şi realizarea unui arbore genealogic.

2. Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente şi regiuni (anatomie de suprafaţă; semiologie malformativă, anomalii structurale majore şi minore); măsurători antropometrice; fotografierea pacientului.

3. Formularea unui plan de examene clinice şi paraclinice: Indicaţiile practice ale testului cromatinei sexuale; indicaţiile practice ale analizei cromozomilor umani; indicaţiile practice ale investigaţiilor biochimice (pentru identificarea unor boli metabolice).

4. Fişe speciale de consult pentru pacienţii care prezintă anumite tipuri de afectări

(hipostatură, disgenezii gonadale, stări intersexuale, etc)

5. Sfatul genetic: circumstanţe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurenţă; comunicarea rezultatelor.

6. Diagnosticul prenatal. Indicaţii, proceduri. Ecografia fetală, principii, realizare, semne ecografice de alarmă, obţinerea de celule fetale. Conduita practică în cazul unor sarcini anormale. Probleme etice.

7. Screeningul neonatal. Condiţii de realizare; colectarea probelor, screeningul bolilor metabolice (fenilcetonuria), screeningul hipotiroidei congenitale. Conduita practică faţă de cazurile depistate.

8. Screeningul familial. Depistarea heterozigotilor; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardivă.

9. Registre genetice. Organizarea depistării şi recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul “de registru”. Prelucrarea datelor. Fişa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (ADPKO)hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.)

10. Dispensarizarea şi integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale şi boli genetice.

-Evaluare practică

4.3-a. Modulul 3 - Genetică clinică

-Abordarea practică a patologiei malformative şi genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalităţi terapeutice şi recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulului 3. Acestea pot fi: pediatrie şi chirurgie pediatrică, neurologie, psihiatrie, dermatologie, endocrinologie.

-Activităţile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulului 3.

-Evaluare practică

4.3-a.1. Substagiul de Endocrinologie

-a. Tematica lecţiilor conferinţă

-Boli ale hipofizei anterioare

-Boli ale hipofizei posterioare

-Boli ale tiroidei: hipotiroidismul familial, boala Graves familială, tiroditele Hashimoto

-Deficienţe endocrine multiple

-Cancerul medular tiroidian

-Hiperparatiroidismul primar

-Carcinomul paratiroidian familial

-Hipoparatiroidismul primar

-Pseudohipoparatiroidismul

-Diabetul zaharat

-Hiperplazia congenitală de corticosuprarenală

-Boli ale gonadelor şi ale ductelor genitale interne

-Hermafroditismul adevărat şi pseudohermafroditismele

-b. Baremul activităţilor practice: Biometrie

-Evaluare practică

4.3-a.2. Substagiul de Pediatrie

-a. Tematica lecţiilor conferinţă

-Condrodisplazii

-Anomalii osoase

-Disostoze

-Artrogripoze

-Boli ale ţesutului conjunctiv: Sindromul Marfan, Sindromul Ehlers-Danlos

-Malformaţii ale tractului digestiv

-Anomalii ale metabolismului bilirubinei

-Boli ale metabolismului aminoacizilor

-Anomalii ale ciclului ureei

-Anomalii ale metabolismului carbohidraţilor

-Anomalii ale metabolismului steroizilor

-Metabolismul lipidic

-Boli lizozomale

-Anomalii ale metabolismului purinelor şi pirimidinelor

-Metabolismul porfirinei

-Boli ale acizilor organici

-Metabolismul cuprului

-Boli peroxizomale

-Boli cromozomiale

-b. Nu sunt necesare activităţi practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigaţiilor specifice geneticii moleculare şi citogeneticii.

-Evaluare practică

4.3-a.3. Substagiul de Dermatologie

-a. Tematica lecţiilor conferinţă

-Anomalii ale pigmentării: albinismul oculo-cutanat, sindromul Griscelli, vitiligo

-Hiperpigmentarea generalizată: melanoza universală, hemocromatoza, incontinenţa pigmenti

-Hiperpigmentarea localizată

-Dermatoze ihtioziforme: ihitioza vulgaris, ihtioza lamelară, hiperkeratoza epidermolitică

-Epidermoliza buloasă

-Pemfigus

-Psoriazis

-Evaluare practică

4.3-a.4. Substagiul de Neurologie (copii cu sau fără adulţi)

-a. Tematica lecţiilor conferinţă

-Defecte ale tubului neural

-Boli convulsive

-Boli ereditare ale ganglionilor bazali

-Boala Huntington

-Ataxii şi paraplegii ereditare

-Neuropatii periferice

-Facomatoze

-Boli demielizante

-Psihoze majore

-Retardul mental

-Distrofii musculare

-Atrofii musculare spinale

-Distrofia miotonică

-Boli ale neuronilor motori

-Paralizii periodice

-Evaluare practică

4.3-a.5. Substagiul de Hematologie

-a. Tematica lecţiilor conferinţă

-Hemoglobinopatii şi talasemii

-Boli ereditare ale eritrocitelor: deficienţa de glucozo-6 fosfat dehidrogenază, deficienţa de glutation reductază, deficienţa de glutation peroxidază

-Hemoliza asociată cu anomalii ale enzimelor glicolitice

-Deficienţa de piruvat kinază, fosfat izomeraza, fosfoglicerat kinaza, fosfo-fructokinaza

-Hemoliza asociată cu anomalii ale membranei eritrocitelor. Sferocitoza ereditară, eliptocitoza ereditară

-Anemii megaloblastice. Anomalii ale metabolismului vitaminei B12

-Anomalii ale metabolismului folaţilor

-Anemii diseritropoietice

-Anomalii congenitale ale hemostazei. Hemofilii, boala von Willebrand, Deficienţa de protrombina; trombocitopenii

-Imunodeficienţe. SCID, agammaglobulinemii, sindromul Di George, sindromul Wiskott-Aldrich, ataxia-telangiectazia, defecte ale complementului, anomalii ale funcţiei leucocitelor

-Disfibrogenemii

-Sistemul HLA

-Evaluare practică

4.3-a.6. Substagiul de Oncologie (copii cu sau fără adulţi)

-a. Tematica lecţiilor conferinţă

-Leucemii acute limfoblastice

-Leucemii acute mieloblastice. Leucemii cronice

-Limfoame

-Neuroblastoame

-Sarcomul Ewing

-Tumora Wilms

-Retinoblastomul

-Tumori testiculare

-Rabdomiosarcoame şi leiomiosarcoame

-Meningioame

-Glioblastoame

-Evaluare practică

4.3-a.7. Substagiul de Oftalmologie

-a. Tematica lecţiilor conferinţă

-Atrofia optică

-Glaucomul

-Defectele corneei

-Anomalii ale cristalinului

-Degenerări ereditare ale retinei şi coroidei

-Retinoblastomul

-Anomalii ale vederii colorate

-Vicii de refracţie

-Afectări oculare în tezaurismoze

-Evaluare practică

4.3.-a.8. Substagiul de Obstetrică şi ginecologie

-a. Tematica lecţiilor conferinţă

I. OBSTETRICĂ

1. Introducere în obstetrică şi ginecologie. Obiectul, istoricul şi evoluţia disciplinei. Locul obstetricii şi ginecologiei în contextul actual al cunoştinţelor medicale, în relaţie cu alte discipline

2. Noţiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul şi ovulul. Maturaţia gameţilor, ovulaţia

3. Fecundaţia. Migraţia şi nidaţia

4. Dezvoltarea morfofuncţională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulaţia fetală.

5. Malformaţiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigaţii radiologice şi ecografie în obstetrică.

6. Sarcina la termen. Anexele fetale.

7. Modificările morfo-funcţionale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracţia uterină.

8. Studiul sarcinii normale. Consultaţia prenatală. Diagnosticul de sarcină în trimestrele I, II şi III (clinic şi paraclinic). Consultaţia prenatală, sarcina cu risc obstetrical crescut, igiena sarcinii.

9. Fătul la termen din punct de vedere obstetrical, prezentaţii şi poziţii.

10. Monitorizarea fetală intrapartum. 11.Prezentaţiile craniene deflectate. 12.Prezentaţia pelviană.

13. Prezentaţia transversă.

14. Sarcina gemelară şi multiplă.

15. Lehuzia normală şi patologică. Lehuzia fiziologică, fiziologia lactaţiei, igiena lehuziei. Infecţia puerperală, lehuzia patologică.

16. Hipertensiunea arterială indusă de sarcină. Preeclampsia. Diagnostic, principii de tratament, complicaţii.

17. Hemoragiile în sarcină (prima jumatate a sarcinii). Avortul şi mola hidatiformă. Sarcina extrauterină.

18. Sarcina prelungită.

19. Patologia anexelor fetale (polihidramnios, oligoamnios, patologia de cordon ombilical). Suferinţa fetală, restricţia de creştere intrauterină, moartea intrauterină a fătului.

20. Conceptul actual asupra medicinei perinatale. Patologia neonatală, nou-născutul cu risc crescut; traumatismele obstetricale. Izoimunizarea şi boala hemolitică a nou- născutului.

II. GINECOLOGIE

1. Biofiziologie generală. Gonadostatul. Axul hipotalamo-hipofizo-ovarian.

2. Ciclurile sexuale. Ciclul menstrual; ciclul uterin. Ciclul ovarian, tubar, vaginal.

3. Funcţia genitală în diferite etape ale vieţii. Pubertatea. Menopauza.

4. Simptomele cardinale în ginecologie (durerea, hemoragia, leucoreea).

5. Tulburările menstruale.

6. Noţiuni de ginecologie infantilă.

7. Sindroame neurohormonale în ginecologie.

8. Probleme de sexologie. Apariţia şi dezvoltarea psiho-sexualităţii. Consideraţii asupra vieţii psiho-sexuale patologice feminine şi masculine.

9. Oncologie ginecologică. Cancerul de corp şi col uterin. Tumorile ovariene, cancerul de trompă.

10. Patologia sânului. Tumorile benigne ale sânului. Cancerul mamar.

11. Sterilitatea cuplului. Sterilitatea feminină. Sterilitatea masculină.

12. Noţiuni de contracepţie şi planning familial.

-Evaluare practică

4.3.-a.9. Substagiul de Neonatologie

-a. Tematica lecţiilor conferinţă

1. Conceptul de perinatologie şi neonatologie (mortalitate perinatală, investigaţia fetală – profilul fetal).

2. Metode de apreciere a vârstei gestaţionale (clasificarea nou-născuţilor în funcţie de greutate, vârstă gestaţională: scorul Ballard, Dubowitz).

3. Nou-născutul la termen: particularităţi morfologice şi funcţionale; incidenţe fiziologice; îngrijirea nou-născutului în maternitate.

4. Nou-născutul prematur; particularităţi morfologice şi funcţionale, îngrijirea nou-născutului prematur – principii generale.

5. Nou-născutul dismatur; retardul de creştere intrauterină; particularităţi morfo- logice şi funcţionale , îngrijirea nou-născutului dismatur.

6. Semiologie neonatală; anamneza, examenul clinic al nou-născutului.

7. Suferinţa fetală acută, cronică. Insuficienţa placentară.

8. Perioada de tranziţie neonatală.

9. Termoreglarea.

10. Sindromul de detresă respiratorie (boala membranelor hialine). Sindromul de aspiraţie de meconiu.Terapia cu surfactant.

11. Persistenţa canalului arterial.

12. Circulaţia fetală. Malformaţii congenitale de cord.

13. Insuficienţa cardiacă; tulburări de ritm cardiac, cardiomiopatii.

14. Fiziologia fetală şi neonatală a aparatului digestiv.

15. Malformaţii de tub digestiv, perete abdominal, cordon ombilical.

16. Icterul neonatal; icterul nuclear; icterul prin incompatibilitate Rh şi ABO cu izoimunizare. Exsanguinotransfuzia totală şi parţială.

17. Hidrops fetalis (imun, nonimun).

18. Boli eritrocitare, leucocitare, trombocitare 19.Nou-născutul din mamă diabetică.

20. Fiziologia renală. Malformaţii renale.

21. Malformaţii genitale; intersexualitate; sindrom adreno-genital.

22. Boli de metabolism. 23.Oftalmologie.Dermatologie neonatală.

-Evaluare practică

5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

GENETICĂ MEDICALĂ

5 ani

STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ

1.3.2. Stagiul de Genetică fundamentală – 1 an

-Substagii de laborator

-a. Citogenetică – 3 luni;

-b. Genetica moleculară – 3 luni;

-c. Genetică biochimică – 3 luni;

-d. Informatică şi biostatistică, utilizarea calculatorului – 2luni şi 2 săptămâni

1.3.3. Stagiul de Genetică medicală - 1 an şi 6 luni

-Substagii clinice şi de laborator

-a. Genetică medicală – 6 luni;

-b. Medicină internă – 6 luni;

-c. Pediatrie – 6 luni;

1.3.4-a. Stagiul de Genetică clinică - 2 ani şi 6 luni

-Substagii de genetică clinică, dirijate de conducătorul de rezidenţiat

-a. Endocrinologie – 3 luni;

-b. Pediatrie – 9 luni;

-c. Dermatologie – 2 luni;

-d. Neurologie (adulti şi copii) -3 luni;

-e. Hematologie – 2 luni;

-f. Oncologie şi Oncopediatrie – 3 luni.

-g. Oftalmologie – 2 luni;

-h. Obstetrică şi ginecologie – 3 luni;

-i. Neonatologie – 3 luni.

1.3.5. Modul de Bioetică – 2 săptămâni

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGǍTIRE ÎN SPECIALITATEA

GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE

1.1. DEFINIŢIE: Specialitate care are drept obiective asistenţa medicală a persoanelor vârstnice precum şi studiul procesului de îmbătrânire şi al problematicii legate de acest proces.

1.2. DURATA TOTALǍ: 5 ANI

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1. STRUCTURA GENERALǍ

1.3.1.1. Structura stagiilor de pregătire

Stagiu + curs Geriatrie şi Gerontologie 2 ani 4 luni şi 2 săptămâni Stagii complementare 2 ani 7 luni şi 2 săptămâni

Medicină internă 5 luni

Cardiologie 5 luni

Neurologie 5 luni

Psihiatrie 5 luni

Pneumologie 2 luni

Hematologie 2 luni

Endocrinologie 2 luni

Diabet zaharat, boli metabolice 2 luni Ecografie generală 3 luni

Bioetică ½ lună

1.3.1.2. Durata stagiilor şi succesiunea în timp

6 luni – stagiul de bază geriatrie şi gerontologie

2 ani 7 luni şi 2 săptămâni – stagii complementare

1 ani 10 luni şi 2 săptămâni – stagiul de bază geriatrie şi gerontologie

1.3.2. STRUCTURA DETALIATǍ

1.3.2.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social- administrative, prezentare la spital şi clinica repartizată, stabilirea planului de activitate.

1.3.2.2. Stagii complementare: 2 ani 7 luni şi 2 săptămâni: 1.3.2.2.1.Medicina Internă: 5 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (90 ore)

1. Gastrite.

2. Ulcerul gastric şi duodenal.

3. Stomac operat.

4. Patologia esofagului.

5. Constipaţia.

6. Diareea.

7. Hepatita cronică.

8. Pancreatita cronică.

9. Patologia colecistului.

10. Ciroza hepatică.

11. Tulburari funcţionale digestive.

12. Neoplazii ale tubului digestiv.

13. Glomerulonefrite.

14. Nefropatii interstiţiale. 15.Infecţii de tract urinar.

16.Litiaza reno-urinară. 17.Insuficienţa renală acută şi cronică.

18.Sindromul nefrotic. Proteinuria.

19.Hematuria, leucocituria şi bacteriuria. 20.Tumorile tractului urinar. 21.Echilibrul acido-bazic.

22. Echilibrul hidro-electrolitic.

23. Afecţiuni reumatismale.

24. Boli autoimune.

Baremul activităţilor practice

1. Teste funcţionale hepatice – interpretare: 50 buletine. 2.Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia şi ecografia,

scintigrafia, CT, RMN – interpretare: 50 buletine.

3.Biopsia hepatică – interpretare 10 buletine. 4.Interpretare radiologică reno-urinară – 20 buletine.

5.Reechilibrarea acido-bazică şi hidro-electrolitică – câte 10 cazuri.

6.Arteriografia renală, scintigrafia renală, CT renală – interpretare câte 5 buletine.

1.3.2.2.2.Cardiologie: 5 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (90 ore)

1.Cardiopatia ischemică: angina pectorală, infarctul miocardic. 2.Tulburări de ritm.

3. Tulburări de conducere.

4. Hipertensiunea arterială.

5. Hipertensiunea pulmonară. 6.Tromembolismul pulmonar.

8.Şocul cardiogen.

9.Sincopa. Moartea subită. 10.Miocardite şi cardiomiopatii.

11.Pericardite. 12.Insuficienţa cardiacă.

13. Cordul pulmonar.

14. Valvulopatii.

15. Disecţia de aortă. 16.Endocardite.

17. Pacienţi protezaţi valvular.

18. Patologia aortei.

19. Cardiologie intervenţională.

Baremul activităţilor practice

1. Electrocardiograma - efectuare şi interpretare: 100 cazuri. 2.Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri.

3.Explorare Holter – interpretare: 30 cazuri.

4.Teste de efort – interpretare: 20 cazuri.

1.3.2.2.3.Neurologie: 5 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (90 ore)

1. Semiologia neuronului motor periferic şi central, sindromul extrapiramidal, sindromul cerebelos, sindromul vestibular.

2. Semiologia sensibilităţii.

3. Semiologia sistemului nervos periferic.

4. Semiologia funcţiilor vegetative – sistemul nervos autonom, sindroame hipotalamo-hipofizare.

5. Conştienţa – tulburări de somn şi veghe, stările comatoase.

6. Sindroame corticale – somatognozia, apraxiile, agnoziile, dominanţa cerebrală, afazia, memoria.

7. Bolile vasculare cerebrale.

8. Demenţele.

9. Epilepsiile.

10. Boala Parkinson şi sindroamele parkinsoniene.

11. Patologia sistemului nervos periferic.

12. Procese expansive intracraniene.

13. Neuroinfecţii.

Baremul activităţilor practice

Investigaţii electrofiziologice. 1.Electroencefalografie – interpretare: 50 cazuri. 2.Electromiografie – interpretare: 50 cazuri.

3.Potenţiale evocate cortical – interpretare: 50 cazuri. 4.Investigaţii imagistice (examinare ecografică; tomografia

computerizată; examinarea RMN)– câte 10 cazuri.

1.3.2.24. Psihiatrie: 5 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (90 ore)

1. Psihogeriatria.

2. Aspectele psihice normale şi patologice ale îmbătrânirii cerebrale. Factori favorizanţi socio-familiali, economici şi biologici.

3. Semiologia psihiatrică.

4. Examenul psihiatric al vârstnicului.

5. Bolile psihice caracteristice vârstnicului.

6. Clasificarea bolilor psihice.

7. Depresia şi anxietatea.

8. Psihopatiile şi psihozele la vârstnici.

9. Psihofarmacologia.

Baremul activităţilor practice

Metode de investigaţie psihogeriatrică.

1.3.2.2.5. Pneumologie: 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Bronşita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

2. Pneumonii: microbiene, virale, mycoplasme, chlamidia.

3. Astmul bronşic.

4. Abcesul pulmonar.

5. Bronşiectazia.

6. Cancerul bronhopulmonar.

7. Pleurezii. 8.Tuberculoza pulmonară. 9.Insuficienţa respiratorie.

10. Cordul pulmonar cronic.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea investigaţiilor imagistice (radiografii şi tomografia computerizată) pulmonare – interpretare: 50 buletine.

2. Interpretarea rezultatelor spirometrice – 20 buletine. 3.Toracenteza – efectuare şi interpretare – 5 cazuri.

1.3.2.2.6. Hematologie: 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Anemiile.

2. Explorarea coagulării sanguine în practica medicală. Anomalii de coagulare.

3. Noţiuni de transfuziologie. 4.Imunohematologie.

5. Sindroame mielodisplazice.

6. Leucoze acute şi cronice.

7. Limfoame maligne.

8. Coagularea intravasculară diseminată.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea frotiului de sânge periferic – 20 buletine. 2.Interpretarea puncţiei medulare – 10 buletine.

3.Interpretarea puncţiei-biopsie osoase – 10 buletine.

4.Teste enzimologice şi biochimice în leucemii – interpretare 10 buletine.

1.3.2.2.7. Endocrinologie: 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Patologia tiroidiană.

2. Sindroame de hipofuncţie şi hiperfuncţie corticosuprarenaliană. 3.Menopauza. Tulburări de dinamică sexuală.

4. Neuroendocrinologia sistemului hipotalamo-hipofizar, sistemul neuroendocrin difuz cerebral şi periferic.

5. Patologia hipofizară.

6. Patologia paratiroidiană.

7. Urgenţe endocrine.

Baremul activităţilor practice

1. Examenul clinic în endocrinopatii – 20 examinări practice.

2. Radiografia craniană de profil pentru şa turcească – 20 interpretări.

3. Scintigrafia şi radioiodocaptarea tiroidiană – interpretare 5 buletine.

5. Reflexograma achiliană – 10 interpretări.

6. Principiile dozărilor hormonale şi interpretarea rezultatelor – 10 interpretări.

1.3.2.2.8. Nutriţie, boli metabolice şi diabet zaharat: 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Diabetul zaharat.

2. Hiperlipoproteinemiile.

3. Obezitatea.

4. Guta. 5.Lipodistrofii.

6.Explorări în patologia metabolică.

Baremul activităţilor practice

1. Testul oral de toleranţă la glucoză.

2. Profil dislipidemic – interpretare: 20 buletine.

3. Reechilibrarea diabetului decompensat – rezolvarea a 10 cazuri.

4. Dietoterapia – întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecţiuni.

STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALǍ

DURATA 3 LUNI ( 50 ore)

NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenţi

(învăţământ teoretic)

La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obţinerea specialităţii trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică

- indicaţii şi limite ale explorării ecografice;

- pregătirea pacientului pentru examinare;

- alegerea transductorului în raport cu zona anatomică urmând a fi explorată;

- alegerea ferestrei de explorare adecvate;

- reglarea echipamentului (sistemul de “gain“, compensarea în timp a ecourilor – TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanţe şi volume;

- obţinerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secţiune standardizate utilizate în ultrasonografie;

- recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare a acestora;

- deosebirea stării de ”organ normal“ de cea de “organ patologic “prin folosirea semiologiei şi terminologiei ecografice specifice;

- precizarea stării patologice şi includerea aspectului ecografic intr-un diagnostic clinic;

- documentarea imaginilor;

- redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experienţă similară sau mai mare;

- recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinică şi ecografică a pacientului, în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport cost/eficienţă optim, cu durata de timp minimală.

TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALǍ

NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenţi

(învăţământ teoretic)

Specialităţi: Medicină internă, Gastroenterologie, Geriatrie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie TRUNCHIUL COMUN

Nr.

Tematica de curs teoretic

Numărul ore

Fizica ultrasunetelor

Artefacte întâlnite în ultrasonografie

Echipamente, imaginea ultrasonografică

Semiologie ultrasonografică de bază

Secţiuni elementare

Ficatul

Arborele biliar

Pancreasul

Splina

Spaţiul retroperitoneal

Tubul digestiv

Aparatul urinar

Peritoneu şi anexe

Urgenţe abdominale

Total

Observaţii

1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamica, artere periferice, vene periferice, artere şi vene viscerale;

2. tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal şi patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei;

3. tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al următoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo–paratiroidian, sân, axilă, testicul şi scrot;

4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică);

5. tematica prelegerilor de ecografie intervenţională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament .

BAREM DE MANUALITǍŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIE IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE

PENTRU MEDICI REZIDENŢI (INVǍŢǍMÂNT PRACTIC)

Premize

Explorarea ecografică, fiind o investigaţie “în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “standardizare“ a acestor imagini, componenta “operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.

Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţă, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.

Realizarea acestui deziderat presupune

a) existenţa unui “barem manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură încât prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;

b) existenţa unui personal specializat pentru instruirea medicior începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice;

c) echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;

d) existenţa unei “biblioteci de imagini“ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Aceasta “bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de către personalul abilitat să desfăşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent intâlnite în practică.

OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularităţile fiecărei specialităţi medicale.

A. TRUNCHIUL COMUN

1. Noţiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic

- pornirea aparatului.

- selectarea transductoarelor.

- reglarea parametrilor tehnici ai imaginii.

- optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor.

- măsurători pe imagine.

- salvarea imaginii.

- structura şi redactarea unui buletin ecografic.

2. Abdomenul Ficatul

- identificarea organului.

- vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligamentul rotund, ligamentul venos, lobii şi segmentele).

- precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate.

Sistemul venos port

- evidenţierea şi măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică).

Căile biliare

- evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng)

şi extrahepatice.

Colecistul

- evidenţierea colecistului.

- identificarea componentelor anatomice.

- măsurarea lumenului şi a pereţilor.

- identificarea raporturilor anatomice principale.

Pancreasul

- evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante ).

- identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic.

- identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct.

Spaţiul retroperitoneal

- aorta

 identificare în secţiuni longitudinale şi transversasle.

 identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali.

 precizarea raporturilor aortei abdominale .

- vena cavă inferioară

 identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale.

 identificarea vaselor emergente.

 precizarea raporturilor anatomice.

- ţesutul grăsos retroperitoneal

 identificare şi caracterizare.

Splina

Rinichii

 identificarea şi măsurarea splinei.

 vizualizarea hilului.

 precizarea elementelor vasculare componente.

 identificarea organelor cu care splina intră în raport.

 evidenţierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare.

 identificarea elementelor componente.

* parenchim- evaluare , măsurare.

*sinus.

*aparat pielo –caliceal-evaluare.

 identificarea ureterului.

Lojele suprarenaliene

 identificarea lojelor suprarenaliene.

 evaluarea stucturii glandelor suprarenale.

 măsurarea glandelor suprarenale.

Tubul digestiv

 identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subţire şi gros).

 măsurarea pereţilor ,evaluarea conţinutului.

Structurile mezentero-epiploice

 identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice.

 identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană.

 identificarea peritoneului parietal.

3. Organe aflate la nivelul micului bazin

a) vezica urinară

 identificarea în condiţii de repleţie şi de vacuitate.

 evacuarea şi măsurarea pereţilor.

 identificarea organelor învecinate.

b) prostata (explorare suprapubiană )

 identificare, măsurare.

 precizarea lobilor.

 identificarea organelor cu care prostata intră în raport.

c) uterul (explorare suprapubiană )

 identificare.

 măsurare.

 recunoaşterea elementelor componente.

 evaluarea ecostructurii.

d) ovare

 identificarea şi măsurarea ovarelor.

 evaluarea ecostructurii.

1.3.2.2.9. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ DE CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.3.2.3. STAGIUL DE GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE:1 an, 10 luni şi 2 săptămâni

Tematica lecţiilor conferinţă (500 ore)

1. Gerontologia şi Geriatria.

2. Date demografice şi epidemiologice la vârsta a treia.

3. Teoriile imbătrânirii.

4. Evaluarea medico-psiho-socială a vârstnicului.

5. Ateroscleroza. Aterotromboza.

6. Îmbătrânirea normală a sistemului nervos.

7. Accidentele vasculare cerebrale la vârsta a treia.

8. Boala Parkinson şi sindroamele parkinsoniene.

9. Crizele comiţiale tardive şi neuropatiile la vârstnic.

10. Demenţele de tip Alzheimer şi non-Alzheimer.

11. Afecţiunile organelor de simţ la vârstnic.

12. Depresia la vârstnic.

13. Psihoze şi nevroze la vârsta a treia.

14. Tulburări ale somnului la vârstnici.

15. Îmbătrânirea normală a aparatului cardio-vascular.

16. Hipertensiunea arterială la vârstnic.

17. Cardiopatia ischemică şi infarctul miocardic la vârstnic.

18. Tulburările de ritm şi conducere la vârstnic.

19. Valvulopatiile la vârsta a treia.

20. Cardiomiopatiile la vârstnic.

21. Insuficienţa cardiacă la vârstnic.

22. Afecţiuni vasculare periferice la vârsta a treia. Sindromul de ischemie periferică.

23. Îmbătrânirea normală a aparatului bronho-pulmonar.

24. Afecţiuni bronho-pleuro-pulmonare acute şi cronice la vârstnic.

25. Cordul pulmonar cronic.

26. Îmbătrânirea normală a aparatului digestiv.

27. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică transhiatală. Diverticuloza digestivă.

28. Gastrite şi ulcerul gastroduodenal la vârstnic.

29. Formaţiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (diagnostic).

30. Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) şi angiodisplazia intestinală.

31. Patologia colonului la vârstnic.

32. Afecţiuni hepato-biliare şi pancreatice la vârsta a treia.

33. Îmbătrânirea normală a aparatului uro-genital.

34. Infecţiile urinare la vârstnic.

35. Insuficienţa renală cronică la vârstnic.

36. Adenomul şi cancerul de prostată (elemente de diagnostic).

37. Uropatia obstructivă (diagnostic, conduită terapeutică).

38. Îmbătrânirea normală a sistemului osteo-articular.

39. Afecţiuni degenerative osteo-articulare.

40. Poliartrita reumatoidă şi alte afecţiuni reumatismale autoimune la vârstnic.

41. Polimialgia reumatică şi arterita cu celule gigante.

42. Îmbătrânirea normală a sistemului hematopoietic.

43. Sindroamele anemice la vârstnic.

44. Afecţiuni hematologice întâlnite la vârsta a treia: leucemii, limfoame, sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative, mielomul multiplu.

45. Coagulopatiile la vârstnic. Terapia antiagregantă şi anticoagulantă.

46. Îmbătrânirea normală a sistemului endocrin.

47. Hipotiroidia şi hipertiroidia la vârstnic.

48. Menopauza şi insuficienţa gonadică a vârstnicilor.

49. Osteoporoza, osteomalacia, boala Paget a osului.

50. Dislipidemii.

51. Hiperuricemii.

52. Diabetul zaharat la vârstnic.

53. Obezitatea la vârstnic.

54. Particularităţi ale farmacoterapiei la vârstnici.

55. Afecţiuni dermatologice la vârstnici.

56. Căderile şi tulburările de mers la vârstnic.

57. Incontinenţa de urină la vârstnic.

58. Sindromul de imobilizare.

59. Urgenţe în geriatrie.

60. Principii de recuperare la vârstnic.

61. Instituţionalizarea. Legislaţia privind protecţia vârstnicilor.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea examenului radiologic la afecţiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri.

2. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri. 3.Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri.

4. Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevazută în tematică: 100 cazuri.

5. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.

6. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic şi al măduvei osoase pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri.

7. Infiltraţia paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri. 8.Electroencefalograma – interpretare: 50 cazuri.

9.Examen Doppler vascular - interpretare: 30 cazuri. 10.Evaluarea stării de nutriţie la vârstnic – 50 cazuri. 11.Evaluare cognitivă la vârstnic – 50 cazuri.

12. Evaluarea capacităţii funcţionale a vârstnicului – 50 cazuri.

GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE 5 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢǍ

 GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE (I.1) 6 luni

 MEDICINǍ INTERNǍ (I.2) 5 luni

 CARDIOLOGIE (I.3) 5 luni

 NEUROLOGIE (I.4) 5 luni

 PSIHIATRIE (I.5) 5 luni

 PNEUMOLOGIE (I.6) 2 luni

 HEMATOLOGIE (I.7) 2 luni

 ENDOCRINOLOGIE (I.8) 2 luni

 DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.9) 2 luni

 BIOETICǍ (I.10) ½ lună

 ECOGRAFIE GENERALĂ (I.11) 3 luni

 GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE (I.11) 1 an 10 luni şi 2 săptămâni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10; I.11

I.11

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

HEMATOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGATIRE în SPECIALITATEA HEMATOLOGIE

1.1DEFINIŢIE: Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge şi ansamblul de cunoştinţe şi tehnici necesare diagnosticului şi tratamentului corect al acestora.

1.2. DURATA: 5 ANI

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR.

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi planului de activitate (2 săpt).

1.3.1. Stagiul de hematologie clinică: 6 luni.

1.3.2. Stagiul de medicină internă: 1 an.

1.3.3. Stagiul de neurologie: 3 luni.

1.3.4. Stagiul de boli infecţioase: 3 luni.

1.3.5. Stagiul de hemobiologie şi hematologie transfuzională: 6 luni.

1.3.6. Stagiul de hematologie clinică: 2 ani 5 luni şi 2 săptămâni

1.3.7. Modulul de bioetică 2 săptămâni

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR.

1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ.

1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)

1. Peneumoniile.

2. Bronhopneumonia cronică obstructivă.

3. Astmul bronşic.

4. Cancerul bronhopulmonar.

5. Pleureziile.

6. Sindromul de compresie mediastinală. 7.Tuberculoza pulmonară.

8. Tulburări de ritm şi de conducere.

9. Angina pectorală.

10. Valvulopatii. 11.Infarctul miocardic. 12.Insuficienţa cardiacă.

13. Cordul pulmonar.

14. Edemul pulmonar acut.

15. Hipertensiunea arterială.

16. Cardita reumatismală acută. 17.Endocardita lentă.

18. Pericarditele.

19. Vasculite. 20.Trombarterita obliterantă. 21.Tromboflebita.

22. Resuscitarea cardiorespiratorie.

23. Poliarterita cronică evolutivă.

24. Lupusul eritematos diseminat.

25. Periarteritra nodoasă.

26. Boala ulceroasă.

27. Cancerul gastric.

28. Cancerul colonic.

29. Colita ulceroasă.

30. Sindromul de malabsorbţie.

31. Colecistite.

32. Hepatita cronică.

33. Cirozele.

34. Cancerul hepatic. 35.Encefalopatia portală.

36. Pancreatita acută.

37. Sindroamele diareice.

38. Nefrite acute şi cronice. 39.Insuficienţa renală acută şi cronică.

40. Sindromul nefrotic.

41. Litiaza renală. 42.Infecţiile urinare. 43.Tuberculoza renală.

44. Diabetul zaharat.

45. Hemocromatoza.

46. Tulburările echilibrului acido-bazic şi electrolitice. Stările hiperosmolare.

1.4.1.2.Baremul activităţilor practice.

1. Flebotomia: 5.

2. Toracenteza: 5.

3. Paracenteza: 5.

4. Aplicarea unei sonde naso – gastrice: 10.

5. Interpretarea EKG: 200.

6. Interpretare radiografii, TAC: 200.

7. Puncţie biopsie hepatică – interpretare: 30.

8. Seminar final.

1.4.2. STAGIUL DE NEUROLOGIE.

1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Sindromul de neuron motor periferic.

2. Sindromul extrapiramidal.

3. Paraliziile nervilor cranieni.

4. Sindromul meningeal.

5. Sindromul de compresie spinală.

6. Hemoragia intracraniană.

7. Sindromul de hipertensiune intracraniană.

8. Tumori cerebrale.

9. Epilepsia.

10. Polineuropatiile.

11. Îngrijirea bolnavului paraplegic.

1.4.2.2. Baremul activităţilor practice

1. Examenul neurologic: 50.

2. Recoltare LCR: 10.

3. Examene imagistice

-radiografii simple (interpretare): 100.

-mielografii, tomografie axială computerizată (interpretare): 50

4. Electromiografie (interpretare): 100.

1.4.3. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Agentii infecţiosi

-clasificare, genuri;

-caractere specifice.

2. Chimioterapia antiinfecţioasă (antibacteriană, antifungică, antivirală).

3. Stările septicemice; şocul toxico septic.

4. Micozele viscerale.

5. Infecţia cu HIV.

6. Infecţia cu virusuri herpetice (v.zoster, VEB, v.incluziilor citomegalice).

7. Malaria.

8. Toxoplasmoza.

9. Pneumocistoza.

10. Enterocolitele infecţioase.

11. Hepatite virale.

12. Infecţii la gazde imunocompromise.

13. Infecţii nozocomiale.

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

1. Exam.bolnavului febril; recoltări de produse patologice: 50. 2.Examinarea frotiurilor colorate cu Gram, Ziehl, etc: 100.

1.4.4. STAGIUL DE HEMOBIOLOGIE şi HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ

Durata: 6 luni.

1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Imunologia şi genetica grupelor sanguine eritrocitare.

2. Sisteme de grup eritrocitare cu semnificaţie clinică (OAB, Rh, Kell-Cellano, Kidd, Duffy –MNSs, Ja, Ii).

3. Imunologia Bolii Hemolitice a Nou-Născutului (BHNN).

4. Diagnosticul imunohematologic al Anemiei Hemolitice Autoimune (AHAI).

5. Securitatea transfuzională imunologică.

6. Tehnici, reactivi, aparatură utilizată în imunohematologia eritrocitară.

7. Sistemul HLA – imunogenetică, nomenclatură, antigene, anticorpi, domenii medicale de aplicare.

8. Imunologie trombocitară şi granulocitar – domenii medicale de aplicare.

9. Boli infecţioase transmise prin transfuzie (hepatita B, C, retrovirusuri HIV, HTLV, parvovirusuri, CMV, etc).Evoluţia bolilor infecţioase transmise prin transfuzie.

10. Tehnici şi reactivi utilizaţi în determinarea bolilor infecţioase transmise prin transfuzie.

11. Hemovigilenţa.

12. Diagnosticul de laborator al hemoglobinopatiilor.

13. Deficite de coagulare congenitale şi dobândite.

14. Controlul de calitate al reactivilor, aparaturii şi tehnicilor de asigurare a calităţii în hematologia transfuzională.

LUCRĂRI PRACTICE

1. Determinarea grupe sanguine OAB.

2. Determinări factor RhD standard.

3. False reacţii în determinarea grupelor OAB şi RhD.

4. Fenotipări în sisteme eritrocitare.

5. Testul Coombs direct (TCD) şi Testul Coombs indirect (TCI).

6. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari. 7.Identificarea anticorpilor antieritrocitari.

8. Titrare anticorpi antieritrocitari (în sistemele Rh, OAB).

9. Teste de compatibilitate majoră.

10. Titrări aglutinine la rece.

11. Teste pentru diagnosticul serologic HPN: HAM, Sucroza, micrometode.

12. Hemolizine.

13. Tehnici eluţie – absorbţie.

14. Tipare HLA ClsI, II (clasică şi ADN).

15. Depistaj şi indentificare anticorpi HLA

16. Depistaj şi indentificare anticorpi antitrombocitari.

17. Teste de compatibilitate leuco-trombocitară.

18. Tehnici de depistaj MTS.

19. Tehnici de confirmare MTS. 20.Electroforeza Hb.

21. Testul de siclizare.

22. Corpi Heinz.

23. Rezistenţa osmotică.

24. Dozare G6PDH.

25. Feritinina.

26. Dozare Vit.B12 şi acid folic.

27. Detectarea şi titrarea inhibitorilor dobândiţi. 28.Explorarea inhibitorilor fiziologici: ATIII, PC, PS.

29. Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- şi hipo-fibrinolizei.

30. Controlul intern al calităţii în laboratoarele de Imunohematologie, HLA, VTS, Hemostaza.

1.4.4.2.Baremul activităţilor practice

1. Grupaje ABO şi Rh şi dificultăţi.

2. Depistarea anticorpilor iregulari anieritrocitari.

3. Proba de compatibilitate.

4. Testul Coombs.

5. Diagnosticul anemiilor hemolitice autoimune.

6. Determinarea aloanticorpilor antieritrocitari.

7. Principii şi tehnici de grupaj HLA.

8. Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie.

9. Prepararea concentratelor eritrocitare şi a plasmei proaspete congelate.

10. Prepararea concentratelor plachetare standard.

11. Prepararea crioconcentratelor securizate.

12. Fracţionarea plasmei şi obţinerea derivatelor plasmatice stabile.

A. Stagii practice în laboratoare de

1. Hematologie.

2. Hemostaza şi coagulare.

3. Imunoserolgie.

4. Virusologie.

B. Noţiuni de

1. Recoltare de sânge.

2. Produse de sânge: nomenclator, preparate, transport, circuit, uz terapeutic.

3. Control de calitate.

4. Sisteme de arhivare.

5. Practică transfuzională.

6. Tehnici serologice, echipamente, reactivi.

7. Teste Coombs – tipuri tehnici, interpretare.

8. Sisteme de grupe sanguine: ABO, Lewis, Ii, P, Lutheran.

9. Anticorpi iregulari, metode de cercetare, aloimunizare, anticorpi naturali.

10. Diagnosticul imunologic în accidentul hemolitic.

11. Diagnosticul imunologic al incompatibilităţii.

12. Diagnosticul diferenţial al reacţiilor hemolitice.

13. Tehnici pentru probe de compatibilitate.

14. Dificultăţi în interpretarea probelor de compatibilitate.

15. Compatibilitatea în situaţii deosebite.

16. Noţiuni de plasmafereză şi citafereză.

MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală-definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ

1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (580 ore): FIZIOLOGIA şi PATOLOGIA CELULELOR SANGUINE

1. Hematopoieza

 Definiţie.

 Tehnici de culturi celulare.

 Structura şi funcţia organelor hematopoietice: măduva osoasă, organe limfoide primare şi secundare.

 Hematopoieza embrio-fetală şi la adult.

 Reglarea hematopoiezei.

 Mielograma cantitativă şi calitativă.

2. Seria roşie

 Eritropoieza.

 Structura eritrocitului.

 Sinteza hemoglobinei.

 Metabolismul fierului.

 Metabolismul acidului folic şi al cobalaminei.

 Metabolismul energetic.

 Structura şi funcţia hemoglobinei.

 Membrana eritrocitară.

 Eritrokinetica.

 Metode de investigare a eritrocitelor.

3. Seria granulocitară

 Granulocitul neutrofil.

-Structura şi funcţie.

-Kinetica.

-Anomalii cantitative şi calitative.

 Granulocitul eozinofil.

-Structura şi funcţie.

-Kinetica.

-Eozinopenia şi eozinofilia.

 Granulocitul bazofil şi mastocitul.

-Structura şi funcţie.

-Kinetica.

-Bazofilopenia, bazofilia şi mastocitoza.

4. Seria monocito-macrofagică

 Structura şi funcţia monocitelor şi macrofagelor.

 Kinetica monocitelor şi macrofagelor.

 Anomalii ale monocitelor şi macrofagelor

-Monocitopenia şi monocitoza.

-Tezaurismozele.

-Histiocitele.

5. Seria limfoidă

 Structura, funcţia şi fenotipul limfocitelor şi plasmocitului.

 Kinetica limfocitelor şi plasmocitului.

 Anomalii cantitative ale limfocitelor.

6. Seria megakario-trombocitară

 Structura şi funcţia megakariocitelor şi trombocitelor.

 Kinetica trombocitelor.

7. Principii de genetică moleculară.

8. Elemente de citogenetică.

9. Oncogene în hematologie. HEMOSTAZA

1. Structura şi funcţiile plasmatice ale coagulării.

2. Hemostaza fiziologică şi fibrinoliza.

3. Reglarea hemostazei şi fibrinolizei. 4.Explorarea hemostazei şi fibrinolizei.

ANEMIILE

1. Definiţie, clasificare.

2. Anemia aplastică.

3. Anemia feriprivă.

4. Anemiile megaloblastice.

5. Anemia cronică simplă.

6. Anemiile hemolitice

-endoeritrocitare

-prin anomalii de membrană,

-prin anomalii enzimatice,

-prin anomalii calitative ale globinei,

-prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii),

-prin anomalii în sinteza hemului şi porfirinelor.

-exoeritrocitare

-autoimune,

-neimunologice.

7. Hemoglobinuria paroxistică nocturnă.

8. Explorarea anemiilor hemolitice autoimune.

LEUCEMII ACUTE

1. Leucemii acute limfoide.

2. Leucemii acute non-limfoide.

3. Leucemii bifenotipice şi bilineale.

4. Explorarea imunofenotipică şi citochimică a leucemiilor acute.

SINDROAME MIELODISPLAZICE

1. Clasificare FAB.

2. Entităţi clinice.

SINDROAME MIELOPROLIFERATIVE CRONICE

1. Policitemia Vera.

2. Leucemia mieloidă cronică. 3.Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză. 4.Trombocitemia hemoragică.

SINDROAME LIMFOPROLIFERTIVE CRONICE

1. Leucemia limfatică cronică.

2. Leucemia “hairy” şi alte leucemii limfatice cronice – forme rare, celule T. 3.Limfoamele maligne

- Boala Hodgkin,

- Limfoamele non- Hodgkin nodale şi extranodale. 4.Explorarea imunofenotipică a limfoproliferărilor cronice.

GAMAPATII MONOCLONALE

1. Gamapatia monoclonală benignă.

2. Mielomul multiplu. 3.Macroglobulinemia Waldenstrom.

4. Boala lanţurilor grele.

5. Amiloidoza.

SINDROAME HEMORAGICE şi TROMBOTICE

1. Telangectazia ereditară.

2. Vasculite dobândite imune şi neimune. 3.Trombocitopenii

-imune-Purpura trombocitopenică imunologică,

-neimune.

4. Trombocitopatii ereditare şi dobândite.

5. Purpura trombotică trombocitopenică.

6. Hemofiliile şi afecţiunile înrudite.

7. Boala von Willebrand.

8. Coagularea intravasculară sistemică.

9. Fibrinoliza primară. 10.Trombofiliile.

11.Indicaţiile şi monitorizarea tratamentului anticoagulant şi antitrombotic.

GREFA DE CELULE STEM HEMATOPOETICE

1. Grefa de maduvă osoasă

-alogrefa.

-autogrefa.

2. Grefa de celule stem din sângele periferic.

3. Grefa de celule stem fetale.

4. Indicaţiile grefei de celule stem.

5. Principii tehnice ale grefei de celule stem.

6. Complicaţiile grefei de celule stem.

UTILIZAREA TERAPEUTICĂ A CITOKINELOR şi ANTICORPILOR MONOCLONALI

1. Eritropoietina.

2. Factorii de creştere granulocitari şi granulo-monocitari.

3. Anticorpi monoclonali.

1.4.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Activitatea de asistenţă a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnică.

2. Program de consultaţii în ambulatoriu.

3. Activitatea de contravizită.

4. Gărzi: 3-4 pe lună.

5. Demonstraţii clinice la vizită: săptămânal.

6. Program practic de microscopie (citologie): săptămânal.

7. Referate informative: săptămânal.

8. Prezentări de cazuri: bisăptămânal.

9. Puncţii aspiratorii ale măduvei osoase.

10. Puncţie biopsie de măduvă osoasă.

11. Puncţia lombară. 12.Toracenteza.

13. Paracenteza.

14. Reanimarea hematologică.

15. Participarea activă la simpozioane pe teme hematologice.

16. Seminar de hematologie după sfârşitul fiecărui curs.

17. Examen teoretic de curs la sfârşitul anului de curs.

18. Examen final de specialitate

(proba scrisă, proba practică, proba de laborator).

HEMATOLOGIE

5 ani

STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ

HEMATOLOGIE CLINICĂ (I.1) 6 luni

MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) 12 luni

NEUROLOGIE (I.3) 3 luni

BOLI INFECŢIOASE (I.4) 3 luni

HEMOBIOLOGIE (I.5) 6 luni

BIOETICĂ (I.6) 2 săptămâni

HEMATOLOGIE CLINICĂ (I.7) 2 ani 5 luni şi 2 săptămâni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

LABORATOR FARMACEUTIC

CURRICULA DE PREGĂTIRE PRIN REZIDENŢIAT A FARMACIŞTILOR LABORATOR FARMACEUTIC

OBIECTIVUL PREGĂTIRII

Formarea de farmacişti specialişti capabili să îşi asume activităţile ce se derulează curent în laboratoarele de

- controlul medicamentului

- toxicologie chimico-legală,

- analize toxicologice chimico-clinice

- ecotoxicologie şi toxicologia mediului

- toxicologie industrială

- analiză în clinicile de boli profesionale

- igiena alimentaţiei

- explorări biochimice

- farmacodinamie şi farmacocinetică experimentală

- control al abuzului şi substanţelor de abuz

sau în procesul de evaluare toxicologică a medicamentelor.

DURATA STAGIILOR – 3 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de catre responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

STRUCTURA STAGIILOR

A. PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ prin cursuri, referate, seminarii şi lucrări practice desfăşurate în cadrul Facultăţii de Farmacie pe parcursul primilor doi ani, după cum urmează

ANUL I

1. METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE MEDICALE ŞI FARMACEUTICE – 1 lună

2. ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ – 1 lună

3. LEGISLAŢIE ŞI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună

4. BIOCHIMIE – 1 lună

5. EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ŞI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE – 1

lună

6. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ – 2 luni

7. ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună

8. IGIENA ALIMENTAŢIEI – 1 lună

9. TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ŞI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ŞI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ŞI DOPINGUL) – 3 luni

ANUL II

10. IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE – 1 lună

11. CONTROLUL MEDICAMENTULUI – 2 luni

12. EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ – 1 lună

13. LABORATOR CLINIC – 2 luni

14. BIOFARMACIE – 2 luni

15. ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENŢĂ – 1 lună

16. ANALIZE DE LABORATOR – 3 luni

16.1. VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR – 1

lună

16.2. ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂŢII APEI ŞI ALIMENTELOR – 1 lună

16.3. EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI – 1 lună

16.4. BIOETICĂ – ½ lună

B. PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ cu stagii desfăşurate în laboratoare de profil timp de 11 luni şi 2 săpt.

1. CONTROLUL MEDICAMENTULUI: 3 luni

1.1. Efectuarea de analize (chimice, fizico-chimice, microbiologice şi biologice) pe forme farmaceutice.

1.2. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor analizelor.

1.3. Întocmirea buletinului de analiză.

1.4. Întocmirea specificaţiei produsului.

2. TOXICOLOGIE: 3 luni

2.1. Toxicologia chimico-legală – 1 lună

2.2. Analiza toxicologică în clinica de boli profesionale– 1 lună

2.3. Analize de ecotoxicologie şi de toxicologia mediului – 1 lună

3. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ – 1 lună

4. LABORATOR CLINIC: 2 luni

4.1. Analiza probelor de sânge şi interpretarea rezultatelor.

4.2. Analiza probelor de urină şi interpretarea rezultatelor.

4.3. Analiza sucului gastric.

4.4. Analiza lichidului cefalo-rahidian.

5. IGIENA ALIMENTAŢIEI: 2 luni

5.1. Controlul calităţii apei.

5.2. Controlul calităţii alimentelor.

5.3. Analiza fizico-chimică a aditivilor alimentari.

6. ANALIZE CHIMICO-TOXICOLOGICE ÎN LABORATOROARELE DE CONTROL AL ABUZULUI ŞI SUBSTANŢELOR DE ABUZ – 1 lună

DETALIEREA CONŢINUTULUI MODULELOR DIN ANII I ŞI II

1. METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE MEDICALE ŞI FARMACEUTICE

Obiective: însuşirea metodologiei de cercetare ştiinţifică farmaceutică şi medicală.

Tematică (20 ore)

1. Procesul de documentare; evaluarea critică a informaţiilor din literatură.

2. Motivarea cercetării şi stabilirea ipotezelor.

3. Elaborarea protocoalelor experimentale.

4. Interpretarea datelor experimentale.

5. Comunicarea rezultatelor cercetării.

6. Redactarea lucrărilor ştiinţifice şi metodologia întocmirii bibliografiei.

2. ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ

Obiective: însuşirea noţiunilor statistice de bază şi a testelor statistice ce pot fi aplicate pentru evaluarea cât mai corectă a rezultatelor obţinute.

Tematică (20 ore)

Noţiuni statistice de bază.

Programe informatice utilizate în evaluarea statistică. Distribuţia normală şi intervalul de încredere.

Regresia liniară şi corelaţia.

Teste statistice parametrice şi non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher). Teste statistice de evaluare a bioechivalenţei.

Modelarea datelor de farmacocinetică şi toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuaţiilor farmacocinetice prin metoda Laplace.

Analiza dispersională. Studiul intra-variabilităţii, şi al inter-variabilităţii în experimentul biologici. Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică.

Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluţie în farmacologie şi toxicologie.

Metode matematice de corelare în vitro – în vivo.

Softuri utilizate în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză şi modelarea farmacocinetică şi farmacodinamică.

Activităţi practice şi de seminar

1. Reprezentări grafice ale datelor experimentale

2. Ecuaţii farmacocinetice şi alte modele matematice utilizate pentru a descrie cinetica evoluţiei unor medicamente şi a unor toxice în funcţie de calea de pătrundere în organism.

3. Calculul parametrilor statistici ai unei populaţii.

4. Analiza matematică a cauzelor variabilităţii rezultatelor experimentelor biologice.

5. Calculul aproximativ al unor funcţii matematice uzuale în analiza experimentului biologic.

6. Metoda grafică de filtrare a datelor cinetice cu ajutorul funcţiei Bateman.

7. Metode computerizate de aproximaţii succesive în îmbunătăţirea rezultatelor calculului parametrilor de transfer pentru medicamente şi toxice.

8. Estimarea pofilului de absorbţie a unor medicamente şi unor toxice în funcţie de calea de pătrundere în organism.

9. Exerciţii de modelare farmacocinetic-farmacodinamică.

3. LEGISLAŢIE ŞI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC

Obiective: cunoaşterea regimului legal al laboratoarelor şi profesiunilor din sistemul sanitar, al medicamentului, alimentului şi protecţiei mediului.

Tematică (20 ore)

1. Acte legislative generale privind domeniul sănătăţii.

1.1. Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei.

1.2. Organizarea structurală a serviciilor de asigurare a sănătăţii.

2. Regimul legal al laboratoarelor din cadrul sistemului sanitar.

2.1. Laboratoare de analiza medicamentului.

2.2. Laboratoare de toxicologie.

2.3. Laboratoare de analize medicale.

2.4. Laboratoare de mediu.

2.5. Laboratoare de analiza alimentului.

2.6. Reguli de bună practică de laborator.

2.7. Controlul activităţilor de laborator.

3. Regimul legal al profesiunilor din domeniul sanitar – laborator.

3.1. Profesiunea de farmacist.

3.2. Profesiunea de medic.

3.3. Profesiunea de chimist.

3.4. Profesiunea de biolog.

3.5. Alte profesiuni.

4. Regimul legal al medicamentului.

4.1. Cercetarea, testarea şi autorizarea medicamentului.

4.2. Substanţe şi medicamente cu regim legal special.

5. Regimul legal al protecţiei mediului.

5.1. Regimul legal al activităţilor cu impact asupra mediului.

5.2. Controlul activităţilor cu impact asupra mediului.

6. Regimul legal al alimentelor.

6.1. Regimul legal al activităţilor care au ca obiect alimentele.

6.2. Controlul activităţilor care au ca obiect alimentele.

7. Organizarea şi funcţionarea unităţilor farmaceutice.

7.1. Înfiinţarea unităţilor farmaceutice.

7.2. Condiţii de organizare şi funcţionare.

8. Protecţia muncii în laboratoarele farmaceutice.

8.1. Norme republicane de protecţie a muncii.

8.2. Norme departamentale de protecţie a muncii.

9. Producţia şi controlul calităţii medicamentelor.

9.1. Reguli de bună practică de fabricaţie.

9.2. Organizarea şi funcţionarea Laboratorului pentru Controlul Medicamentului.

4. BIOCHIMIE

Obiectiv: însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare pentru înţelegerea semnificaţiei dinamicii parametrilor biochimici în fiziopatologie.

Tematică (20 ore)

1. Biochimia unor oligo- şi polipeptide biologic active.

2. Enzimele. Proprietăţi generale ale enzimelor. Enzime cu semnificaţie diagnostică.

3. Metabolismul glucidic.

Procese anaerobe generatoare de energie. Procese oxidative.

Procese biosintetice şi catabolice.

Strategii metabolice; mecanisme de reglare. Glucide cu semnificaţie fiziologică.

4. Metabolismul lipidic.

Metabolismul acizilor graşi nesaturaţi şi a eicosanoizilor. Metabolismul triacilglicerolilor şi a lipoproteinelor.

Metabolismul colesterolului. Transportul şi depozitarea lipidelor.

Strategii metabolice; mecanisme de reglare.

5. Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor.

Metabolismul compuşilor cu azot (aminoacizi, porfirine, neuromediatori). Principii de biosinteză, direcţii generale şi particulare de catalizare.

6. Catabolismul nucleobazelor şi relevanţa unor metaboliţi în laboratorul clinic.

7. Mediatori biochimici în inflamaţie şi în reacţiile alergice.

8. Biochimia comunicării extra- şi intracelulare.

9. Tehnici de centrifugare.

10. Structura, purificarea şi caracterizarea proteinelor.

11. Tehnici electroforetice în biochimie.

12. Enzime. Efectori enzimatici. Generalităţi.

13. Oxidarea biologică. Biotransformarea xenobioticelor.

14. Biochimia radicalilor liberi.

15. Actualităţi în biochimia unor mediatori chimici ş transmiterii impulsului nervos.

16. Biochimia acidului arahidonic.

17. Mediatori biochimici în inflamaţie şi în reacţiile alergice.

18. Biochimia unor oligo- şi polipeptide biologice active.

19. Biochimia sistemului sanitar.

20. Biotehnologiile în obţinerea medicamentelor.

21. Biochimia senescenţei.

Activităţi practice şi de seminar

1. Metodologii moderne în investigarea biochimică.

2. Testele de evidenţiere în a HCG în sarcină.

3. Determinarea unor biomarkeri ai oxidării.

4. Metode moderne de determinare a vitaminelor.

5. EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ŞI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE

Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la principalele produse vegetale de interes terapeutic, la parametrii de calitate şi la standardizarea preparatelor farmaceutice de origine vegetală, precum şi a cunoştinţelor practice necesare analizei produselor vegetale de uz terapeutic.

Tematică (20 ore)

1. Studiul produselor vegetale conţinând

- oze şi ozide

- alcaloizi

- compuşi terpenici şi aromatici

2. Noţiuni privind calitatea calităţii produselor vegetale.

3. Standardizarea produselor vegetale şi a extractelor obţinute din produse vegetale.

4. Determinarea identităţii, purităţii şi calităţii unor produse vegetale, conform prevederilor Farmacopeei Europene.

5. Metode generale de analiză a principiilor active din produsele vegetale.

6. Izolarea, analiza calitativă şi cantitativă a principiilor active din produsele vegetale: flavonoide, antracenozide, heterozide cardiotonice, saponozide, uleiuri volatile, alcaloizi, poliholozide şi acizi polifenolici.

Activităţi practice şi de seminar

1. Extracţia, identificarea şi dozarea flavonoidelor (flavonozide, antocianozide), taninuri.

2. Extracţia, identificarea şi dozarea antracenozidelor.

3. Extracţia, identificarea şi dozarea heterozidelor cardiotonice.

4. Extracţia, identificarea şi dozarea saponozidelor.

5. Extracţia, identificarea şi dozarea uleiurilor volatile.

6. Extracţia, identificarea şi dozarea alcaloizilor.

6. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ

Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind cercetarea farmacologică în domeniul medicamentului.

Tematică (40 ore)

1. Cercetarea ştiinţifică pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Faze şi etape.

2. Etapa de farmacologie preclinică.

3. Bioetica experimentului pe animale vertebrate vii.

4. Farmacodinamia experimentală.

5. Farmacotoxicologia experimentală.

6. Farmacocinetica experimentală.

7. Factorii care influenţează rezultatele cercetării de farmacologie experimentală.

Activităţi practice şi de seminar

1. Însuşirea tehnicilor de administrare, de contenţie, prelevări, anestezie, eutanasie şi autopsie.

2. Însuşirea tehnicilor de farmacodinamie experimentală, “in vivo” şi “in vitro”. Determinarea DE50

3. Însuşirea tehnicilor de farmacodinamie biochimică pe enzime.

4. Investigarea toxicităţii acute. Determinarea DL50. Utilizarea corecţiilor de probituri.

5. Testarea toleranţei locale.

6. Rezolvarea problemelor de calcul a parametrilor farmacocinetici.

7. Determinarea şi corelarea DE 50; pD2; pA2.

7. ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC

Obiective: însuşirea noţiunilor statistice de bază ale programării şi utilizării diverselor programe şi sisteme de operare.

Tematică (20 ore)

Sisteme de numeraţie. Microsisteme cu microprocesor. Sisteme de operare.

Programe utilitare. Baze de date numerice. Baze de date.

Programe de statistică.

Activităţi practice şi de seminar

1. Prezentarea generală a calculatorului compatibil IBM.

2. Sistemul de operare MS-DOS.

3. Programe utilitare : XTPRO, NORTON COMANDER.

4. Editorul de texte Wordstar.

5. Baze de date numerice.

6. DBASE III+IV.

IGIENA ALIMENTAŢIEI

Obiective: cunoaşterea trebuinţelor nutritive ale omului, raţia optimă şi urmările unui aport neadecvat, menţinerea unui regim alimentar echilibrat, însuşirea unui regim alimentar echilibrat, însuşirea unor regimuri alimentare în diverse maladii şi valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente şi a calităţii igienice.

Tematică (20 ore)

1. Asigurarea nevoilor energetice ale organismului.

2. Asigurarea alimentaţiei raţionale a omului sănătos.

3. Produsele alimentare implicate în producerea unor maladii.

4. Produse alimentare ca factori de protecţie împotriva unor maladii (alimente funcţionale, nutraceutice, suplimente alimentare).

5. Regim alimentar în dereglări ale metabolismului glucidic.

6. Regim alimentar în obezitate.

7. Regim alimentar în hiperuricemii şi gută.

8. Dietoterapia în ateroscleroză şi boli cardiovasculare.

9. Regim alimentar în bolile de stomac şi patologia intestinală.

10. Regim alimentar în patologia hepatică şi biliară.

11. Regim alimentar în afecţiunile pancreatice.

12. Regim alimentar în patologia renală.

13. Regim alimentar în SIDA.

14. Valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente.

15. Aditivi alimentari.

Activităţi practice şi de seminar

1. Metode de cercetare a compoziţiei alimentelor şi evaluarea stării de nutriţie a populaţiei.

2. Determinarea stării de puritate a apei şi acţiunea ei asupra sănătăţii.

3. Metode de determinare a valorii nutritive şi a stării igienice a alimentelor.

4. Analiza şi controlul sanitar al substanţelor aditive alimentare.

TOXICOLOGIE

Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare pentru evaluarea riscului asociat expunerii la diferite clase de medicamente, substanţe utilizate abuziv, noxe industriale sau poluanţi ai factorilor de mediu, pentru evaluarea toxicologică a medicamentelor şi a altor substanţe chimice, precum şi pentru analiza toxicologică a substanţelor toxice din probe de mediu, din probe biologice sau corpuri delicte.

Tematică (50 ore)

1. Surse de informare pentru toxicologi.

2. Toxicocinetica şi rolul său în poluarea efectelor toxice şi a diagnosticului intoxicaţiilor.

3. Mecanismele celulare ce stau la baza efectelor toxice.

4. Acţiunea substanţelor toxice la nivelul diferitelor organe.

5. Principiile tratamentului intoxicaţiilor.

6. Toxicologia principalelor clase de medicamente.

7. Toxicologia substanţelor utilizate abuziv.

8. Toxicologia noxelor industriale: metale, pesticide, solvenţi organici, gaze, vapori, particule.

9. Toxicologia alimentelor şi a aditivilor alimentari.

10. Analiza unor cazuri clinice de intoxicaţie.

11. Toxicomania şi dopingul.

12. Doza şi metode de determinare a DL50.

13. Biotransformarea. Relaţia dintre locul biotransformării şi locul de acţiune a toxicului. Relaţii matematice ale cineticii biochimice.

14. Acţiunea toxic-methemoglobinizantă, hemolitică şi cancerigenă.

15. Expertiza toxicologică.

16. Relaţii între proprietăţile fizico-chimice ale elementelor şi acţiunea toxică a acestora.

17. Toxicologia oxidului de carbon.

18. Toxicologia plumbului şi a plumbului tetraetil.

19. Toxicologia acidului cianhidric, cianurilor şi glicozizilor cianogenetici.

20. Toxicologia mercurului.

21. Relaţii între proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor organice şi acţiunea toxică a acestora.

22. Intoxicaţii cu alcaloizi utilizaţi ca medicamente.

23. Toxicologia antidepresivelor.

24. Toxicologia medicamentelor tranchilizante şi neuroleptice.

25. Toxicologia medicamentelor care conduc la abuz sau tendinţă la suicid.

26. Toxicologia antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).

27. Toxicologia medicamentelor cu acţiune anestezică locală sau generală.

28. Toxicologia medicamentelor cu grupe aminice, alifatice sau aromatice.

29. Toxicologia antibioticelor.

30. Toxicologia chimioterapicelor antitumorale.

31. Toxicologia chimioterapicelor antimicrobiene şi antimicobacteriene.

32. Selectarea documentelor referitoare la teste preclinice necesare înregistrării medicamentelor (“Nonclinical overview”).

Activităţi practice şi de seminar

1. Analize de toxici gazoşi şi volatili.

2. Analize de toxici minerali cu aplicarea schemelor analitice.

3. Analize de medicamente care se extrag din mediu acid.

4. Analize de medicamente care se extrag din mediu bazic.

5. Analize de medicamente care se extrag atât din mediu acid cât şi din mediu basic.

6. Cercetarea toxicologică a medicamentelor prin analiza metaboliţilor. 7Analiza medicamentelor în plasmă, urină şi corpuri delicate.

8. Analiza pesticidelor.

9. Cercetarea toxicologica a stupefiantelor (THC şi LSD-25) şi a micotoxinelor (produse de micromicete

şi macromicete).

10. Identificarea toxicilor prin HPLC, spectrofotometrie în infraroşu şi RMN.

IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE

Obiective: însuşirea cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea fenomenelor mediate prin procese imune şi pentru aplicarea şi interpretarea testelor imunologice. Însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru diagnosticul de laborator al infecţiilor şi parazitozelor, precum şi pentru controlul microbiologic al diferitelor produse medicale şi preparate farmaceutice.

Tematică (20 ore)

1. Mecanisme de apărare a organismului.

2. Mijloacele specifice de apărare imună; celulele implicate în răspunsul imun.

3. Mediatori moleculari ai răspunsului imun.

4. Fazele răspunsului imun şi cooperarea dintre celulele implicate.

5. Teste imunologice: reacţii de precipitare, reacţii de aglutinare, fixarea complementului, investigaţiile clinice în stările de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigaţii în bolile autoimune, investigarea imunodeficienţelor.

6. Morfologie, fiziologie şi genetică bacteriană.

7. Microorganisme cu poartă de intrare: digestivă, respiratorie, cutanată, genito-urinară.

8. Clasificarea virusurilor.

9. Principalele grupe de paraziţi caracteristicile definitorii.

10. Recoltarea produselor patologice în vederea analizei.

11. Tehnici de însămânţare, izolare şi identificare a germenilor.

12. Testarea sensibilităţii la antibiotice.

13. Examenul microbiologic al diferitelor produse patologice.

14. Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.

15. Controlul microbiologic al preparatelor injectabile.

16. Diagnosticul îmbolnăvirilor produse de principalele bacterii, protozoare şi helminţi.

Activităţi practice şi de seminar

1. Tehnici de sterilizare prin caldură.

2. Tehnici de sterilizare prin alţi factori fizici şi chimici, controlul sterilizării.

3. Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene.

4. Tehnici de efectuare a frotiurilor, coloraţii.

5. Recoltarea produselor patologice, coloraţii.

6. Tehnici de însămânţare şi izolare, identificarea germenilor.

7. Testarea sensibilităţii la antibiotice – antibiograma difuzimetrică, stabilirea CMI, CMB, NEI, NEB.

8. Generalităţi asupra importanţei în diagnostic a reacţiei Ag-Ac, exemplificări, serodiagnostic, seroidentificări.

9. Reacţia de aglutinare – tehnică, aplicaţii.

10. Reacţia de precipitare – tehnică, aplicaţii.

11. Reacţii de fixare a complementului – tehnică, aplicaţii.

12. Reacţia de seroneutralizare – tehnică, aplicaţii.

13. Reacţia cu anticorpi marcaţi – tehnică, aplicaţii.

14. Examenul microbiolologic al produselor din tractul digestiv.

15. Examenul microbiolologic al produselor din tractul respirator.

17. Examenul microbiolologic al produselor din tractul genito-urinar.

18. Examenul microbiolologic al produselor de la nivel cutanat.

19. Examenul microbiologic al sângelui.

20. Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.

11. CONTROLUL MEDICAMENTULUI

Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însuşirea deprinderilor practice de realizare a diferitelor metode analitice.

Tematică (40 ore)

1. Farmacopeea Europeană / Farmacopeea Română – prevederi cu referire la metodologia analitică aplicată la analiza medicamentelor; condiţii de calitate ale formelor farmaceutice.

2. Libera circulaţie a medicamentului. Organizarea controlului medicamentului în România. Institute abilitate: Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM).

3. Reglementări privind calitatea medicamentului, condiţii de punere pe piaţă a unui medicament.

4. Laboratoare de control autorizate. Normative în vigoare după care se efectuează controlul medicamentului.

5. Prelevarea probelor pentru analiză.

6. Examenul organoleptic.

7. Solubilitatea substanţelor medicamentoase.

8. Constante fizico-chimice în controlul medicamentelor.

9. Determinarea pH-ului.

10. Separarea şi extracţia principiilor active din amestecuri şi forme farmaceutice.

11. Identificarea substanţelor medicamentoase ca atare şi din forme farmaceutice.

12. Controlul purităţii substanţelor medicamentoase.

13. Determinări biologice.

14. Dozarea substanţelor medicamentoase ca atare şi din forme farmaceutice prin metode volumetrice şi semimicrovolumetrice.

15. Metode termice de analiză (TG, DSC); principii, aparatură, aplicaţii în controlul medicamentului.

16. Metode electrochimice de analiză; principii, aparatură, aplicaţii în controlul medicamentului.

17. Metode spectrale de analiză (UV-VIS, IR, spectrometrie de absorbţie atomică şi de fluorescenţă).

18. Spectrometrie de masă; principii, aparatură, aplicaţii în controlul medicamentului.

19. Metode cromatografice de analiză (cromatografie de gaze, de lichide de înaltă performanţă, cromatografie pe hârtie, cromatografie în strat subţire).

20. Electroforeză capilară.

21. Rezonanţă magnetică nucleară; principii, aparatură, aplicaţii în controlul medicamentului.

22. Aspecte privind metodologia de validare a metodelor analitice în controlul medicamentului.

23. Evaluarea stabilităţii medicamentelor.

24. Reguli de bună practică de laborator.

Activităţi practice şi de seminar

1. Controlul organoleptic şi analiza preliminară a substanţelor medicamentoase ca atare şi a formelor farmaceutice.

2. Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.

3. Identificarea substanţelor medicamentoase ca atare şi din forme farmaceutice prin reacţii chimice, metode fizico-chimice (spectrale, cromatografice).

4. Controlul purităţii substanţelor medicamentoase.

5. Dozarea substanţelor medicamentoase ca atare şi din forme farmaceutice (pulberi comprimate, capsule, soluţii injectabile şi perfuzabile, siropuri, unguente, supozitoare, coliere) prin

5.1. metode volumetrice

- metode electrometrice

- metode spectrometrice

- metode cromatografice

6. Calcularea rezultatului analitic şi evaluarea acestuia în raport cu limitele de admisibiliate.

12. EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ

Obiective: transmiterea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare având ca scop final elaborarea unui raport de expert util juridic în caz de litigii.

Tematică (20 ore)

1. Principiile toxicologie legale şi grupurile de cazuri luate în studiu.

2. Necesităţi şi exigenţe analitice. Investigarea cazului. Analiza materialelor biologice şi corpurilor delicte.

3. Testele analitice pe grupe de toxici.

4. Cercetarea chimico-toxicologică a alimentelor şi băuturilor.

5. Analiza tabletelor, capsulelor şi seringilor.

6. Coroborarea datelor pentru redactarea raportului de expertiză.

7. Expertiza toxicologică a medicamentelor

- reglementări referitoare la studiile de toxicologie.

- bunele practici de laborator în studiile de toxicologie.

- animalele de laborator şi etica experimentării pe animale.

- tipuri de studii de toxicologie.

- raportarea observaţiilor şi măsurătorilor pe animalul viu.

- structura unui raport de evaluare toxicologică.

Activităţi practice şi de seminar

1. Analiza de toxici gazoşi.

2. Analiza de compuşi volatili.

3. Screening de medicamente.

4. Screening de metale, anioni şi pesticide.

5. Analiza de corpuri delicte (alimente, băuturi, medicamente, etc.).

13. LABORATOR CLINIC

Obiective: însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare efectuării analizelor de laborator clinic şi a interpretării acestora.

Tematică (40 ore)

1. Factorii care influenţează analizele de laborator clinic.

2. Date de laborator în anomaliile eritrocitelor, leucocitelor şi trombocitelor.

3. Anomalii ale echilibrului hidro-electrolitic.

4. Anomalii ale metabolismului glucidic.

5. Anomalii ale metabolismiului lipidic.

6. Componentele azotate neproteice şi proteice din sânge şi variaţiile lor fiziopatologice.

7. Enzimele plasmatice cu valoare diagnostică.

8. Markeri tumorali.

9. Semnificaţia prezenţei constituenţilor patologici în urină.

10. Modificarea parametrilor biochimici în diferite boli renale.

11. Explorări biochimice în nefrologie.

12. Explorarea de laborator a lichidului cefalo-rahidian.

13. Explorări biochimice în gastroenterologie.

14. Explorări biochimice în hepatologie.

Activităţi practice şi de seminar

1. Analiza şi controlul de laborator a probelor de sânge.

2. Analiza şi controlul de laborator al urinei.

3. Analiza sucului gastric.

4. Analiza lichidului cefalorahidian.

14. BIOFARMACIE

Obiective: însuşirea principiilor farmacocinetice în scopul individualizării metodologiei de extracţie şi de analiză al substanţei medicamentoase de interes şi/sau a metaboliţilor săi din medii biologice.

Tematică (40 ore)

1. Conceptele de disponibilitate, biodisponibilitate şi biofarmacie.

2. Dizolvarea şi difuziunea – procese de bază în asigurarea biodisponibilităţii.

3. Procesele de absorbţie, distribuţie, metabolizare şi excreţie a substanţelor medicamentoase şi metaboliţilor lor.

4. Modele farmacocinetice.

5. Elemente de calcul folosite în biofarmacie.

6. Modele farmacocinetice şi distincţii cinetice între pătrunderea pe cale orală, parenterală sau în cazul cedării modificate.

7. Preformularea.

Activităţi practice şi de seminar

1. Cedarea substanţelor active din forme farmaceutice solide orale (capsule, comprimate, componente acoperite). Determinarea vitezei de dizolvare.

2. Studii “in vitro” privind cedarea substanţelor active din forme farmaceutice orale cu cedare modificată.

3. Evaluarea disponibilităţii substanţelor active din supozitoare. Influenţa excipientelor asupra eliberării substanţelor active.

4. Evaluarea disponibilităţii substanţelor active din preparate topice. Influenţa bazei de unguent şi a promotorilor de absobţie asupra cedării substanţelor active.

15. ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENŢĂ

Obiectiv: însuşirea abilităţilor de lucru la GS-MS, LC-MS, HPLC, electroforeză capilară, spectrometrie de absorbţie atomică, necesare abordării analizelor de xenobiotice sau metaboliţi ai acestora în lichide biologice.

Tematică (20 ore)

1. Rolul laboratorului de toxicologie în managementul intoxicaţiilor acute.

2. Aspecte medico-legale ale analizei probelor biologice în toxicologia de urgenţă.

3. Selecţia şi colectarea probelor biologice.

4. Metodologia de screening în analiza toxicologică de urgenţă.

5. Teste pentru compuşi specifici şi grupe de compuşi.

Activităţi practice şi de seminar

1. Determinări de cromatografie în strat subţire.

2. Determinări spectrofotometrice în vizibil şi UV.

3. Analize electroforetice: pe hârtie, pe gel şi prin electroforeză capilară.

4. Analize densitometrice (cu integrare).

5. Determinări pe HPLC asistate de calculator.

6. Determinări de metale toxice cu ajutorul spectrometrului de absorbţie atomică.

7. Evaluări calitative şi cantitative ale xenobioticelor şi metabiliţilor lor cu ajutorul GC-MS.

8. Analize de toxici organici cu ajutorul LC-MS (inclusiv asistat de LIF).

16. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării..

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

LABORATOR FARMACEUTIC 3 ANI

STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE MEDICALE ŞI FARMACEUTICE (1.1)– 1 lună ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ (1.2) – 1 lună LEGISLAŢIE ŞI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC(1.3) – 1 lună BIOCHIMIE (1.4) – 1 lună

EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ŞI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE (1.5) – 1 lună

FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ (1.6) – 2 luni

ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.7) – 1 lună

IGIENA ALIMENTAŢIEI (1.8) – 1 lună

TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ŞI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ŞI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ŞI DOPINGUL) (1.9) – 3 luni

IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE (1.10) – 1 lună

CONTROLUL MEDICAMENTULUI (1.11) – 2 luni

EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ (1.12) – 1 lună

LABORATOR CLINIC (1.13) – 2 luni

BIOFARMACIE (1.14) – 2 luni

ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENŢĂ(1.15) – 1 lună

ANALIZE DE LABORATOR(1.16) – 3 luni

VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR (1.17) – 1 lună

ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂŢII APEI

ŞI ALIMENTELOR(1.18) -1 lună

EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI(1.19) – 1 lună

BIOETICĂ (I.20) – ½ luna

PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ(1.21)- 11 luni şi 2 sapt.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

STAGIUL

(1.1) (1.9)

(1.10) 1.19

1.20; 1.21

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ DE FAMILIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE

1.1 DEFINIŢIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistenţa medicală primară şi continuă şi, prin acţiuni preventive, educaţionale, terapeutice şi de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei şi colectivităţii, având următoarele funcţii

 De asigurare a accesibilităţii populaţiei la asistenţa medicală

 De supraveghere a sănătăţii

 De prevenţie primară, secundară, terţiară

 De prevenţie specifică

 De promovare a sănătăţii

 De asigurare a îngrijirilor medicale curente

 De selecţionarea pacienţilor care au nevoie de asistenţă de specialitate

 De coordonare a serviciilor medicale în funcţie de nevoile concrete ale bolnavului

 De sinteza diagnostică şi terapeutică

 De supraveghere medicală continuă a individului, familiei şi a colectivităţii

 De recuperare şi reabilitare a bolnavilor

 De asigurare a îngrijirilor paliative şi terminale

 De cercetare ştiinţifică specifică

1.2 DURATA REZIDENTIATULUI - 3 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-+book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.3 OBIECTIVE GENERALE

Absolvenţii rezidenţiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activităţi

1. Să asigure asistenţa medicală primară, preventivă şi curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntaţi.``

2. Să acorde asistenţă medicală preventivă omului sănătos, familiei şi colectivităţii.

3. Să acorde tuturor pacienţilor asistenţă medicală de prim contact, asumându-şi responsabilitatea deciziei iniţiale şi toate problemele medicale pe care le prezintă pacienţii lor şi să apeleze în timp util la ceilalţi medici specialişti.

4. Să acorde asistenţă medicală de urgenţă adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitaţi ca medici de prim contact.

5. Să asigure asistenţă medicală continuă tuturor pacienţilor lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice şi socio-culturale ale fiecărui pacient.

6. Să medieze în mod corect relaţiile pacientului cu sistemul de asistenţă medicală şi să poată lucra

şi echipa de asistenţă medicală.

7. Să elaboreze şi să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei.

Stagiul

1.4.1

1.4.2

1.4.3

1.4.4

1.4.5

1.4.6

1.4.7

1.4.8

1.4.9

1.4.10

1.4.11

1.4.12

1.4.13

Denumirea stagiului Medicină de familie Medicină internă Pediatrie

Chirurgie generală Obstetrică-ginecologie Oncologie medicală Boli infecţioase Psihiatrie

Dermato-venerologice Neurologie

Diabet

Epidemiologie şi management sanitar Bioetică

Medicină de familie

durata

6 luni

4 luni

4 1/2 luni

2 luni

1 lună

½ lună 9 luni

1.4 STRUCTURA STAGIILOR

ANUL I ŞI ANUL II

CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE 6 luni

1.4.1.1 Tematica introductivă în M.F (100 ore)

1. Introducere în problematica M.F

2. Condiţiile de lucru ale M.F

3. Descrierea cabinetului

4. Echipa de lucru a M.F

5. Locul M.F în medicina modernă

6. Obiectul şi metodologia M.F

7. Principiile M.F

8. Funcţiile M.F

9. Definiţia şi conţinutul M.F

10. Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale

11. Activitatea preventivă în M.F

12. Activitatea curativă în M.F

13. Asistenţa medicală a familiei

14. Asistenţa medicală a unei colectivităţi

15. Relaţiile M.F cu celelalte specialităţi

1.4.1.2 Baremul activităţilor practice

1. Prezentarea cabinetului şi a echipei de lucru: 1

2. Participarea la consultaţiile curente: 30

3. Participarea la consultaţiile preventive: 20

4. Participarea la vizitele la domiciliu: 10

5. Acordarea primului ajutor medical : 10

6. Completarea unor documente: 10

7. Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 10

8. Analiza unor probleme epidemiologice: 5

9. Monitorizarea unor bolnavi cronici: 20

10. Asistenţa medicală a copilului: 20

11. Asistenţa medicală a bătrânului: 20

1.4.2 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 4 luni

1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore).

1. Traheobronşite acute

2 .Bronhopneumonii

3 .Pneumopatiile acute

4 .Astm bronşic

5. Bronhopatii cronice obstructive

6. Bronşiectazii

7. Embolia pulmonară

8. Edem pulmonar

9. Pneumotorax spontan

10. Cancer bronho-pulmonar

11. Pleureziile

12. Insuficienţa respiratorie

13. Tulburări de ritm şi de conducere

14. Cardiopatia ischemică

15. Pericarditele şi miocarditele

16. Afecţiuni valvulare

17. HTA şi criza hipertensivă

18. Insuficienţa cardiacă

19. Arteriopatii acute şi cronice

20 .Insuficienţa venoasă , varice, hemoroizi

21. Lipotimia, sincopa, colapsul, şocul

22. Cefaleea şi migrena

23. Gastritele

24. Ulcerul gastro-duodenal

25. Cancerul gastric

26. Hepatitele acute şi cronice

27. Ciroza hepatică

28. Bolile colecistului

29. Afecţiuni pancreatice

30. Icterul

31. Hemoragiile digestive

32. Constipaţia

33. Colonul iritabil şi colita ulcerativă

34. Cancerul colo-rectal

35. Infecţii urinare şi ale tractului urinar

36. Glomerulonefritele

37. Insuficienţa renală

38. Sindromul nefrotic

39. Lupusul eritematos sistemic

40. Poliartrita reumatoidă

41. Artritele

42. Artrozele

43. Spondilozele şi lombalgiile

44. Guta

45. Piciorul dureros

46. Epicondilita, tenosinovite, bursite

47. Osteoporoza

48. Obezitatea

49. Diabetul zaharat

50. Sindromul hipoanabolic

51. Anemiile

52. Adenopatiile

53. Leucemiile

54. Limfoamele

55. Sindroame hemoragice

56. Intoxicaţii acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanţe organo-fosforice, substanţe organo- clorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene

57. Intoxicaţiile cronice profesionale şi neprofesionale

58. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară.

1.4.2.2 Baremul activităţilor practice

1. Examinarea clinică a bolnavului: 300

2. Interpretarea examenului radiologic şi afecţiunile prevăzute şi tematica pe aparate şi sisteme: 30

3. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 30

4. Interpretarea unei EKG: 30

5. Interpretarea principalelor date ecografice şi endoscopice pentru patologia prevăzută şi programa: 30

6. Interpretarea oscilometriei: 10

7. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 10

8. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduvă: 10

9. Interpretarea rezultatelor obţinute prin tehnicile de explorare a secreţiei gastrice: 10

10. Sondajul şi spălătura gastrică: 5

11. Examenul de fund de ochi: 10

12. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 30

13. Recoltarea şi interpretarea examenului coprologic: 5

14. Alimentaţia omului sănătos : 50

15. Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecţiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 50

16. Puncţia pleurală: 5

1.4.3 STAGIUL DE PEDIATRIE: 4 1/2 luni

1.4.3.2 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore)

1. Creşterea şi dezvoltarea copilului

2. Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos

3. Malnutriţia protein-energetică

4. Rahitismul

5. Diabetul copilului

6. Anemiile

7. Sindroame hemoragice

8. Leucemiile acute limfoblastice şi non-limfoblastice

9. Limfoamele maligne hodgkiniene şi non-hodgkiniene

10. Malformaţii congenitale

11. Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice

12. RAA şi cardiopatia reumatismală

13. Artritele cronice juvenile

14. Sindromul febril prelungit

15. Durerea toracică la copil şi adolescent

16. Infecţiile tractului respirator superior

17. Amigdalitele

18. Sinuzitele

19. Otita medie acută şi cronică.

20. Bronşiolita acută

21. Bronhopneumonia

22. Pneumoniile acute şi cronice

23. Miocarditele

24. Pericarditele

25. Endocarditele infecţioase

26. Tulburări de ritm şi de conducere

27. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară la copil

28. Stomatitele, glositele şi cheilitele

29. Hemoragiile digestive la un nou născut şi copil

30. Diareea cronică şi sindromul de malabsorbţie

31. Parazitozele digestive

32. Hepatitele acute şi cronice

33. Sindromul nefrotic

34. Glomerulonefritele acute

35. Insuficienta renală şi cronică

36. Enurezisul şi encoprezisul

37. Urgenţe pediatrice majore

 convulsiile

 intoxicaţiile acute

 înţepături de insecte veninoase

 muşcături de animale

 insolaţia

 şocul

 insuficienţa cardio-respiratorie

 sindroame de deshidratare acută

 comele

38. Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică a adolescentului.

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

1. Examinarea clinică a copilului: 50

2. Măsurători antroprometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50

3. Aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului: 50

4. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil: 50

5. Instalarea unui cateter venos: 10

6. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe şi la diferite vârste: 5

7. Interpretarea examenului de sânge periferic şi LCR: 20

8. Examen otoscopic la sugar şi copilul mare: 10

9. Examenul fundului de ochi: 10

10. Interpretarea EKG-ului la sugar şi copilul mare: 20

11. Interpretarea probelor funcţionale respiratorii: 10

12. Interpretarea probelor hepatice: 30

13. Interpretarea probelor renale: 30

14. Interpretarea probelor de digestie: 30

15. Interpretarea radiografiei toracice: 20

16. Interpretarea radiografiei schelet: 20

17. Interpretarea radiografiei craniene: 10

18. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 20

19. Interpretarea urografiei: 5

20. Efectuarea bilanţului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50

21. Urmărirea epidemiologică şi igienică a colectivităţilor de copii: 30

22. Prescrierea medicamentelor în funcţie de vârsta: 50

23. Stabilirea necesitaţilor nutriţionale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani şi adolescenţi:50

24. Alimentaţia nou-născutului, sugarului şi copilului pe etape de vârsta (alimentaţia naturală, preparate dietetice): 50

25. Preluarea copilului la domiciliu: 10

1.4.4 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ŞI SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE,

TRAUMATOLOGIE. 2 Luni

1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore)

1. Plăgile

2. Hemoragii posttraumatice

3. Arsurile

4. Degerăturile

5. Electrocutarea

6. Entorse

7. Luxaţii

8. Fracturi

9. Rinita acută

10. Sinuzita acută

11. Laringita acută

12. Angine acute

13. Flegmon amigdalian

14. Epistaxis

15. Otita acută

16. Traumatisme fizice, chimice şi termice ale ochiului

17. Ochiul roşu şi dureros

18. Cataractele

19. Glaucomul

20. Hemoragia digestivă superioară

21. Hemoragia digestivă inferioară

22. Complicaţiile ulcerului gastro-duodenal

23. Litiaza biliară

24. Colecistita acută

25. Pancreatita acută

26. Cancerul de cap de pancreas

27. Abdomenul acut chirurgical

28. Apendicita acută

29. Peritonitele

30. Ocluzia intestinală

31. Icter mecanic

32. Cancer gastric

33. Cancer de colon

34. Cancer de rect

35. Litiaza renală

36. Adenom de prostată

37. Cancer de prostată

38. Retenţia acută de urină

39. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine

40. Tumorile sânului

1.4.4.2 Baremul activităţilor practice

1. Sutura plăgilor: 20

2. Hemostaza provizorie: 20

3. Tamponament nazal anterior şi posterior şi epistaxis: 10

4. Aspiraţia nazală: 10

5. Extragerea corpilor străini din canalul auditiv şi din fosele nazale: 10

6. Inhalaţii: 10

7. Pulverizări: 10

8. Administraţiile de aerosoli: 10

9. Instilaţia şi spălătura auriculară: 10

10. Fundul de ochi: 20

11. Acuitatea vizuală: 30

12. Acuitatea cromatică: 30

13. Spălătura oculară: 20

14. Instilaţia oculară: 20

15. Îndepărtarea corpilor străini oculari: 5

16. Reducerea luxaţiilor: 5

17. Imobilizarea cu pansamente compresive şi gipsate: 10

18. Incizia şi drenajul unor colecţii: 5

19. Denudare venoasă: 10

20. Perfuzii şi transfuzii: 30

21. Paracenteza evacuatoare: 10

22. Puncţie articulară: 5

23. Infiltraţii: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenţi: 20

24. Traheostomie

25. Spălătura gastrică şi intestinală: 5

26. Puncţie vezicală

27. Sondaj vezical: 5

1.4.5 STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE- 2 Luni

1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore)

1. Noţiuni de planning familial

2. Diagnosticul de sarcină

3. Sarcina normală

4. Sarcina cu risc obstetrical crescut

5. Sarcina patologică

6. Lăuzia

7. Iminenţa de avort

8. Placenta praevia

9. Eclampsia

10. Apoplexia utero-placentară

11. Metroragiile

12. Sarcina extrauterină

13. Vulvovaginita acută

14. Boala inflamatorie pelviană

15. Fibrom uterin

16. Cervicite acute şi cronice

17. Cancer genito-mamar

1.4.5.2 Baremul activităţilor practice

1. Examenul clinic şi genital al femeii gravide: 50

2. Asistarea naşterii normale: 30

3. Naşterea patologică: 5

4. Perineotomie şi perineorafie: 5

5. Colporafie

6. Tamponament şi hemoragiile genitale: 5

7. Recoltarea : 10

8. Indicarea metodelor contraceptive: 20

9. Montarea unui sterilet: 5

1.4.6 STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ – 2 Luni

A. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor şi funcţiilor medicinei de familie (40 ore)

1. Etiologia cancerului (1,3)

- factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)

- factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentaţie)

- factori de risc constituţionali (hormonali, genetici, imunologici)

2. Factori de pronostic în cancer (1,3)

- factori legaţi de tumoră

- factori legaţi de gazdă

3. Principii şi metode de diagnostic în cancer (1,3)

- diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte)

- diagnosticul biologic

- diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive)

- particularităţile diagnosticului în cancer. Dificultăţi şi erori.

4. Rolul chirurgiei în oncologie (1,3)

- rolul chirurgiei în profilaxia cancerului

- rolul chirurgie în diagnosticul cancerului

- rolul chirurgiei în tratamentul cancerului

- principiile tratamentului chirurgical

5. Principiile radioterapiei în oncologie (3)

- definiţia şi scopurile radioterapiei în oncologie

- tipuri şi surse de radiaţii utilizate

- mărimi şi unităţi de măsură în radioterapie

- bazele fizice şi biologice ale radioterapiei

- tipuri de iradiere

- incidentele şi complicaţiile radioterapiei

6. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului (1,2,3)

- date generale

- cinetica celulare

- mecanismul de acţiune al citostaticelor

- rezistenţa la citostatice

- căi de administrare a citostaticelor

- indicaţiile şi contraindicaţiile chimioterapiei

- incidentele şi complicaţiile chimioterapiei

- tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor

- clasificarea citostaticelor

- evalurarea răspunsului la chimioterapie

- principii generale privind cercetarea şi caracterizarea de noi medicamente antineoplazice

7. Principiile tratamentului hormonal în oncologie (1,3)

- principalele efecte ale hormonilor în cancer

- principalele obiective ale tratamentului hormonal

- clasificarea hormonilor. Principalii agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului.

8. Urmărirea bolnavului (1.3)

9. Infecţiile în cancer (1,4)

10. Complicaţiile cancerului (1)

11. Urgenţele în oncologie (1,3)

12. Durerea în cancer (1,3)

- anatomia şi fiziologia durerii

- sindroame dureroase în cancer

- tratamentul durerii în cancer

13. Tratamentele paleative în cancer (1,3)

14. Aspecte de psiho-oncologie (1,3)

15. Alimentaţia în oncologie (1,3)

16. Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educarea sanitară a populaţiei (1,3)

17. Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie, clasificare, diagnostic, tratament (1,3)

18. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)

19. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)

20. Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol.II)

21. Cancer ale sferei capului şi gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)

22. Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)

23. Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie ) (1,2,4)

24. Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)

25. Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)

26. Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol.I)

27. Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol. II)

28. Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)

29. Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)

30. Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)

31. Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)

B. Baremul activităţilor practice

1. Examen chimic general şi loco-regional al bolnavului oncologic

2. Examen al ariilor ganglionare superficiale

3. Examen general al tegumentelor şi mucoaselor

4. Examen al cavităţii bucale

5. Examen al sânului

6. Examen ginecologic şi examen citologic cervico-vaginal

7. Tuşeu rectal şi examen al prostatei

8. Interpretarea explorărilor biologice şi imagistice

1.4.7 STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE – 1 Lună

1.4.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)

1. Rujeola

2. Rubeola

3. Varicela

4. Gripa

5. Parotidita

6. Infecţii cu protozoare şi metazoare

7. Boala diareică acută

8. Mononucleoza infecţioasă

9. Zona zoster

10. Scarlatina

11. Hepatitele virale acute

12. Febra tifoidă

13. Salmonelozele

14. Toxiinfecţiile alimentare

15. Tetanos

16. Meningite

17. Encefalite

18. Holera

19. Enterocolite

20. SIDA şi infecţia HIV la adult şi copil

21. Antibiotice

1.4.7.2 Baremul activităţilor practice

1 .Interpretarea rezultatelor obţinute la hemocultură: 10

2. Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 10

3. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 10

4. Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice şi transportul lor: 20

1.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE 1 Lună

1.4.8.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)

1. Normalitate, anormalitate şi boala psihică

2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice

3. Reacţii psihopatologice

4. Neurastenia şi tulburările de somatizare

5. Tulburări psihopatologice ale alimentaţiei, somnului şi sexualităţii

6. Psihozele endogene

7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri şi tutun

8. Delirium tremens

9. Demente

10. Anxietatea şi atacurile de panică

11. Depresia

12. Personalităţi particulare şi patologice

1.4.8.2 Baremul activităţilor practice

1. Examinarea pacientului şi perspectiva psihopatologică(observarea expresivităţii

şi comportamentului, dialogul): 30

2. Interviuri şi chestionare semistructurate şi structurate ale psihopatologiei generale: 20

3. Anamneza biografica. Foaia de observaţie standardizată şi psihiatrie: 20

4. Scale de evaluare cantitativă a anxietăţii şi depresiei: 10

5. Scale de evaluare comportamentală a deficitelor şi disabilităţilor comportamentele şi psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 10

6. Evaluarea reţelei de suport social şi rolul ei şi evoluţia tulburărilor psihice: 10

7. Evaluarea interacţiunilor intrafamiliale şi relaţia cu familia ce are în componenţă un bolnav psihic: 10

8. Evaluarea riscului suicidar: 5

9. Modalităţi de intervenţie şi situaţii de criză psihologică: 10

10. Tehnici de psihoterapie: 10

1.4.9 STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE -1 Lună

1.4.9.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)

1. Dermatozele

2. Dermatita de contact

3. Eczeme

4. Infecţii streptococice ale pielii

5. Infecţii stafilococice ale pielii

6. Urticaria şi angioedemul

7. Eczema sugarului şi a copilului mic

8. Boli de colagen

9. Boli buloase

10. Bolile arterelor şi venelor

11. Afecţiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee şi sudoripare

12. Afecţiuni ale mucoasei bucale şi genitale

13. Boli cu transmitere sexuală

14. Psoriazis

15. Pemfigus

16. Lichenul plan şi erupţii lichenoide

17. Tumori cutanate benigne şi maligne

18. Scabia

19. Pediculoza

1.4.9.2 Baremul activităţilor practice

1 .Semne importante pentru diagnosticul clinic: 10

2. Interpretarea examenului micologic: 10

3. Interpretarea examenului bacteriologic: 10

4. Interpretarea examenului serologic şi ultramicroscopic: 5

5. Drenaj de colecţii şi evacuarea de hematoame: 5

6. Electrocauterizări: 5

7. Prescrierea şi utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecţiunile menţionate: 10

8. Biopsia cutanată: 5

1.4.10 STAGIUL DE NEUROLOGIE - 1 Lună

1.4.10.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)

1. Cefaleea şi migrena

2. Vertijul

3 Tremurăturile

4. Boala Parkinson

5. Epilepsia

6. Scleroza multiplă

7. Polinevritele

8. Accidentele vasculare cerebrale

9. Comele

1.4.10.2 Baremul activităţilor practice

1. Examinarea bolnavului neurologic: 20

2. Puncţia lombară: 5

3. Interpretarea examenului LCR: 5

1.4.11 STAGIUL DE DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE – 1 Lună

1.4.11.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)

1. DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie

2. DZ aspecte clinice, factori de risc, investigaţii paraclinice

3.-4. DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO ( 2 cursuri )

5. DZ complicaţii, evoluţie, prognostic

6. DZ rezistenţa la insulină

7. DZ dispensarizare, ghiduri de practică

1.4.11.2 Baremul activităţilor practice

-prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie

- prezentarea DZ tip II , metode de dispensarizare prin medicul de familie

- examinarea clinică iniţială a pacientului cu DZ

- investigaţii paraclinice la prima vizită la medicul de familie

- realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbubinurie

- efectuarea fundului de ochi

- examinarea piciorului diabetic

- principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II

- realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidraţi

- scheme terapeutice

- prevenirea complicaţiilor

1.4.12 STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ŞI MANAGEMENT SANITAR -1 Lună

1.4.12.1.a Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)

1.-Epidemiologia definiţie, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile şi epidemiologia bolilor netransmisibile

2.-Epidemiologia de teren

3.-Prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale

4. - Sănătate publică, educaţia pentru sănătate

5. - Servicii de igiena alimentaţiei

6. - Servicii de igiena mediului, igiena şcolară, colectivităţilor

7. - Elemente de biostatistică, indicatori statistici

1.4.12.1.b Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)

1. Sistemele de sănătate

2. Locul medicinii de familie şi sistemele de sănătate

3. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate

4. Relaţiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate

5. Evaluarea stării de sănătate a unei colectivităţi

6. Managementul cabinetului de medicina de familie

1.4.12.2.a Baremul activităţilor practice de epidemiologie

epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice

1. evaluarea riscului de îmbolnăvire

2. epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice

3. prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale

4. noţiuni despre dezinfecţii, sterilizare, decontaminare, curăţare

5. produse biocide noi

6. aprecierea stării de sănătate a unei colectivităţi

7. elaborarea de programe profilactice privind condiţiile de igienă din colectivităţi

8. proiectarea şi realizarea programelor de vaccinări

9. supravegherea şi controlul sterilizării şi unităţilor sanitare

10. recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern( apă, aer, sol )

11. interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern

12. recoltarea de probe pentru analiza alimentelor

13. aprecierea dezvoltării fizice a şcolarilor

14. aprecierea dezvoltării psihice a şcolarilor

15. evaluarea regimului de activitate al şcolarilor

16. realizarea unui program de acţiuni privind educaţia pentru sănătate (individual, familial,

pe grupe , colectivităţi)

1.4.12.2.b Baremul activităţilor practice de management sanitar

1. Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 5

2. Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivităţi: 5

3. Managementul unui cabinet de medicină de familie: 5

4. Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 5

1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.14 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE - 9 Luni (180 ore)

INTRODUCERE : în anul III rezidenţii urmează o pregătire specifică medicinii de familie. Aceasta pregătire constă din

 Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală

 Seminarii ţinute de medicii instructori de medicină generală

 Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie , ţinute de cadre didactice de medicină de

familie sau instructori acreditaţi şi acest sens de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar

 Elaborarea şi susţinerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie

 În general rezidenţii vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână ( o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs şi seminarii, 4 ore curs şi 3 ore seminarii.

 Seminariile se vor ţine din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie

 Medicii instructori acreditaţi vor efectua evaluarea periodică şi finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.

1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie

1. Particularităţile M.F

2. Caracterul interdisciplinar al M.F

3. Pacientul sănătos şi pacientul bolnav

4. Relaţia dintre normal şi patologic

5. Despre conceptul de sănătate

6. Problemele medicale ale omului sănătos

7. Etapele de dezvoltare ale fiinţei umane

8. Nevoile medicale ale fiecărei etape

9. Activitatea preventivă în M.F

10. Importanta prevenţiei primare

11. Promovarea sănătăţii în M.F

12. Despre conceptul de boală

13. Despre conceptul de bolnav

14. Trecerea de la sănătate la boală

15. Patogenia psihosomatică

16. Rolul stresului şi patologia umană

17. Importanţa particularităţilor individuale

18. Particularităţile consultaţiilor în M.F

19. Sursele de informaţie şi M.F

20. Importanţa comunicării în M.F

21. Particularităţile diagnosticului în M.F

22. Strategia investigaţiilor paraclinice

23. Particularităţile tratamentului în M.F

24. Supravegherea tratamentului în M.F

25. Psihoterapia şi M.F

26. Terapiile alternative

27. Asistenţa medicală la domiciliu

28. Îngrijirile paleative

29. Rolul familiei şi viaţa individului

30. Structura şi funcţiile familiei

31. Ciclurile familiei

32. Problemele medicale ale familiei

33. Asistenţa medicală a unei colectivităţi

34. Asistenţă de M.F şi mediul rural

35. Bolile sociale

36. Atitudinea M.F în faţa unui bolnav cu o simptomatologie comună

37. Atitudinea M.F în faţa unei adenopatii

38. Atitudinea M.F în faţa unei astenii

39. Atitudinea M.F în faţa unei anxietăţi

40. Atitudinea M.F în faţa unei cianoze

41. Atitudinea M.F în faţa unei convulsii

42. Atitudinea M.F în faţa unei depresii

43. Atitudinea M.F în faţa unei cefalei

44. Atitudinea M.F în faţa unei diarei

45. Atitudinea M.F în fata dispneei

46. Atitudinea M.F în faţa unei dureri precordiale

47. Atitudinea M.F în faţa unei dureri lombare

48. Atitudinea M.F în faţa unei febre

49. Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii digestive

50. Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii genitale

51. Atitudinea M.F în faţa unei hematurii

52. Atitudinea M.F în faţa unei insomnii

53. Atitudinea M.F în faţa unui icter

54. Atitudinea M.F în faţa unei palpitaţii

55. Atitudinea M.F în faţa unui tremor

56. Atitudinea M.F în faţa unei stări confuzionale

57. Diagnosticul diferenţial în M.F

58. Dificultăţile de diagnostic în M.F

59. Sinteza diagnostică şi M.F

60. Îngrijirea bolnavului cu infecţii ale căilor respiratorii superioare

61. Îngrijirea bolnavului cu astm bronşic

62. Îngrijirea bolnavului cu BPOC

63. Îngrijirea bolnavului cu HTA

64. Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană

65. Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă cardiacă

66. Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric şi duodenal

67. Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian

68. Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică

69. Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil

70. Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă

71. Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat

72. Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie

73. Îngrijirea bolnavului cu obezitate

74. Îngrijirea bolnavului cu infecţie urinară

75. Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă renală

76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral

77. Îngrijirea bolnavului cu artroze

78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă

79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare

80. Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă

81. Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuţie

82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson

83. Managementul cabinetului de M.F

84. Drepturile pacientului

85. Obligaţiile M.F

86. Probleme de etică şi deontologie

87. Răspunderea M.F

88. Informatizarea activităţii de M.F

89. Posibilităţile şi limitele M.F

1.4.14.2 Tematica seminarilor

În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme.

a. Istoria naturală a bolilor (efectuare şi interpretare de cazuri)

b. Evaluarea riscului primar pentru diferite afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie)

c. Evaluarea riscului secundar pentru complicaţii şi agravări ale unor afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie)

d. Evaluarea riscului pentru femeia gravidă şi noul născut (elaborare de riscograme)

e. Îngrijirea sugarului la domiciliu

f. Sindroame mai frecvente în MF

g. Abordarea consultaţiei primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situaţii - pacienţi cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)

h. Strategia de investigaţii paraclinice (analize de cazuri)

i. Elaborarea diagnosticului în condiţiile asistenţei primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme)

j. Sinteza diagnostică şi terapeutică în M.F

k. Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)

l. Supravegherea tratamentului în MF

m. Programul profilactic şi practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)

n. Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)

o. Cercetarea ştiinţifică şi M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)

p. Comunicarea în M.F

1.4.14.3 Baremul activităţilor practice şi dispensar

A. Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde

 Participarea la consultaţiile efectuate de medicul primar sau instructor MF şi discuţia cazurilor: 300

 Efectuarea personală de investigaţii paraclinice accesibile: 100

 Participarea la consultaţiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienţilor: 100

 Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50

 Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 50

 Analiza unor familii cu probleme medicale: 30

 Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50

 Participarea la acordarea ajutorului de urgenţă şi toate condiţiile de necesitate: 50

 Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50

 Participarea la activităţile de asistenţă comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50

 Participarea la activităţile manageriale ale unitarii: 30

 Efectuarea nemijlocită de acţiuni de educaţie pentru sănătate: 30

 Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10

 Elaborarea de planuri terapeutice şi discutarea lor: 100

 Elaborarea de planuri profilactice şi discutarea lor: 50

 Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în

unitatea respectivă: 50

 Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidităţii etc.): 30

B. În decursul activităţii efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică

 Asistenţa medicală a omului sănătos de diferite vârste.

 Asistenţa pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate

 Asistenţa de urgenţă

 Asistenţa gravidei şi a noului născut

 Asistenţa copilului şi adolescentului

 Asistenţa bolnavilor cronici

 Asistenţa bătrânilor

 Asistenţa comunitară

 Management sanitar(la nivelul asistenţei primare)

 Educaţia pentru sănătate

 Asistenţa şi îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.

 Asistenţa familiei

Propuneri privind durata de pregătire a MF în clinici universitare (MI) şi în alte unităţi medicale MII)

Stagiul

Durata

MII

Medicina familiei

6 luni

Medicină internă

4 luni

Pediatrie

4 1/2 luni

21/2

Chirurgie

2 luni

Obstetrică-ginecologie

2 luni

Oncologie medicală

2 luni

Infecţioase

1 lună

Psihiatrie

1 lună

Dermatologie

1 lună

Neurologie

1 lună

Diabet

1 lună

Management sanitar

1 lună

Medicina familiei

9 luni

MEDICINĂ DE FAMILIE

3 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

Stagiul Denumirea stagiului durata

1.4.1

1.4.2

1.4.3

1.4.4

1.4.5

1.4.6

1.4.7

1.4.8

1.4.9

1.4.10

1.4.11

1.4.12

1.4.13

1.4.14

Medicină de familie Medicină internă Pediatrie

Chirurgie generală Obstetrică-ginecologie Oncologie medicală Boli infecţioase Psihiatrie

Dermato-venerologice Neurologie

Diabet

Epidemiologie şi management sanitar Bioetică

Medicină de familie

6 luni

4 luni

4 1/2 luni

2 luni

1 lună

½ lună 9 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ DE LABORATOR

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR

Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculară, Genetică, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcţional actual al laboratorului de analize medicale din unităţile sanitare) la care se adaugă studiul într-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, etc.)

2. DURATA STAGIILOR – 5 ANI

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

Modulul

Durata

Biochimie

I.1 – 8 luni

Biologie moleculară

I.2 – 3 luni

Genetică

I.3 – 3 luni

Imunologie

I.4 – 4 luni

Hematologie (10 l) şi hematologie transfuzională (2 l)

I.5 – 12 luni

Bacteriologie

I.6 – 8 luni

Micologie

I.7 – 1 lună

Virusologie

I.8 – 4 luni

Parazitologie

I.9 – 3 luni

Managementul laboratorului

I.10– 2 luni

Bioetică

I.11- 2 săptămâni

Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional şi cu

acordul coordonatorului de program

II.1 – 11½ luni

...

I.1 STAGIUL DE BIOCHIMIE – 8 LUNI

Tematica lecţiilor conferinţă / 200 ore

(1). METABOLISMUL PROTEIC

- Peptide biologic active.

- Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).

- Biosinteza proteică

- Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.

- Biosinteza ureei.

(2). ENZIME

- Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.

- Funcţia catalitică a ARN.

- Noţiuni de cinetică enzimatică.

(3). METABOLISMUL GLUCIDIC

- Glicoliza.

- Gluconeogeneza.

- Ciclul acizilor carboxilici.

(4). METABOLISMUL LIPIDIC

- Biosinteza acizilor graşi.

- Degradarea acizilor graşi.

- Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.

- Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.

- Biosinteza colesterolului.

- Acizii biliari.

- Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).

(5). VITAMINE şi HORMONI

(6). APA şi ELECTROLIŢI

(7). MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN

- Patologia renală.

- Patologia hepatică.

- Patologia cardiacă şi vasculară.

- Maladii metabolice şi endocrine.

(8). MARKERI TUMORALI

(9) BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ

(10) BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI

(11) BIOCHIMIE GERIATRICĂ

(12) BIOCHIMIE PEDIATRICĂ

(13) TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT

(14) ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂŢII ANALIZELOR

(15) METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE

Stagiul practic / 900 ore

În cadrul acestui stagiul se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi

- prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;

- efectuarea practică a testului respectiv.

1 Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie.

- metode de măsură (spectrometrice, optice, electrochimice etc)

- tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)

- tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare

- sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice

- tehnici de bază în Biologia Moleculară : extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray

2 Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice

EXAMENUL DE URINĂ

1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al

albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. – barem 100 determinări

2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. – barem 50 determinări

3. Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinări

4. Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinări

B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI

1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu – barem 100 determinări

2. Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

3. Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări.

6. Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări.

7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări.

8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinări.

9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

- transaminazele (TGP, TGO),

- creatinkinaza (CK), izoenzime;

- lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;

- fosfataza acidă şi alcalină;

- gamma glutamil transpeptidaza (GGT)

- amilaza;

- lipaza.

C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 25 determinări.

D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 50 determinări.

I.2 MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ – 3 luni OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

 Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.

 Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.

 Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli.

 În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.

 De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.

A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)

I. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului.

Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale.

Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale.

Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.

II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracţia ADN-ului.

Extracţia ARN-ului.

Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului.

Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor.

Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot- blot”, “Southern–blot”, “Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia “microarray” (“DNA chips”).

Aplicaţii medicale ale hibridizării

a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);

b) tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;

c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc.

Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.).

Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă.

Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, “single strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.).

Secvenţarea ADN-ului.

Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice.

III. Tehnici de analiză a proteinelor

Purificarea proteinelor.

Electroforeza proteinelor în sistem denaturant şi nedenaturant şi focalizarea izoelectrică. Cromatografia proteinelor.

Difracţia razelor X.

Secvenţarea proteinelor şi cartografierea peptidelor. Dozarea proteinelor.

Electroeluţia. Electro-transferul.

Identificarea cu anticorpi.

Aplicaţii medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară, boala Minkowski - Chauffard, eliptocitoza ereditară, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditară), distrofii musculare, leucemii.

IV. Noţiuni de glicobiologie: definiţie şi tehnici de analiză a glucidelor celulare. Aplicaţii medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare.

B. PARTEA PRACTICĂ

1. Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare, focalizarea izoelectrică pe geluri plate şi cilindrice de poliacrilamidă, electroforeza bidimensională.

2. Colorarea, interpretarea şi uscarea gelurilor de poliacrilamidă.

3. Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hârtia de nitroceluloză, identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză, electroeluţia proteinelor pe gelul de poliacrilamidă.

4. Extracţia ADN- ului din ţesuturi (ficat).

5. Extracţia ADN-ului din sânge (leucocite).

6. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor în fibroza chistică, fenilcetonurie.

7. Digestia ADN-ului cu enzime de restricţie.

8. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.

EXAMEN

1. Test scris din tematica teoretică.

2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).

I.3. MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ (3 LUNI)

A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)

1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.

a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.

b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica.

c. Mutaţiile: cauza majoră de boală.

d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe).

e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.

2. Bolile cromozomiale.

3. Bolile monogenice.

4. Bolile multifactoriale.

a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.

b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.

5. Retardul mental.

6. Patologia genetică a sistemului imun.

7. Genetica bolii canceroase.

8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.

9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.

10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.

B. PARTEA PRACTICĂ

9. Consultul genetic.

10. Explorarile genetice.

a. Cromozomiale.

b. Moleculare.

11. Sfatul genetic.

12. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional).

13. Diagnosticul prenatal.

EXAMEN

3. Test scris din tematica teoretică.

4. Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).

I.4 Modulul de Imunologie (4 luni)

Tematica lecţiilor conferinţă (60 ore)

A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar

1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie.

2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.

B. Mecanismele imunologice

1. Imunitatea înnăscută şi dobândită.

2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia.

3. Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.

4. Alergenele - structură, epitopi.

5. Imunogenetica.

6. Imunitatea mediată prin celulele T.

a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.

b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.

c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.

7. Imunitatea mediată prin celule B.

a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.

b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.

c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.

d) Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.

e) IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.

f) Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă.

g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.

8. Alte mecanisme imunologice, care implică

a) Celulele "natural killer".

b) Celulele killer activate de limfokine.

c) Bazofile activate.

9. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

C. Modularea răspunsului imun.

1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.

2. Inflamaţia şi modularea ei.

a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.

b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).

c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.

d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori.

D. Imunitatea mucoaselor.

1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.

2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".

E. Imunologia transplantului.

1. Mecanismele de rejet.

2. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă.

F. Imunologia tumorală.

1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.

2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.

3. Mecanismele imunosupravegherii.

G. Mecanisme imunoreglatoare.

1. Mecanismele de toleranţă.

2. Reţele idiotipice.

3. Apoptoza.

II. Tematica activităţilor practice

Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici

1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.

2. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.

3. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.

4. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.

5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.

6. Măsurarea proteinelor de fază acută.

7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.

8. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.

9. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).

10. Măsurarea IgE total şi specific.

11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.

12. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).

13. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene.

14. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).

15. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.

16. Tipizarea HLA prin metode moleculare şi serologice.

17. Apoptoză.

18. Tehnici şi metode de imunohistopatologie.

19. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.

20. Hibridoame şi anticorpi monoclonali.

21. Citometrie în flux.

22. PCR.

23. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).

IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare

1. Referate generale – cel putin 1 prezentare.

2. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.

Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.

1.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) şi HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ

(2 luni)

1.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)

 Laborator clinic

 Hematologie

(1). Hematopoeza

- generalităţi

- celula stem

(2). Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)

(3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

(4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

(5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

(6). Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

(7). Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia; genetica)

(8). Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.

(9). Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.

(10). Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)

(11). Anemii hemolitice.

- generalităţi

- clasificare

(12). Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).

(13). Imunoserologia unei anemii hemolitice.

(14). Anemii hemolitice congenitale.

Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.

(15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.

(16). Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).

(17). Sindromul mielodisplazic.

(18). Sindromul mieloproliferativ cronic.

(19). Sindromul limfoproliferativ cronic.

- Leucemie limfatică cronică.

- Boli proliferative limfatice de graniţă.

- Generalităţi limfoame.

(20). Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).

(21). Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).

(22). Gamopatii monoclonale maligne.

(23). Gamopatii monoclonale benigne.

(24). Hemostaza (generalităţi).

(25). Exploatarea unui sindrom hemoragipar.

(26). Purpura trombocitopenică.

(27). Coagulare intravasculară diseminată.

(28). Boala tromboembolică şi fibrinoliza.

(29). Porfirii – clasificare, diagnostic.

1.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Recoltare: 10

2. Colonare: 10

3. V.S.H.; Hematocrit: 10

4. Indici eritrocitari: 10

5. Reticulocite: 20

6. Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 20

7. Test Hamm: 5

8. Test Coombs – anti Ig G, -anti C: -5

9. Celule lupice: 10

10. Determinări F.A.N.: 5

11. Imunograma: 5

12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10

13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10

14. Grupe sanguine şi RH: 5

15. Electroforeza – imunoelectroforeza: 10

16. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 10

17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 50

18. Examinare frotiu medular: 25

I. 6. MODULUL BACTERIOLOGIE - 8 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (160 ore) Bacteriologie generală

1. Microbiologia medicală – importanţa în diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor infecţioase. Aplicaţii în managementul cazurilor clinice şi al situaţiilor epidemice naturale şi induse (2 conferinţe).

2. Morfologia şi structura celulei bacteriene ( 2 conferinţe).

- Peretele celular şi membrana citoplasmatică.

- Citoplasma – factori citoplamastici (Plasmidele).

- Nucleul – cromosomul şi variabilitatea genetică la bacterii.

3. Noţiuni de microbiologie moleculară (2 conferinţe).

4. Fiziologia bacteriană (2 conferinţe).

- Nutriţia

- Respiraţia

- Creşterea – multiplicarea

- Aplicaţii – cultivarea, principii de izolare şi identificare, caracterizare fenotipică

5. Comportamentul bacteriilor faţă de agenţi fizici, chimici şi biologici (5 conferinţe).

- Agenţi fizici: desicaţie, căldură, radiaţii, sterilizare.

- Agenţi chimici: dezinfectante, antiseptice, acizi, baze, coloranţi.

- Agenţi biologici.

- Bacteriocine.

- Bacteriofagi.

- Antibiotice.

6. Interacţiunea bacterie - gazdă (5 conferinţe).

 Patogenitatea bacteriilor.

- Mecanisme de patogenitate.

- Bacterii patogene şi condiţionat patogene.

 Rezistenţa naturală.

- Factori nespecifici de rezistenţă antiinfecţioasă.

 Rezistenţa dobândită.

- Antigenele bacteriene.

- Factori de apărare specifică: umorali, celulari.

 Particularităţi ale imunităţii antimicrobiene: bacteriană, virală, parazitară.

7. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanţă în patologia umană. Conservarea tulpinilor. Colectii de tulpini microbiene (1 conferinţă).

8. Controlul infecţiilor în spital şi în comunitate (1 conferinţă).

Bacteriologie specială

9. Grupe bacteriene cu importanţă în patologia umană *

* Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiţie/descriere, habitat, microscopie, cultivare, patogenie, sindroame clinice, diagnostic de laborator (produse patologice, microscopie, cultivare, identificare, antibiogramă), tratament, elemente de epidemiologie.

Bacili gram negativ glucozo-fermentativi.

 Familia Enterobacteriaceae (7 conferinţe).

- Genul: Escherichia, Shigella, Edwarsiella, Salmonella, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter, Hafnia, Serratia, Proteus, Morganella, Providencia, Yersinia, altele descrise în patologie.

 Familia Vibrionaceae ( 2 conferinţe).

- Genul: Vibrio, Plesiomonas, Aeromonas

Bacili gram negativ glucozo-oxidativi (1 conferinţă).

- Familia Pseudomonadaceae. Genul Pseudomonas.

Bacili gram negativ glucozo-nefermentativi (1 conferinţă).

- Genul: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Branhamella, Alcaligenes.

Bacili gram negativ aerobi (3 conferinţe).

- Genul: Brucella, Bordetella, Legionella, Francisella Bacili gram negativ aerobi/facultativ anaerobi (2 conferinţe).

- Genul: Haemophilus, Flavobacterium, Streptobacillus.

Bacili gram negativ anaerobi (1 conferinţă).

- Genul: Bacteroides, Fusobacterium, Leptotrichia.

Bacterii gram negative încurbate/helicoidale (1 conferinţă).

- Genul: Campylobacter, Vibrio.

Bacili gram pozitiv nesporulaţi (1 conferinţă).

- Genul: Lysteria, Erysipelotrix, Lactobacillus.

Bacili gram pozitiv sporulaţi (3 conferinţe).

- Genul: Bacillus, Clostridium.

Bacili gram pozitiv la limită (coryneformi) (1 conferinţă).

- Genul: Corynebacterium, Propionibacterium, Eubacterium.

Coci gram pozitivi (3 conferinţe).

 Familia Micrococcaceae.

- Genurile: Staphylococcus, Micrococcus.

 Familia Streptococcaceae.

- Genul: Streptococcus.

Coci gram negativ (1 conferinţă).

- Genul: Neisseria.

Bacili alcoolo-acido-rezistenţi (2 conferinţe).

- Genul: Mycobacterium.

Bacteriile spiralate (3 conferinţe).

- Genul: Treponema, Borellia, Leptospira.

Bacterii simbiotice (2 conferinţe).

 Familia Rickettsiaceae.

- Genul: Rickettsia.

 Familia Chlamydiaceae.

Genul: Chlamydia.

Bacterii cu perete celular deficient (1 conferinţă).

- Genul: Mycoplasma, Ureaplasma, Achoplasma, Spiraplasma. Total conferinţe: 54

Baremul activităţilor practice (lp – lucrare practică, d = demonstraţie)

1. Microscopia

- optica: directă, contrast de faza (lp)

- în imunofluorescenţă (d )

2. Coloranţii în microbiologie

- gram (lp)

- albastru de metilen (lp)

- Ziehl-Neelsen (lp)

- Giemsa(lp)

- speciale (Spori, Rickettsia etc.)

3. Medii de cultură

- nutritive, de conservare şi transport (lp)

- de izolare - îmbunătăţire, selective (lp)

4. Teste de identificare: sisteme convenţionale, sisteme rapide: sisteme microtest, sisteme automate(d);

5. Controlul sterilizării prin

- agenţi fizici (d)

- agenţi chimici (lp, d)

6. Testarea sensibilităţii la antibiotice şi chimioterapie

- metoda difuzimetrică (lp)

- metoda diluţiilor (d)

- E - test

7. Tipizări bacteriene prin agenţi biologici

- antibiotipia (lp)

- fagotipia (lizotipia) (lp)

- bacteriocino/geno/tipia (d)

8. Toxinogeneza: metode de evaluare/ Titrare - în vitro (lp) - în vivo (d)

9. Virulenţa: metode de evidenţiere

- în vitro (enzimatic, culturi de celule) (d)

- în vivo (d)

10. Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian

- umoral: diagnosticul serologic (lp)

- în vitro

- metode convenţionale: aglutinare, precipitare (în lichid, în gel),

fixarea complementului, inhibarea hemaglutinării, imunofluorescenţa (lp şi d)

- metode moderne (Latex aglutinarea, coaglutinarea, imunodifuzia radială, imuno-bloting, ELISA, RIA, etc.) (lp şi d)

- în vivo

- reacţii imunodiagnostice (DICK, Shik, Schultz-Charlton) (d)

- teste de imunoprotecţie pe animal (d)

11. Testarea stării de hipersensibilitate în vivo la tuberculină (d)

12. Izolarea bacteriilor din

 Materii fecale - Coprocultura (lp)

 Sânge - Hemocultura (d)

 Urină - Urocultura (lp)

 L.c.r. (d)

 Exsudat faringian (lp)

 Exsudat nazal (lp)

 Exsudat otic (d)

 Exsudat conjunctival (d)

 Spută (lp)

 Exsudat pleural (d)

 Exsudat peritoneal (d)

 Secreţie uretrală (d)

 Secreţie vaginală (d)

 Secreţie col uterin (d

 Lichid articular (d)

 Exsudat abcese părţi moi (d)

 Alimente

 Apă

13. Identificarea bacteriilor de interes medical (lp şi d)

 Enterobacteriaceae

 Vibrio

 Campylobacter, Helicobacter

 Pseudomonas

 Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Alcaligenes

 Bacili gram negativ anaerobi (d)

 Brucella

 Bordetella

 Legionella

 Haemophilus

 Lysteria

 Bacillus

 Clostridium

 Corynebacterium

 Staphylococcus

 Streptococcus

 Neisseria

 Mycobacterium

 Treponema

 Borellia

 Leptospira

 Rickettsia

 Chlamydia

 Mycoplasma, Ureaplasma

I. 7. MODULUL MICOLOGIE – 1 luna

Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Biologia şi morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor.

2. Genul Candida. Infecţiile candidomicotice.

3. Genul Cryptococus. Criptococoza. Genul Histoplasma. Histoplasmoza.

4. Infecţii produse de ciuperci “oportuniste” din genul Aspergillus (aspergiloza) şi Geotrichum (geotricoza).

5. Fungii dermatofiţi: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton.

6. Agenti antifungici. Antifungigrama.

Baremul activităţilor practice.

1. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp

2. Diagnosticul de laborator al criptococozei. d

3. Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. d

4. Diagnosticul de laborator al aspergilozei. d

5. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de dermatofiţi. d

6. Antifungigrama. lp

I.8. MODULUL VIRUSOLOGIE - 4 luni

Tematica lecţiilor conferinţă Virusologie generală - 40 ore

1. Generalităţi despre virusuri. Taxonomie virală. Structura virusurilor. 2 ore

2. Diferenţe virusuri - prioni. Encefalopatii spongiforme transmisibile. 2 ore

3. Replicarea virusurilor. 2 ore

4. Genetică virală. 1 oră

5. Funcţionarea celulei parazitate viral. 1 oră

6. Patogenia infecţiei virale. Persistenţa virală. 2 ore

7. Imunitatea în viroze. Efectorii imunităţii naturale. Interferoni. Efectorii imunităţii dobândite. 8 ore

8. Chimioterapie antivirală. Rezistenţa la antivirale- 3 ore

9. Noţiuni de epidemiologie a virozelor. 2 ore

10. Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea şi cultivarea virusurilor. Diagnosticul răspunsului imun celular şi umoral în viroze. Diagnostic prin evidenţierea genomului viral. 2 ore

11. Evoluţia virusurilor. Zoonoze. 4 ore

12. Vaccinuri virale. 4 ore

13. Principalele sindroame de etiologie virală. 5 ore

14. Co-infecţii bacterii-virusuri şi virusuri-virusuri. 2 ore Virusologie specială - 63 ore

1. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinuri anti polio. Medicamente antivirale - 4 ore

2. Gastroenterite virale. Agenţi etiologici virali impilicaţi în GEV. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenţie - 4 ore

3. Arbovirusuri. Clasificare. Structură, eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie şi tratament - 4 ore

4. Rhabdoviridae. Structură, sensibilitate la agenţi fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică - 3 ore

5. Ortomixoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviară. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale - 4 ore

6. Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie – vaccinarea MMR - 4 ore

7. Retroviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore

8. HIV-SIDA. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecţia HIV versus SIDA, diferenţiere prin argumente clinice şi de laborator. Terapia antiretrovirală - 5 ore

9. Parvoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 2 ore

10. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal- orală. Definiţii. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 3 ore

11. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. Definiţii. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 4 ore

12. Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore

13. Herpesviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri - 3 ore

14. Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin - 4 ore

15. Poxviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare - 2 ore

16. Virusuri şi cancer. Oncogene şi antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN şi ARN implicate în carcinogeneză - 5 ore

17. Virusuri emergente. Filovirusuri. Arbovirusuri. Coronavirusul SARS - 3 ore

18. Diagnosticul şi prevenirea infecţiilor virale cu potenţial bioterorist - 3 ore

Activităţi practice (20 săptămâni)

1. Principii generale de diagnostic virusologic. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Stocarea tulpinilor. Etichetare şi evidenţã (traseibilitate). Organizarea unei colecţii de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranţa activităţii în laborator. Tehnicile de decontaminare şi sterilizare. Întreţinerea şi controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare şi acreditare. Cunoştinţe

necesare unui management corect al datelor. 1 săptămâna

2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Dotarea şi menţinerea laboratorului de culturi de celule. Menţinerea aparaturii aferente. Surse de obţinere a unor culturi de celule. Prepararea şi controlul mediilor de culturã. Metode de obţinere a culturilor celulare primare şi a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicaţii practice în diagnosticul virusologic; producţia de vaccinuri virale; producţia de anticorpi monoclonali. 2 săptămâni

3. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare (DIC50 PFU). 2 săptămâni

4. Diagnosticul serologic viral (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante şi hemadsorbante. Seroneutralizarea. Principiu. Tehnică. Interpretare. 1 săptămână

5. Diagnosticul serologic viral (II). Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiţie, de captură. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 1 săptămână

6. Evidenţierea genomului viral. Mod de funcţionare şi întreţinere a aparaturii. Prepararea reagenţilor. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacţia de hibridizare genică. PCR şi RT-PCR. Real time PCR. Electroforezã. Evidenţierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidenţiere pentru proteine şi pentru acizi nucleici. 1 săptămână

7. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Agenţi etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sinciţial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacţii imunofluorescentă directă/indirectă. Kituri imunoenzimatice pentru detecţia antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral. Serologie. 1 săptămână

8. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacteriană. Agenţi etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacţii imunoenzimatice. Reacţii de latex aglutinare. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral 1 săptămână

9. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate şi infecţiior oculare. Agenţi etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Imunoflurescenţa. Serologie. Evidenţierea genomului viral. 1 săptămână

10. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale ale sistemului nervos central. Agenţi etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei;

v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacţia de virusneutralizare. Serologie. Evidenţierea acizilor nucleici virali. 1 săptămână

11. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenţi etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţă/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane şi genotipare pentru evidenţierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii şi mycoplasme. 1 săptămână

12. Diagnosticul de laborator în infecţiile virale congenitale şi perinatale. Agenţi etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecţia antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescenţă. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral (PCR pentru ADN CMV şi ADN EBV). Diagnosticul virozelor

ce beneficiază de profilaxie prin vaccinare (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă etc) 1 săptămână

13. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral-tehnici calitative 1 săptămână

14. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral - tehnici cantitative. Genotipare. Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei.2 săptămâni

15. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) şi a altor agenţi virali cu transmitere parenterală. Risc profesional şi al infecţiilor iatrogene. Izolarea agenţilor virali. Serologie –screening ELISA. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecţia cu HIV. Western Blot. Principii. Tehnica. Interpretare. Imunofluorescenţa. 1 săptămână

16. Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei HIV. Antigenemia p24. Tehnici de determinare a încărcării virale. Genotipare. Determinarea rezistenţei la antivirale 2 săptămâni

Barem activităţi obligatorii

1. Prepararea şi controlul mediilor de cultură - 10 activităţi

2. Menţinerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive - 10 activităţi.

3. Determinarea viabilitatii celulare - 10 activităţi

4. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule - 20 activităţi

5. Recunoaşterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate - 20 activităţi

6. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare - 5 activităţi

7. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic - câte 10 probe

8. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare - câte 20 reacţii

9. Seroneutralizarea - câte 10 reacţii

10. Detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţă (v. respiratorii, herpesvirusuri) - 30 probe

11. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detecţia markerilor infecţiilor cu virusuri hepatitice (VHA; VHB; VHC; VHD) - câte 50 reacţii

12. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infecţiei VHC - câte 20 reacţii

13. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infecţiei HIV - câte 30 reacţii

14. Tehnica Western Blot pentru confirmarea infectiei HIV - câte 20 reacţii

15. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice- câte 20 reacţii

16. PCR şi RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali- câte 20 de reacţii

17. PCR şi RT-PCR cantitativ pentru determinarea încărcării virale în infecţia cu VHB, VHC şi HIV - câte 20 reacţii

18. Detecţia ampliconilor după electroforeză - 20 de reacţii

19. Reacţia de hibridizare (Southern/Northern) - 20 reacţii

20. Genotipare HPV - 20 reacţii

I.9. MODULUL PARAZITOLOGIE - 3 luni

Tematica lecţiilor conferinţa (I – IX), 50 ore

Baremul activităţilor practice (Tehnici de diagnostic)

I. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă

A. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,

B. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)

Tehnici de diagnostic

1. Examenul coproparazitologic direct între lamă şi lamela, în ser fiziologic şi Lugol.

2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann – Langeron, Kato – Miura.

3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, coloraţia Ziehl – Nielsen modif. Hendricson

4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacţia de imunofluorescenţă cu anticorpi monoclonali marcaţi.

II. Examenul parazitologic al sângelui

A. Diagnosticul hematologic al malariei.

B. Diagnosticul hematologic al babesiozei.

C. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor.

D. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice.

Tehnici de diagnostic

1. Tehnica frotiului.

2. Tehnica picăturii groase.

III. Examenul parazitologic al sputei şi al secreţiei laringo - traheale

A. Diagnosticul pneumocistozei.

B. Sindromul Loeffler.

Tehnici de diagnostic

1. Coloraţia Giemsa.

2. Coloraţia cu albastru de toluidină.

3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.

IV. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată şi viscerală)

A. Diagnosticul leishmaniozei cutanate şi viscerale.

B. Diagnosticul cisticercozei.

C. Diagnosticul hidatidozei.

D. Diagnosticul trichinelozei.

E. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice.

F. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans viscerală”.

G. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans cutanată”.

Tehnici de diagnostic

1. Coloraţia Giemsa.

2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN.

3. Teste serologice imonoenzimatice.

V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii

A. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.

Tehnici de diagnostic

1. Izolarea parazitului din produsele patologice.

2. Teste serologice imunoenzimatice şi imunoflorescenţă indirectă.

3. Teste de tip PCR.

4. Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcaţi.

Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital

A. Diagnosticul trichomonozei urogenitale,

B. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium.

Tehnici de diagnostic

1. Examenul secreţiei vaginale.

2. Examenul secreţiei uretrale.

3. Examenul secreţiei prostatice.

4. Examenul sedimentului urinar.

5. Tehnici de cultivare.

VII. Diagnosticul afecţiunilor SNC produse de amoebele libere potenţial patogene aparţinând genurilor Naegleria şi Acanthamoeba

Tehnici de diagnostic

1. Tehnici de izolare a amoebelor.

2. Tennici de cultivare a amoebelor.

3. Examinarea L.C.R. ului.

VIII. Eozinofilia şi infecţiile parazitare

IX. Ectoparaziţi

A. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes

B. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Sarcoptes

C. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus şi Ptirius

I. 10. MODULUL MANAGEMENT - 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe)

a. planificarea activităţilor;

b. amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente;

c. managementul personalului, evaluarea personalului;

d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;

e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului;

2. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă).

3. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă).

4. Sistemul de management al calităţii

a. Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă)

b. Cerinţe de management (2 conferinţe)

c. Cerinţe tehnice (1 conferinţă)

d. Auditul intern (1 conferinţă)

e. Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe)

f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă)

g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă)

h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă)

5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă)

Baremul activităţilor practice

Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp

Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp

Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lp

Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp

Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp

I.11. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

PERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL DIN I.1-I.9

11½ Luni

BIOCHIMIE, BIOLOGIE MOLECULARĂ

BACTERIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE, MICOLOGIE

Tematica lecţiilor conferinţă (180 ore)

(1). Diagnosticul etiologic al infecţiilor acute şi cronice ale tractului respirator: virale, bacteriene, micotice (8 cursuri)

- Rinosinuzite : 1 curs

- Angine : 2 cursuri

- Bronşite : 1 curs

- Pneumonii : 2 cursuri

- Infecţii bronho-pulmonare cronice (TBC, micoze) : 2 cursuri

(2). Diagnosticul etiologic al infecţiilor gastro-intestinale infecţioase: virale, bacteriene, micotice şi parazitare : 16 cursuri

- Virale: 1 curs

- Bacteriene: 8 cursuri

- Micotice: 1 curs

- Parazitare: 6 cursuri

(3). Toxiinfecţiile alimentare – caracteristici etiologice, clinice şi epidemiologice: 2 cursuri.

(4). Infecţii urogenitale – particularităţi etiologice şi de laborator: 2 cursuri

(5). Sindromul meningeal – diagnostic etiologic: 2 cursuri

(6). Septicemiile/bacteriemiile – conduita examenului bacteriologic: 2 curs

(7). Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavităţilor şi părţilor moi: 1 curs

(8). Particularităţi etiologice şi epidemiologice ale infecţiilor nosocomiale: 2 cursuri

(9). Investigaţia bacteriologică a mediului înconjurător: 1 curs

(10). Investigaţia bacteriologică a apelor potabile şi reziduale: 2 cursuri şi 2 demonstraţii.

(11). Investigaţia bacteriologică a alimentelor: 5 cursuri şi demonstraţii

- Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs

- Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs

- Controlul bacteriologic al cărnii şi produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate)

- Controlul bacteriologic al laptelui şi produselor lactate: 1 curs

- Controlul bacteriologic al ouălelor şi derivatelor de ou: 1 curs

- Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri, produse vegetale, etc.): 1 curs

(12). Metode convenţionale şi moderne în diagnosticul bolilor virale, bacteriene, micotice şi parazitare: 2 cursuri

(13). Hepatitele virale – determinări ale markerilor etiologici: 2 cursuri

(14). Infecţia cu HIV – cerinţe ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri

1. Baremul activităţilor practice

1. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice în infecţii acute şi cronice ale tractului respirator.

Secreţii rinosinusale – 1 l.p.

Exudate faringo-amigdaliene – 1 d. + 2 l.p. Sputa 1d. + 3 l.p.

2. Diagnosticul etiologic al infecţiilor gastro-intestinale.

2.1. Izolarea şi identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.p.)

2.2. Coprocultura ( 2 d + 9 l.p.)

2.3. Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l.p.)

3. Examenul microbiologic al infecţiilor urogenitale-parazitologic, bacteriologic, micologic (1 d + 2 l.p.)

4. Examenul l.c.r. : citologic, microbiologic ( 1 d + 1 l.p.)

5. Hemocultura ( 1 d.)

6. Examenul bacteriologic al exudatelor purulente ( abcese, exudate, plăgi chirurgicale, exudate pleurale, peritoneale, articulare) (1 d.)

7. Particularităţi şi cerinţe ale investigaţiei microbiologice în infecţiile nosocomiale (1 d.)

8. Investigaţia bacteriologică a mediului înconjurător ( 1 d.)

9. Investigaţia bacteriologică a apelor potabile reziduale ( 2 l.p.)

10. Norme şi metodologii de control microbiologic al alimentului ( 1d. + 7 l.p.)

11. Metode convenţionale şi moderne în diagnosticul etiologic al bolilor infecţioase (4 d.)

12. Hepatitele virale – markeri etiologici cu valoare epidemiologică ( 2 d.)

13. Infecţia cu HIV. Cerinţe ale diagnosticului etiologic ( 2 d.)

14. Metode serologice de investigare în microbiologie. 1d.

MEDICINA DE LABORATOR 5 ANI

 Biochimie I.1 – 8 luni

 Biologie moleculară I.2 – 3 luni

 Genetică I.3 – 3 luni

 Imunologie I.4 – 4 luni

 Hematologie (10 l) şi hematologie transfuzională (2 l) I.5 – 12 luni

 Bacteriologie I.6 – 8 luni

 Micologie I.7 – 1lună

 Virusologie I.8 – 4 luni

 Parazitologie I.9 – 3 luni

 Managementul şi asigurarea calităţii I.10– 2 luni

 Bioetică I.11- 2 săptămâni

II. Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular

opţional şi cu acordul directorului de program – 11½ luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1 , I.2, I.3

I.3, I.4,I.5

I.5, I.6

I.6,I.7, I.8,

I.9,I.10,I.11

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

MEDICINA DE URGENŢĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE URGENŢĂ

PERIOADA DE REZIDENŢIAT DE 5 ANI

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Anul I

Luna I (Obligatoriu la începutul stagiului, program de 8 ore / zi timp de o săptămână

după care în ture de 10-12 ore cu un număr minim de 5 ture / săpt.)

- Unitatea de Primire Urgenţe

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Acomodare

o Cunoaşterea personalului

o Cunoaşterea îndrumătorului de rezidenţiat

o Cunoaşterea modului de funcţionare

o Cunoaşterea echipamentelor şi materialelor utilizate în UPU

o Cunoaşterea documentaţiei utilizate şi modul corect de completare

3 luni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Anestezie adulţi

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Principiile şi materialele de management ai căilor respiratorii

o Ventilaţia pe balon şi mască

o Calea orofaringiană

o Calea nasofaringiană

o Combitubul

o Masca laringiană

o Cricotirotomia

o Tehnica intubaţiei oro şi nasotraheale

o Tehnica intubaţiei prin transiluminaţie

o Intubaţia pacientului curarizat

o Intubaţia pacientului necurarizat

o Accesul IV periferic şi central.

o Terapia fluidică

o Sânge şi derivate de sânge

o Medicaţia utilizată în şedare şi inducţie anestetică.

o Medicaţia utilizată în menţinerea anesteziei.

o Puncţia lombară

o Evaluarea durerii.

o Managementul durerii

■ Agenţi farmacologici

■ Căi de administrare a agenţilor farmacologici

■ Doze analgezice, precauţii

o Anestezia loco-regională

■ Agenţi farmacologici specifici

 Administrare

 Toxicitate

■ Blocurile nervoase

o Prinicipiile de monitorizare neinvazivă şi invazivă a pacientului aflat sub anestezie

o Participarea la cel puţin 40 de anestezii generale

o Efectuarea a cel puţin 20 intubaţii sub supraveghere.

2 luni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Terapie Intensivă adulţi

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o .Insuficienţa multiplă de organe

o Tehnicile de monitorizare hemodinamică neinvazivă

o Tehnicile de monitorizare hemodinamică invazivă.

o Gazele arteriale, recoltare şi interpretare.

o Principiile de echilibrare hidroelectrolitică.

o Criterii de internare în terapie intensivă

o Tehnicile de îngrijire de bază a pacientului comatos.

o Ventilaţia mecanică în terapia intensivă, aparatură şi modalităţi de ventilaţie

o Principiile de monitorizare şi urmărire clinică şi paraclinică a pacientului critic ventilat

o Ventilaţia neinvazivă

o Urmărirea completă a cel puţin 2 pacienti critici traumatizaţi şi a cel puţin 6 pacienţi critici cu afecţiuni netraumatice pe durata stagiului

6 săptămâni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Terapie Intensivă Coronariană

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Principiile de monitorizare şi urmarire a pacientului cardiac

o Interpretarea electrocardiogramei normale şi patologice

o Infarctul miocardic acut şi complicaţiile acestuia.

o Abordarea pacientului cu IMA.

o Abordarea pacientului cu insuficienţa cardiacă stangă.

o Principiile, indicaţiile şi contraindicaţiile trombolizei.

o Principiile, indicaţiile şi contraindicaţiile cateterismului cardiac

o Abordarea pacienţilor cu afecţiuni cardiace non-ischemice

o Medicaţia cardiovasculară

o Tehnica cardiostimulării transtoracice

o Tehnica cardiostimulării transvenoase

o Tehnica cardiovesiei electrice

o Urmarirea a cel puţin 2 pacienţi cu IMA pe întreaga durată a internării.

o Participarea la cel puţin 2 cazuri cu tromboliza.

1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin

2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Chirurgie Generală (ambulatoriu)

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Abordarea pacientului cu probleme chirurgicale în ambulatoriu, examinarea, investigarea şi principiile de tratament.

o Abordarea pacientului politraumatizat

o Abdomenul acut chirurgical.

o Indicaţiile şi tehnica toracostomiei cu ac şi cu tub de dren

o Indicaţiile şi tehnica lavajului peritoneal diagnostic

o Suturi

o Incizii şi drenaje

o Criteriile de internare a pacientului chirurgical văzut în ambulatoriu.

1 lună (4 zile/ săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Medicina Internă (ambulatoriu)

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Abordarea pacientului cu patologie medicală acută în ambulatoriu.

o Examinarea şi investigarea pacientului cu afecţiuni medicale în ambulatoriu.

o Indicaţiile şi tehnica toracocentezei

o Indicaţiile şi tehnica paracentezei

o Criteriile de internare a pacientului cu afecţiuni medicale văzut în ambulatoriu.

3 luni (program de ture de 10-12 ore zi sau noapte cu un număr minim de 5 ture / săptămână cu o intrerupere de minimum 10-12 ore între două ture consecutive)

- Unitate de Primire Urgenţe

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Abordarea pacientului ne-critic în UPU

o Investigaţiile clinice şi paraclinice la pacienţii ne-critici aflaţi în UPU

o Diferenţierea între pacientul stabil şi instabil în UPU şi recunoaşterea pacientului cu potenţial de agravare.

o Urmărirea unui pacient necritic din momentul sosirii în UPU şi până la rezolvarea finală a cazului sub suprevegherea şefului gărzii

o Managementul căilor aeriene

o Accesul venos periferic şi central

o Toracostomia

o Puncţia lombară

o Tratamentul plăgilor

o Otoscopia

o Participarea ca membru în echipa de reanimare la cazurile critice.

MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore

1. Liberertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

Anul II

1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin

2 ture de 10-12 ore)

- Ortopedie (ambulatoriu)

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Recunoaşterea leziunilor traumatice ortopedice

o Principiile conduitei diagnostice şi terapeutice în fracturi

o Cunoaşterea sechelelor precoce şi tardive ale leziunilor ortopedice

o Înţelegerea principiilor leziunilor coloanei vertebrale şi măduvei spinării

o Interpretarea radiologică a leziunilor traumatice.

o Conduita faţă de leziunile minore în ambulatoriu.

o Reducerea luxaţiilor şi a fracturilor simple în ambulatoriu

o Indicaţiile şi tehnica artrocentezei

o Imobilizarea în ambulatoriu: indicaţii, materiale şi tehnici.

1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU cu rezerva ca rezidentul să urmarească activitatea din secţia de obstetrică unde işi efectuează stagiul în vederea participării la numărul minim de naşteri necesar completării stagiului).

- Obstetrica ( sala de naşteri)

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Participarea la cel puţin 10 naşteri

o Participarea la cel puţin 2 naşteri prin cezariană.

o Principiile de îngrijire a garvidei în timpul naşterii.

o Complicaţiile posibile în timpul naşterii.

o Resuscitarea nou-născutului.

o Avortul incomplet

o Naşterea prematură

o Hemoragiile postpartum

o Capacitate de a asista o nastere necomplicată

o Capacitate de a recunoaşte o naştere complicată

1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin

2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Anestezie (Obstetrică / ginecologie)

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Cunoaşterea specificului anesteziei la gravide

o Cunoaşterea indicaţiilor şi contraindicaţiilor diferitelor categroii de medicamente anestetice, sedative şi analgetice în cazul gravidei.

o Cunoaşterea specificului asigurării căilor respriatorii şi intubaţiei la gravidă.

1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin

2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Anestezie pediatrică

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Asigurarea căilor aeriene şi intubaţia traheală la copii.

o Accesul intravenos la copii

o Accesul intraosos la copii (cel puţin teoretic iar practica pe simulator)

o Specificul medicaţiei anestezice la copii, indicaţii, contraindicaţii, complicaţii.

1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin

2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Secţie nou născuţi

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Abordarea nou - născutului

o Cunoaşterea parametrilor fiziologici ale nou-născutului

o Examinarea clinică şi paraclinică a nou-născutului

o Recunoaşterea nou-născutului cu probleme medicale

o Protocoalele de resuscitare cardiopulmonară neonatală

o Managementul căilor aeriene la nou-născut

o Accesul vascular la nou-născut

o Accesul intraosos

o Monitorizarea funcţiilor vitale la nou-născut

2 luni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Pediatrie (ambulatoriu)

- Obiectivele minime la sfârşitul modulului

o Abordarea pacientului pediatric

o Examinările clinice şi paraclinice la pacientul pediatric

o Indicaţiile de internare la pacientul pediatric

o Copilul febril

o Sepsisul

o Detresa respiratorie

o Dezechilibrele hidroelectrolitice

o Tulburările de alimentaţie

o Copilul iritabil

o Convulsiile la copil

o Creşterea şi dezvoltarea normală a copilului

o Resuscitarea cardiopulmonară pediatrică

o Manevre şi proceduri

o Accesul vascular

o Puncţia lombară

1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin

2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Neurologie / Neurochirurgie

- Obiectivele minime la completarea modulului

o Abordarea pacientului neurologic

o Examenul clinic şi paraclinic neurologic

o Indicaţiile neurochirurgicale, şi cele pentru tromboliza cerebrală a pacientului neurologic

o Efectuarea de puncţie lombară : tehnică, indicaţii şi contraindicaţii.

1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână

- Obstetrică/Ginecologie (ambulatoriu)

- Obiectivele minime la completarea modulului

o Abordarea pacientei cu probleme ginecologice.

o Examinarea ginecologică

o Examinarea gravidei

o Boli cu transmitere sexuală

o Singerarea vaginală anormală

o Sarcina ectopică

o Placenta previa

o Dezlipirea prematură de placentă

3 luni

o Preeclampsia şi eclampsia

o Detresa fetală

o Infecţiile postpartum

o Investigaţiile clinice şi paraclinice la pacienta cu probleme ginecologice.

o Investigaţiile clinice şi paraclinice la gravidă

- Unitatea de Primire Urgenţe

- Obiectivele minime la completarea modulului

o Participarea la activitatea curentă din UPU sub supravegherea şefului de gardă.

o Examinarea pacienţilor, solicitarea de investigaţii paraclinice şi aplicarea tratamentului sub supravegherea medicului şef de gardă.

o Cunoaşterea noţiunii şi principiilor de triaj în serviciile de urgentă

o Cunoaşterea principiilor de coordonare a fluxului pacienţilor într-un serviciu de urgenţă supraaglomerat

o Identificarea pacienţilor care necesită spitalizare

o Identificarea pacienţilor care necesită consult imediat în serviciul de urgenţă

o Activitate ca membru într-o echipă de reanimare cu sarcini specifice, inclusiv managementul căilor aeriene sub supraveghere.

o Coordonarea unei resuscitări cardiopulmonare sub supraveghere

o Evaluarea primară şi secundară a pacientului traumatizat sub supraveghere

o Efectuarea unor manevre şi proceduri sub supraveghere

o Ventilaţia pe balon şi mască

o Intubaţia orotraheală şi nasotraheală

o Intubaţia prin transiluminaţie

o Aplicarea măştii laringiene

o Combitubul

o Minitraheostomia cu ac şi chirurgicală

o Verificarea aparatului de ventilaţie şi setarea parametrilor de ventilaţie

o Monitorizarea neinvazivă şi invazivă a presiunii arteriale,

o Monitorizarea ECG

o Efectuarea unei electrocardiograme

o Cardiostimulare transtoracică

o Defibrilare

o Cardioversie

o Accesul venos periferic şi central

o Recoltarea de sânge venos şi arterial

o Drenajul pleural cu ac şi tub de dren

o Lavajul peritoneal diagnostic

o Paracenteza

o Puncţia lombară

o Artrocenteza

o Reducerea luxaţiilor şi fracturilor simple

o Tehnici şi metode de imobilizarea a fracturilor

o Evaluarea şi tratamentul de urgenţă a plăgilor sub supraveghere

o Tamponament nazal anterior şi posterior

o Otoscopia

o Rinoscopia

o Sondaj oro şi nazogastric

o Tuşeu rectal

o Sondaj vezical

o Puncţie suprapubiană

o Tuşeu vaginal

Anul III

2 luni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Toxicologie (clinica şi centru de informare/baza de date) Obiectivele minime la completarea modulului

o Urmărirea / monitorizarea pacientului intoxicat

o Cunoaşterea toxidroamelor şi a antidoturilor

o Cunoaşterea principiilor şi metodelor de decontaminare ale pacientului intoxicat

o Indicaţiile hemodializei şi hemoperfuziei în tratamentul pacientului intoxicat

o Indicaţiile administrării oxigenului hiperbar

o Utilizarea corespunzătoare a investigaţiilor paraclinice în intoxicaţii

o Identificarea pacienţilor care necesită spitalizare

o Utilizarea bazelor de date specifice pentru stabilirea conduitei terapeutice şi informarea toxicologică la distanţă

2 luni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Anestezie Chirurgie Cardio-vasculară Obiectivele minime la completarea modulului

o Specificile anesteziei la pacientul cu afectiuni cardio-vasculare

o Complicaţiile anesteziei la pacienţii cardiaci şi selecţia medicaţiei anestezice.

1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Terapie Intensivă Chirurgie Cardio-vasculară. Obiectivele la completarea modulului

o Urmărirea / monitorizarea pacientului critic cu afecţiuni cardiovasculare.

o Monitorizarea invazivă a pacientului critic

o Indicaţiile şi tehnica pericardiocentezei

o Administrarea medicaţiei inotrope la pacientul critic cu afecţiuni cardiovasculare.

1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Cardiologie (Ambulatoriu)

Obiectivele minime la completarea modulului

o Abordarea pacientului cardiac

o Investigaţiile clinice şi paraclinice la pacientul cardiac

o Medicaţia cardiacă şi antihipertensivă prescrisă în ambulatoriu

o Indicaţiile de internare a pacienţilor cardiaci examinaţi în ambulatoriu.

o Interpretarea EKG

o Indicaţiile şi tehnica efectuării testului de efort

2 săptămâni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Medicină Generala (Ambulatoriu)

Obiectivele minime la completarea modulului

o Rolul medicului de familie

o Documentaţia utilizată în cabinetele medicilor de familie

o Modul de abordare a pacientului de către medicul de familie

1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Chirurgie plastică (secţie clinică / sala de operaţii) Obiectivele minime la completarea modulului

o Sutura plăgilor

o Abordarea plăgilor feţei

o Abordarea plăgilor mâinii

o Arsurile, abordarea şi urmărirea

o Abordarea plăgilor prin strivire

o Tehnica măsurării presiunii intracompartimentale

o Indicaţiile şi tehnica fasciotomiei de decompresiune

1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Chirurgie toracică (Secţie clinică / sala de operaţii) Obiectivele minime la completarea modulului

o Indicaţiile şi tehnica toracotomiei de urgenţă

o Toracostomia de urgenţă, indicaţii, complicaţii

o Abordarea şi urmărirea pacientului cu traumatism toracic

3 luni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Unitatea de Primire Urgenţe / Unitatea Mobilă de Reanimare Obiectivele minime la completarea modulului

o Să fie capabil sa coordoneze activitatea unui segment al unităţii de primiri urgenţe sub supravegherea medicului şef de gardă.

o Să fie capabil să acorde asistenţa de urgenţă unui pacient critic în faza prespitalicească sub supravegherea unui medic de urgenţă.

o Să fie capabil să coordoneze reanimarea a unui pacient în camera de reanimare

o Să fie capabil să interpreteze rezultatele investigaţiilor paraclinice, inclusiv imagistice şi sa le integreze în planul general de management al pacienţilor

o Să fie capabil să administreze o anestezie IV de scurtă durată în vederea efectuării unor manevre în cadrul UPU

o Să fie capabil să prezinte un caz aflat sub supraveghere şi să negocieze internarea acestuia sub supravegherea medicului şef de gardă

o Să fie capabil să întocmească o documentaţie medicală completă, clară şi organizată sub supravegherea medicului şef de gardă

o Să fie capabil să acorde asistenţă de urgenţă corectă şi eficientă mai multor pacienţi simultan

o Să fie capabil să furnizeze, colegilor mai tineri, explicaţii corecte cu privire la cazurile pe care le are în responsabilitate sub supravegherea medicului şef de gardă

o Să cunoască specificul activităţii într-un dispecerat integrat de urgenţă

Anul IV

6 luni

-Unitatea de Primire Urgenţe / Unitatea Mobilă de Reanimare Obiectivele minime la completarea modulului

o Să fie capabil să coordoneze activitatea integrală a Unităţii de Primire Urgenţe pe durata unei gărzi.

o Să fie capabil să coordoneze reanimarea a doi pacienţi simultan în camera de reanimare.

o Să fie capabil să supravegheze activitatea altor medici mai tineri, şi să asiste la luarea deciziilor în cadrul UPU privind conduitele terapeutice, cererea de investigaţii şi necesitatea de internare sau oportunitatea de externare din UPU a diferiţilor pacienţi.

o Să fie capabil să administreze o anestezie IV de scurtă durată în vederea efectuării unor manevre în cadrul UPU

o Să fie capabil să acorde asistenţă de urgenţă unui pacient critic în faza prespitalicească

o Să fie capabil să coordoneze o intervenţie în prespital ce implică activităţi de descarcerare sub supravegherea medicului şef de gardă

o Să fie capabil să coordoneze din punct de vedere medical activitatea într-un dispecerat integrat de urgenţă

2 luni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Anestezie Adulţi

Obiectivele minime la completarea modulului

o Inducţia anestezică la pacienţii cu risc ridicat

o Intubaţia dificilă şi tehnicile alternative de intubaţie

2 luni(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

Anestezie Pediatrică

Obiectivele minime la completarea modulului

o Inducţia anestezică la copil

o Intubaţia la copil

o Aspectele specifice anesteziei pediatrice

1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Terapie Intensivă Adulţi

Obiectivele minime la completarea modulului

o Să fie capabil să elaboreze şi să aplice un plan de terapie intensivă în funcţie de patologia pacientului

o Să fie capabil să aleaga tipul adecvat de ventilaţie mecanică la pacienţii aflaţi sub îngrijire

1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

- Terapie Intensivă Pediatrică Obiectivele minime la completarea modulului

o Să fie capabil să elaboreze şi sa aplice un plan de terapie intensivă în funcţie de patologia pacientului pediatric

o Să fie capabil să aleagă tipul adecvat de ventilaţie mecanică la pacienţii pediatrici aflaţi sub îngrijire

Anul V

1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Ortopedie (Secţie Clinică –Sala Op.) Obiectivele minime la completarea modulului

o Să fie capabil să aplice corect şi eficient cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice dobândite

1 lună (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Neurologie

o Să fie capabil să aplice corect şi eficient cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice dobândite

2 luni (4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Neonatologie

o Să fie capabil să conducă, în calitate de lider de echipă, o resuscitare la nou-născut

o Să fie capabil să elaboreze şi să aplice un plan de terapie intensivă neonatologică

1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

-Pediatrie (ambulatoriu)

o Să fie capabil să efectueze examenul clinic, să decidă care sunt examinările paraclinice necesare, să stabilească diagnosticul şi să conceapă un plan de tratament

1 lună(4 zile / săptămână timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10-12 ore / săptămână)

3 luni

-Medicină Internă (Secţie Clinică / Ambulatoriu)

o Să fie capabil să efectueze examenul clinic, să decidă care sunt examinările paraclinice necesare, să stabilească diagnosticul şi să conceapă un plan de tratament

-Unitatea de Primire Urgenţe / Unitatea Mobilă de Reanimare

o Să fie capabil să coordoneze activitatea din cadrul unei Unităţi de Primiri Urgenţe pe durata unei gărzi

o Să fie capabil să coordoneze un echipaj de terapie intensivă mobilă

o Să fie capabil să coordoneze activitatea la o intervenţie cu multiple victime

o Să fie capabil să coordoneze din punct de vedere medical o intervenţie ce implică descarcerare, incident chimic sau incendiu

o Să fie capabil să coordoneze mai multe echipaje în caz de accident în masă în frază prespitalicească şi să cunoască principiile de intervenţie în caz de calamităţi precum şi principiile de triaj.

o Să fie capabil să desfaşoare activitate didactică în domeniul medicinii de urgenţă

1 lună (4 zile/ săptămână timp de 7 ore/zi restul fiind la UPU unde va efectua cel puţin 2 ture de 10 - 12 ore/săptămână)

-Dispecerat de coordonare urgenţe

Obiectivele minime la completarea modulului

o Să fie capabil să coordoneze activitatea prespitalicească ca şef de tură la dispeceratul de urgenţă

o Să fie capabil să analizeze informaţiile primite de la echipajele de prim ajutor şi să indice soluţiile pentru diferite cazuri.

2 luni

Opţional (la alegerea rezidentului)

Anexa 3

Programa Analitică a Specialităţii de Medicină de Urgenţă (980 ore) PARTEA I.

1. Fiziopatologia morţii şi a reanimării.

2. Insuficienţa respiratorie acută.

3. Insuficienţa sistemului cardiovascular şi şocul.

4. Resuscitarea cardio-cerebro-pulmonară.

a. Suportul vital de bază şi avansat

b. Suportul vital prelungit şi resuscitarea cerebrală

c. Insuficienţa acută a sistemului nervos central.

d. Resuscitarea creierului.

5. Moartea cerebrală şi explantarea.

6. Aspecte etice în resuscitare.

PARTEA II: Evaluarea şi managementul prezentărilor frecvente .

7. Şocul.

8. Durerea precordială.

9. Moartea subită

10. Sincopa

a. Evaluarea şi Consideraţii generale

b. Prezentări specifice în situaţiile de urgenţă

11. Pacientul comatos.

12. Convulsiile

13. Dispnea

14. Durerea abdominală

15. Febra şi sepsisul

a. Febra

b. Sepsis

16. Cefalee

a. Evaluarea generală

b. Prezentările specifice

c. Migrena

17. Ameţeala /Vertigo

18. Slăbiciunea acută

19. Diaree

20. Edemul

21. Confuzia

22. Alterările în comportament

a. Schimbările acute în comportament

b. Sinuciderea

23. Obstrucţia acută a căilor respiratorii superioare şi problemele mediastinale.

a. Consideraţii generale

b. Tumorile gâtului în urgenţă

c. Urgenţele mediastinale

24. Disfagia

25. Durerea pelviană la femei

26. Pruritus

27. Durerea acută inferioară a coloanei vertebrale

28. Articulaţia tumefiată.

a. Arterita monoarticulară

b. Arterita poliarticulară

29. Urgenţele oncologice

PARTEA III: Proceduri, mijloace de diagnostic, tehnici de laborator şi de radiologie

30. Radiologia în medicina de urgenţă

a. Consideraţii generale

b. Tehnici de imagistică pt. Condiţiile specifice

31. Procedurile la nivelul aparatului respirator

a. Managementul căilor respiratorii şi ventilaţia

b. Testele funcţionale pulmonare în Unitatea de Primire Urgenţe.

32. Procedurile cardiace

a. Cardioversia sincronă a aritmiilor.

b. Pericardiocenteza.

c. Utilizarea şi evaluarea în urgenţă a pacemeker-ului

d. Utilizarea cateterelor cu balonas direcţionate prin flux.

e. Utilizarea ecocardiografiei în urgenţă.

33. Procedurile vasculare

34. Procedurile abdominale

a. Consideraţii generale

b. Lavajul peritoneal şi CT în diagnosticul traumatismelor abdominale acute inchise.

c. Ecocardiografia abdominală.

35. Procedurile chirurgicale minore

a. Consideraţii generale

b. Managementul plăgilor

c. Inlăturarea corpilor străini de la nivelul pielii.

d. Evaluarea şi procedurile în patologia unghiilor

36. Procedurile oculare şi evaluarea oftalmologică

a. Consideraţii generale

b. Corpii străini oculari

37. Procedurile fundamentale oto-rino-laringologice .

a. Consideraţii generale

b. Epistaxis

c. Corpii străini nazali

d. Corpii străini în canalul auditiv extern

e. Anestezia locală intra-orală.

38. Procedurile neurochirurgicale

39. Procedurile ortopedice

40. Managementul durerii în urgenţă.

a. Modalităţile de evaluare şi tratament clinic

b. Consideraţii specifice

PARTEA IV : Trauma

41. Reacţia corporală generală la traumă

42. Traumatologia şi sistemele de traumă

a. Chinematica traumei

b. Controlul şi prevenirea traumatismelor

c. Consideraţii medicolegale

43. Managementul în prespital al traumatismelor

44. Managementul de urgenţă al traumatismelor

a. Consideraţii generale

i. Evaluarea iniţială în traumă

ii. Aspecte de management în tratamentul iniţial al pacienţilor cu traumatisme severe

b. Secţiunea I : Trauma Generală

i. Traumatismele capului

1. Consideraţii generale

2. Managementul traumatismelor craniocerebrale

3. Leziunile coloanei

4. Traumatismele faciale

5. Traumatismele oculare

ii. Traumatismele gâtului

1. Consideraţii generale

2. Prezentări specifice

iii. Trauma toracică

1. Consideraţii generale

2. Prezentări specifice

iv. Trauma abdominală

v. Traumatismele căilor uro-genitale

vi. Traumatismele vasculare periferice

c. Secţiunea II: Leziunile musculoscheletice

i. Trauma extremităţilor şi a părţilor moi

ii. Traumatismele mâinii

iii. Urgenţele în sport

d. Secţiunea III: Consideraţii speciale

i. Trauma la gravide

ii. Trauma la bătrâni

iii. Trauma pediatrică

1. Clasificarea leziunilor cartilajului de creştere dupa Salter.

iv. Arsurile

v. Sindromul de embolie grăsoasă

PARTEA V : Urgenţele netraumatice

45. Urgenţele Cardiovasculare

a. Secţiunea I :Urgenţele Cardiace

i. Diagnosticul şi tratamentul aritmiilor

ii. Anomaliile electrolitice ce afectează cordul

iii. Infarctul miocardic acut

1. Terapia trombolitică

2. Pregatirea pacientului pt. Angiografia digitală şi angioplastia : responsabilitatea medicului de urgenţă

3. Socul cardiogen

iv. Insuficienţa cardiacă congestivă şi edemul pulmonar acut

v. Miocardita, cardiomiopatiile şi bolile pericardiului.

vi. Endocardita infecţioasă

vii. Valvulopatiile cardiace

viii. Valvele cardiace artificiale : identificarea, funcţionarea, insuficienţa.

b. Secţiunea II: Urgenţele vasculare

i. Urgenţele hipertensive

1. Medicaţia antihipertensivă

ii. Bolile arterei carotide

iii. Anevrismul aortic abdominal

iv. Anevrismul toracic

v. Bolile aortei şi ale arterelor periferice

vi. Bolile vasculare periferice şi tromboflebita

1. Alte boli ale venelor (flebopatiile)

c. Secţiunea III: Farmacoterapia cardiovasculară

i. Medicaţia antiaritmică

ii. Beta blocantele

iii. Blocanţii de calciu

iv. Vasodilatatoarele coronare şi periferice.

46. Urgenţele respiratorii la adult

a. ARDS

b. Embolia pulmonară

c. Astmul acut la adult

d. Pneumonia

e. Hemoptizia

f. BPOC

g. Pneumotoracele

h. Aspirarea

i. Abcesul pulmonar

j. Atelectazia

k. Epansamentul pleural

l. Tulburări ale peretelui thoracic şi ale diafragmului

m. Farmacoterapia respiratorie

47. Urgeneţele neurologice

a. Evaluarea de urgenţa a urgenţelor neurologice

b. AVC şi atacul ischemic tranzitoriu

c. Sindroamele acute şi subacute netraumatice ale coloanei vertebrale

d. Insuficienţa respiratorie acută neurogenă

e. Urgenţele neuromusculare

f. HIC

g. Şunturile pt. hidrocefalie în Unitatea de Primiri Urgenţe

h. Sindromul neuroleptic malign

48. Urgeneţele renale şi uro-genitale

a. Insuficienţa renală acută şi cronică

i. Consideraţii generale

ii. Aspectele specifice ale Insuficienţei renale acute

iii. Farmacoterapia în insuficienţa renală

b. Infecţiile urinare

c. Hematuria

d. Problemele genitale masculine

e. Retenţia urinară şi drenajul vezical.

f. Vezica neurogenă : Cauze şi evaluare

g. Calculii renali

49. Urgenţele gastrointestinale

a. Urgenţele esofagiene

b. Corpii străini înghiţiţi

c. Gastroenterita acută

d. Apendicita

e. Organele perforate

f. Obstrucţia căilor alimentare

g. Infecţiile intra-abdominale

h. Gastrita şi ulcerul peptic

i. Hemoragia gastro-intestinală

i. HDS

ii. HDI

j. Boala Crohn şi colita ulcerativă

k. Boala diverticulară a colonului

l. Boala biliară acută

m. Bolile hepatice

n. Bolile pancreatice

o. Bolile ano-rectale

50. Bolile infecţioase în urgentă

a. Socul septic

b. SIDA

i. Infecţia pulmonară la pacientul HIV-pozitiv

c. Bolile transmise sexual altele decit SIDA

i. Prezentare generală

ii. Boli specifice

d. Menigita şi meningo-encefalita

e. Meningoencefalita cauzată de Herpes Simplex

f. Infecţiile virale în Unitatea de Primire Urgenţe

g. Utilizarea antibioterapiei în Unitatea de Primire Urgenţe

i. Principii generale şi luarea deciziei

ii. Alegerea specifică a antibioticelor

h. Abcesele cutanate şi gangrena gazoasă

51. Imunologia în Unitatea de Primire Urgenţe

a. Insuficienţa mecanismelor de apărare a pacientului în urgenţele acute

b. Şocul anafilactic

c. Vaccinele şi imunoprofilaxia

i. Imunizarea şi controversele în domeniu

d. Protocolul în cazul inţepăturii accidentale cu ac

i. Vaccinul hepatita -BReumatologia de urgenţă

e. Bolile reumatice sistemice

f. Medicamentele anti-inflamatorii nesteroidice

52. Tulburările hematologice în urgenţă

a. Anemia

b. Bolile hemolitice dobindite

c. Hemofilia şi tulburările associate

d. Tulb. Trombocitopenice

e. Disfuncţiile leucocitare şi leucopenia

f. Policitemiile

g. Anemia hemolitică (Sickle Cell Disease)

h. Splenomegalia

i. Terapia transfuzională în urgenţă

53. Urgenţele endocrine şi metabolice

a. Echilibrul acido-bazic

b. Lichidele şi electroliţii

c. Cetoacidoza diabetică

d. Hipoglicemia

e. Coma hiperosmolară non-cetoacidotică

f. Acidoza lactică

g. Insuficienţa suprarenală acută.

h. Diselectrolitemii severe

i. Hipoteroidism şi coma mixedematoasă

j. Hipertiroidism

k. Feocromocitomul

l. Porfiriile

54. Urgenţele oculare şi ORL

a. Secţiunea I: Oftalmologia în serviciile de urgenţă

i. Pierderea acută a vederii

ii. Urgenţele neuro-oftalmologice

iii. Ochiul acut dureros

iv. Infecţiile commune oculare

v. Ochiul şi bolile sistemice

vi. Farmacoterapia oftalmologica în urgenţă

b. Secţiunea II: Urgenţele ORL

i. Pierderea acută a auzului

ii. Infecţiile urechii

iii. Infecţiile căilor respiratorii superioare

1. Faringita acută

2. Abcesele capului şi ale gâtului

iv. Disfonia

v. Sinuzita

vi. Rinita alergică

vii. Disfuncţia mandibulară

c. Secţiunea III: Urgenţele dentale şi periodontale

i. Durerea odontogenă

ii. Abcesele gingivale şi periodontale

iii. Hemoragia gingivală

iv. Traumatismele dentare

55. Dermatologia în Unitatea de Primiri Urgenţe

a. Examenul dermatologic

b. Semnele cutanate ale bolilor sistemice

c. Dermatita

d. Purpura

e. Eruptiile din cauze medicamentoase

f. Dermatozele cu pericol vital

g. Urticaria

h. Infecţiile cutanate

i. Erupţii veziculobuloase

j. Farmacoterapia bolilor dermatologice

PARTEA VI: Urgenţele obstetricale şi ginecologice

56. Urgenţele obstetricale

a. Naşterea în condiţiile de urgenţă

b. Sarcina ectopică

c. Tulb. Hipertensive la gravide

d. Tulb. Medicale la gravide

e. Utlizarea medicamentelor pe perioada sarcinii.

f. Medicamentele şi alăptarea

g. Infecţiile postpartum.

h. Diagnosticul diferenţial a pre-eclampsiei

57. Urgenţele ginecologice

a. Infecţiile vaginale

b. Tulburările menstruale

c. Pacienta (ul) agresata sexual

d. Violul şi incest la copii şi adolescenţi

PARTEA VII : Urgenţele pediatrice

58. Generalităţi asupra medicinei de urgenţă pediatrică

a. Ingrijirea pacientului pediatric în Unitatea de Primire Urgenţe

1. Resuscitarea neonatală şi urgenţele neonatologice frecvente.

2. Managementul căilor respiratorii la copii.

3. Resuscitarea cardiopulmonară pediatrica

b. Managementul pacientului pediatric

1. Echipamentul specific necesar

2. Exemple clinice

c. Urgenţele cardiace pediatrice

d. Urgenţele respiratorii acute la pacientul pediatric

1. Astmul pediatric

e. Şocul la pacientul pediatric

f. Bolile infecţioase pediatrice

g. Infecţia şi bacteriemia: managementul copilului febril sub 2 ani vârsta

h. Evaluarea şi managementul copilului agresat (Child abuse)

i. Alte urgenţe pediatrice

1. Asfixierea, sindromul morţii subite, hiperpirexia

2. Deshidratarea

3. Urgenţele gastrointestinale, genito-urinare, hematologice şi neurologice.

PARTEA VIII: Urgenţele Geriatrice

59. Urgentele geriatrice

a. Consideraţii generale

b. Durerea toracică generalizată la bătrâni

c. Sepsisul la bătrâni

d. Evaluarea căderilor şi consecinţele lor traumatice

e. Sincopa şi alterarea stării mentale la bătrâni

f. Cefalee la pacientul în vârstă

g. Dinamica familiei în problemele geriatrice

PARTEA IX: Urgenţele psihiatrice şi de comportament

60. Urgenţele psihiatrice şi de comportament

a. Evaluarea urgenţelor pshiatrice şi de comportament

b. Generalităţi despre urgenţele psihiatrice comune

c. Managementul urgenţelor psihiatrice

61. Evaluarea clinică a urgenţelor psihiatrice şi de comportament

a. Pacientul psihotic în urgenţă

b. Pacientul agresiv

c. Sindroamele şi tulburările cerebrale organice

d. Pacientul depresiv

e. Atacul de panică / hiperventilaţie

f. Tulburările de anxietate şi/sau panică

g. Urgenţele psihiatrice la pacientul cu afecţiuni grave medicale, chirurgicale sau obstetrice.

h. Tulburările somatoforme

i. Urgenţele psihiatrice la copii şi adolescenţi

j. Adultul agresat / maltratat sexual

k. Medicaţia în tulburările psihiatrice

PARTEA X: Anestezia terapia intensivă la adult şi copil

62. Anestezia

a. Căile respiratorii

b. Intubaţia dificilă

c. Tehnicile de anestezie

d. Medicaţia anestetică

e. Tipurile de anestezie generală şi locoregională

f. Inducţia anestetică

g. Anestezia / inducţia la pacientul critic medical

h. Anestezia / inducţia la pacientul critic traumatizat

i. Anestezia / inducţia anestetică la pacientul în şoc

j. Specificile anesteziei la gravide

k. Specificile anesteziei la copil / nounăscut

l. Specificile anesteziei la pacientul cardiac

63. Terapie Intensivă

a. Terapia intensivă la pacientul critic medical

b. Terapia intensivă la pacientul critic traumatizat

c. Terapia intensivă pediatrică

d. Terapia intensivă a nou-născutului

e. Ventilaţia mecanică

f. Medicaţia inotropă

PARTEA XI: Urgenţele mediului

64. Boala (răul) de altitudine

65. Trauma din cauza alterării presiunii mediului ambiant

a. Urgenţele de scufundare sau altitudine

b. Probleme speciale la scufundările subacvatice

c. Medicina hiperbară

66. Muşcăturile mamiferelor

67. Diagnosticul şi tratamentul muşcăturii de şarpe

68. Muşcăturile şi înţepăturile toxice

69. Înecul complet / incomplet

70. Hipotermia şi degerăturile

a. Hipotermia

b. Degerăturile şi alte leziuni induse de frig.

71. Bolile de stres termic (Heat stress)

72. Leziunile electrice şi cauzate de fulger

73. Leziunile prin laser şi micro-unde.

74. Leziunile cauzate de radiaţii

75. Inhalarea de fum şi alte tipuri de leziuni prin inhalare

76. Urgenţele cauzate de poluarea atmosferică

77. Tulburările induse de soare

78. Urgenţele nutriţionale

PARTEA XII : Toxicologia

79. Centrele de toxicologie

80. Îngrijirea în prespital şi interspitalicească a pacientului intoxicat sau cu supradoză

81. Pacientul intoxicat

a. Generalităţi

b. Managementul de bază

c. Utilizarea laboratorului de toxicologie în urgenţă

82. Evaluarea toxicologică şi managementul pe baza prezentării clinice

83. Evaluarea toxicologică şi managementul pe baza toxicului specific

84. Alcoolul şi substituenţii acestuia

a. Urgenţele relatate la alcool

b. Toxico-dinamica alcoolului şi corelările clinice

c. Substituenţii de alcool.

d. Aspecte de management al sindromului de sevraj : Diagnostic diferenţial şi tratamentul de urgenţă.

85. Urgenţele de abuz de droguri şi substanţe

a. Abuzul de droguri

b. Tulburările psihice induse de substanţe.

86. Toxi-infecţia alimentară

PARTEA XIII : Serviciile de urgenţă prespitaliceşti

87. Serviciile de urgenţă prespitaliceşti

a. Secţiunea I: Aspecte operaţionale

i. Sistemele de urgenţă prespitalicească

ii. Factorii ce influenţează supravieţuirea în stopul cardiorespirator în prespital

iii. Factorii ce influenţează supravieţuirea în pacienţii traumatizaţi în prespital

iv. Nivelele de îngrijire în prespital: personalul şi pregătirea

v. Conceperea unui sistem de urgenţă prespitalicesc

vi. Controlul medical, coordonarea medicală

vii. Rolul spitalului şi clasificarea sistemelor

viii. Transportul de urgenţă pe sol şi în aer.

ix. Planificarea şi aplicarea în caz de catastrofe

x. Evaluarea şi asigurarea calităţii

b. Secţiunea II: Modele internaţionale

i. SUA

ii. Canada

iii. Franţa

iv. Japonia

v. Germania

vi. Australia

vii. Sistemul Est European

c. Secţiunea III: Medicina de catastrofă şi terorismul

i. Organizarea şi planificarea intervenţiilor în cazul accidentelor în masă.

ii. Postul medical avansat

iii. Triajul victimelor

iv. Vectorii de transport

v. Echipamentul necesar

vi. Vectorii de transport

d. Secţiunea IV : Descarcerarea şi deblocarea accidentatilor

i. Descarcerarea victimelor şi îngrijirea medicală pe parcursul descarcerării

ii. Munca în echipă multidisciplinară / multiprofesională

iii. Comanda intervenţiei

PARTEA X IV : Managementul Unităţii de Primire Urgenţe

88. Managementul Unităţii de Primire Urgenţe

a. Utilizarea serviciilor de urgenţă

b. Mediul de lucru

c. Unitatea Mobilă de Reanimare

d. Rolul directorului Unităţii de Primiri Urgenţe

e. Personalul Unităţii de Primiri Urgenţe

f. Îmbunătăţirea calităţii în medicina de urgenţă

g. Îngrijirea rapidă în unele situaţii (Fast track)

h. Contractele în medicina de urgenţă

i. Aspectele financiare în medicina de urgenţă

j. Managementul Unităţii de Primire Urgenţe cu rol academic

k. Educaţia şi învăţământul în Unităţile de Primire Urgenţe

l. Medicina Muncii

PARTEA XV: Aspecte medicolegale în medicina de urgenţă

89. Aspectele medicolegale în îngrijirile de urgenţă

a. Consideraţii medicolegale în prespital

b. Practica şi managementul riscului

c. Aspecte medicolegale în Uniatatea de Primire Urgenţe

Curricula de pregatire în medicina de urgenţă

■ Medicina de Urgenţă în Unitatea de Primire Urgenţe / Unitatea Mobilă de Reanimare 20 luni

■ Anestezie 11 luni

■ Terapie Intensivă 6 luni

■ Bioetică 2 săptămâni

■ Chirurgie Generală / toracică / plastică 3 luni

■ Cardiologie 2 luni

■ Toxicologie 2 luni

■ Medicină Internă 2 luni

■ Ortopedie 2 luni

■ Obstetrică Ginecologie 2 luni

■ Pediatrie 2 luni

■ Nou-născuţi 2 luni

■ Neurologie 1 lună

■ Neurochirurgie 1 lună

■ Dispecerat de coordonare urgenţe 1 lună

■ Medicina de familie (cabinet/dispensar) 2 săptămâni

■ Modul opţional, la alegerea rezidentului, în acord cu directorul programului de rezidenţiat şi responsabilul de rezidenţiat 2 luni.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

MEDICINA INTERNĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ

1. DEFINIŢIE

Medicina internă este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor care afectează unul sau mai multe organe interne.

Medicul specialist în medicină internă trebuie să aibă competenţa de a evalua integral un asemenea bolnav şi de a indica priorităţile tratamentului acestuia, inclusiv de tratament invaziv sau chirurgical.

Conform cerinţelor UEMS European Board of Internal Medicine (octombrie 1995), medicul internist trebuie să aibă cunoştinţe aprofundate privind diagnosticul şi tratamentul bolilor medicale acute şi să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor în vârstă. În atribuţia medicului specialist în medicină internă intră şi diagnosticul şi tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecţiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecţiuni severe şi probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticaţi sau trataţi initial de specialiştii de organ.

De asemeni, medicul specialist în medicină internă trebuie să diagnosticheze şi recomande tratamentul bolnavilor oncologici, să realizeze expertiza capacităţii de muncă şi să indice un plan de recuperare a acestora şi să recomande o investigare genetică.

2. DURATA

5 ANI

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Intreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

3. STRUCTURA STAGIILOR

A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ va totaliza 25,5 luni şi va fi impărţit în

-Prima parte cu durata de 12 luni va fi programată la începutul rezidenţiatului, înainte de efectuarea stagiilor complementare.

-A doua parte cu durata de 1½ luni va fi programată în anul IV de rezidenţiat

-A treia parte cu durata de 12 luni va fi programată în ultimul an de rezidenţiat după efectuarea tuturor stagiilor complementare.

B. STAGIILE COMPLEMENTARE vor avea o durată totală de 34,5 luni .

Ele vor permite pregătirea în specialităţi derivate, pentru a asigura competenţa în diverse domenii.

3. STRUCTURA STAGIILOR

A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ va totaliza 25,5 luni şi va fi impărţit în

-Prima parte cu durata de 12 luni va fi programată la începutul rezidenţiatului, înainte de efectuarea stagiilor complementare.

-A doua parte cu durata de 1½ luni va fi programată în anul IV de rezidenţiat

-A treia parte cu durata de 12 luni va fi programată în ultimul an de rezidenţiat după efectuarea tuturor stagiilor complementare.

B. STAGIILE COMPLEMENTARE vor avea o durată totală de 34,5 luni .

Ele vor permite pregătirea în specialităţi derivate, pentru a asigura competenţa în diverse domenii.

Aceste stagii vor fi repartizate pe ani de studiu astfel

Anul 1: 12 luni

- medicină internă

Anii 2-3: 24 luni

- cardiologie

3 luni

-pneumologie

3 luni

-gastroenterologie

3 luni

-diabet zaharat

3 luni

-reumatologie

2 luni

-hematolgie

2 luni

-neurologie

2 luni

-psihiatrie

2 luni

-nefrologie

2 luni

-boli infecţioase

2 luni

Anul 4

-oncologie medicală

3 luni

-ecografie generală

3 luni

-expertiza capacităţii de muncă

4 luni

-bioetica

0,5 lună

-medicina internă

1,5 luni

Anul 5

- medicina internă

12 luni

STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

Tematica lecţiilor conferinţă de sinteză va privi următoarele afecţiuni (320 ore)

1. Bronşita cronică.Emfizemul pulmonar.Bronhopneumonia cronică obstructivă

2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia

3. Astmul bronşic

4. Abcesul pulmonar

5. Cancerul bronşic

6. Pleureziile

7. Endocardita infectioasă

8. Valvulopatiile mitrale şi aortice

9. Tulburările de ritm ale inimii 10.Tulburările de conducere ale inimii

11. Pericarditele

12. Miocarditele şi cardiomiopatii

13. Cardiopatia ischemică

14. Edemul pulmonar cronic

15. Cordul pulmonar cronic

16. Insuficienţa cardiacă congestivă

17. Tromboembolismul pulmonar

18. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară

19. Glomerulonefritele acute, rapid progresive şi cronice

20. Sindromul nefrotic

21. Nefropatii interstiţiale acute şi cronice

22. Insuficienţa renală acută

23. Insuficienţa renală cronică

24. Ulcerul gastric şi duodenal ; esofagita de reflux

25. Cancerul gastric

26. Cancerul colonului

27. Cancerul rectal

28. Hepatita cronică

29. Cirozele hepatice

30. Icterele

31. Pancreatite acute şi cronice

32. Cancerul de pancreas

33. Hemoragiile digestive superioare

34. Anemiile feriprive

35. Anemiile megaloblastice

36. Leucoza limfatică cronică

37. Sindromul mieloproliferativ (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esentială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză)

38. Limfoame maligne

39. Reumatismul articular acut

40. Poliartrita reumatoidă

41. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boala mixtă de ţesut conjunctiv)

42. Vasculite sistemice

43. Fibrozele pulmonare interstiţiale difuze

44. Insuficienţa respiratorie

45. Tromboflebitele

46. Bolile aortei şi arterelor periferice

47. Infecţiile urinare

48. Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portal sistemică

49. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice

50. Leucozele acute: clasificare, diagnostic, principii terapeutice

51. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice

52. Spondilartrite seronegative, artrite infecţioase şi prin microcristale

53. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al comelor

54. Accidentele vasculare cerebrale

55. Principiile generale de radiodiagnostic

56. Tehnica explorării radiologice 57.Explorarea radiologică convenţională

58. Principiile tomodensiometriei (tomografie computerizată)

59. Principiile RMN

60. Diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare 61.Diagnosticul radiologic al cancerului gastric 62.Diagnosticul radiologic al cancerului esofagian

63. Diagnosticul radiologic al cancerului de colon şi rect

64. Diagnosticul radiologic al tumorilor renale 65.Diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare

66. Diagnosticul radiologic al tumorilor mamare 67.Tomografia computerizată

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare şi secundare cerebrale

-Diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare şi mediastinale

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale

68. Principiile ultrasonografiei (echografiei)

69. Diagnosticul ultrasonografic al

- tumorilor hepatice

- tumorilor căilor biliare

- tumorilor splenice

- tumorilor pancreatice

- tumorilor renale

- tumorilor prostatei

- tumorilor testiculare

- tumorilor ovariene

70. Indicaţiile RMN

71. Principiile şi aparatura folosită în medicina nucleară

72. Radionuclizii folosiţi în diagnosticul leziunilor neoplazice

73. Antigene tumorale folosite ca markeri în diagnosticul şi monitorizarea bolnavilor de cancer

74. Principiile şi tehnicile ultrasonografiei

75. Indicele de captare şi importanţa sa diagnostică

Baremul activitatilor practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 500 cazuri

2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 100 buletine

3. Interpretarea electrocardiogramei: 500 EKG

- stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului

- hipertrofiile atriale şi ventriculare

- modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii

- diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic

- tulburări de ritm cardiac

- tulburări de conducere

- indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort

4. Efectuarea ecocardiografiei pentru patologia prevăzută în tematică: 100 ecocardiografii

5. Efectuarea ecografiei abdominale: 100 ecografii

6. Toracocenteza: 30 toracocenteze

7. Paracenteza: 20 paracenteze

8. Interpretarea oscilometriei: 30 buletine

9. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 25 de manevre pe manechin

10. Defibrilare şi cardioversia: 20 manevre

11. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi maduvă pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute, şi cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 60 buletine din sângele periferic, 30 buletine maduvă osoasă, 60 buletine probe de coagulare

12. Efectuarea esogastroscopiei: 50 manevre

13. Efectuarea colonoscopiei:20 manevre

14. Interpretarea tomografiei computerizate pentru patologia toracică şi abdominală: 50 buletine

15. Interpretarea rezultatelor examenului fundului de ochi: 20 buletine

16. Radionuclizii folosiţi în diagnosticul leziunilor neoplazice: 30

17. Scintigrafia hepatică-tehnică, interpretare: 50

18. Scintigrafia osoasă-30

19. Scintigrafia renală- 50

20. Imunoscintigrafia- 20

21. Dozarea antigenelor tumorale: CA 15-3, CA 19-9, CA 125, SPA 10

22. Efectuarea şi interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea ficatului, căilor biliare, a venei porte, venei splenice şi pancreasului

23. Efectuarea şi interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea splinei şi spaţiului retroperitoneal

24. Efectuarea şi interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea aparatului urinar

25. Efectuarea şi interpretarea a 20 ecografii pentru explorarea pelvisului

26. Efectuarea şi interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea cordului

27. Efectuarea şi interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea vaselor

STAGIUL DE DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Urgenţe metabolice

2. Diabetul zaharat

3. Dislipidemiile

4. Obezitatea

Baremul de activităţi practice

1. Metode de determinare a glicemiei: 30 determinari

2. Metode de determinare a glicozuriei: 30 determinari

3. Metode de determinare a corpilor cetonici în urină: 30 determinari

4. Interpretarea hiperglicemiei provocate: 10 determinari

5. Interpretarea hipoglicemiei provocate: 5 determinari

6. Filmul lipidelor: 10 interpretări

7. Oscilometria (efectuare şi interpretare): 10 determinari

8. Alcătuirea regimului alimentar pentru un om bolnav (pe principalele grupe de afecţiuni): minim 50

STAGIUL DE PNEUMOLOGIE (50 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Tuberculoza primară

2. Tuberculoza adultului

3. Metode moderne în explorarea aparatului respirator

4. Pneumonii în condiţii speciale (cu anaerobi, la imunodeprimaţi, de aspiraţie)

5. Alveolitele fibrozante

6. Sindroame de detresă respiratorie acută şi cronică

7. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică

8. Sarcoidoza

9. Pneumoconiozele

10. Determinări pulmonare în boli sistemice şi colagen vasculare

11. Tumori pulmonare (altele decât cancerul bronşic )

12. Patologia mediastinului

Baremul activităţilor practice

1. Radiografia pulmonară (interpretare): 300

2. Bronhoscopia (asistat): 30

3. Computer tomograf (interpretare): 50

4. Puncţie- biopsie pleurală: 5-10 efectuat

5. Efectuare şi interpretare IDR: 25

6. Efectuare şi interpretare, citologie spută şi lichid pleural: 50

STAGIUL DE CARDIOLOGIE (50 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Explorarea ecocardiografică modernă şi local sau în diagnosticul şi evaluarea patologiei cardiace

2. Testele de efort în evaluarea bolii coronare

3. Explorarea Holter şi explorări electrofiziologice în aritmii

4. Sindomul de preexcitatie

5. Metode nefarmacologice în tratamentul tulburărilor de ritm şi de conducere

6. Şocul cardiogen

7. Cardiopatii hipertrofice, restrictive.Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice)

8. Aterogeneza

9. Sincopa. Moartea subită

10. Evaluarea şi tratamentul post infarct miocardic

11. Problemele actuale în cardiologia interventională

12. Cardiopatiile congenitale ale adultului

13. Hipertensiunea pulmonară primitivă

14. Tumorile cardiace

15. Sarcina şi bolile cardio-vasculare

16. Determinări cardiace în bolile ţesutului conjunctiv

17. Tratamentul anticoagulant şi fibrinolitic în cardiologie

18. Indicaţii şi tratamente chirurgicale în boli vasculare

19. Urmărirea bolnavilor protejaţi valvular.Patologia protezaţilor

20. Indicaţii şi tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice

Baremul de activităţi practice

1. Puncţie pericardică: 1-2 cazuri

2. Defibrilare şi cardioversie: 20 cazuri

3. Resuscitare cardiacă: 10 cazuri

4. Implantare pacing (asistat):1-2 cazuri

5. Cateterism cardiac (asistat)1-2 cazuri

6. Efectuare şi interpretare test de efort ECG: 25 cazuri

STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (50 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Litiaza biliară

2. Pancreatita acută şi cronică

3. Cancerul de pancreas

4. Cancerul de rect

5. Sindromul de malabsorbţie

6. Rectocolita hemoragică

7. Boala Crohn

8. Suferinţele stomacului operat

9. Noţiuni de endoscopie digestivă

Baremul activităţilor practice

1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 100

2. Analiza chimică a sucului gastric (interpretare)

3. Test Adler: 2

4. Proba de digestie (interpretare):20

5. Endoscopie gastrică (asistat): 10

6. Rectoscopie (asistat): 10

7. Colonoscopie (asistat): 5

8. Puncţie biopsie hepatică (asistat şi interpretare): 10

9. Ecografie abdominală (interpretare): 200

STAGIUL DE NEFROLOGIE (30 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Insuficienţa renală acută şi cronică

2. Determinări renale în boli sistemice

3. Uropatia obstructivă

4. Noţiuni de dializă şi transplant renal: indicaţii, metode, patologia bolnavului hemodializat

5. Rinichiul în sarcină

Baremul activitatilor practice

1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine

2. Teste funcţionale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine

3. Teste funcţionale tubulare (proba concentraţie/diluţie, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri

4. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţ al dializei: 30 cazuri

5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste

6. Buletin biopuncţie renală (interpretare): 20 buletine

STAGIUL DE HEMATOLOGIE (30 ore)

Tematica lecţiilor conferintă

1. Probleme generale de imunohematologie

2. Anemiile hemolitice

3. Sindromul mielodisplazic

4. Leucopenii, agranulocitoza, reacţii leucemoide

5. Leucoze acute

6. Clasificare, morfogeneza şi stadializarea limfoamelor maligne

7. Principii şi tactica terapeutică in limfoame maligne

8. Explorarea coagulării sanguine în practica clinică

9. Sindroame hemoragice prin anomalii de coagulare

10. Coagularea diseminată intravasculară şi fibrinoliza

11. Gamapatii monoclonale

12. Transplantul de maduvă

13. Noţiuni de transfuziologie

Baremul de activităţi practice

1. Efectuare şi interpretare frotiu sânge periferic: 50

2. Interpretarea puncţiei medulare: 20

3. Interpretarea puncţiei biopsie osoasă: 5

4. Teste citogenetice (interpretare): 20

5. Teste enzimologice şi biochimice în leucemii (interpretare: 30)

6. Teste de transformare blastică (interpretare) 10

STAGIUL DE REUMATOLOGIE (30 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Reumatismul abarticular

2. Manifestări reumatice în alte boli

3. Explorarea clinică şi paraclinică în bolile reumatismale

4. Artrozele

5. Sciatica

6. Artritele seronegative, infecţioase şi prin microcristale

Baremul activităţilor practice

1. Puncţie articulară (efectuare): 3-5

2. Infiltraţii articulare: 20

3. Teste imunologice specifice bolilor reumatice (interpretare): 100

4. Scintigrafie osteo-articulara (interpretare): 20

STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE (40 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Hepatita cronică

2. Enterocolita acută

3. Infecţia streptococică

4. Tetanosul

5. Infecţia stafilococică

6. Gripa

7. Herpes Zoster

8. Holera

9. Antibiotice

10. Sindromul meningeal

11. Septicemiile

14. Infectia HIV

Baremul activităţilor practice

1. Recoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi şi anaerobi: 20 determinări

2. Frotiu, produse patologice: 20 determinări

3. Recoltare şi insamantare urocultură: 20 determinări

4. Puncţia rahidiană, insămânţări şi colorări: 10 determinări

5. Interpretarea antibiogramei şi concentraţie minimă inhibitorie a antibioticelor: 50 determinări

6. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinări

7. Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecţioase (pentru fiecare boală): 10 determinări

STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ

Tematica lecţiilor conferinţă (140 ore)

1. Oncologie medicală şi oncologie generală. Istoric, definiţie.Cancerul. Definiţie şi importanţa lui ca problemă de sănătate publică

2. Epidemiologia cancerului

3. Etiologia cancerului

4. Evoluţia naturală a cancerului. Teorii care explică carcinogeneza

5. Carcinogeneza

6. Nomenclatura şi clasificarea tumorilor

7. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne

8. Markeri tumorali

9. Factori de prognostic în cancer

10. Principii şi metode de diagnostic în cancer

11. Sindroame paraneoplazice. Clasificare, diagnostic şi tratament

12. Rolul chirurgiei în oncologie

13. Principiile radioterapiei în oncologie

14. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului

15. Principiile tratamentului hormonal în oncologie 16.Imunologia cancerului şi principii de imunoterapie

17. Aspecte particulare ale tratamentului cancerului

18. Transplantul medular

19. Principiile asocierii tratamentului în oncologie. Urmărirea bolnavului

20. Principii generale de oncologie pediatrică

21. Infecţiile în cancer

22. Complicaţiile cancerului

23. Urgenţele în oncologie

24. Durerea în cancer

25. Tratamentele paleative în cancer

26. Calitatea vieţii în oncologie

27. Aspecte de psiho-oncologie

28. Alimentaţia în oncologie

29. Principiile şi metodologia trialurilor clinice. Etica cercetării clinice

30. Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educaţia sanitară a populaţie

31. Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie,clasificare, diagnostic, tratament

32. Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principale asocieri de chimioterapie)

33. Determinări oncologice ORL

Baremul activităţilor practice

1. vezi baremul de activităţi practice de la stagiul de medicină internă

STAGIUL DE EXPERTIZA MEDICALĂ ŞI RECUPERARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Expertiza medicală a capacităţii de muncă, parte integrantă a medicinei sociale

2. Legislaţia de asigurări sociale şi pensii – incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislaţia privind handicapaţii

3. Organizarea,funcţionarea şi competenţa unităţilor de expertiză medicală a capacităţii de muncă

4. Boală,accident,infirmitate,deficienţă, handicap, invaliditate

5. Înregistrarea şi raportarea cazurilor - statistica invalidităţii

6. Munca profesională şi componentele ei

7. Clasificarea profesiunilor

8. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exerciţiu. Antrenament

9. Profesiologie medicală

10. Condiţii ambientale şi psiho-sociale ale locului de muncă

11. Psihologia muncii

12. Sociologia muncii. Implicaţiile sociale ale bolii şi invalidităţii

13. Particularităţile muncii în funcţie de sex şi vîrstă

14. Biotipologia profesională

15. Factorii de adaptare în munca profesională

16. Elemente de stabilire şi formulare a diagnosticului funcţional, a incapacităţii adaptative şi de evaluare a capacităţi de muncă în bolile şi sechelele invalidante

17. Oboseala în munca profesională. Metode de testare a oboselii. Particularităţile oboselii la persoanele cu deficienţe

18. Complexul de dezadaptare în munca profesională. Factorii limitativi şi extensivi ai capacităţii de muncă

19. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile aparatului respirator

20. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile cardio – vasculare

21. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie

22. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile renale

23. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile aparatului locomotor

24. Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor neuropsihici

25. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile endocrine

26. Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor vizuali

27. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile ORL

28. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiuni neoplazice

29. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile dermatologice

30. Recuperarea capacităţii de muncă

31. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilităţi de cuantificare

32. Prevederile legale privind sarcinile medicului asigurărilor sociale în domeniul recuperării capacităţii de muncă

33. Adaptarea la muncă a deficientului. Particularităţi, posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora.Crierii de urmărire a adaptării la muncă

34. Noţiuni de ergonomie (concepţia ergonomiei, organizarea activităţii de ergonomie –ergonomie de proiectare şi ergonomie de corecţie)

35. Îndrumarea,orientarea şi reorientarea profesională a persoanelor cu deficienţe invalidante sau handicapante

36. Inserţia şi reinserţia socio – profesională

Baremul activităţilor practice

1. Interpretare rezultatelor explorărilor funcţionale generale şi cu caracter specific în stagiile de specialitate

2. Participarea la comisiile consultative de expertiză, finalizarea cazurilor expertizate şi întocmirea sintezelor

3. Efectuarea unei analize de loc de muncă şi întocmirea profesiogramei

STAGIUL DE NEUROLOGIE (35 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Traumatisme cranio-cerebrale

2. Boli vasculare cerebrale

3. Boli demielinizante. Scleroza laterală amiotrofică

4. Discopatii

5. Leziuni ale nervilor periferici

6. Polineuropatii

7. Boli extrapiramidale şi cerebeloase

8. Miopatii

9. Epilepsia

10. Tumori cerebrale şi cu alte localizări

Baremul de activităţi practice

1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observaţie, propuneri de explorări şi formulare de diagnostic: 30 cazuri

2. Interpretarea rezultatelor de investigaţii în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului): 30 cazuri

3. Formularea planului terapeutic şi de recuperare (după caz) la bolnavii încredinţaţi: 30 cazuri

4. Interpretarea rezultatelor unor explorări (eventual sub formă de demonstraţii)

 examen FO: 20

 examen LCR: 10

 radiografie simplă de craniu şi coloană vertebrală: 20

 examen radiologic cerebral şi medular cu substanţă de contrast: 10

 tomografie computerizată cerebrală: 5

 EMG şi elemente de interpretare: 10

 RMN a structurilor nevraxiale centrale şi periferice: 5

 EEG: 5

STAGIUL DE PSIHIATRIE

Tematica lecţiilor conferinţă (35 ore)

1. Tulburări de personalitate (psihopatiile şi stările psihopatoide)

2. Tulburări nevrotice legate de stres şi somatoforme

3. Psihoze (endogenii)

 Schizofrenia

 Psihoza afectivă

 Tulburări delirante persistente

4. Tulburări psihice de presenium de intensitate nevrotică, psihotică şi dementiere

5. Tulburări psihice în cadrul afecţiunilor organice cerebrale

Baremul de activităţi practice

1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observaţie, propuneri de explorări şi formulare de diagnostic: 30 cazuri

2. Interpretarea rezultatelor de investigaţii în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului): 30 cazuri

3. Formularea planului terapeutic şi de recuperare (după caz) la bolnavii încredinţaţi: 30 cazuri

4. Interpretarea investigaţiilor psihologice: 50 cazuri

 de performanţă (QI şi indice de deteriorare)

 aptitudinale

 de personalitate

5. Formularea obiectivelor şi interpretarea unei investigaţii sociale în contextul clinic al cazului: 30 cazuri

STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ

DURATA 3 LUNI ( 50 ore)

La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obţinerea specialităţii trebuie să cunoască urmatoarele aspecte legate de explorarea ecografică

-indicaţii şi limite ale explorării ecografice

-pregatirea pacientului pentru examinare

-alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată

-alegerea ferestrei de explorare adecvate

- reglarea echipamentului (sistemul de “gain “, compensarea în timp a ecourilor

-TGC, plasarea focarului /focarelor ,stabilirea dimensiunii optimale a imaginii),

utilizarea sistemului de măsurare în distanţe şi volume

-obţinerea imaginii ecografice optimale ,folosind planurile de secţiune standardizate

utilizate în ultrasonografie

- recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare ale acestora

- deosebirea stării de” organ normal “de cea de “organ patologic “prin folosirea

semiologiei şi terminologiei ecografice specifice

-precizarea stării patologice şi includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic

- documentarea imaginilor

- redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis

de către un coleg cu experienţă similară sau mai mare ;

- recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinică şi

ecografică a pacientului, în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport

cost/eficienţă optim, cu durata de timp minimală

TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ

NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenţi

(invăţamânt teoretic)

TRUNCHIUL COMUN

Nr.

Tematica cursului teoretic

Numarul ore

Fizica ultrasunetelor

Artefacte întalnite în ultrasonografie

Echipamente, imaginea ultrasonografică

Semiologie ultrasonografică de bază

Secţiuni elementare

Ficatul

Arborele biliar

Pancreasul

Splina

Spaţiul retroperitoneal

Tubul digestiv

Aparatul urinar

Peritoneu şi anexe

Urgenţe abdominale

Total

B.TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENŢIATĂ (completarea trunchiului comun)

Tema cursului/Ore de curs

Medicină Internă

Algoritmuri de diagnostic

Vase periferice

Cord şi pericard

Aplicaţii în patologia pediatrică

Structuri moi superficiale

Pelvis feminin

Ecografie interventională

Progrese în ultrasonografie

Total

Total general = 46 ore curs Observaţii

1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnică de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere şi vene viscerale

2. tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal si patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei

4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectului normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)

5. tematica prelegerilor de ecografie interventională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament

BAREM DE MANUALITĂŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE –

NIVEL DE FORMARE PENTRU MEDICI REZIDENŢI (ÎNVĂŢĂMÂNT PRACTIC)

Premise Explorarea ecografică, fiind o investigaţie “ în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “ standardizare “ a acestor imagini, componenta “ operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.

Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţa, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor

stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.

Realizarea acestui deziderat presupune

a) existenţa unui “barem manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;

b) exisenţa unui personal specializat pentru instruirea medicior incepători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar

personal medical dedicat acestei tehnici ) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice; c)echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;

d) existenţa unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Aceasta “ biblioteca”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de către personalul abilitat să desfăşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent intâlnite în practică.

A. TRUNCHIUL COMUN

1. Noţiuni de bază privind utilizarea apartelor de ultrasonodiagnostic

- pornirea aparatului

- selectarea tranasductoarelor

- reglarea parametrilor tehnici ai imaginii

- optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor

- măsurători pe imagine

- salvarea imaginii

- structura şi redactarea unui buletin ecografic

2. Abdomenul Ficatul

- identificarea organului

- vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund,ligamentul venos, lobii şi segmentele)

- precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate

Sistemul venos port

- evidenţierea şi măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)

Căile biliare

- evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng) şi extrahepatice

Colecistul

- evidenţierea colecistului

- identificara componentelor anatomice

- măsurarea lumenului şi pereţilor

- identificarea raporturilor anatomice pricipale

Pancreasul

- evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante )

- identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic

- identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct

Spaţiul retroperitoneal

- aorta

 identificare în secţiuni longitudinale şi transversale

 identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali

 precizarea raporturilor aortei abdominale

- vena cavă inferioară

 identificarea vasului în secîiuni longitudinale şi transversale

 identificarea vaselor emergente

 precizarea raporturilor anatomice

- ţesutul grăsos retroperitoneal

 identificare şi caracterizare

Splina

Rinichii

 identificarea şi măsurarea splinei

 vizualizarea hilului

 precizarea elementelor vasculare componente

 identificarea organelor cu care splina intră în raport

 evidenţierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare

 identificarea elementelor componente

* parenchim- evaluare , măsurare

*sinus

*aparat pielo –calicial-evaluare

 identificarea ureterului

Lojele suprarenaliene

 identificarea lojelor suprarenaliene

 evaluarea stucturii glandelor suprarenale

 masurarea glandelor suprarenale

Tubul digestiv

 identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subţire şi gros)

 măsurarea pereţilor ,evaluarea conţinutului

Structurile mezentero-epiploice

 identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice

 identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană

 identificarea peritoneului parietal

3. Organe aflate la nivelul micului bazin

a) vezica urinară

 identificarea în condiţii de depletie şi de vacuitate

 evacuarea şi măsurarea pereţilor

 identificarea organelor învecinate

b) prostata (explorare suprapubiană )

 identificare , măsurare

 precizarea lobilor

 identificarea organelor cu care prostata intră în raport

c) uterul (explorare suprapubiană )

 identificare

 măsurare

 recunoaşterea elementelor componente

 evaluarea ecostructurii

d) ovare

 identificarea şi măsurarea ovarelor

 evaluarea ecostructurii

B. TEMATICA PROPRIE MEDICINEI INTERNE

1. CORDUL , PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare

transtoracică)

. identificarea şi evaluarea structurilor cardiace-cavităţi,aparate valvulare,miocard şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical,suprasternal,subxifoidian;

2. VASELE PERIFERICE(explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)

 identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice

 diferentierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat

 identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color

3. ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ

- tiroida , paratiroida , glande salivare(parotida,submandibulara,sublinguala)

limfonoduli

-identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii

- axul vascular cervical

- identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri şi Doppler pulsat, măsurarea lumenului , aprecierea structurii pereţilor

- fosa supraclaviculară şi suprasternală

- identificarea structurilor anatomice

4. EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANĂ)

- explorarea uterului gravid la diverse vârste , prin abord

suprapubian

-identificarea, precizarea poziţiei şi măsurarea placentei

-identificarea elementelor anatomice normale ale fătului

-aprecierea vârstei fetale

STAGIUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

A. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

ştiinţifică

B. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

MEDICINA INTERNĂ

5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

 MEDICINA INTERNĂ (I.1) 25,5 luni

 CARDIOLOGIE (I.2) 3 luni

 PNEUMOLOGIE (I.3) 3 luni

 GASTROENTEROLOGIE (I.4) 3 luni

 REUMATOLOGIE (I.5) 2 luni

 HEMATOLOGIE (I.6) 2 luni

 NEUROLOGIE (I.7) 2 luni

 PSIHIATRIE (I.8) 2 luni

 NEFROLOGIE (I.9) 2 luni

 BOLI INFECŢIOASE (I.10) 2 luni

 ONCOLOGIE MEDICALĂ (I.11) 3 luni

 EXPERTIZA MEDICALĂ A

CAPACITĂŢII DE MUNCĂ (I.12) 4 luni

 ECOGRAFIE GENERALĂ (I.13) 3 luni

 BIOETICĂ (I.14) ½ luna

 DIABET, BOLI DE NUTRIŢIE (I.15) 3 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.15

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

I.14

I.1

DURATA

luni

lună

1 ½

luni

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ LEGALĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULA MEDICINĂ LEGALĂ

Definiţie

Medicina legală este disciplina medicală care urmăreşte să obiectiveze şi să evalueze în orice speţă juridică aspectele medicale ce privesc omul în viaţă sau decedat şi să le prezinte pintr-un suport probatoriu ştiintific expertal.

Medicina legală este procedural necesară în toate cauzele juridice cu implicaţii medicale precum şi în toate cazurile medicale cu implicaţii juridice.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENŢIAT

1.1. DURATA: 5 ANI

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.2. PERIOADA DE DESFĂŞURARE: ritmată de concursurile de intrare în rezidenţiat în raport cu necesarul de locuri stabilit de Consiliul Superior de Medicină Legală.

1.3. LOCUL DE DESFĂŞURARE: Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” şi Institutele de Medicină Legală din centrele universitare: Iaşi, Timişoara, Craiova, Cluj,Tg. Mureş

1.4. RESPONSABILI DE PROGRAM: Prof.univ./Conf.univ., şefii catedrelor de Medicină Legală din Centrele universitare. Şef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă). Îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar).

1.5. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENŢIAT

1.5.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumatorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)

1.5.2 Desfăşurarea stagiilor şi durata lor este urmatoarea

Tanatologie. Aspecte legale ale înregistrării decesului 6 luni

Stagiul Medicină Legală- modul I

12 luni

ANUL I

Patologie medico-legală traumatică 6 luni

Stagiul Anatomie patologică 12 luni

ANUL II

Patologie medico-legală netraumatică 6 luni

Stagiul Medicină Legală-

modul II 12 luni

ANUL III

Laborator medico-legal 6 luni

Stagiul Medicină Legală- modul III 12 luni

Medicină Legală clinică

ANUL IV

Nch 1 lună

Stagii pe

Specialităţi chirurgicale, raumatologice, paraclinice

3 luni

ANUL V

Ortopedie 1 lună

Rad.şi Imagistică Med.icală 1 lună

Psihiatrie, psihopatologie medico-legală 6 luni

Stagiul Medicină Legală- modul IV 8 luni

Drept Medical 6 sapt.

Bioetică 2 săptămâni.

Stagiu Sanatate Publică şi Management 1 lună

533

1.5.3 CURRICULA REZIDENŢIATULUI DE MEDICINĂ LEGALĂ este urmatoarea

Stagiul principal/durată

Stagiul secundar/durată

Anul 1

Medicina legală modul I

Tanatologie şi patologie medico– legală traumatică

1 an

Tanatologie medico- legală

3 luni

Patologia medico–legală traumatică

6 luni

Anul 2

Anatomie patologică

1 an

Anul 3

Medicină legală modul II

Patologie medico-legală netraumatică şi laborator medico-legal

1 an

Patologia medico–legală netraumatică

6 luni

Toxicologie medico- legală

3 luni

Identificare medico- legală, odontostomatologie, antropologie medico- legală, entomologie

medico-legală

1 lună

Laborator criminalistic şi medico-legal

1 lună

Serologie şi hematologie medico-legalş

1 lună

Anul 4

Medicină legală modul III: Medicină legală clinică

1 an

Propedeutică şi semiologia medico- legală a examinării pe persoană

6 luni

Evaluarea gravităţii leziunilor traumatice în raport cu prevederile legale

6 luni

Anul 5

Stagii pe Specialităti chirurgicale, traumatologice, paraclinice

3 luni

Neurochirurgie

1 lună

Ortopedie-traumatologie

1 lună

Rad. şi Imagistică Medicală

1 lună

Medicină legală modul IV

Psihiatrie şi psihopatologie medico- legală, Elemente juridice şi drept medical şi Bioetică

8 luni

Psihiatrie, psihopatologie medico-legală şi elemente de criminologie

6 luni

Elemente juridice: drept medical, răspundere

profesională

6 săpt.

Bioetică

2 săpt.

Sănătate publică şi management

1 lună

Sănătate publică şi management

1 lună

1.6. Metodologia desfăşurării stagiilor

Programul de învăţământ se va desfăşura conform

- Curriculei generale de medicină legală mai sus prezentată cât şi a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire inclusiv baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice pentru fiecare stagiu (ANEXA I)

- Liste de baremuri privind necesarul minim de execuţii tehnice stabilit pe întreaga perioada a pregătirii de specialitate (ANEXA II)

- Norme de formare a specialiştilor de medicină legală precum şi a desfăşurării stagiului de rezidenţiat de medicină legală (ANEXA III)

1.7. Evaluarea cunoştinţelor teoretice şi practice se va face

1.7.1. La sfârşitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Neurologie/neurochirugie, ORL, Oftalmologie, Obstetrică-ginecologie, Ortopedie, tanatologie, toxicologie medico-legală, identificare şi serologie medico-legală, genetică medico- legală, etc.). Examen scris şi oral, nota minimă:7

1.7.2. La sfârşitul fiecărui an de pregătire. Examen scris şi oral, nota minimă:7 Eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire.

1.7.3. Prin evaluarea cel puţin a unei lucrări ştiinţifice sau comunicări ştiinţifice până la sfârşitul pregătirii de rezidenţiat

1.7.4. Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziţie prin care candidatul va înfăţişa cunoştiinţele sale teoretice despre o tema anume cât şi aptitudinile sale de cercetare cât şi practice.

2. ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar

3. ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST:Ministerul Sănătăţii Publice

ANEXA I. Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidenţiat în specialitatea medicină legală şi baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu

1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

6 luni

Cursuri predare conform programei analitice (100 ore).

1.1 DEFINIŢIE

Definiţie: ştiinţa care se ocupă cu studiul asupra morţii şi semnelor morţii precum şi a modificărilor care survin în organismul uman după încetarea vieţii.

1.2 DURATA

6 luni

1.3 STRUCTURA STAGIULUI

1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate

1.3.2 Stagiul de Tanatologie Medico-Legală propedeutică şi semiologie tanatologică. Declararea şi înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului).

1.3.3 Stagiul de Diagnostic Tanatologic medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem

1.4 CONŢINUTUL STAGIULUI

1.4.1 TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ŞI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ.

Declararea şi înregistrarea decesului

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Introducere în medicina legală, definiţie, conţinut, evoluţie istorică a probaţiunii medico- legale.

2. Bazele procedurale ale expertizei, organizarea reţelei de medicină legală.

3. Legea privind organizarea şi funcţionarea Instituţiilor şi Serviciilor medico-legale în România, aspecte europene.

4. Moartea : definiţie, clasificare.

5. Etapele morţii, semnele morţii: semnele negative de viaţă (semnele clinice ale morţii, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moarte cerebrală, moartea somatică, moartea biologică) semnele morţii reale

6. Modificări cadaverice precoce şi tardive (semnele morţii reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare, tehnici de tanatopraxie .

7. Manifestări postvitale.

8. Examinarea postmortem: aspecte generale şi speciale (proceduri şi tehnici speciale)

9. Descrierea normală şi patologică morfopatologică a ţesuturilor şi organelor

10. Exhumarea, autopsierea şi reautopsierea cadavrelor.

11. Prezentarea aspectelor legale şi procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului). Documente care însoţesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de deces/certificatul de naştere. Documente ce însoţesc recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de ţesuturi şi organe

12. Aspecte etice, legale si sociale legate de moarte si autopsie

13. Aspecte legate de iatrogenie şi protecţia personalului ce lucrează în săli de prosectură şi laboratoare medico-legale

1.4.2 DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morţi violente şi neviolente. 2.Tanatocronologia

3. Transplantul de ţesuturi şi organe

4. Diagnosticul cauzelor morţii. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.

Baremul lucrărilor practice

1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului ,semnele morţii, particularităţi şi indicii patognomonici, semne de violenţă, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.

Manopere: 100 execuţtii

2. Tehnica îmbălsămării şi conservării cadavrului precum şi alte îngrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparţinatorilor: atitudine de urmat. Manopere: 10 execuţii

3. Redactarea raportului de autopsie Manopere: 50 execuţii

4. Tehnica examenului la faţa locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea

şi recoltarea probelor Manopere: 5 examinări

5. Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteia

Manopere: 1 participare

6. Verificarea semnelor morţii şi evaluarea intervalului postmortem şi a orei decesului Manopere: 100 execuţii

7. Cunoaşterea şi prezentarea normelor şi procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincţiei între autopsia medico-legală/anatomopatologică.

Manopere: 10 examinări

8. Cunoaşterea şi prezentarea procedurilor legate de transplantul de ţesuturi şi organe Manopere: 5 execuţii

9. Consemnarea documentelor ce însoţesc declararea decesului şi alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri

2. ANATOMIE PATOLOGICĂ

1 an

Cursuri predare conform programei analitice (200 ore)

1.1 DEFINIŢIE

Anatomia patologică este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul morfologic (macro şi microscopic) al bolilor, utilizând atât tehnicile clasice (necropsie şi histopatologie), cât şi tehnicile moderne (microscopie electronică, histochimie şi enzimologie, etc.)

1.2 DURATA: 1 an

1.3 CONŢINUTUL STAGIULUI DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

1.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă

1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă şi pasivă, staza. Embolia Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge.Ischemia. Infarctul. Hemoragia

2. Distrofii hidroprotidice celulare şi interstiţiale-diagnostic diferenţial cu autoliza. Distrofii protelce –distrofie hialină, amiloidoză.

3. Distrofii lipidice–steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice–glicogenoze, mucoviscidoza

4. Forme anatomopatologice ale inflamaţiei exudative. Leziuni inflamatorii elementare

.Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamaţie (exudative, alternative, proliferative). Inflamaţii produse de paraziţi animali.

5. Morfopatologia inflamaţiei tuberculoase

6. Procese de regenerare şi reparaţie tisulară. Reacţia vitală

7. Morfopatologia tumorilor benigne

8. Morfopatologia tumorilor maligne

9. Morfopatologia reumatismului

10. Endocarditele

11. Cardiopatia ischemică

12. Boala aterosclerotică

13. Arterite şi flebite

14. Pneumopatii acute

15. Diagnosticul diferenţial al plamanului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic. Pneumopatii

16. Tuberculoza pulmonară

17. Tumori bronhopulmonare

18. Gastritele

19. Ulcerul gastric

20. Cancerul gastric

21. Enterocolitele acute şi cronice

22. Tumori intestinale

23. Hepatitele acute şi cronice

24. Cirozele hepatice

25. Colecistitele

26. Tumorile ficatului şi ale căilor biliare

27. Leucemii

28. Limfoame maligne nonhodgkiniene şi boala Hodgkin

29. Nefropatii glomerulare, tubulare şi interstiţiale

30. Tumorile prostatei şi testiculului

31. Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului

32. Tiroidite

33. Meningite

34. Leziuni vasculare ale S.N.C

1.3.2 Baremul activităţilor practice

1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)

2. Orientarea materialului biopsic: 50 (cazuri)

3. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)

4. Prelucrare tehnică (microtomie): 20 (cazuri)

5. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): 20 (cazuri)

6. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale): 20 (cazuri)

7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 50(cazuri)

8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 50(cazuri)

9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 50(cazuri)

10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20(cazuri)

11. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 20(cazuri)

12. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: 20(cazuri)

13. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: 20(cazuri)

14. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20(cazuri)

15. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20(cazuri)

16. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 20(cazuri)

17. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 20(cazuri)

18. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 20(cazuri)

19. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 20(cazuri)

20. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală şi meningeală: 50(cazuri)

3. PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

1 AN (200 ORE)

Cursuri predare conform programei analitice

1.1 DEFINIŢIE

Patologia medico-legală este ştiinţa medico-legală care se ocupă cu studiul şi diagnosticul morfologic şi fiziopatologic al bolilor traumatice şi netraumatice şi care facând uz de tehnicile clasice (necropsie şi histopatologie) evidenţiază mecanismele morţii (tanatogeneză), cauzele morţii şi felul morţii (violenţa/neviolenţa).

1.2 DURATA: 1 an

1.3 STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1 Stagiul de Medicină legală modul I Patologie medico-legală traumatică (6 luni)

1.3.2 Stagiul de Medicină legală modul II Patologie medico-legală netraumatică (6 luni)

1.4 CONŢINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ

1.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei contemporane, clasificarea agenţilor traumatici, leziunile traumatice primare(semiologia medico-legală), mecanismul lor de producere şi anatomia patologică, caracterul vital al leziunilor.

2. Traumatologie medico-legală sistemică.

3. Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgenţe traumatologice. Şocul traumatic.

4. Traumatisme mecanice prin hetero şi autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere şi precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.

5. Agenţi traumatici fizici : leziuni şi moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acţiunea curentului electric, radiaţii, razeX, ultrasunete.

6. Agenţi traumatici biologici.

7. Problemele expertizei medico-legale ale gravidităţii, naşterii, avortului. 8.Pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.

9. Violul .Expertiza aberaţiilor sexuale, capacitatea sexuală la procreere.

10. Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice.

Problematica juridică şi medico-legală a comorienţilor.

11. Criterii de individualizare a efectelor traumatice de fondul patologic preexistent. Particularităţile de evoluţie, complicaţii, sechele.

12. Cauzalitatea medico-legală în traumatisme letale. Tanatogeneza.

13. Cercetarea la faţa locului. Etapa dinamică. Metodologia cercetării la faţa locului Proceduri legale

Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator

Delimitarea şi securizarea zonelor cercetate şi stabilirea importanţei zonelor desemnate

Prezentarea truselor de cercetare la faţa locului Delimitarea răspunderilor şi a lanţului de comandă

Mijloace de investigaţie criminalistică Metode de documentare Documentarea la faţa locului

Situaţiile în care se solicită investigaţia criminalistică şi a serviciului omoruri

Baremul lucrărilor practice

1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă şi interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului şi membrelor.

Manopere: 50 execuţii

2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuţii

3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou- născut şi sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicaţie , etc.)

Manopere: cel puţin câte una în fiecare caz

4. Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânţări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreţie vaginală, anală şi anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai îimpuşcării, etc.

Manopere: 50 execuţii

5. Tehnica examenului la faţa locului şi cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea şi recoltarea probelor. Folosirea şi utilizarea aparaturii din dotarea truselor. Documentarea.

Manopere: 5 examinări

6. Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase , organe etc. pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteia

Manopere: 1 participare

7. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împuşcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, ştrangulare), înjunghiere, expunere la agenţi traumatici fizici (frig, căldura, curent electric, radiaţii, variaţii de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentraţie ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincţia între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală)

Manopere: 50 execuţii

8. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicaţii (supradoză stupefiante, gaze toxice –CO, cianizi, pesticide,etc.)

Manopere: 20 examinări

9. Cunoaşterea şi prezentarea atitudinii şi metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori chirurgicale

Manopere: 2 cazuri

1.5 CONŢINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ

1.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Moartea subită. Definiţie. Aspecte necroptice morfopatologice

2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate şi sisteme.

-sistemul cardiovascular

-aparatul respirator

-aparatul digestiv

-aparatul urinar

-aparatul genital

-sistemul endocrin şi metabolic

-alte cauze

3. Moartea subită versus moarte suspectă

4. Embolia între moarte neviolentă şi moarte violentă

5. Investigaţii tanatochimice, bacteriologice

6. Investigaţii de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie

7. Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.

8. Moartea neviolentă din boli cronice şi/sau consumptive

9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită şi moartea neviolentă. Tanatogeneză.

Baremul lucrarilor practice

1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă şi interpretarea leziunilor incompatibile cu viaţa a leziunilor orgnice cronice şi a leziunilor nespecifice.

Manopere: 50 execuţii

2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuţii

3. Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de

laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.

Manopere: 50 execuţii

4. Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteia

Manopere: 1 participare

5. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)

Manopere: 50 examinări

6. Cunoaşterea şi prezentarea atitudinii şi metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale

Manopere: 2 cazuri

4. LABORATOR MEDICO-LEGAL

Cursuri predare conform programei analitice

4.1 DEFINIŢIE

Loboratorul medico-legal vine în sprijinul identificării şi determinării cauzelor decesului în complementaritate cu examenul necroptic şi în contextul unei investigaţii moderne.

4.2 DURATA

6 luni

4.3 STRUCTURA STAGIILOR

4.3.1 Stagiul de toxicologie medico-legală: 3 luni

4.3.2 Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună

4.3.3. Stagiul de Laborator criminalistic si medico-legal: 1 lună

4.3.4 Stagiul de Filiaţie şi hemogenetică medico-legală: 1 lună

4.4 CONŢINUTUL STAGIULUI DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

Programa analitică

1. Noţiuni de toxicitate; toxic

2. Investigaţia la faţa locului în intoxicaţii

3. Clasificarea toxicelor

4. Toxice la poarta de intrare

5. Toxice la poarta de ieşire

6. Toxice cu toxicitate viscerală şi celulară

7. Toxice care se depozitează în organism

8. Farmacodinamia principalelor toxice

9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante

10. Clasificarea drogurilor stupefiante

11. Morfopatologia drogurilor stupefiante

12. Droguri stupefiante şi metaboliţi. Legislaţie naţională şi internaţională

13. Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicaţie

14. Metode şi tehnici de detecţie a drogurilor şi metaboliţilor

15. Metode şi tehnici de toxicologie medico-legală. Particularităţi ale toxicologiei medico- legale în raport cu toxicologia clinică.

16. Intoxicaţia cu alcool

17. Interferenţe medicamentoase, reactii adverse la medicamente, agenţi terapeutici

18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanţe toxice îintâlnite în practica curentă medico-legală şi de laborator medico-legal

19. Organizarea managementul şi funcţionarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală

20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice.

4.4.2 Baremul lucrărilor practice

1. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic Manopere: 20

1. Tehnici şi metode de înregistrare a probelor Manopere: 20

2. Tehnici şi metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidenţierea calitativă şi cantitativă a principalelor toxice curente

Manopere: 10

3. Tehnici de extracţie în vederea determinării gaz cromatografice Manopere: 5

4. Analiza spectre GC şi cromatograme Manopere: 5

5. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum şi GC Head space Manopere: 5

4.5 CONŢINUTUL STAGIULUI DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO- STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

Programa analitică

1. Tehnici şi metode moderne de identificare şi individualizare

2. Odontostomatologie medico-legală

a. Expertiza după oase, dinţi, fragmente de ţesuturi şi organe, pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data inhumării, etc.

b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării şi identificarea criminalistică. Identificarea de grup şi individuală. Identificarea reconstructivă şi comparativă.

3. Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei şi a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin muşcare.

4. Entomologie medico-legală

Metode de conservare şi de distrugere a cadavrului Studiul general al insectelor necrofage.

Ciclu de viaţă al insectelor

Contribuţiile entomotologiei la investigarea criminalistică şi medico-legală Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acţiunii insectelor Metode şi tehnici şi proceduri în investigaţia şi cercetarea entomologică

Valoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morţi, locului inhumării, identificării, diagnosticului toxicologic

4.5.2 Baremul lucrărilor practice

1. Recoltarea probelor de ţesut şi os, utilizarea truselor şi echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare

Manopere: 20

2. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor) Manopere: 20

3. Identificarea odontostomatologică

Manopere: 20

4. Expertiza corpurilor delicte Manopere: 5

5. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor şi a intervalului postmortem

Manopere: 5

4.6 CONŢINUTUL STAGIULUI DE LABORATOR CRIMINALISTIC ŞI MEDICO-LEGAL

4.6.1 Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

Programa analitică

Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la faţa locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului

Constituirea echipei de cercetare

Pregătirea mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice Efectuarea cercetării la faţa locului

- cercetarea la faţa locului în faza statică

- cercetarea la faţa locului în faza dinamică

Principalele acţiuni care se înteprind în cadrul investigării unei infracţiuni dispunerea expertizelor medico-legale

dispunerea expertizelor criminalistice

- expertiza dactiloscopică

- expertiza urmelor obiectelor vulnerante

-expertiza urmelor de picioare

- expertiza urmelor de dinţi şi buze

-expertiza urmelor de vopsea, sticlă, etc.

-expertiza balistică

Expertiza criminalistică a urmelor biologice

-expertiza urmelor de sânge

-expertiza criminalistică a urmelor de saliva şi sperma

-expertiza criminalistică a firului de păr

4.6.2 Baremul lucrărilor practice

1. Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanţul custodiei probleor, împărţirea sarcinilor în echipă,

Manopere: 20

2. Utilizarea truselor şi echipamentelor de bază Manopere: 20

4.7 CONŢINUTUL STAGIULUI DE SEROLOGIE ŞI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

Cursuri predare conform programei analitice

4.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

Programa analitică

1. Bazele genetice

2. Sisteme serologice folosite în filiaţie

Tehnica şi metodologia investigaţiei grupelor de sânge şi a altor sisteme genetice Examinarea antrolopologică în filiaţie

3. Sistemul HLA în filiaţie

4. Profilul ADN în filiaţie

Istoricul investigaţiei ADN Identificarea medico-legală Noţiuni generale de genetică

Tehnica şi metodologia invesitigaţiei ADN Interpretarea rezultatelor

Markeri

Cazuri de studiu Documentarea rezultatului Formularea concluziilor

4.7.2 Baremul lucrărilor practice

1. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri

2. HLA (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri

3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri

4. Tehnica şi metodologie în recoltarea şi conservarea probelor în vederea stabilirii filiaţiei (sange, saliva, etc.)

Manopere: 20 cazuri

5. Documentarea cazurilor şi formularea concluziilor Manopere: 20 cazuri

5. MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ

12 LUNI

Cursuri predare conform programei analitice

5.1 DEFINIŢIE

Medicina legală clinică reprezintă ştiinţa medico-legală care analizează şi obiectivează la persoana în viaţă leziunile traumatice, consecinţelor şi implicaţiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentând în sensul celor exprimate o opinie cu caracter expertal ştiinţifică, obiectivă, imparţială şi reproductibilă.

Expertiza medico-legală la persoana în viaţă se efectuează în toate cauzele juridice cu implicaţii medicale precum şi în toate cazurile medicale cu implicaţii juridice.

5.2 DURATA:12 luni

5.3 STRUCTURA STAGIILOR

5.3.2 Stagiul de Medicină legală clinică Propedeutică şi semiologia medico-legală a examinării pe persoană: 6 luni

5.3.3 Stagiul de Medicină legală clinică cu evaluarea gravităţii leziunilor traumatice, psihiatrie judiciară şi elemente de drept medical, răspundere profesională: 6 luni

5.4 CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ PROPEDEUTICĂ ŞI SEMIOLOGIA MEDICO-LEGALĂ A EXAMINĂRII PE PERSOANĂ

5.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. NOŢIUNI GENERALE

Definiţie, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize

medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale).. Aspecte procedurale în raport cu legislaţia în vigoare

Organizarea reţelei de medicină legală. Medicina legală şi medicul de familie

2. ACTELE MEDICO-LEGALE

 Examinările medico-legale la solicitarea parţii interesate (certificatul medico-legal, CML)

 Examinările medico-legale dispuse de instanţele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de constatare/expertiză).

 Alte examinari

3. EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAŢĂ

 Viol

 Abuzul sexual al minorului

 Minorul supus violenţelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)".

5.4.2 Baremul lucrărilor practice

1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă

Manopere: 50 cazuri

3.Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri

3. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice

Manopere: 50 cazuri

4. Formularea concluziilor intr-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri

5.5 CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ CU EVALUAREA GRAVITĂŢII LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE CODULUI PENAL

5.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

 Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 180, 181, 182,184

 Avizele Comisiei de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico- legale

 Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.

 Instituţia expertului medico-legal (oficial şi parte)

 Evaluarea corectă a număruui de zile de îngrijire medicală. Supra şi sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală: cauze, metodologie.

 Prevederile art. 182 CP.

5.5.2 Baremul lucrărilor practice

1.Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă

Manopere: 50 cazuri

3.Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri

3. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice

Manopere: 50 cazuri

4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri

5. Participare în comisii (Comisia de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico- legale)

Manopere: 50 cazuri

6. SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE ŞI TRAUMATOLOGICE, PARACLINICE

3 LUNI

Cursuri predare conform programei analitice

6.1 DEFINIŢIE

Specialităţile chirurgicale şi traumatologice constituie adesea prin cazuistica lor solicitări frecvente în practica medico-legală. Pregătirea în rezidenţiatul de medicină legală include minime cunoştiinţe postuniversitare din specialităţile de neurochirurgie, ortopedie-traumatologie, radiologie şi imagistică medicală pentru o mai bună înţelegere şi documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.

6.3 DURATA

6 luni

6.3 STRUCTURA STAGIILOR

6.3.1 Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună

6.3.2 Stagiul de Ortopedie-traumatologie: 1 lună

6.3.3 Stagiul de Radiologie şi imagistică medicală: 1 lună

6.4 CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE NEUROCHIRURGIE: 1 LUNĂ

6.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

I Efecte traumatice primare

1.1Comoţia cerebrală

1.2. Leziuni axonale difuze

1.3. Contuzia cerebrală 1.4.Delacerarea cerebrală

II Efecte traumatice secundare Hematoame intracraniene posttraumatice

1.1. Hematoame extradurale 2.2.Hematoame subdurale 2.3.Hematoame intraparenchimatoase 2.4.Hematoame lntraventriculare

III Colecţii lichidiene intracraniene traumatice

3.1.Hygroma dureimater(HDN) 3.2.Meningita seroasă(MS)

3.3. Edemul cerebral acut postraumatic

3.4. Colapsul cerebroventricular(sindromul de hipotensiune intracraniană) 3.5.Fongusul cerebral

3.6.Fistule LCR

IV Leziuni şi sindroame vasculare postraumatice A Sindroame vasculare ocluzive

4.1 Sindroame ocluzive din sistemul carotidian

6.5. Ocluzii traumatice indirecte în sistemul arterei carotide interne

6.6. Sindroame ocluzive in sistemul vertebro-bazilar

6.7. Sindroame ocluzive ale sinusurilor dureimater şi venelor aferente

B. Fistule arterio-venoase

6.8. Fistule carotido –cavernoase

6.9. Fistule arterio-venoase în sistemul vaselor vertebrale

C. Anevrismele intracerebrale postraumatice

V. Efecte cerebrale tardive evolutive ale traumatismelor

5.1. Encefalopatia posttraumatică

5.2. Epilepsia posttraumatică

VI Traumatismele vertebrocebrale

6.1. Clasificarea traumatismelor vertebrocerebrale ( mecanisme de producere: flexia, rotaţie, extensia, compresia, forfecarea)

6.2. Tratament al traumatismelor vertebrocerebrale

6.3. Tipuri particulare de fracturi cervicale

6.4. Sindrom centromedular posttraumatic

6.5. Tratamentul leziunilor toraco-lombare

VII Leziuni traumatice ale nervilor

A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici

9.1 Sindromul de tunel carpian

9.1 Strivirea nervului ulnar la cot

9.1 Leziunile nervului radial

9.1 Lezarea nervului peronier

9.1 Leziunile plexului brahial

B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni

9.1 Nervul oculomotor

9.1 Nervul trigemen

9.1 Nervul facial

9.1 Nervul acustico-vestibular

9.1 Nervii caudali(IX-XII)

VIII. Principalele asociaţii posttraumatice

8.1. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism vertebromedular 8.2. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism toracic

8.3. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatisme abdominale

8.4. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatisme ale membrelor şi centurilor

8.5. Principii de tratament şi ierarhizarea metodelor terapeutice în politraumatisme

6.4.2 Baremul lucrărilor practice

1. Examene clinice neurologice – pregatire, documentare, interpretare date, punându-se accentul pe diagnosticul diferenţial, leziuni traumatice/leziuni patologice, diagnosticul mecanismului de producere al leziunilor Manopere: 20 cazuri

2. Examinarea urgenţei neurochirurgicale şi evaluarea risc şi prognosticului Manopere: 20 cazuri

3. Explorări paraclinice neurochirurgicale – interpretare date Manopere: 20 cazuri

4. Prezentare de caz Manopere: 3 cazuri

5. Participare în operaţie Manopere: 1 caz

6.5 CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE: 1 LUNĂ

6.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1. Generalităţi asupra fracturilor (definiţie, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicaţii generale şi locale, imediate şi la distanţă)

2. Fracturile claviculei cu deplasare, fără deplasare (mecanism de producere)

3. Fracturile omoplatului cu deplasare, fără deplasare

4. Luxaţia scapulo-humerală recentă şi recidivantă.

5. Luxaţia sterno-şi acromioclaviculară

6. Fractura extremităţii proximale a humerusului, fractura diafizei humerale, fractura paletei humerale .

7. Fracturile diafizare ale oaselor antebraţului, sindromul de retracţie, ischemia Volkmann.

8. Fracturile de la nivelul cotului

9. Luxaţiile cotului

10. Fracturile extremitatilor distale ale oaselor antebratului

11. Entorsa articulaţiei pumnului

12. Fractura scafoidului, semilunarului şi a altor oase ale carpului

13. Fracturi oase metacarpiene

14. Luxaţii carpiene şi metacarpiene

15. Fractura bazinului

16. Entorsa şi luxaţia coxo-femurală

17. Fractura extremităţii proximale a femurului (col femural, masiv trohanterian)

18. Fractura diafizei femurale

19. Fracturile extremităţii distale ale femurului

20. Entorsa genunchiului, fără/cu rupturi de ligamente, cu rupturi de menisc

21. Fracturi ale extremităţii proximale ale tibiei

22. Fractura de pilon tibial

23. Fractura de peroneu

24. Fracturi maleolare

25. Fractura oaselor piciorului (calcaneu, astragal, alte oase tarsiene, oase metatarsiene, fracturi ale falangelor)

26. Entorsele gleznei

27. Luxaţia tibio-astragaliană

28. Luxaţia articulaţiei tarso-metatarsiană

29. Luxatia interfalangiana

30. Fracturi deschise

6.5.2 Baremul lucrărilor practice

1. Examene clinice ortopedie – pregătire, documentare, interpretare date, punându-se accentul pe diagnosticul diferenţial, leziuni traumatice/leziuni patologice, diagnosticul mecanismului de producere al leziunilor

Manopere: 20 cazuri

2. Examinarea urgenţelor din ortopedie-traumatologie şi evaluarea risc şi prognostic Manopere: 20 cazuri

3. Explorări paraclinice ortopedie – interpretare date Manopere: 20 cazuri

4. Criteriile opţiunilor terapeutice: imobilizare gipsată /osteosinteza Manopere: 20 cazuri

5. Recuperarea

Manopere: 20 cazuri

6. Prezentare de caz Manopere: 3 cazuri

7. Participare în operaţie Manopere: 1 caz

6.6 CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ: 1 LUNĂ

Specialitatea care utilizează radiaţiile Röentgen în scopul investigaţiei morfofuncţionale a diferitelor organe şi sisteme. Sub termenul de imagistică medicală sunt incluse, alături de radiodiagnostic, metode în care obţinerea imaginii diagnostice se realizeaza şi cu ajutorul altor agenţi fizici implicând existenţa unui lanţ informatic de prelucrare a imaginii primare.

6.6.1 DURATA

1 lună

6.6.2 STRUCTURA STAGIILOR

6.6.3 Tematica lecţiilor de conferinţă (20 ore)

1. Aparatul Röentgen

– părţi componente

– principii de funcţionare

– tipuri particulare, dedicate

2. Razele X

– modul de producere al razelor X

– proprietăţi fizice, chimice şi biologice

– formarea imaginii radiologice

– particularităţile şi legile formării imaginii

3. Protecţia în radiologie

– dozarea razelor X

– principii, modalitate, legislaţie

4. Prelucrarea materialului fotografic în radiologie

– camera obscură

– filmul radiologic - particularităţi de fabricatie, tipuri

– casete, folii întăritoare.

– aprecierea calităţii filmelor şi a imaginii obţinute

– developare automată

– filmul termic.

5. Alte modalităţi de obiectivare a imaginii radiologice. Imaginea digitală

6. Metode de examinare în radiologie - tehnici de bază şi variante, (fără şi cu substanţe de contrast) la nivelul

– aparatului respirator

– aparatului cardio-vascular

– tubului digestiv, căilor biliare

– aparatului urinar

– aparatului osteoarticular

– şistemului glandular

– obstetrică-ginecologie

– glandei mamare

– oftalmologie

– ORL

– neurologie

– stomatologie.

7. Substanţe de contrast utilizate în radiologie.

– tipuri de substanţe, sfera de utilizare

– incidente, accidente

– reacţii adverse şi tratamentul lor

8. Bazele fizice şi tehnice ale ultrasonografiei

9. Bazele fizice şi tehnice ale computertomografiei.

10. Principiile fizice ale RM.

11. Imaginea radiologică normală (torace, tub digestiv, căi biliare, aparat renal, schelet osos, aparat genital)

12. Semiologia radiologică în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoarticular

13. Diagnosticul radiologic al malformaţiilor cutiei toracice, căilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar şi vasculare pulmonare.

14. Diagnosticul radiologic în afecţiunile căilor respiratorii (trahee şi bronşii)

15. Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor acute si cronice – alveolare şi interstiţiale

16. Diagnosticul radiologic al traumatismelor osteo-articulare inclusiv vertebroligamentare şi craniocerebrale

17. Diagnosticul radiologic al inflamaţiilor osteoarticulare

18. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor articulare şi periarticulare .

19. Examinarea radiologică în ORL şi OMF

20. Examinarea radiologică în obstetrică-ginecologie

21. Politraumatisme

22. Tehnici şi metode de imagistică modernă în radiologie (mielografie, CT, RMN, etc.)

6.6.4 Baremul activităţilor practice

1. Participarea la un număr de explorări radiologice simple sau complexe şi interpretarea lor

– radiografii craniu (neuro şi viscerocraniu) şi coloana vertebrala-10

– radiografii torace – 10

– radiografii bazin-10

– radiografii de schelet (oase lungi, etc.)– 20

2. Asistarea în radiologia imagistică modernă şi interpretarea rezultatelor

-CT - 10

-ecografii -10

-mielografie - 5

7. PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ŞI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE

6 LUNI

Cursuri predare conform programei analitice

7.1 DEFINIŢIE

Psihopatologia medico-legală şi elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-legală constituind o adevarată supraspecialitate medico- legală. De multe ori particularitatea cazurilor şi implicaţiile juridice implică individualizări ce necesită cunoştiinţe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înţelegere şi documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.

7.2 DURATA: 6 luni

7.3 STRUCTURA STAGIILOR

7.3 Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală şi elemente de criminologie: 6 luni

7.4 CONŢINUTUL STAGIULUI

7.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic şi organizatoric şi relaţiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia şi socio-psihiatria

2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistentei medico-social-juridice şi al cercetării interdisciplinare

3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicaţiii medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfăşurarea.

4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică

5. Personalitatea – funcţie de sinteză a psihismului şi concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale

7. Discernământul şi conştiinţa. Relaţiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică şi responsabilitatea – iresponsabilitatea

7. Minoritatea. Comportamentul deviant şi delincvenţa minorilor. Regimul juridic şi problemele expertizei. Măsuri de siguranţă şi speciale de ordin coerciv – educativ şi medico-pedagogice.

8. Implicaţiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beţia patologică. Regimul juridic al lecţiei.

9. Obligarea la tratamentul medical şi măsurile de siguranţă. Interdicţia.

10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.

11. Agresivitate-agresiune-violenţă-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.

12. Evoluţia conceptului clinic de psihopatie şi implicaţiile în practica medico-legală psihiatrică.

13. Valoarea şi limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.

14. Tulburările de dezvoltare a personalităţii cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionale, stări psihopatoide de regresiune)

15. Implicaţiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.

16. Valoarea şi limitele investigaţiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.

17. Psihoze endogene şi psihogenii cu implicaţii medico-legale. Psihoza de detenţie.

18. Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice.

19. Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicaţii medico-legale.

20. Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.

21. Probleme de sexologie cu implicaţii medico-legale psihiatrice .

22. Semiologia psihiatrică

7.4.2 Baremul lucrărilor practice

1. Metodologia examinării dosarului cauzei şi selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, scolare, profesionale, penale etc.) şi de anchetă.

Manopere: 20 cazuri

2. Metodologia investigării clinice. Manopere: 20 cazuri

3. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică-parţi componente metodologia redactării.

Manopere: 10 cazuri

4. Investigările paraclinice şi de specialitate –indicaţii. Manopere: 20 cazuri

5. Teste psihologice uzuale –indicaţii. Manopere: 10 cazuri

6. Ancheta socială . Manopere: 5 cazuri

7. Coroborarea rezultatelor investigărilor complementare. Manopere: 20 cazuri

8. Metodologia redactării concluziilor . Manopere: 20 cazuri

9. Biodetecţia

Manopere: 20 cazuri

10. Analiza de acte (rapoarte) şi avizări medico-legale Manopere: 10 cazuri

8. ELEMENTE JURIDICE: DREPT MEDICAL, RĂSPUNDERE PROFESIONALĂ

6 săpt.

Cursuri predare conform programei analitice

8.1 DEFINIŢIE

Elementele juridice împletesc practica medico-legală. Nu este posibilă practica medico- legală fără minime cunoştiinţe juridice şi judiciare. Răspunderea profesională medicală şi malpraxis-ul susţin de asemenea aprofundarea cunoştiinţelor juridice cât şi logice, deontologice, etc.

8.2 DURATA: 6 săpt.

8.3 STRUCTURA STAGIILOR

Stagiul constând în elemente juridice de drept medical, raspundere profesională: 6 săpt.

8.4 CONŢINUTUL STAGIULUI

8.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

 Metodologie şi organizare a sistemului juridic actual. Implicaţii medico-legale. Noţiuni de Jurisprudenţă.

 Legislaţie privind activitatea medico-legală

 Elemente teoretice de drept penal

 Elemente teoretice de drept civil

 Aspecte de drept în infracţiunile din domeniul vieţii sexuale, Vătămarea corporală, Omorul, Leziuni cauzatoare de moarte

 Noţiuni de drept medical

 Noţiuni de răspundere profesională. Malpraxis.

 Aspecte etice ale practcii medico-legale

 Expertul parte medic legist

8.4.2 Baremul lucrărilor practice

1. Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale Manopere: 2 cazuri

2. Studiu pe dosar în cazul de omor: Manopere: 2 cazuri

3. Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri

4. Studiu pe dosar în cazul infraţiunilor din domeniul vieţii sexuale Manopere: 2 cazuri

5. Studiu pe dosar în cazul infracţiunilor din domeniul culpei medicale Manopere: 2 cazuri

5. Participare în instanţă la termene de judecată în cazuri penale Manopere: 2 cazuri

6. Participare în instanţă la termene de judecată în cazuri civile Manopere: 2 cazuri

9. BIOETICĂ

2 săpt.

9.1 DEFINIŢIE

Studiul implicaţiilor morale şi etice ale progreselor medicale şi biologice. Aplicarea eticii la ştiinţa şi practica medicinii. O ramură a eticii care se ocupă de ingrijirile de sănătate şi ştiinţele biologice şi biomedicale. Se adresează problematicilor morale şi etice ce derivă din practica medicnii cercetare ştiinţifică, alocarea resurselor, accesul la tehnologia biomedicală (avortul, eutanasia, fertilizarea în vitro, clonarea, celulele embrionice, etc.). Este o disciplină medicală de sine stătătoare începând cu anul 1970.

9.2 DURATA: 2 săpt.

9.3 STRUCTURA STAGIILOR

9.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate

9.3.2 Stagiul de bioetică: 2 săpt.

9.4 CONŢINUTUL STAGIULUI

9.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă

Introducere în Bioetică

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

I. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)

II. Relaţia medic-pacient I

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

III. Relaţia medic-pacient II

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

IV. Greşeli şi erori în practica medicală

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

V. Probleme etice la începutul vieţii

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VI. Probleme etice la finalul vieţii

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

VIII. Probleme etice în genetică şi genomică

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

IX. Etica cercetării pe subiecţi umani

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

9.4.2 Tematica seminariilor

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete-

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete

Baremul lucrărilor practice

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis Manopera: 10 cazuri

2. Studii de caz cu implicaţii bioetice Manopera: 10 cazuri

3. Aspecte de deontologie profesională şi implicaţii juridice Manopera: 10 cazuri

10. SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

1 LUNĂ

Cursuri predare conform programei analitice

10.1 DEFINIŢIE

Sănătatea publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătăţii populaţiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea şi de evaluarea serviciilor de sănătate.

10.2 DURATA: 1 lună

10.3 STRUCTURA STAGIULUI

10.4. Stagiul de Sănătate publică şi management: 2 luni

10.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

 Măsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor ei

 Management sanitar

 Sănătate publică şi management

 Organizarea instituţiilor sanitare

 Legislaţie medicală

 Informatică sanitară

 Măsurare şi evaluare a stării de sănătate şi a determinanţilor ei

 Noţiuni de epidemiologie aplicată în sănătatea publică

 Promovarea sănătăţii şi strategii preventive

 Cercetarea serviciilor de sănătate

 Sănătatea mediului , ocupaţională şi nutriţională

 Sănătate publică şi management

10.4.2 Baremul lucrărilor practice

1. Elemente de statistică medicală Manopere: 20 cazuri

2. Organizarea şi managementul instituţiilor medicale Manopere: 5 cazuri 3.Managementul bazelor de date Manopere: 5 cazuri

ANEXA II. Liste de baremuri privind necesarul minim de execuţii tehnice stabilit medicilor pe perioada pregatirii de specialitate (medicină legală)

I.Tanatologie şi Patologie medico-legală

1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului , semnele morţii, particularităţi şi indicii patognomonici, semne de violenţă, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.

Manopere: 100 execuţii

2. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: autopsierea şi interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului şi membrelor.

Manopere: 100 execuţii

3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou-născut şi sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical ,avort, pruncucidere, intoxicaţie, etc.)

Manopere: cel puţin câte una în fiecare caz

4. Tehnica îmbălsămării şi conservării cadavrului precum şi alte ingrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparţinătorilor: atitudine de urmat.

Manopere: 10 execuţii

5. Redactarea raportului de autopsie în fiecare caz autopsiate Manopere: 150 execuţii

Tehnica examenului la faţa locului şi cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea şi recoltarea probelor. Folosirea şi utilizarea aparaturii din dotarea truselor, Documentarea

Manopere: 10 examinări

6. Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase ,organe etc. pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteia

Manopere: 3 participare

7. Verificarea semnelor morţii şi evaluarea intervalului postmortem şi a orei decesului Manopere: 100 execuţii

8. Cunoaşterea şi prezentarea normelor şi procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincţiei între autopsia medico-legală/anatomopatologică.

Manopere: 10 examinări

9. Cunoaşterea şi prezentarea procedurilor legate de transplantul de ţesuturi şi organe Manopere: 5 execuţii

10. Consemnarea documentelor ce însoţesc declararea decesului şi alte acte conexe.

Manopere: 50 cazuri

11. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzatoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împuşcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, ştrangulare), înjunghiere, expunere la agenţi traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiaţii, variaţii de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentraţie ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincţia între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală)

Manopere: 50 execuţii

12. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicaţii (supradoză stupefiante, gaze toxice –CO, cianizi, pesticide,etc.-)

Manopere: 20 examinări

13. Cunoaşterea şi prezentarea atitudinii şi metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori chirurgicale

Manopere: 4 cazuri

14. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)

Manopere: 50 examinări

Laborator medico-legal

1. Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.

Manopere: 50 execuţii

2. Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânţări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreţie vaginală, anală şi anatomie patologică, toxicologie

,factori suplimentari ai împuşcării, etc.

Manopere: 50 execuţii

3. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic Manopere: 20

4. Tehnici şi metode de înregistrare a probelor toxicologice Manopere: 20

5. Tehnici şi metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidenţierea calitativă şi cantitativă a principalelor toxice curente

Manopere: 10

6. Tehnici de extracţie în vederea determinării gaz cromatografice Manopere: 5

7. Analiza spectre GC şi cromatograme Manopere: 5

8. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum şi GC Head space Manopere: 5

9. Recoltarea probelor de ţesut şi os, utilizarea truselor şi echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare antropologică

Manopere: 20

10. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor) Manopere: 20

11. Identificarea odontostomatologică Manopere: 20

12. Expertiza corpurilor delicte Manopere: 5

13. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor şi a intervalului postmortem Manopere: 5

14. Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanţul custodiei probleor, împărţirea sarcinilor în echipă,

Manopere: 20

15. Utilizarea truselor şi echipamentelor de bază Manopere: 20

16. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri

17. HLA (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri

18. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri

19. Tehnică şi metodologie în recoltarea şi conservarea probelor în vederea stabilirii filiaţiei (sânge, salivă, etc.)

Manopere: 20 cazuri

20. Documentarea cazurilor şi formularea concluziilor în expertizele de filiaţie Manopere: 20 cazuri

21. Efectuarea necropsiei anatomo-patologice: Manopere: 5 cazuri

22. Orientarea materialului biopsic: Manopere: 50 cazuri

23. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): Manopere: 20 cazuri

24. Prelucrare tehnică (microtomie): Manopere: 20 cazuri

25. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): Manopere: 20 cazuri

26. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale): Manopere: 20 cazuri

27. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: Manopere: 50 cazuri

28. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: Manopere: 50 cazuri

29. Examinarea histopatologică din patologia urinară: Manopere: 50 cazuri

30. Examinarea histopatologică din patologia pielii: Manopere: 20 cazuri

31. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: Manopere: 20 cazuri

32. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: Manopere: 20 cazuri

33. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: Manopere: 20 cazuri

34. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: Manopere: 20 cazuri

35. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: Manopere: 20 cazuri

36. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: Manopere: 20 cazuri

37. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: Manopere: 20 cazuri

38. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: Manopere: 20 cazuri

39. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: Manopere: 20 cazuri

40. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală şi meningeală Manopere: 50 cazuri

Medicină legală clinică

1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă: Manopere: 50 cazuri

2. Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri

3. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice

Manopere: 50 cazuri

4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri

5. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă: Manopere: 50 cazuri

6. Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri

7. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizarii în termen, obiectivarea leziunilor traumatice

Manopere: 50 cazuri

8. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri

9. Participare în comisii (Comisia de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico- legale)

Manopere: 50 cazuri

10. Metodologia examinării dosarului cauzei şi selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, şcolare, profesionale, penale etc.) şi de anchetă.

Manopere: 20 cazuri

11. Metodologia investigării clinice. Manopere: 20 cazuri

12. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică-părţi componente metodologia redactării.

Manopere: 10 cazuri

13. Investigările paraclinice şi de specialitate –indicaţii. Manopere: 20 cazuri

14. Teste psihologice uzuale –indicaţii. Manopere: 10 cazuri

15. Ancheta socială .

Manopere: 5 cazuri

16. Metodologia redactării concluziilor expertizei medico-legale psihiatrice Manopere: 20 cazuri

17. Analiza de acte (rapoarte)si avizari medico-legale Manopere: 10 cazuri

18. Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale Manopere: 2 cazuri

19. Studiu pe dosar în cazul de omor Manopere: 2 cazuri

20. Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte Manopere: 2 cazuri

21. Studiu pe dosar în cazul infracţiunilor din domeniul vieţii sexuale Manopere: 2 cazuri

22. Studiu pe dosar în cazul infracţiunilor din domeniul culpei medicale Manopere: 2 cazuri

23. Participare în instanţî la termene de judecată în cazuri penale Manopere: 2 cazuri

24. Participare în instanţă la termene de judecată în cazuri civile Manopere: 2 cazuri

25. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis Manopera: 10 cazuri

26. Studii de caz bioetic

Manopera: 10 cazuri

27. Aspecte de deontologie profesională şi implicaţii juridice Manopera: 10 cazuri

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

MEDICINA MUNCII

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCII

Preambul

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactica acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârsitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

ANUL I

NR.

MODUL

DURAT A

ORE CURS

EVAL UARE

INDRUMĂ TOR

LOCAŢIE

FIZIOLOGIA MUNCII ŞI ERGONOMIA

2 L

scris

CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP

IGIENA INDUSTRIALĂ-MEDIUL DE MUNCĂ: AGENŢI FIZICI ŞI PULBERI

2 L

scris practic

CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP

TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ

2 L

scris practic

CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP

PSIHOLOGIA MUNCII

1 L

scris

CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP

STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ŞI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII

1 L

scris

CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP

MEDICINA PREVENTIVĂ - IGIENA RADIAŢIILOR

3 L

scris

CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP

EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII

1 L

scris

CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP

/CATEDRA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

200

NB : cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorităţi de sănătate publică, locaţie adaptată, pe centre universitare, situaţiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate).

NOŢIUNI TEORETICE

MEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVE

Medicina muncii: definiţie, evoluţia conceptului de medicina muncii, scopuri, domeniile componente ale medicinii muncii, medicina muncii bazată pe dovezi.

Istoria medicinii muncii pe plan internaţional şi naţional. Terminologie specifică domeniului sănătate şi securitate în muncă. Condiţia de muncă: factorii componenţi ai condiţiei de muncă.

Noxele profesionale (factori nocivi profesionali): definiţie, clasificare, mod de acţiune asupra organismului.

1. FIZIOLOGIA MUNCII ŞI ERGONOMIA

1.1. FIZIOLOGIA MUNCII

SCOP: aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind fiziologia muncii

1.1.1. Bazele anatomice, fiziologice şi biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular.

1.1.2. Bazele anatomice, fiziologice şi biochimice ale efortului profesional neuro-psiho- senzorial.

1.1.3. Munca statică şi munca dinamică.

1.1.4. Oboseala profesională.

1.1.5. Capacitatea de muncă.

1.1.6. Munca femeii, adolescentului, tânărului, vârstnicului.

1.1.7. Munca în schimburi alternante.

1.2. ERGONOMIA

SCOP: aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi tehnice privind conceptul de ergonomie

1.2.1. Ergonomia: definiţii; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode şi tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relaţiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcţiile sistemului om-masină-mediul de muncă; model check-list ergonomic.

1.2.2. Consilierea privind

 planificarea şi organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecţia, întreţinerea şi condiţiile necesare echipamentelor tehnice şi substanţelor utilizate la locul de muncă;

 introducerea noilor procese tehnologice;

 includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă şi a instrumentelor de muncă.

2. IGIENA INDUSTRIALĂ- MEDIUL DE MUNCĂ: AGENŢI FIZICI ŞI PULBERI

SCOP - insuşirea cunoştinţelor teoretice, practice şi tehnice privind igiena industrială

2.1. Ambianţa termică profesională (microclimatul profesional): definiţie, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianţe termice calde sau reci; acţiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.

2.2. Ambianţa sonoră profesională (zgomotul profesional): definiţii; surse; procese tehnologice, locuri de muncă şi profesiuni expuse la o ambiantă sonoră anormală; acţiune asupra urechii şi asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.

2.3. Vibraţiile mecanice profesionale: definiţii; surse; procese tehnologice, locuri de muncă şi profesiuni expuse la vibraţii mecanice profesionale; acţiune asupra organismului sistem mană-braţ şi acţiune asupra întregului organism.

2.4. Ambianţa luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiţii; surse; procese tehnologice, locuri de muncă şi profesiuni expuse la o ambianţă luminoasă anormală; acţiune asupra ochiului şi a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.

2.5. Presiunea atmosferică

 legile fizice ale gazelor; efectele mecanice, biochimice şi biofizice;

 presiunea atmosferică crescută: definiţii, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acţiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.

 presiunea atmosferică scazută: definiţii, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acţiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.

2.6. Pulberile profesionale: definiţii; clasificări; acţiunea combinată a pulberilor profesionale; relaţia dintre structura mineralogică şi chimică a pulberilor şi acţiunea asupra plămânilor; relaţii doză-efect şi relaţii doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire.

Limite admise: definiţii, mod de stabilire a acestor limite.

Legislaţie naţională, europeană în problema pulberilor profesionale.

2.7. Alimentaţia fiziologică a angajaţilor. Igiena alimentaţiei pentru prevenirea toxiinfecţiilor alimentare în unităţi economice şi instituţii. Alimentaţia de protecţie.

2.8. Medicina muncii şi ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din intreprinderi sau instituţii.

2.9. Ventilaţia industrială din intreprinderi sau instituţii: definiţii, clasificare.

2.10. Echipamentul individual de protecţie: definiţii, clasificare.

- evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea

- selecţia echipamentului de protecţie personal utilizând asistenţa altor experţi

3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ

SCOP- instruirea teoretică, practică şi tehnică privind noţiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului

3.1. Toxicele profesionale: definiţii; clasificări; acţiunea combinată a toxicelor profesionale; relaţia dintre structura chimică şi acţiunea toxică; relaţii doză-efect şi relaţii doză-răspuns; limite admise; definiţii, mod de stabilire a limitelor admise.

Legislaţia naţională, europeană în problema toxicelor profesionale.

4. PSIHOLOGIA MUNCII

SCOP- aprofundarea cunoştinţelor fundamentale teoretice şi practice privind psihologia muncii

4.1. Psihologia muncii: definiţii; importanţa psihologiei muncii în unităţile economice şi de servicii; personalitatea şi aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligenţa, dexteritatea în activitatea profesională.

4.2. Colaborarea dintre medicul de medicina muncii şi psihologul specialist în psihologia muncii.

4.3. Selecţie şi orientare profesională

5. STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNăTATE ŞI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII

SCOP: instruirea privind noţiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate şi comunicarea riscului profesional cu aplicaţii în medicina muncii

5.1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute în urma monitorizării mediului de muncă şi a stării de sănătate a muncitorilor expuşi la factorii de risc de la locul de muncă : media, abaterea standard, coeficientul de corelaţie, indici de frecvenţă, indici de gravitate, indici de durată medie

5.2. Programe de medicina muncii. Definiţie. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienţei ăi eficacităţii unui program de medicina muncii.

5.3. Metode şi tehnici de comunicare a riscului: metode şi tehnici de informare şi formare a angajatorilor şi a angajaţilor în probleme de medicina muncii.

6. IGIENA RADIAŢIILOR

SCOP- instruirea privind noţiunile teoretice şi practice de igiena radiaţiilor şi patologia profesională indusă de radiaţiile electromagnetice

6.1. Radiaţii electromagnetice ionizante şi neionizante: definiţii; proprietăţi fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acţiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.

6.2. Noţiuni de radiobiologie.

6.3. Noţiuni de radioprotecţie.

6.4. Boli profesionale prin expunere la radiaţii (câmpuri) electromagnetice neionizante.

6.5. Noţiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiaţii ionizante.

7. EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ŞI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII

SCOP- instruirea privind noţiunile teoretice şi practice în evaluarea riscului profesional şi epidemiologia în medicina muncii

7.1. Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr- o sectie, loc de muncă, post de muncă.

7.2. Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii.

7.3. Monitorizarea factorilor condiţiei de muncă ( fizici, chimici, biologici, ergonomici, psihosiciali, s.a.)

o organizarea şi derularea vizitei locurilor de muncă;

o organizarea supravegherii medicale a angajaţilor expuşi la agenţi nocivi profesionali;

7.4. Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale şi bolile legate de profesiune.

ACTIVITATE PRACTICĂ

Barem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă

1. Profesiograma: elaborarea unei profesiograme; intepretarea şi aprecierea unei profesiograme.

2. Evaluarea (determinare, interpretare, apreciere) efortului profesional predominant osteo-musculo-articular. Interpretare de buletine.

3. Evaluarea efortului profesional predominant neuro-psiho-senzorial (determinare, interpretare, apreciere). Interpretare de buletine.

4. Tehnici psihologice de testarea personalitaţii, comportamentului, inteligenţei, dexterităţii; metodologie, efectuare, tehnici, interpretare de buletine.

5. Evaluarea ambianţei termice (microclimatul profesional) prin determinarea şi aprecierea ambianţei termice şi a influenţei acestora asupra organismului în diferite activităţi profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.

6. Evaluarea ambianţei sonore (zgomotul profesional) prin determinarea şi aprecierea ambianţei sonore la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.

7. Evaluarea funcţiei auditive prin audiometrie tonală liminară şi audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.

8. Evaluarea vibratiilor mecanice la un loc de muncă şi a influenţei lor asupra organismului: tehnici, efectuare, intepretare (test de provocare la rece, test presor la rece, calcularea indicelui Pyykkö).

9. Evaluarea ambianţei luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.

10. Evaluarea functiei vizuale în scopurile medicinei muncii: acuitate vizuală, simţ cromatic, câmp vizual: tehnici, efectuare, interpretare de buletine.

11. Probe funcţionale cardio-vasculare pentru evaluarea riscului profesional: metodologie, tehnică, efectuare, interpretare (Teslenko, Crampton etc.).

12. Evaluarea aptitudinii la efort profesional predominant musculo-osteo-articular; proba Astrand.

13. Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.

14. Monitorizarea biologică: indicatori de expunere şi indicatori de efect biologic: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.

15. Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.

16. Evaluarea globală a riscului profesional de la un loc de muncă.

17. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalităţi de analiză a sistemului om-masină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislaţiei în vigoare de medicina muncii.

18. Informatica în medicina muncii.

19. Biostatistica în medicina muncii.

20. Softuri specifice : gestiunea factorilor de risc, baze de date, softuri de analiză şi predictie.

21. Sisteme de comunicaţii : internet şi intranet.

22. Elaborarea unor programe de medicina muncii. Aprecierea unor programe de medicina muncii elaborate.

23. Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă

24. Evaluarea globală a riscurilor profesionale (factorilor nocivi profesionali) de la un loc de muncă. Aprecierea unor documente medicale elaborate în acest scop.

25. Evaluarea radiaţiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.

26. Starea de sănătate a populaţiei angajate : factori care o influenţează, factori de risc profesional.

27. Anchete epidemiologice în sănătatea populaţiei active : principii, metode, aplicaţii.

28. Morbiditatea profesională : principii, măsurare, interpretare, atribuţiile serviciilor de medicina muncii, circuitul informaţiilor.

29. Screeningul şi alte examene medicale de masă : tipuri, condiţii de realizare, evaluare.

30. Educaţia pentru sănătate şi marketing social în medicina muncii.

ANUL II

NR.

MODUL

DURATA

ORE CURS

EVALU ARE

INDRUMA TOR

LOCATIE

BOLILE PROFESIONALE ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE

1 L

scris practic

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

BOLILE PROFESIONALE ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE ALE APARATULUI RESPIRATOR

3 L

scris practic

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ

2 L

scris practic

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE

2 S

scris practic

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

BOLI INFECŢIOASE PROFESIONALE

1 L

scris practic

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE

ŞI LEGATE DE PROFESIE

2 S

scris practic

CLINICA DE MEDICINA MUNCI/BOLI PROFESIONALE

BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIE

1 L

scris practic

CLINICA DE MEDICINA

MUNCII/BOLI PROFESIONALE

BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE

1 L

scris practic

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

ALTE BOLI PROFESIONALE ŞI BOLI LEGATE DE PROFESIE.

1 L

scris practic

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

10.

ACCIDENTELE DE MUNCĂ

1 L

scris practic

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

200

NOŢIUNI TEORETICE

1. NOţIUNI GENERALE

Bolile profesionale-definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, şi evidenţa bolilor profesionale

Bolile legate de profesiune-definiţie, clasificare, risc relativ, fracţie etiologică, prevenţie.

2. BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE

SCOP- instruirea privind noţiunile teoretice şi practice ale bolilor aparatului respirator

2.1. Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire.

2. 2. Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiţie, clasificare, acţiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale.

2.3. Silicoza.

2.4. Azbestoza.

2.5. Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.

2.6. Afecţiuni pulmonare benigne: pleurezie benignă, atelectazii rotunde, plăci pleurale.

2.7. Astmul bronşic profesional; RADS.

2.8. Bronşita acută şi cronică.

2.9. Emfizem pulmonar.

2.10. BPOC profesional.

2.11. Bronhoalveolita alergică extrinsecă (pneumonia prin sensibilizare).

2. 12. Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz s.a.).

2.13. Bisinoza.

2.14. Inflamaţia şi iritaţia acută şi cronică a căilor aeriene superioare.

2.15. Cancerul bronhopulmonar profesional.

2.16. Mezoteliomul pleural profesional.

2.17. Pneumopatia cauzată de sistemele de aer condiţionat şi de umidifiere a aerului.

2.18. Rinite.

2.19. Ulcerul nazal şi/sau perforaţia septului nazal.

2.20. Laringita.

2.21. Noduli ai corzilor vocale (“nodulii cântăreţilor”).

2.22. Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze,vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic s.a).

2.23. Boli ale aparatului respirator legate de profesie.

3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ

SCOP: aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind toxicologia profesională

3.1. Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiţie, clasificare, mecanism de acţiune, indicatori de expunere şi indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.

3.2. Intoxicaţia profesională cu plumb şi compuşii lui.

3.3. Intoxicaţia profesională cu mercur şi compuşii lui.

3.4. Intoxicaţia profesională cu crom şi compuşii lui.

3.5. Intoxicaţia profesională cu cadmiu şi compuşii lui.

3.6. Intoxicaţia profesională cu mangan şi compuşii lui.

3.7. Intoxicaţia profesională cu beriliu şi compuşii lui.

3.8. Intoxicaţia profesională cu nichel şi compuşii lui.

3.9. Intoxicaţia profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. şi compuşii lor.

3.10. Intoxicaţia profesională cu metaloizi şi compuşii lor: arsen şi hidrogen arseniat, fosfor şi hidrogen fosforat, stibiu, telur.

3.11. Intoxicaţia profesională cu hidrocarburi alifatice şi compuşii lor halogenaţi.

3.12. Intoxicaţia profesională cu hidrocarburi aromatice şi compuşii nitro- şi amino-.

3.13. Intoxicaţia profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).

3.14. Intoxicaţia profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum

şi derivaţii nitraţi ai glicocolilor şi glicerolului.

3.15. Intoxicaţia profesională cu cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metiletilcetonă, diaceton alcool, mezitiloxid, 2-metilciclohexanonă.

3.16. Intoxicaţia profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter şi etileter al etilenglicoluilui.

3.17. Intoxicaţia profesională cu acizi organici şi derivaţii lor.

3.18. Intoxicaţia profesională cu aldehide: formaldehida.

3.19. Intoxicaţia profesională cu izocianaţi.

3.20. Intoxicaţia profesională cu oxiclorura de carbon.

3.21. Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi alifatici.

3.22. Intoxicaţia profesională cu naftalen si omologii sai. Intoxicatia profesionala cu vinilbenzen si divinil benzene.

3.24. Intoxicatia profesionala cu derivaţi ai hidrocarburilor aromatice.

3.25. Intoxicaţia profesională cu fenol sau omologii sau derivaţii lor halogenaţi.

3.26. Intoxicaţia profesională cu derivaţii halogenaţi ai alchil-ariloxizi.

3.27. Intoxicaţia profesionala cu derivati halogenati ai alchil-aril-sulfuros.

3.28. Intoxicatia profesională cu benzochinonă.

3.29. Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi halogenaţi.

3.30. Intoxicaţia profesională cu antimoniu (stibiu) şi derivaţi.

3.31. Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi halogenaţi.

3.32. Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi ai fenolilor sau ai omologilor lor.

3.33. Intoxicaţia profesională cu hidrocarburi alifatice şi alchilice, constituenţi ai eterului de petrol şi ai benzinei.

3.34. Intoxicaţia profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.

3.35. Intoxicaţia profesională cu sulfură de carbon.

3.36. Intoxicaţia profesională cu oxid de carbon.

3.37. Intoxicaţia profesională cu gaze şi vapori iritanţi.

3.38. Intoxicaţia profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organo- clorurate, carbamice, ierbicide.

4. BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE

SCOP- instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale

4.1. Parkinsonism secundar (mangan)

4.2. Afecţiuni extrapiramidale şi tulburări de motilitate

4.3. Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.

4.4. Sindrom de compresie a nervului sciatic.

4.5. Polineuropatie cauzată de agenţi toxici

4.6. Alte neuropatii.

4.7. Mielita.

4.8. Nevrita trigeminală.

4.9. Paralizii.

4.10. Encefalopatie toxică.

5. BOLI INFECŢIOASE PROFESIONALE

SCOP- instruirea privind noţiunile teoretice şi practice ale bolilor infecţioase profesionale

5. 1. Boli profesionale datorită unor agenţi infecţioşi sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecţie a fost evaluat.

5. 2. Tetanos.

5. 3. Bruceloza.

5. 4. Hepatite virale A, B, C, E.

5. 5. Tuberculoza.

5. 6. Amoebiaza.

5. 7. Infectia cu virusul HIV.

5. 8. Parazitoze.

6. BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIE

SCOP- instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice

6.1. Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos- generalităţi.

6. 2. Sindrom posttraumatic ( accident de muncă).

6. 3. Sindrom reactiv (situaţii stresante la locul de muncă).

6. 4. Boli legate de profesie- nevroze şi alte afecţiuni neuropsihice.

7. BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIE

SCOP- instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare

7.1. Bolile aparatului circulator- definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire.

7.2. Sindromul Raynaud.

7.3. Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite. 7.4.Tromboflebita de efort a membrelor superioare.

7.5. Tromboflebita profundă a membrelor inferioare.

7.6. Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.

8. BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE

SCOP: instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice

8.1. Dermatozele profesionale- definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire.

8.2. Urticarie, angioedem (edem Quincke), şoc anafilactic.

8.3. Radiodermita.

8.4. Acnee profesională.

8.5. Porfirie cutanată tardivă.

9. ALTE BOLI PROFESIONALE ŞI BOLI LEGATE DE PROFESIE

SCOP- instruirea privind cunoştinţele practice şi teoretice în alte boli profesionale

9.1. Boli profesionale datorită ambianţei termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).

9.2. Boli profesionale datorită ambianţei sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise).

9.3. Boli profesionale datorită vibraţiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.

9.4. Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară.

9.5. Boli profesionale datorită suprasolicitarii sistemului musculo-osteo-articular.

9.6. Boli profesionale datorită suprasolicitarii analizatorului vizual.

9.7. Electropatologia.

9.8. Cancerul profesional.

9.9. Alte boli legate de profesie : digestive, osteo-musculo-scheletale şi ale ţesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.

10. ACCIDENTELE DE MUNCĂ

SCOP- instruirea privind managementul accidentelor de muncă

10.1. Accidentele de muncă: definiţie, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserţie profesională, reorientare profesională.

10.2. Riscuri de accidente de muncă : mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de maşini, industria chimică şi petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălţăminte, coloranţi, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenţilor organici, industria pescuitului, spitale, unităţi comerciale, societăţi bancare, primării, transporturi- căi ferate, navale şi aeriene.

ACTIVITATE PRACTICĂ

Barem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă

1. Interpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecţiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)

2. Efectuarea şi interpretarea de teste funcţionale respiratorii, teste bronhomotorii specifice şi nespecifice.

3. Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.

4. Efectuarea şi interpretarea de ECG în scopul diagnosticului complicaţiilor cardiace în bolile profesionale.

5. Efectuarea şi interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).

6. Teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor profesionale.

7. Test de provocare la rece şi test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.

8. Efectuarea de audiometrii tonale şi vocale în scopul depistării precoce şi diagnosticului de surditate şi hipoacuzie profesională.

9. Probe vestibulare : tehnici de efectuare şi interpretare.

10. Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).

11. Tehnici de determinare pentru : acuitate vizuală, simţ cromatic, vedere în relief, câmp vizual.

12. Efectuarea de anamneze profesionale.

13. Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.

14. Elaborarea de scheme de tratament în boli profesionale.

15. Metodologia de prevenire a unei boli profesionale.

***

ANUL III

NR.

MODUL

DURATA

ORE CURS

EVALU ARE

INDRUMA TOR

LOCATIE

MEDICINA INTERNĂ

2 L 2S

scris

CLINICA/SECŢIE DE MEDICINA INTERNĂ

PNEUMOLOGIE

2 L

scris

CLINICA/SECŢIE PNEUMOLOGIE

ALERGOLOGIE

2 S

scris

CLINICA/SECTIE ALERGOLOGIE

TOXICOLOGIE CLINICĂ

1 L

scris

CLINICA/SECŢIE TOXICOLOGIE

NEUROLOGIE

1 L

scris

CLINICA/SECŢIE NEUROLOGIE

BOLI INFECŢIOASE

scris

CLINICA/SECŢIE BOLI INFECŢIOASE

PSIHIATRIE

2 S

scris

CLINICA/SECŢIE DE PSIHIATRIE

DERMATOLOGIE

1 L

scris

CLINICA/SECŢIE DE DERMATOLOGIE

CHIRURGIE

1 L

scris

CLINICA /SECŢIE CHIRURGIE

10.

TRAUMATOLOGIE- ORTOPEDIE

2 S

scris

CLINICA/SECŢIE ORTOPEDIE

11.

MEDICINA LEGALĂ

2 S

scris

INSTITUT DE MEDICINĂ LEGALĂ/SECŢIE MEDICINĂ LEGALĂ

12.

OFTALMOLOGIE

scris

CLINICA/SECŢIE/ CABINET DE OFTALMOLOGIE

13.

ORL

scris

CLINICA/SECŢIE/ CABINET DE ORL

200

NOŢIUNI TEORETICE

1. MEDICINA INTERNĂ

SCOP- aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind : 1.1.Hepatitele cronice, ciroze.

1.2.Porfiriile. 1.3.Anemiile. 1.4.Poliglobuliile. 1.5.Aplaziile medulare.

1.6. Boala artrozică.

1.7. Spondilita anchilopoetică. 1.8.Poliartrita reumatoidă 1.9.Insuficienţa cardiacă.

1.10. Miocarditele şi cardiomiopatiile.

1.11. Edemul pulmonar acut cardiogen.

1.12. Hipertensiunea arterială.

1.13. Boala cardiacă ischemică (dureroasă şi nedureroasă); infarctul miocardic acut.

1.14. Tulburările de ritm şi de conducere.

1.15. Pericarditele.

1.16. Bolile vasculare periferice (Sindromul Raynaud. Trombangeita obliterantă. Boala varicoasă).

2. PNEUMOLOGIE

SCOP- aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind bolile aparatului respirator

2.1. Boli obstructive

 Bronşita acută.

 BPOC: Bronşita cronică. Emfizemul pulmonar.

 Astmul bronşic.

2.2. Fibrozele pulmonare.

2.3. Pleureziile benigne/ maligne.

2.4. Tuberculoza pulmonară.

2.5. Cancerul bronhopulmonar.

2.6. Insuficienţa respiratorie.

2.7. Bronşiectaziile.

2.8. Trombembolismul pulmonar.

2.9. Oxigenoterapia.

2.10. Tulburări de somn.

3. ALERGOLOGIE

SCOP- aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind imunologia şi alergologia clinică

3.1. Biologia sistemului imunitar/ mecanisme imune.

3.2. Bolile alergice prin deficit imun.

3.3. Boli alergice respiratorii, cutanate, digestive, vasculare, oculare. Tulburări de hipersensibilitate.

3.4. Astmul bronşic alergic; rinita alergică.

4. TOXICOLOGIE CLINICĂ

SCOP- instruirea privind cunoştinţele teoretice şi practice de bază în toxicologia clinică

4.1. Toxice- noţiuni generale.

4.2 Măsuri de prim ajutor în intoxicaţiile acute

a. îndepărtarea toxicelor din organism

b. utilizarea antidoturilor

4. 3. Diagnosticul ăi tratamentul sindroamelor respiratorii acute în caz de intoxicaţii (edem pulmonar acut, insuficientă respiratorie acută).

4. 4. Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor cardiovasculare în caz de intoxicaţii (tulburări de ritm şi de conducere, colapsul, şocul toxic).

4. 5. Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor digestive în caz de intoxicaţii (esofagita acută corozivă, hepatita acută toxică).

4. 6. Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor acute renale (necroza acută tubulară toxică).

4. 7. Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor hematologice acute (hemoglobinemia acută toxică, anemia hemolitică toxică, anemia aplastică toxică).

4. 8. Manevre de resuscitare cardiorespiratorie.

4. 9. Măsuri de prim ajutor în urgenţe medico-chirurgicale; organizarea primului ajutor şi a tratamentului de urgenţă; metode şi tehnici pentru acordarea primului ajutor .

5. NEUROLOGIE

SCOP: aprofundarea unor noţiuni de bază privind diagnosticul neurologic

5.1. principalele simptome neurologice.

5.2. examenul clinic neurologic.

5.3. polineuropatiile.

5.4. encefalopatiile.

6. BOLI INFECŢIOASE

SCOP- aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind bolile infecţioase

6.1. Bolile infecţioase: aspecte epidemiologice, diagnostic, prevenire.

7. PSIHIATRIE

SCOP- aprofundarea privind noţiuni de bază ale bolilor psihiatrice

7.1. Nevroze, psihoze: diagnostic şi probleme legate de reinserţia profesională.

8. DERMATOLOGIE

SCOP- aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind bolile dermatologice

8.1. Diagnosticul afecţiunilor cutanate: tipuri de leziuni; dispoziţia topografică a leziunilor; metode diagnostice specifice. Principii generale de tratament în dermatologie.

8.2. Dermite: clasificare; diagnostic.

8.3. Infecţii cutanate clasificare; diagnostic.

8.4. Micoze cutanate clasificare; diagnostic.

8.5. Parazitoze cutanate clasificare; diagnostic.

8.6. Afecţiuni papuloscuamoase clasificare; diagnostic

8.7 Tumori: clasificare; diagnostic.

9. CHIRURGIE

SCOP- aprofundarea unor noţiuni de recunoaştere şi prim ajutor în urgenţele chirurgicale

9.1. Abdomenul acut.

9.2. Pancreatita acuta.

9.3. Hemoragiile digestive.

9.4. Ocluziile intestinale.

9.5. Arsuri.

9.6. Măsuri de prim ajutor în caz de urgenţe chirurgicale.

10. TRAUMATOLOGIE- ORTOPEDIE

SCOP: aprofundarea unor noţiuni de recunoaştere şi prim ajutor

10.1. Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.

10.2. Măsuri de prim ajutor în caz de traumatisme ( cranio- cerebrale, la nivelul membrelor superioare şi inferioare, la nivelul toracelui şi abdomenului).

11. MEDICINA LEGALĂ

SCOP- instruirea privind aspectele medico- legale cu aplicaţii în medicina muncii

11.1. Deontologie şi etică aplicată medicina muncii: responsabilităţi medicale, civile, penale.

11.2. Aspecte medico- legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.

11.3. Aspecte medico- legale privind accidentele de muncă şi bolile profesionale.

12. OFTALMOLOGIE

SCOP- instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicaţii în medicina muncii

12.1. urgenţe oftalmologice

12.2. acuitatea vizuală, simţul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.

12.3. diagnosticul bolilor oftalmologice care constituie contraindicaţii pentru munca la inălţime, munca la ecran, şoferi.

13. ORL

SCOP- instruirea privind aspectele ORL cu aplicaţii în medicina muncii

13.1. urgenţe ORL

13.2. acuitate auditivă, probe vestibulare

13.3. diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicaţii pentru munca la înălţime,

şoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenţi ototoxici.

ACTIVITATE PRACTICĂ

Barem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă

1. Interpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecţiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).

2. Interpretarea altor examene de imagistică pulmonară, articulară (CT, RMN).

3. Efectuarea de explorări funcţionale pulmonare şi interpretarea de buletine.

4. Efectuarea şi interpretarea testelor cutanate pentru alergologie.

5. Respiraţia artificială şi respiraţia asistată.

6. Resuscitarea cardio-vasculară.

7 Oxigenoterapia.

8. Interpretarea buletinelor de explorare funcţională hepatică.

9. Interpretarea buletinelor de explorare funcţională renală.

10. Interpretarea analizelor de sânge periferic.

11. Interpretarea de electrocardiograme.

12. Interpretarea rezultatelor examenului ecocardiografic.

13. Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).

14. Manevre de prim ajutor în caz de urgente oftalmologice.

15. Manevre de prim ajutor în caz de urgenţe ORL.

17. Manevre de prim ajutor în caz de urgenţe chirurgicale.

18. Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme şi fracturi.

19. Documente medico- legale cu aplicaţii în medicina muncii.

20. Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.

21. Examenul de screening ORL pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.

ANUL IV

NR.

MODUL

DURATA

ORE CURS

EVALU ARE

ÎNDRUMA TOR

LOCAŢIE

BIOETICA

½ L

Scris

REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ

1 L

Scris

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII

1 L

Scris

CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

PRACTICA ÎN CABINETE DE

9 L si 2

Scris

CLINICI DE

MEDICINA MUNCII

SĂPT.

practic

MEDICINA

MUNCII/BOLI

PROFESIONALE*/

CABINETE DE

MEDICINA

MUNCII **

120

NB : *cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale

**stagiul practic în cabinete de medicina muncii NOŢIUNI TEORETICE

1. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

2. REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ

SCOP- instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională şi accident de muncă

2.1. Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiţie, instituţii prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.

2.2. Reinserţia profesională: definiţie, metodologie. 2.3.Reclasare: definiţie, metodologie.

2.4. Reorientarea profesională.

2.5. Ergonomia pentru persoanele cu handicap.

2.6. Legislaţia privind ocrotirea şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacităţii, handicapului, inaptitudinii şi a aptitudinii în muncă.

3. LEGISLAŢIA NATIONALĂ ŞI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII

SCOP- cunoaşterea legislaţiei naţionale şi europene cu referire la medicina muncii

3.1. Organizarea şi funcţionarea medicinii muncii: pe plan naţional şi european.

3.2. Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă: pe plan naţional şi european.

3.3. Statutul medicului de medicina muncii.

3.4. Aptitudinea în muncă. Definiţie. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode şi tehnici. Legislaţie.

3.5. Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii.

3.6. Probleme speciale de medicina muncii

 munca femeii

 munca adolescenţilor şi tinerilor

 munca vârstnicilor

 munca stângacilor

 munca celor cu vedere monoculară

 munca diabeticilor

 munca epilepticilor

 reumatismul şi munca

 tuberculoza şi munca

 fumatul şi munca

 alcoolul şi munca

 cardiopatiile şi munca

 absenteismul medical

3.7. Inspecţia muncii. Comitetul de sănătate şi securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Relaţiile dintre sistemul de asigurări de sănătate şi sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

4. PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII

SCOP- pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în intreprinderi

4.1. Sisteme de medicina muncii în UE : descriere, analiza comparată, modalitaţi de finanţare, standarde în medicina muncii.

4.2. Managementul serviciilor de medicina muncii.

4.3. Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.

4.4. Managementul decizional în domeniul sănătăţii în muncă.

4.5. Managementul resurselor umane în domeniul sănătăţii în muncă.

4.6. Semnalarea, cercetarea şi declararea de boli profesionale. Fişa BP1 şi BP2.

4.7. Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activităţii profesionale.

4.8. Consultanţa în medicina muncii.

ACTIVITATE PRACTICĂ

Barem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă

1. Întocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.

2. Semnalarea, cercetarea şi declararea de boli profesionale. Fişa BP1 şi BP2.

3. Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activităţii profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.

4. Acordarea de consultanţă în medicina muncii. Aprecierea unor documente medicale

MEDICINA MUNCII

4 ANI

ANUL I

Stagiul de medicina muncii (I.1) – 12 luni

ANUL II

 Bolile profesionale şi bolile legate de profesie (I.2) – 1 lună

 Bolile profesionale şi bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) – 3 luni

 Toxicologie profesională (I.4) – 2 luni

 Boli neurologice profesionale (I.5) – 2 săptămâni

 Boli infecţioase profesionale (I.6) – 1 lună

 Boli psihiatrice profesionale şi legate de profesie (I.7) – 2 săptămâni

 Boli cardiovasculare profesionale şi legate de profesie (I.8) – 1 lună

 Boli dermatologice profesionale (I.9) – 1 lună

 Alte boli profesionale şi boli legate de profesie (I.10) – 1 lună

 Accidentele de muncă (I.11) – 1 lună

ANUL III

 Medicina internă (I.12) – 2 luni şi 2 săptămâni

 Pneumologie (I.13) – 2 luni

 Alergologie (I.14) – 2 săptămâni

 Toxicologie clinică (I.15) – 1 lună

 Neurologie (I.16) – 1 lună

 Boli infecţioase (I.17) - 2 săptămâni

 Psihiatrie (I.18) – 2 săptămâni

 Dermatologie (I.19) – 1 lună

 Chirurgie (I.20) – 1 lună

 Ortopedie si traumatologie (I.21) – 2 săptămâni

 Medicina legala (I.22) – 2 săptămâni

 Oftalmologie (I.23) – 2 săptămâni

 ORL (I.24) – 2 săptămâni

ANUL IV

Bioetica (I.25) - ½ lună

Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă (I.26) – 1 lună Legislatia natională si europeană în medicina muncii (I.27) – 1 lună

Practica în cabinete de medicina muncii (I.28) – 9 luni si 2 săpt.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

STA

I.1

I.2;I.3;I.4;I.5;I.6;I.7;I.8;I.9;I.10;

I.12;I.13;I.14;I.15;I.16;I.17;I.18;I.19;

I.25;I.26;I.27;

GIU

I.11

I.20;I.21;I.22;I.23;I.24

I.28

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

MEDICINA NUCLEARĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA NUCLEARĂ

1.1. DEFINIŢIE

Medicina nucleară este o disciplină care se ocupă cu utilizarea izotopilor radioactivi în scop diagnostic şi terapeutic, având două mari domenii de activitate: imagistic şi nonimagistic.

Domeniul imagistic cuprinde: scintigrafia planară, tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT), tomoscintigrafia prin emisie pozitronică (PET)şi imagistica de fuziune PET-CT,SPECT-CT.

Domeniul nonimagistic cuprinde: diagnosticul radiochimic “in vitro”, radioimunoanaliza (RIA), precum şi terapia cu radionuclizi. Diagnosticul radiochimic “in vitro” are ca obiect de studiu determinarea cantitativă a unor parametri hematologici, iar radioimunologia oferă date diagnostice prin analiza cantitativă a unor indicatori biochimici şi markeri tumorali.

1.2. DURATA: 4 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi indrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat (2 saptamani)

1.3.2. Stagiul de medicină nucleară 33 luni

A. substagiul de scintigrafie – 23 luni şi 2 săpt.

B. substagiul de tomoscintigrafie pozitronică şi imagistică de fuziune PET şi PET-CT – 3 luni.

C. substagiul de radioimunoanaliză şi imunologie – 2 luni

D. substagiul de terapie radionuclidică – 2 luni

E. substagiul de osteodensitometrie – 2 luni

1.3.3. Stagiul de ecografie generală – 3 luni

1.3.4. Stagiul de cardiologie – 2 luni

1.3.5. Stagiul de neurologie – 2 luni

1.3.6. Stagiul de endocrinologie – 2 luni

1.3.7. Stagiul de oncologie clinică – 2 luni

1.3.8. Stagiul de tomografie computerizată – 2 luni

1.3.9. Stagiul de rezonanta magnetică nucleară - 2 luni

1.3.10. Stagiul de bioetică - ½ luna

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂ

A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE

1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (380 ore)

1. Consideraţii istorice

- Începuturile medicinei nucleare

- Situaţia actuală

- aparatura

- radiofarmaceutice

- aplicaţii clinice, perspective

2. Bazele fizice ale medicinii nucleare

- Structura atomului şi nucleului

- Reacţii nucleare, izotopi artificiali

-Legile radioactivităţii

- Tipuri de dezintegrare radioactivă

- Interacţia radiaţiei cu materia

3. Aparatura de detecţie a radiaţiei nucleare utilizată în laboratoare de medicină nucleară

- Detectorii de scintilaţie

- Colimatoare

- Scannerul liniar

- Camera de scintilaţie Anger

- Camera de scintilaţie cu sistem tomografic (SPECT)

- Camera de scintilaţie pentru tomografia prin emisie de pozitroni (PET)

- Echipamentele integrate PET-CT şi SPECT-CT.

- Instrumente de masură a radioactivităţii

- Sisteme de măsurare a radiaţiei gamma pentru determinari “in vitro”

4. Dozimetria radiaţiilor şi elemente de radioprotecţie

5. Metode matematice şi informatice în medicina nucleară

- Elemente de statistică descriptivă

- Reprezentări grafice

- Teste statistice, parametrice şi neparametrice

- Evaluarea conţinutului informaţional al unui test clinic

- Teoria deciziei

6. Sisteme de achiziţie, prelucrare, redare şi formare a imaginii în medicina nucleară

- Noţiuni generale despre calculatoare

- Interfaţa camera de scintilaţie – calculator

- Parametrii tehnico-medicali de analiză a imaginii

7. Tomoscintigrafia (SPECT şi PET)

- Principiul fizic

- Aplicaţii clinice

8. Radiofarmaceutice

- Elemente generale de radiofarmaceutică

- Biocinetica radiofarmaceuticelor şi mecanisme de localizare

- Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim

- Radiofarmaceuticele cu localizare selectiv tumorală

9. Explorarea scintigrafică a S.N.C.

- Indicaţiile scintigrafiei cerebrale

- Scintigrafia cerebrală statică (radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării, aplicaţii clinice).

-Angioscintigrafia cerebrală (studiu dinamic) - radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării, aplicaţii clinice

- Radiocisternografia (radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării, aplicaţii clinice)

- Tomoscintigrafia cerebrală de monoemisie – SPECT – radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării, aplicaţii clinice.

- Tomoscintigrafia prin emisie de pozitroni – PET – radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării, aplicaţii clinice.

10. Explorarea scintigrafică în endocrinologie

 Evaluarea radioizotopică a tiroidei – radiotrasori folosiţi, doze de iradiere.

- Locul scintigrafiei tiroidiene între metodele imagistice pentru investigarea

- parenchimului tiroidian

- Radioiodocaptarea

- Scintigrafia tiroidiană (imaginea normală şi patologică, indicaţii)

- Diagnosticul scintigrafic (tiroidite, guşe, adenom toxic tiroidian, neoplasm tiroidian)

 Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide

 Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale

 Evaluarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine

11. Explorarea radioizotopică bronho-pulmonară

 Scintigrafia pulmonară de perfuzie (radiofarmaceutice utilizate, tehnica explorării, imaginea scintigrafică normală şi patologică, indicaţii)

- diagnosticul scintigrafic (embolie pulmonară, cancer bronho-pulmonar, BPOC, Afecţiuni cardiace)

 Scintigrafia pulmonară de ventilaţie (radiofarmaceutice utilizate, tehnica explorării, imaginea scintigrafică normală şi patologică aplicaţii clinice)

12. Evaluarea scintigrafică a cordului

 Locul explorării scintigrafice în algoritmul de diagnostic imagistic a tulburărilor vasculare miocardice – comparaţii PET, SPECT, angio, eco-stress.

 Scintigrafia miocardică de perfuzie (radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării)

- imaginea scintigrafică normală şi patologică, indicaţiile explorării.

- diagnosticul scintigrafic (detecţia ischemiei miocardice, evaluarea viabilităţii ţesutului miocardic, detecţia infarctului miocardic acut şi sechelar, evaluarea tulburării hemodinamice coronariene)

 Vizualizarea scintigrafică în infarctul miocardic acut (radiofarmaceutice utlizate, tehnica explorării, rezultate)

 Locul explorării scintigrafice în algoritmul de diagnostic imagistic al disfuncţiei ventriculare

 Angiocardiografia radioizotopică

- tehnica “primei treceri” - detecţia şi cuantificarea şunturilor intracardiace.

- tehnica “la echilibru” sincronizată cu EKG – determinarea fracţiei de ejecţie, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanţei ventriculare în repaus şi la efort.

13. Scintigrafia hepatică şi a căilor biliare

 Rolul scintigrafiei hepatice între alte metode imagistice în evaluarea afecţiunilor hepatice difuze şi a proceselor localizate.

 Scintigrafia hepato-splenică cu radiocoloizi (principiul metodei, radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării, imaginea scintigrafică normală şi patologică, indicaţii, diagnosticul scintigrafic - hepatopatii difuze şi focale

 Scintigrafia hepatică în evaluarea ficatului transplantat

 Scintigrafia hepatică dinamică (angioscintigrafia) – principiu, indicaţii, limite.

 Scintigrafia hepatică cu hematii marcate – indicaţii, metode de marcare a hematiilor, tehnica efectuării.

 Scintigrafia hepato-biliară: radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării, imaginea scintigrafică normală şi patologică, indicaţii, diagnosticul scintigrafic în Afecţiuni hepato-biliare (boli congenitale, colestaza hepatică, colecistite acute şi cronice, sindroame biliare postoperatorii)

14. Explorarea scintigrafică a tubului digestiv

 Scintigrafia glandelor salivare

 Explorarea scintigrafică a esofagului – tranzitul esofagian

 Explorarea scintigrafică a stomacului – reflux gastro-esofagian, golirea gastrică.

 Diagnosticul scintigrafic al hemoragiilor digestive

 Detecţia diverticulului Meckel

15. Evaluarea scintigrafică renală (radiotrasori utilizaţi, tehnica explorării)

 Angioscintigrafie renală secvenţială (normală şi patologică)

 Scintigrafia renală dinamică

- indicaţii, radiotrasori, tehnica examinării

- imaginea scintigrafică normală şi patologică

- curbe nefrografice (normal şi patologic)

- renograma cu diureza provocată (testul cu Furosemid)

- renograma cu inhibitori de enzimă de conversie, proba cu captopril

 Scintigrafia renală statică

- indicaţii, radiotrasori, tehnica examinării

- imaginea scintigrafică normală şi patologică

 Diagnosticul scintigrafic (Afecţiuni renale inflamatorii şi vasculare, anomalii congenitale, tumori renale, traumatisme renale, uropatii obstructive, insuficienţa renală)

 Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat.

16. Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular

- radiotrasori,

- tipuri de examinări, tehnica explorării: scintigrafia whole-body, planară, trifazică

- imaginea scintigrafică normală şi patologică

- indicaţiile scintigrafiei osoase

- diagnosticul scintigrafic: tumori osoase, Afecţiuni osoase inflamatorii, traumatisme osoase, osteodistrofii de origine nedeterminată, boli metabolice osoase, algodistrofia, evaluarea artropatiilor inflamatorii şi degenerative

17. Limfografia radionuclidică (radiotrasori, tehnica explorării) – aplicaţii clinice. Detecţia nodulului sentinelă.

18. Detecţia scintigrafică a proceselor infecţioase şi inflamatorii localizate – principiu, indicaţii, radiotrasori, tehnică, limite (galiu, leucocite marcate, 99m-Tc-ciprofloxacina).

19. Imunoscintigrafia – anticorpi monoclonali – principiu, indicaţii, radiotrasori, tehnica, limite.

20. Diagnosticul scintigrafic în oncologie

- Detectia şi stadializarea tumorală prin tehnicile SPECT, PET şi PET-CT

- Scintigrafia oncologică cu radiotrasori metabolici (Thalium, MIBI, DMSA-V etc)

1.4.1.2. Baremul activităţilor practice

Interpretarea

1. Angioscintigrafii cerebrale – 15

2. Scintigrafii cerebrale statice – 15

3. Tomoscintigrafii cerebrale – 60

4. Scintigrafii tiroidiene – 200

5. Scintigrafii de perfuzie pulmonară – 100

6. Scintigrafii miocardice de perfuzie repaus/effort -120

7. Angiocardiografii – 50

8. Scintigrafii hepato-splenice – 100

9. Scintigrafie hepato-biliară – 60

10. Scintigrafii renale statice şi dinamice – 200

11. Scintigrafii osoase – 700

12. Scintigrama cu hematii marcate (“in vivo”) pentru detectia hemangioamelor – 30

13. Scintigrama cu hematii marcate (“in vivo”) pentru depistarea unei sângerari digestive – 30

14. Scintigrama cu hematii marcate (“in vivo”) pentru detecţia diverticulului Meckel – 10

15. Scintigrama pentru tranzit esofagian – 30

16. Scintigrama de golire gastrică – 30

17. Scintigrama de reflux gastro-esofagian – 30

18. Limfoscintigrafii – 30

19. Scintigrafie oncologică (radiotrasor metabolic) – 100

B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ŞI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT)

1.4.1.3. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Principiul Tomografiei cu emisie pozitronică

2. Aparatura de detecţie

3. Sisteme integrate PET-CT, SPECT-CT

4. Elemente de dozimetrie şi radioprotecţie specifice

5. Radioizotopi utilizati in PET. Ciclotronul de uz medical

6. Aplicaţii clinice – oncologie

7. Aplicaţii clinice – cardiologie

8. Aplicaţii clinice - neurologie

1.4.1.4. Baremul activităţilor practice

1. PET şi PET/CT în oncologie – 100

2. SPECT-CT în oncologie – 100

3. PET şi PET/CT în cardiologie – 50

4. SPECT-CT în cardiologie – 50

5. PET şi PET/CT în neurologie – 50

6. SPECT-CT în neurologie– 50

C. SUBSTAGIUL DE RADIOIMUNOANALIZĂ ŞI RADIOCHIMIE

1.4.1.5. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Radioimunoanaliza – istoric

- Metode şi sisteme de analiză

2. Folosirea radioizotopilor în imunoanaliză

- Definiţii

- Aparatura de detecţie

- Statistica citirii radioactivităţii

- Compuşi marcaţi folosiţi

3. Reacţii antigen-anticorp

- Antigene, haptene, imunogene

- Anticorpi şi reacţia antigen-anticorp

4. Ansamblul sistemelor de radioimunoanaliză

- Standardul

- Componenta biologică

- Mediul de incubare, separare şi condiţii de incubare.

5. Calculul şi controlul calităţii datelor

- Calculul rezultatelor

- Performanţele şi standardizarea sistemelor RIA

- Controlul calităţii rezultatelor

6. Aplicaţii clinice ale testelor radioimunologice

- Dozarea hormonală

- Dozarea nivelului plasmatic al medicamentelor

- Determinarea markerilor tumorali (antigen carcinoembrionar, alfa-fetoproteina, Ca 19-9, etc.)

7. Determinări hematologice “in vitro”

- Ferocinetica (59Fe)

- absorbţia intestinală a fierului

- clearence-ul plasmatic al fierului

- incorporarea fierului în hematii

- determinarea fixării fierului în măduvă, ficat, splină.

- Explorări hematice cu 51Cr (volum plasmatic şi hematic, durata de viaţă a hematiilor)

- Explorări cu 58Co (determinarea serică a vitaminei B 12, testul Schilling)

1.4.1.6. Baremul activităţilor practice

1. Dozări de hormoni tiroidieni – 20

2. Determinări de markeri tumorali - 20

D. SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICĂ

1.4.1.7. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Agenţi radioterapeutici: proprietăţi, dozimetrie, consideraţii radiobiologice.

2. Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie

3. Protocoale radioterapeutice generale

4. Noi orientări în terapia radionuclidică: radioterapia ţintită - anticorpi monoclonali, peptide radiomarcate.

5. Radioterapia în

- Afecţiuni tiroidiene benigne

- Afecţiuni tiroidiene maligne

- Afecţiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor cronice

- Afecţiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligne

- Afecţiuni maligne osoase primitive şi secundare

- Afecţiuni maligne hepatice – primare şi secundare

- tumori neuroendocrine

- terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase – indicaţii, criterii de selecţie a pacienţilor, radiofarmaceutice utilizate

1.4.1.8. Baremul activităţilor practice

- terapia cu iod radioactive – calculul dozei şi stabilirea protocolului terapeutic în Afecţiuni tiroidiene benigne (30 cazuri) şi maligne (30 cazuri)

- terapia paliativă a durerii din metastazele osoase (30 cazuri)

E. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE

1.4.1.9. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT)

2. Tehnici de investigaţie

3. Aparatura utilizată

4. Noţiuni de radioprotecţie

5. Osteoporoza – definiţie, clasificare, factori de risc, diagnostic

6. Fractura de fragilitate.

7. Osteoporoza secundară

8. Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS) şi evaluarea riscului de fractură

9. Clase de substanţe utilizate în tratamentul osteoporozei

10. Monitorizarea post-terapeutică în osteoporoză

11. Evaluarea artroplastiilor

12. Examinarea osteodensitometrică în pediatrie

1.4.1.10. Baremul activităţilor practice

- interpretarea testului DXA – 100 examinări

1.4.2. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ (50 ore)

1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (este valabil curriculum pentru competenţa în ecografie generală).

1.4.2.2. Baremul activităţilor practice

Efectuarea şi interpretarea ecografiilor

- tiroidiene – 100

- sân şi părţi moi - 100

- cardiace – 100

- abdominale – 400

- pelvine – 400

STAGIUL DE CARDIOLOGIE

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Cardiopatia ischemică

2. Infarct miocardic acut

3. Infarct miocardic cronic sechelar

4. Malformaţii congenitale de cord

5. Cardiomiopatii

6. Valvulopatii

7. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

1. Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular - 100

2. Interpretarea de EKG – 200

3. Interpretarea datelor ecografice - 100

STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore)

1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă

1. Sindromul de neuron motor central

2. Sindromul de neuron motor periferic

3. Sindromul encefalic

4. Sindrom de trunchi cerebral

5. Sindroame extrapiramidale

6. Boli cerebro-vasculare

- accidente cerebro-vasculare ischemice şi hemoragice

- tromboze venoase cerebrale

7. Sindrom de hipertensiune intracraniană

8. Malformaţii cerebrale vasculare (angiom, anevrisme, fistule arterio-venoase)

9. Traumatisme cranio-cerebrale

10. Tumori cerebrale primitive şi secundare

11. Sindroame amiotrofice cerebrale

12. Demenţe

13. Epilepsia

14. Sindroame Parkinsoniene

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

1. Examenul neurologic al bolnavului – 100

2. EEG – interpretare orientativă – 20

3. F.O. – interpretare orientativă – 20

4. Interpretarea datelor biologice din LCR – 20

5. Eco Doppler – interpretare - 30

STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)

1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă

1. Tiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfo-functională

2. Hipertiroidismul

3. Boala Graves Basedow

4. Hipotiroidismul

5. Tiroidite

6. Guşa endemică( prin carenţă de iod)

7. Nodulul tiroidian – diagnostic şi strategie terapeutică

8. Cancerul tiroidian

9. Paratiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfo-functională

10. Hiperparatiroidismul primar şi secundar.

11. Hipoparatiroidismul

12. Osteoporoza

13. Corticosuprarenala – morfologie, fiziologie şi explorare morfo-functională.

14. Medulosuprarenala – morfologie, fiziologie şi explorare morfo-functională.

15. Feocromocitomul

16. Neoplazii endocrine multiple

1.4.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Examenul clinic al bolnavului endocrin – 50

2. Interpretarea dozărilor hormonale – 50

3. Interpretarea datelor ecografice – 50

STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore)

1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă

1. Tumorile sistemului nervos

2. Cancerul mamar

3. Cancerul bronho-pulmonar

4. Cancerul de prostată

5. Cancerul renal

6. Cancerele digestive

7. Cancerul uterin

8. Cancerul ovarian

9. Melanomul malign

10. Limfoame

11. Tumori osoase

1.4.6.2. Baremul activităţilor practice

1. Examenul clinic al bolnavului oncologic – 100

2. Interpretarea markerilor tumorali – 50

3. Interpretarea corelată a datelor imagistice ( ecografie, CT, RMN, scintigrafie) - 100

STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ

1.4.7.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Principiul metodei, tehnica, tipuri de achiziţie

2. Afecţiuni cerebrale

3. Afecţiuni digestive

4. Afecţiuni pulmonare

5. Afecţiuni renale

6. Afecţiuni endocrinologice

7. Afecţiuni osoase, articulare, musculare.

8. Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obţinute prin ecografie, IRM, scintigrafie, PET.

1.4.7.2. Baremul activităţilor practice

Efectuarea de examene specifice şi interpretarea rezultatelor

1. Examenul cerebral – 100

2. Examenul regiunii cervicale – 50

3. Examenul coloanei vertebrale – 50

4. Examenul toracic – 100

5. Examenul abdominal – 100

6. Examenul musculo-articular şi scheletal - 50

1.4.8. STAGIUL DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANTĂ MAGNETICĂ

1.4.8.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

Principiul metodei, tehnica, tipuri de aparatură, aplicaţii clinice prioritare

1. Afecţiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice şi hemoragice, malformaţii vasculare, tumori cerebrale, traumatisme, modificări degenerative)

2. Afecţiunile coloanei vertebrale şi măduvei spinarii

3. Afecţiuni digestive (patologia căilor biliare, patologia pancreasului, tumori vasculare hepatice)

4. Afecţiuni pulmonare (vasculare, tumorale)

5. Afecţiuni renale (vasculare, inflamatorii, obstructive, tumorale)

6. Afecţiuni endocrinologice (tiroidiene, suprarenaliene)

7. Afecţiuni osoase, articulare, musculare

8. Corelarea diagnosticului IRM cu datele obtinute prin ecografie, CT, scintigrafie, PET.

1.4.8.2. Baremul activităţilor practice

Efectuarea unor examene specifice şi interpretarea rezultatelor

1. Examenul cerebral – 100

2. Examen regiune cervicală – 30

3. Examen coloană vertebrală – 100

4. Examen torace – 40

5. Examen abdominal – 40

6. Examen musculo-articular şi scheletal – 100

1.4.9. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

1.4.9.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.4.9.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

MEDICINA NUCLEARĂ

4 ani

(MEDICINA NUCLEARĂ – 32 LUNI şi 2 SĂPT.)

A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE (I.1) – 23 LUNI si 2 SĂPTĂMÂNI

B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET)

ŞI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2)- 3 LUNI

C. SUBSTAGIUL DE RADIOIMUNOANALIZĂ ŞI IMUNOLOGIE (I.3)- 2 LUNI

D. SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDICĂ (I.4) – 2 LUNI

E. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE(I.5) - 2 LUNI

- CARDIOLOGIE (I.6) – 2 LUNI

- NEUROLOGIE (I.7) – 2 LUNI

- ENDOCRINOLOGIE (I.8) – 2 LUNI

- ONCOLOGIE CLINICĂ (I.9) – 2 LUNI

- ECOGRAFIE GENERALĂ (I.10) – 3 LUNI

- TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.11) – 2 LUNI

- IMAGISTICĂ PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ (I.12) – 2 LUNI

- BIOETICA (I.13) - ½ lună

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

.I.1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ SPORTIVĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA SPORTIVĂ

DEFINIŢIE: MEDICINA SPORTIVĂ, sau clinica Omului Sănătos este acea medicină teoretică şi practică care valorifică efectele exerciţiilor fizice şi a factorilor naturali asupra organismului uman în scop

- profilactic pentru a asigura dezvoltarea corectă şi armonioasă;

- terapeutic pentru a corecta deficienţele fizice şi pentru tratarea afecţiunilor intercurente şi traumatice, apărute în timpul practicării educaţiei fizice şi sportului. MEDICINA SPORTIVĂ susţine performanţa sportivă în cadrul unei metodologii de antrenament fundamentată ştiinţific (F.I.M.S.)

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

DURATA: 5 ani

1.1 STRUCTURA STAGIILOR

1.1.1. Stagiul de Medicină Sportivă: 1 an (anul I)

1.1.2. Stagiul de Medicină fizică şi reabilitare : 6 luni (anul II) 1.1.3.Ortopedie şi traumatologie sportivă: 6 luni (anul II)

1.1.4. Medicină internă: 3 luni (anul III)

1.1.5. Cardiologie: 3 luni (anul III)

1.1.6. Nutriţie şi boli metabolice : 3 luni (anul III)

1.1.7. Medicină de Urgenţă: 6 luni (anul IV)

1.1.8 Echo-Mio-Diagnostic cu Ultrasunete: 3 luni (anul IV)

1.1.9. Activitate practică la baze sportive: 6 luni (anul V)

1.1.10. Bioetica: 2 săpt. (anul V)

1.1.11. Activitate practică la loturi naţionale: 11 luni şi 2 săpt. (anul V)

STAGIUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂ (1 an)

Tematica lecţiilor de conferinţă – 200 ore

1. Curs introductiv în Medicină Sportivă

2. Fiziologia efortului sportiv

3. Contracţia musculară – baze fiziologice şi biochimice

4. Biochimia efortului sportiv

5. Metodica antrenamentului sportiv

6. Modificări imediate şi tardive induse de efortul fizic

7. Capacitatea de efort

8. Factorii performanţei sportive

9. Biotipul constituţional

10. Selecţia şi orientarea medico-sportivă în sport.

11. Aparatul respirator în practica medico-sportivă

12. Aparatul cardio-vascular în practica medico-sportivă

13. Probele funcţionale cardiovasculare în practica medico-sportivă

14. Cordul sportiv

15. Riscul cardio-vascular la sportivi

16. Moartea subită cardiacă la sportivi

17. Aparatul digestiv în practica medico-sportivă

18. Hepatitele virale la sportivi

19. Sistemul nervos central şi periferic în practica medico-sportivă

20. Analizatorii şi sportul de performanţă

21. Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi

22. Deficienţe fizice

23. Ficatul de efort

24. Rinichiul de efort

25. Antrenamente şi compeţii la altitudine medie( 1800-2400 m )

26. Antrenamente şi compeţii în condiţii de variaţii de fusuri orare( > 6 ore)

27. Adaptarea organismului sportiv la condiţii climaterice deosebite

28. Forma sportivă – starea de start

29. Pregătirea biologică de concurs

30. Refacerea în sportul de performanţă

31. Locul biomecanicii în sportul de performanţă

32. Traumatologia sportivă

33. Recuperarea traumatismelor sportive

34. Alimentaţia la sportivi

35. Farmacologie sportivă ( medicaţie susţinere/refacere )

36. Investigaţia psihologică la sportivi în laborator şi teren

37. Dirijarea medico-sportivă a antrenamentului. Testele de teren

38. Urgenţe medico-chirurgicale în sport

39. Oboseala, supraantrenamentul

40. Bioritmurile în sport

41. Probleme dermatologice la sportivi

42. Colaborarea medic – antrenor în dirijarea antrenamentului

43. Rolul terenului constituţional şi genetică în sport

44. Probleme de imunologie în sport

45. Tehnologie informatică şi sport

46. Dopajul în sport

47. Tehnici utilizate în controlul doping

48. Investigaţiile radiologice şi imagistice la sportivi

49. Sportul la diverse vârste( copii şi juniori, vârsta a II a, vârsta a III a)

50. Femeia şi sportul.

51. Contraindicaţii temporare şi definitive în sportul de performanţă

52. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicaţii-contraindicaţii

STAGIUL DE MEDICINĂ FIZICĂ ŞI REABILITARE (6 luni)

Tematica lectiilor conferinta (100 ore)

1. Definirea specialităţii, rolul ei profilactic şi terapeutic.

2. Principiile fundamentale ale medicinii fizice, reabilităriii şi balneoclimatologiei.

3. Bazele fiziologice ale kinetoterapiei, obiectivele profilactice şi terapeutice.

4. Clasificarea exerciţiilor terapeutice, efectele şi mecanismele de acţiune ale acestora.

5. Metodologia exerciţiilor pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare, a capacităţii de efort a organismului; exerciţii de kinetoterapie activă statice şi dinamice rezistive; kinetoterapia de facilitare şi în apă; kinetoterapie pasivă.

6. Tehnici de mecanoterapie: masaj clasic şi reflex, duş subacval, tracţiuni şi manipulări.

7. Definiţia şi conţinutul electroterapiei; noţiuni de electrofiziologie.

8. Galvanoterapia: noţiuni fundamentale de electroliză, electroosmoză şi electroforeză; galvanoionizări, ionoforeza.

9. Terapie cu curenţi excitanţi: baze fiziologie.

10. Terapie cu curenţi de joasă frecvenţă.

11. Terapie cu curenţi de frecvenţă medie şi înaltă.

12. Terapie cu ultrasunete şi unde infrasonore.

13. Aspecte fiziologice ale termoreglării: efectele şi mecanismele de acţiune ale aplicaţiilor de cald şi rece. Particularităţile circulaţiei periferice.

14. Efectele şi modul de acţiune al factorilor hidrotermoterapeutici.

15. Efectele şi mecanismele de acţiune ale hipertermiei.

16. Crioterapia: efecte şi mecanisme de acţiune.

17. Artroze: etiologie şi fiziopatologie.

18. Bazele clinice şi fiziopatologice ale tratamentului balneofizical şi de recuperare în

 afecţiunile coloanei vertebrale şi sindroame asociate

 afecţiuni ale şoldului

 afecţiuni ale genunchiului

 afecţiuni ale cotului, pumnului, gleznei

 afecţiuni poliartrozice

 tulburări de statică vertebrală (scolioze, citoze)

 reumatisme ale părţilor moi

 periartrite scapulohumerale şi ale şoldului

 sindroame algodistrofice

19. Baze clinice şi fiziopatologice ale tratamentului fiziobalnear şi recuperării în

 sechelele fracturilor membrelor superioare cu / fără interesare articulară sechelele fracturilor membrelor interioare cu / fără interesare articulară

 entorse şi luxaţii

 leziuni meniscale, ligamentare şi tendinoase

20. Obiectivele şi metodologia curelor balneoclimatice profilactice.

Baremul activităţilor practice

1. Bilanţ articular şi testing muscular: 10

2. Miotomometrie: 5

3. Cronaximetrie : 5

4. E.M.G. : 5

5. Curba l/t:5

6. Tehnici imagistice

- scintigrafie: 5

- RMN: 5

7. Analize de laborator, teste de inflamaţie, imunologice, metabolice (interpretare: 20)

Tehnici şi metode de kinetoterapie şi masaj

1. Postura: 5

2. Mobilizări pasive: 5

3. Exerciţii izometrice: 5

4. Exerciţii active ajustate, simple şi rezistive: 5

5. Tehnici de facilitare: 5

6. Hidrokinetoterapie: 3

7. Recuperarea mersului şi prehensiunei: 8

8. Tehnici de antrenare în efort: 5

9. Tehnici de profilaxie prin mişcare: 5

10. Masaj clasic pe regiuni: 5

11. Tehnici de masaj reflex: 3

12. Duş subacval şi duş masaj: 3

Tehnici de electroterapie

1. Băi galvanice, galvanizare, ionogalvanizări: 5

2. Curenţi cu impulsuri de joasă frecvenţă: 5

3. Curenţi de medie frecvenţă: 5

4. Unde scurte şi microunde: 3

5. Câmpuri electromagnetice: 3

6. Sonoterapie: 3

7. Fototerapie: 5

Tehnici de hidro-termo şi balneo-climatoterapie

1. Băi simple cu plante, ape minerale, nămol, cu sare, gazoase, mofete, băi kineto: 5

2. Tehnici de hidrotermoterapie, cataplasme, împachetări, duşuri alternante: 5

3. Tehnici de termoterapie: băi de aburi, saună, băi de lumină: 3

4. Crioterapie: 3

5. Cura naturistă

Tehnici infiltrative: 5

STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ (3 luni)

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Pneumonii microbiene şi virale.

2. Astm bronşic.

3. Pleurezii.

4. Edemul pulmonar.

5. Valvulopatii.

6. Tulburările de ritm ale inimii.

7. Tulburările de conducere ale inimii.

8. Cardiomiopatia.

9. Cardiopatia ischemică.

10. Tromboembolii.

11. Hipertensiunea arterială.

12. Insuficienţa renală acută.

13. Litiaza renală.

14. Cistita acută.

15. Ulcerul gastric şi duodenal.

16. Enterocolitele (infecţioase-de stres).

17. Icterele.

18. Hepatite acute şi cornice.

19. Litiaza biliară.

20. Pancreatitele.

21. Hemoragiile digestive.

22. Anemiile.

23. Reumatism poliarticular.

24. Colagenoze.

25. Osteoporoza.

26. Manifestări viscerale endocrine.

27. Infecţii stafilococice şi streptococice.

28. T.B.C. primar şi secundar.

Baremul activităţilor practice

1. Interpretare examen radiologic: 30

2. Interpretare rezultate explorări respiratorii: 10

3. Interpretare ECG, apexograma, carotidograma: 20

4. Interpretare echocardiografie: 10

5. Interpretare echografie abdominală: 10

6. Interpretare şi efectuare oscilometrie: 5

7. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10

8. Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic : 20

9. Interpretare explorări funcţionale renale, hepatice, gastrice: 50

10. Alcătuirea regimului alimentar: 5

11. Interpretarea antibiogramei:10

STAGIUL DE ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE SPORTIVĂ (6 luni)

Tematica lecţiilor conferinţă- 40 ore

1. Fiziologia şi fiziopatologia musculară şi articulară.

2. Fiziologia şi patologia tendonului.

3. Osificarea. Formarea calusului.

4. Entorsa de genunchi.

5. Entorsa de gleznă.

6. Entorsa de pumn, umăr.

7. Luxaţii-generalităţi: - umăr, acromio-clavicular, cot.

8. Luxaţii şold.

9. Fracturi, luxaţii coloană vertebrală.

10. Fracturile membrului superior.

11. Fracturile membrului inferior.

12. Fracturi de bazin.

13. Deficienţe fizice ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze).

14. Patologia lombo-sacrată

15. Artroze

16. Entezite-miozite.

17. Osteocondroze.

18. Periartrita scapulo-humerală.

19. Principii de tratament ale fracturilor.

20. Principii de tratament în bolile degenerative ale aparatului locomotor.

Baremul activitatilor practice

1. Reducerea şi imobilizarea fracturii extremităţii distale de radius: 3

2. Reducerea şi imobilizarea fracturii bimaleolare: 5

3. Reducerea şi imobilizarea luxaţiei de umăr: 5

4. Reducerea luxaţiei de cot: 3

5. Aparat gipsat cu cameră liberă în fractura de calcaneu : 3

6. Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgenţă: 10

7. Vizionare-alungire tendon achilian: 5

8. Vizionare-cura chirurgicală fractură de rotulă: 5

9. Vizionare-capsulotomia post genunchi : 5

10. Vizionare-artrodeză tibio-astragalian: 5

11. Vizionare-osteosinteză cu tije : 5

12. Vizionare-osteosinteză cu placă şi şuruburi : 5

13. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie şi traumatologie: 30

14. Examinarea unui bolnav cu

 Deformaţii congenitale: 4

 Osteocondrodistrofii: 2

 Osteomielita: 2

 Afecţiuni reumatismale: 5

 Cifoze-scolioze: 10

 Picior strâmb congenital: 5

 Traumatisme ale aparatului locomotor: 2

15. Demonstraţii

 Aparat gipsat: 30

 Mulaje: 30

STAGIUL MEDICINĂ DE URGENŢĂ (6 luni)

Tematica lecţiilor conferinţă - 100 ore

1. Suportul primar al vieţii (BLS)

2. Suportul avansat al vieţii (ACLS, ATLS)

3. Disritmii – atitudine şi urgenţă

4. Înecul

5. Electrocutarea

6. Hipotermia

7. Arsuri

8. Degerături

9. Şocul termic

10. Înţepături, muşcături insecte, animale

11. Anafilaxia – Şoc anafilactic

12. Coma – atitudine în urgenţă

13. Intoxicaţii acute– măsuri generale de eliminare a toxicului, atitudine de urgenţă

14. Probleme legate de altitudine şi medicină hiperbară

15. Politraumatismul – Definiţie, atitudine, evaluare primară, evaluare secundară

16. Şocul hemoragic, hipovolemic

17. Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare şi atitudine

18. Traumatismele vertebrale, evaluare şi atitudine

19. Durerea toracică – Diagnostic, definiţie şi atitudine terapeutică

20. Factori patogenici în transportul medicalizat.

Baremul activităţilor practice

1. ACLS

2. ATLS

3. Perfuzii

4. Injecţii intra-musculare

5. Injecţii intra-dermice

6. ECG - interpretare - ischemie, leziune, necroză

7. Pansamente – plăgi; soluţii antiseptice

8. Puncţia pleurală

9. Puncţia abdominală

10. Sondaj vezical

11. Sondaj naso-gastric

12. Oxigenoterapie – modalităţi de administrare

13. Manevre terapeutice în politraumatism

14. Poziţii de transport

CARDIOLOGIE (3 luni)

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Fiziologia clinică a aparatului cardio-vascular.

2. Boala reumatismală.

3. Valvulopatii.

4. Hipertensiunea arterială sistemică esenţială.

5. Tulburări de ritm.

6. Tulburări de conducere.

7. Malformaţii congenitale cardio-vasculare.

8. Boala coronariană.

9. Sindroame de preexcitaţie.

10. Sincopa. Hipotensiunea arterială.

11. Moartea cardiacă subită.

12. EKG; EKG-ul de efort (testul toleranţei la efort)

13. Cardiomiopatii.

14. Miocardite.

15. Urgenţe cardio-vasculare.

NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (3 luni)

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Apa şi electroliţii

2. Avitaminozele şi tratamentul lor

3. Hipo şi hiperacalcemii

4. Hipo şi hipernatremii

5. Hipo şi hiperpotasemii

6. Hipomagnezemii

7. Diabetul zaharat

8. Hipoglicemiile

9. Acidoza respiratorie şi metabolică

10. Alcaloza respiratorie şi metabolică

11. Dislipidemii

12. Obezitatea

13. Raţia calorică

14. Suplimente nutritive

15. Regimul alimentar în diferite sporturi

ECHODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-ARTICULAR (3 luni)

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Ultrasunetele în dg. afecţiunilor teno-musculo-articulare

- indicaţii

- limite

2. Ecografia umărului

- distrucţia articulară

- leziunea Hill Sachs

- osteofitele

- corpi liberi

- condromatoze

- lichidul intraarticular

- bursitele

- ecodiagnosticul coafei rotatorilor

- tenosinovita bicipitală

- ruptura de biceps

- leziunea Bau Kurt

- subluxaţia şi luxaţia de umăr

- instabilitatea umărului

- retracţiile capsulare

- fracturi

- tumori

3. Ecografia cotului

- leziuni distructive şi de uzură

- osteofite

- corpi liberi

- condromatoza

- lichid intraarticular

- bursite

- luxaţia de cap radial şi instabilitatea de cap radial

- instabilităţile de cot

- capsulite reumatice

- fracturi

- tumori

4. Ecografia pumnului şi a mâinii

Baremul activităţilor practice

1. Examinarea ecografică a aparatului locomotor (50 cazuri INMS )

2. Examinarea ecografică a umarului ( 20 cazuri INMS )

STAGIUL LA BAZA SPORTIVĂ (6 luni)

Baremul activităţilor practice

1 Controlul igienico-sanitar zilnic al Bazei sportive: 20

2 Asistenţa de urgenţă la antrenamente şi competiţii: 30

3 Anamneza medico-sportivă: 30

4 Evaluarea dezvoltării fizice: 30

5 Evaluarea funcţională: 30

6 Evaluarea capacităţii de efort: 30

7 Avizul medico-sportiv: 30

8 Investigaţii în efort specific: 50

STAGIUL DE LOT NAŢIONAL (11 luni şi 2 săptămâni)

Baremul activităţilor practice

1. Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. în planul de pregătire:5

2. Examene profilactice, clinice la 7-10 zile: 5

3. Jurnalul de autocontrol: 20

4. Examene medico-sportive la 7-10 zile: 20

5. Testele de teren (săptămânal): 50

6. Alcătuirea zilnică a raţiei alimentare după specificul efortului: 30

7. Alcătuirea schemei de medicaţie susţinătoare şi de refacere, zilnică: 30

8. Evaluarea gradului de antrenament şi a formei sportive: 20

9. Alcătuirea schemei zilnice de refacere în funcţie de specificul antrenamentului: 30

10. Scheme de recuperare adaptate cazului: 20

11. Aplicarea unor mijloace fiziologice: 30

MODULUL DE BIOETICĂ

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţămîntul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic–pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic -pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

MEDICINA SPORTIVĂ

5 ani

I.1. Stagiul de Medicină Sportivă: 1 an

I.2. Stagiul de Medicină fizică şi reabilitare : 6 luni

I.3. Ortopedie şi traumatologie sportivă: 6 luni

I.4. Medicină internă: 3 luni

I.5. Cardiologie: 3 luni

I.6. Nutriţie şi boli metabolice : 3 luni

I.7. Medicină de Urgenţă: 6 luni

I.8. Echo-Mio-Diagnostic cu Ultrasunete: 3 luni

I.9. Activitate practică la baze sportive: 6 luni

I.10. Bioetica: 2 săpt.

I.11. Activitate practică la loturi naţionale: 11 luni şi 2 săpt.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

NEFROLOGIE

620

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE

Introducere

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiintifice şi de educaţie continuă.

Anexa 5. Curriculum de Nefrologie

I. Metode didactice

Metode didactice

Parametru formativ *

Ore (minimum)

Autopregătire (tratate, reviste, internet)

1, 2

1,5 ore/zi

Educaţia (de către cadrul didactic) la camera de gardă şi la patul bolnavului

1, 2, 3, 4

4.800 ore

Cursuri

1, 2

153 ore/3 ani

Conferinţe monodisciplinare

1, 2

48 ore/an

Conferinţe multidisciplinare

1, 2

48 ore/an

Demonstraţii şi lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat către nefrologie)

1, 2, 3

100 ore/an

Analiză a literaturii existente

1, 2

48 ore/an

Manifestări ştiinţifice extraspitaliceşti

1, 2

40 ore/an

Cercetare

1, 2

1=cunoştinţe; 2=aptitudini; 3=atitudini; 4=experienţă

II. Metode de evaluare formativă

Metode de evaluare

Ce evaluează*

Cine evaluează

Metodologie

Periodicitate

Metodă de înregistrare şi/sau notare

Observarea activităţii zilnice

1, 2, 3, 4

Cadrul didactic îndrumător

Vizite zilnice

Permanent

Calificativ acordat la sfârşitul

modulului/stagiului de cadrul didactic îndrumător (Anexa 10. Evaluare)

Evaluare directă

Permanent

Confirmarea îndeplinirii obiectivului (Caietul de stagiu şi portofoliu)

Responsabilul de progam

Vizite clinice

Săptămânal

Calificativ acordat cel puţin anual şi

inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu (Anexa 9)

Evaluare directă

Anual

Calificativ acordat cel puţin anual şi

inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu (Anexa 9)

Observarea activităţii de către responsabilii

1, 2, 4

Cadrul didactic îndrumător

Discuţie cu responsabilii

Anual

Calificativ acordat cel puţin anual şi inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu

Responsabilul de program

Anual

Calificativ acordat cel puţin anual şi inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu

Colocvii

1, 2

Cadrul didactic îndrumător

Metodologie stabilită de responsabilul de program/modul şi

aplicată de cadrele didactice

Cel puţin la sfârşitul fiecărui modul/stagiu de pregătire

Calificativ acordat de cadrul didactic îndrumător şi inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu şi Catalogul examenelor

- propriu-zisă

- evaluare periodică a foilor de observaţie

- clubului de lectură

- lucrărilor practice

- cercetare etc.

- clubului de lectură

- lucrărilor practice

- cercetare etc.

621

1=cunoştinţe; 2=aptitudini; 3=atitudini; 4=experienţă

622

III. Metode de evaluare sumativă

Metode de evaluare

Ce evaluează*

Cine evaluează

Metodologie

Periodicitate

Metodă de înregistrare şi/sau notare

Examene scrise

1, 2

Responsabilul de progam/modul

Răspunsuri redacţionale/cu răspuns multplu la alegere

La sfârşitul fiecărui modul, cu excepţia celor de nefrologie clinică şi TSFR, care

sunt anuale

Calificativ acordat în Caietul de stagiu

şi portofoliu şi în Catalogul examenelor

Examene orale/colocvii

1, 2, 3

Responsabilul de progam/modul

Metodologie stabilită de conducătorul stagiului şi aplicată de cadrele didactice

La sfârşitul fiecărui modul, cu excepţia celor de nefrologie clinică şi TSFR care

sunt anuale

Calificativ acordat în Caietul de stagiu

şi în Catalogul examenelor.

Examen practic

1, 2, 3, 4

Responsabilul de progam/modul

Caz clinic

La sfârşitul fiecărui modul, cu excepţia celor de nefrologie

clinică şi TSFR, care sunt anuale

Calificativ acordat în Caietul de stagiu

şi în Catalogul examenelor.

Evaluarea capacităţii de efectuare a manevrelor invazive

1, 2, 4

Cel puţin 3 cadre didactice, cel puţin 6 manevre

Responsabilul de program

În funcţie de situaţia specifică (pacient/simulare)

În momentul în care îndrumătorul direct şi rezidentul îşi declară

competenţa

Formulare standardizate ataşate Caietului de stagiu şi portofoliu

Intervievarea colegilor şi a pacienţilor

Colegii şi pacienţii Îndrumătorul direct

Recomandată

Anual

Formulare standardizate; concluziile sunt ataşate Caietului de stagiu şi portofoliu

Evaluarea Porto- foliului de realizări

1, 4

Responsabilul de program

Evaluarea Caietului de stagiu şi Portofoliului

Anual

Calificativ acordat cel puţin anual şi inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu

1=cunoştinţe; 2=aptitudini; 3=atitudini; 4=experienţă

IV. Metode de evaluare certificativă

La sfârşitul programului, rezidenţii susţin un examen complet (probă scrisă, probe clinice şi probă practică), care evaluează toate componentele competenţei profesionale. Accesul la acest examen este condiţionat de promovarea tuturor examenelor anterioare. Examenul de la sfârşitul programului va fi conceput de către responsabilul de program, în aşa fel încât să evalueze nivelul de cunoştinţe teoretice şi practice şi judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist nefrolog este obligat să aibă un înalt nivel de competenţă.

Examenul constă în patru probe

 probă scrisă (subiecte de Medicină internă şi Nefrologie);

 două probe clinice (1 caz de Medicină internă şi 1 caz de Nefrologie);

 probă practică de interpretare a unor investigaţii.

Tematica de examen este cea din Anexa 1. Programa_MI, Anexa 3. Programa_Nefro, Anexa 2. Barem_MI, Anexa 4. Barem_Nefro. Domeniile de interes nefrologic care vor fi acoperite în mod obligatoriu de examenul scris sunt menţionate în Anexa 12. Teza.

La acest examen, organizat anual

 toate probele sunt eliminatorii;

 pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;

623

 media minimă de promovare este 7,00 (şapte). Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori.

Evaluările sumative şi certificative se vor se vor baza pe toate metodele de evaluare de mai sus şi vor analiza toate componentele

624

V. Componentele curricum-ului de Nefrologie

1. Date fundamentale (embriologie, anatomie, histologie, anatomie patologică, fiziologie, fiziopatologie)

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor fundamentale necesare specialistului nefrolog şi aplicarea adecvată a acestora în îngrijirea bolnavilor

Embriologia rinichiului

Anatomo-histologia şi imunohistochimia rinichiului

Fiziologia rinichiului

Funcţia endocrino-umorală a rinichiului

2. Imunologie

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor de imunologie necesare specialistului nefrolog şi aplicarea adecvată a acestora în îngrijirea bolnavilor

Principiile fundamentale ale imunologiei Mecanismele imunologice ale bolilor renale

Testele imunologice relevante pentru patologia renală

3. Semiologie nefrologică: anamneza nefrologică, examenul fizic al bolnavului renal, durerea nefrogenă – colica nefretică, tulburările diurezei, tulburările de micţiune, edemul renal)

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare evaluării bolnavului renal

Definirea principalelor elemente de semeiologie nefrologică (simptome, semne, sindroame)

Efectuarea anamnezei şi exprimarea ei într-o manieră precisă, logică, completă şi reliabilă

Implicare şi răspundere faţă de dorinţele pacientului

Particularităţi ale examenului clinic obiectiv şi manevre clinice în nefrologie

Efectuarea unui examen clinic general complet şi specific, orientat către identificarea datelor semiologice specifice problemei pacientului

Respectarea dorinţei de informare a pacientului

Enunţarea circumstanţelor etiologice – comune şi rare – şi descrierea mecanismelor de apariţie ale principalelor elemente de semeiologie nefrologică

Recurgerea la anumite proceduri ale examenului clinic impuse de anumite situaţii şi executarea lor corectă

Empatie

Menţinerea credibilităţii faţă de pacient şi de familia acestuia

Abordarea principalelor semne şi sindrome nefrologice

Recunoaşterea şi interpretarea corectă a semnelor şi simptomelor nefrologice, integrarea lor în sindroame

Explicarea diagnosticului şi a evoluţiei probabile, pacientului şi familiei

Recunoaşterea formelor clinice clasice/atipice şi a formelor frecvente/rare ale sindroamelor

Explicarea opţiunilor diagnostice şi terapeutice

Abordarea corectă a simptomatologiei

Sfătuirea bolnavului şi a familiei

Discutarea diagnosticelor diferenţiale cele mai pertinente în situaţiile clinice cu care se confruntă

625

4. Semiologie nefrologică paraclinică (examenul de urină, explorare funcţională renală, explorare imagistică, biochimie serică)

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoşinţelor şi a aptitudinilor necesare investigării bolnavului renal

Cunoaşterea procedurilor paraclinice - inclusiv indicaţiile, contraindicaţiile, complicaţiile şi interpretarea rezultatelor, ca şi a raportului cost- eficienţă - şi aplicarea lor adecvată la îngrijirea bolnavului cu afecţiuni nefrologice

Stabilirea unui demers diagnostic riguros prin realizarea unui plan de investigaţii bine adaptat la situaţia pacientului

Executarea corectă a anumitor proceduri care se impun în anumite situaţii clinice (Anexa 4.

Explicarea demersului diagnostic bolnavilor şi familiei, mai ales a riscurilor şi beneficiilor potenţiale

Colaborare cu personalul de laborator pentru explorarea eficientă a bolnavilor de afecţiuni nefrologice

 secvenţă logică a procedurilor diagnostice

 utilizarea judicioasă a acestora în raport de pertinenţă şi beneficiu-risc

 aplicarea şi interpretarea rezultatelor testelor în contextul clinic

Barem_Nefro)

626

5. Proteinuria asimptomatică

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării bolnavilor cu proteinurie

Fiziologia şi fiziopatologia proteinuriilor Etiologia proteinuriei asimptomatice

Metodele de investigare a pacientului cu proteinurie

Diferenţierea între cauzele fiziologice şi patologice ale proteinuiei

Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen clinic specific

Investigarea adecvată a proteinuriei şi diferenţierea între cauzele fiziologice şi patologice

Stabilirea corectă a indicaţiei de biopsie renală şi interpretarea rezultatelor acesteia

Stabilirea evoluţiei probabile, a prognosticului

pe termen lung şi a necesităţii monitorizării de lungă durată

Explicarea demersului diagnostic bolnavilor şi familiei, mai ales a riscurilor şi beneficiilor potenţiale

Aprecierea rolului şi colaborarea cu medicina primară în screening-ul iniţial şi în dispensarizarea bolnavilor cu proteinurie

Explicarea indicaţiilor biopsiei renale

6. Hematuria

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării bolnavilor cu hematurie

Etiologia şi patogenia hematuriei (macro- şi microscopice)

Metode de investigare a hematuriei

Strategia abordării bolnavilor cu hematurie macro-

/microscopică

Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen fizic specific

Investigarea adecvată a bolnavilor cu hematurie microscopică

Stabilirea evoluţiei probabile, a prognosticului şi a necesităţii monitorizării pe termen lung

Explicarea demersului diagnostic bolnavilor şi familiei, mai ales a riscurilor şi beneficiilor potenţiale

Aprecierea rolului şi colaborarea cu medicina primară în screening-ul iniţial şi în dispensarizarea bolnavilor cu hematurie microscopică

Explicarea indicaţiilor biopsiei renale

Aprecierea rolului şi colaborarea cu specialistul în imagistică şi cu urologul

 planificarea investigaţiilor

 identificarea bolnavilor care necesită evaluare prin mijloace imagistice şi endo-urlogice

 stabilirea corectă a indicaţiei de bioipsie renală şi interpretarea rezultatelor acesteia

7. Homeostazia apei şi electroliţilor; homeostazia acid-bazică

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea bolnavilor cu dezechilibre hidro- electrolitice şi acido-bazice

Fiziologia şi fiziopatologia balanţei apei, sodiului, potasiului şi a ionilor de hidrogen; a homeostaziei fosfo-calcice

Clinica dezechilibrelor hidro-electrolitice şi acido- bazice

Metodele de evaluare a echilibrelor hidro- electrolitic şi acido-bazic

Diagnosticul dezechilibrelor hidro-electrolitice şi acido-bazice

Tratamentul dezechilibrelor hidro-electrolitice şi acido-bazice

Efectuarea unei anamneze (inclusiv familială) utile în evaluarea bolnavilor

Examen clinic reliabil şi acurat, orientat asupra relevării anomaliilor balanţelor hidrice, electrolitice şi acido-bazice

Recomandarea şi interpretarea datelor biochimice

şi EKG relevante (Barem_Nefro)

Abordarea diagnostică a bolnavilor cu dezechilibre hidro-electrolitice şi acido-bazice

Tratarmentul eficient al dezechilibre hidro- electrolitice şi acido-bazice

Explicarea implicaţiilor tulburărilor hidro- electrolitice şi acido-bazice, inclusiv a celor din boli cu componentă familială

Aprecierea rolului dieteticianului şi al cadrelor medii în tratamentul de lungă durată

627

8. Hipertensiunea arterială

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu hipertensiune arterială cu/fără afectare renală

Fiziologia şi fiziopatologia reglării PA

Definirea şi încadrarea HTA, conform cu standardele naţionale şi internaţionale în vigoare

Mecanismele patogenice ale HTA esenţiale

Cauzele şi mecanismele HTA secundare, metodele de investigare, de tratament şi limitele acestora

Hipertensiunea arterială şi rinichiul Strategia abordării bolnavului cu HTA

Mecanisme de acţiune, efecte adverse ale antihi- pertensivelor, cu referire specială la boala renală

Tratamentul HTA conform standardelor naţionale

şi internaţionale în vigoare, inclusiv relevanţa pen-

Efectuarea unei anamneze relevante şi a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea şi evaluarea unui pacient hipertensiv

Evaluarea probabilităţii unei cauze secundare şi investigarea paraclinică a unui asemenea pacient

Diagnosticul HTA (forme ettio-patogenice, stadii, risc)

Identificarea pacienţilor cu HTA secundară cu indicaţie de tratament specific şi recunoaşterea limitelor acestuia

Prescirerea corectă a tratamentului medicamentos antihipertensiv

Monitorizarea bolnavilor cu HTA

Explicarea implicaţiilor HTA asupra stilului de viaţă şi a importanţei complianţei de durată la terapia antihipertensivă

Recunoaşterea rolului medicinii primare în diagnosticul, urmărirea şi tratamentul HTA

tru progresia bolii renale şi a nefropatiei diabetice

628

9. Sindromul nefrotic; sindromul nefritic

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu sindroame nefrotice şi nefritice

Definirea şi clasificarea sindroamelor nefrotice şi nefritice

Leziunile histopatologice şi fiziopatologia sindroamelor nefrotice şi nefritice. Relaţia acestora cu afecţiunile cauzale

Clinica sindroamelor nefritice/nefrotice

Investigarea sindroamelor nefrotice şi nefritice pentru stabilirea cauzelor şi a severităţii

Abordarea bolnavului cu sindroame nefrotice şi nefritice

Indicaţiile măsurilor terapeutice patogenice (corticosteroizi, imunosupresoare) şi fiziopatologice (antibiotice, inhibitori ACE, medicaţie hipolipemiantă, anticoagulantă,

diuretică)

Efectuarea unei anamneze relevante, inclusiv anamneză familială şi realizarea unui examen fizic adecvat

Planificarea investigaţiilor adecvate şi interpretarea acestora, inclusiv biopsia renală

Abordarea pacienţilor cu sindroame nefrotice şi nefritice, diagnosticul şi stabilirea indicaţiilor pentru diferite metode terapeutice

Dispensarizarea bolnavilor cu sindroame nefrotice

şi nefritice

Explicarea implicaţiilor sindroamelor nefrotice şi nefritice asupra stilului de viaţă şi a importanţei complianţei la terapie

Discutarea nefropatiilor glomerulare familiale

Recunoaşterea rolului medicinii primare, în tratamentul pe termen lung

629

10. Insuficienţa renală acută

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacientului cu IRA

Definiţia şi clasificarea IRA

Cauzele, patogenia şi fiziopatologia IRA Simpromatologia IRA

Abordarea bolnavului cu IRA

Etiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv şi diferenţial, tratamentul nefritei tubulo- interstiţiale acute (necroza tubulară acută)

Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea IRA (inclusiv evidenţierea factorilor iatrogeni, familiali şi de mediu)

Realizarea unui examen clinic reliabil şi acurat

Planificarea şi utilizarea examenelor paraclinice adecvate (inclusiv a biopsiei renale)

Utilizarea adecvată şi interpretarea următoarelor teste paraclinice în diagnosticul IRA: ionograme serice şi urinare; EAB, examen de urină, produşi de retenţie azotată, indici diagnostici, explorări hematologice, imunologice, microbiologice; EKG; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală

Diagnosticul IRA (formă etio-patogenică, etiologie, substrat, stadiu)

Abordare terapeutică corectă, inclusiv măsurile profilactice, tratamentul cauzelor şi terapia de substituţie a funcţiilor renale în contextul studiilor clinice (vezi #43-46)

Stabilirea prognosticului, monitorizarea pe termen lung a bolnavului cu IRA

Explicarea opţiunilor diagnostice şi terapeutice relevante, a rezultatelor şi a importanţei implicării, dacă este nevoie, şi a altor specialişti

Recunoaşterea rolului echipei de terapie intensivă nefrologică

Recunoaşterea rolului specialistului ATI, microbiologului, infecţionistului, imunologului, urologului, chirurgului, anatomo-patologului, toxicologului

 descrierea metodelor de investigare clinică şi paraclinică a bolnavilor cu IRA (cauze, severitate etc.)

 monitorizarea bolnavului cu IRA/factori de risc pentru IRA

 descrierea strategiilor de prevenire şi tratare a cauzelor reversibile de IRA şi a metodelor de corectare a anomaliilor hidro-electrolitice, acido-bazice şi biochimice

630

11. Insuficienţa renală cronică

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul bolnavilor cu IRC

Definiţia IRC Etiologia IRC

Patogenia IRC. Progresia bolii renale. Stadiile IRC

Efectuarea unei anamneze acurate, inclusiv referitoare la factorii medicamentoşi, familiali, sociali şi de mediu

Realizarea unui examen fizic acurat şi reliabil

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a implicaţiilor IRC (inclusiv ale TSFR) asupra stilului de viaţă al bolnavului şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă

Fiziopatologia IRC Simptomatologia IRC

Investigaţiile paraclinice utilizate în evaluarea gradului IRC şi a cauzelor, cu referire specială la cauzele reversibile

Evaluarea filtratului glomerular şi a produşilor de retenţie azotată

Utilizarea adecvată şi interpretarea în diagnosticul IRC a următoarelor teste paraclinice: ionograme serice şi urinare; EAB, examen de urină, explorări hematologice, imunologice, microbiologice;

ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală

Recunoaşterea rolului echipei multidisciplinare în abordarea IRC (medic de familie, dietetician)

Istoria naturală şi prognosticul IRC de diferite cauze şi descrierea strategiilor terapeutice generale şi specifice pentru modificarea progresiei

Abordarea pacientului cu IRC – diagnostică şi terapeutică – cu referire specială la cauzele reversibile şi la măsurile de (igieno-dietetice, medicamentoase) de încetinire a progresiei

Aprecierea momentului instituirii TSFR, alegerea metodei şi pregătirea adecvată a pacientului

Dispensarizarea bolnavului cu IRC

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare

Descrierea impactului bolilor cardio-vasculare asupra morbidităţii şi mortalităţii pacienţilor cu boală renală sau cu TSFR

Factorii de risc cardio-vascular şi a mijloacele de a-i influenţa

Abordarea sindroamelor coronariene acute şi a problemelor asociate la bolnavul renal

Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen fizic adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea pacientului cu boală cardio-vasculară

Evaluarea riscului de boală cardio-vasculară

Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor coronariene acute la pacienul renal

Identificarea pacienţilor care necesită consult cardiologic sau investigaţie de specialitate

Explicarea naturii suferinţei, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament

Implicarea pacientului şi a aparţinătorilor în eliminarea factorilor de risc şi recunoaşerea rolului altor cadre medicale

Colaborarea cu cardiologii, în scopul tratamentului şi pentru realizarea de protocoale de abordare specifice

631

13. Dislipidemiile la bolnavii renali

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu dislipidemii, în contextul specific al bolii renale

Definirea dislipidemiilor

Relevanţa dislipidemiilor ca factori de risc la pacienţii cu boală renală

Investigarea clinică şi de laborator a bolnavilor renali cu dislipidemii

Tratamentul igieno-dietetic şi medicamentos al dislipidemiilor. Utilizarea statinelor

Obţinerea unei anamneze relevante şi a unui examen fizic adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea unui pacient cu dislipidemie

Investigarea paraclinică a pacientului cu anomalii lipidice

Prescrierea şi monitorizarea tratamentului – dietetic şi medicamentos al dislipidemiilor – la pacienţii renali, în funcţie de standardele naţionale, în

contextul bolii cardio-vasculare şi al HTA

Explicarea naturii suferinţei, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament

Implicarea nutriţioniştilor şi a altor cadre medicale în abordarea hiperlipidemiilor

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor de a preveni, supraveghea şi a aborda boala osoasă renală

Homeostazia fosfo-calcică şi metabolismul osos Definiţia şi clasificarea bolii osoase renale Patogenia, fiziopatologia bolii osoase renale Clinica bolii osoase renale

Investigarea bolii osoase renale: teste biochimice, endocrine, biopsia osoasă, tehnici imagistice

Diagnosticul bolii osoase renale (forme etiopatogenice şi clinice)

Tratamentul bolii osoase renale: dieta; medicamentele – chelatori intestinali ai fosfaţilor, derivaţi ai vitaminei D – paratiroidectomia.

Monitorizare şi efecte adverse

Prevenirea, diagnosticul şi abordarea bolii osoase renale la pacienţii cu insuficienţă renală cronică înaintea iniţierii TSFR

Interpretarea investigaţiilor biochimice, endocrinologice, radiologice şi histologice privitoare la metabolismul osos

Abordarea diagnostică şi terapeutică a bolii osoase renale la pacienţii hemodializaţi, dializaţi peritoneal şi transplantaţi renal

Selectarea pacienţilor cu indicaţie de paratiroidectomie şi abordarea acestora

Explicarea naturii suferinţei, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament

Recunoaşterea rolului nutriţionistului şi a personalului direct implicat în dializă în prevenirea şi abordarea bolii osoase renale, mai ales în cea ce priveşte educarea şi implicarea bolnavilor

Aprecierea abordării multidisciplinare a bolii osoase renale

632

15. Infecţia la pacientul renal

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor de a evalua şi trata infecţiile apărute la bolnavii renali

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor de a aborda problemele specifice ale infecţiei la gazdele imunocompromise

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru prevenirea şi abordarea infecţiilor virale la pacienţii aflaţi în tratament de substituţie a funcţiilor renale

Mecanismele de apărare şi perturbarea lor la bolnavul cu IR

Particularităţile etiologice, clinice şi paraclinice ale infecţiilor la bolnavul renal, inclusiv la cei aflaţi sub TSFR

Strategii de prevenire şi tratament a infecţiilor la pacienţii aflaţi în TSFR (virale, ale căii de abord etc.)

Diagnosticul, investigarea şi tratamentul infecţiilor la pacienţii renali, pe bază de protocoale

Desemnarea şi implementarea măsurilor de profilaxie pentru minimizarea riscului de infecţii la bolnavii renali

Educarea pacienţilor referitor la riscul infecţiilor şi la măsurile de profilaxie

Sfătuirea aparţinătorilor pentru profilaxie şi utilizarea screening-ului infecţiilor virale cu transmisie parenterală

Recunoaşterea rolului asistentelor medicale în prevenirea şi tratamentul infecţiilor la pacienţii renali

Recunoaşterea importanţei conlucrării cu microbiologii, infecţioniştii

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru supravegherea şi abordarea pacienţilor cu insuficienţă renală şi anemie

Patogenia anemiei renale

Metodele hematologice şi biochimice de diagnosticare, evaluare şi monitorizare a tratamentului anemiei renale

Tratamentul anemiei renale (terapie marţială, eritropoietină, alte mijloace); indicaţii, scheme, monitorizare, cauze de eşec, efecte adverse

Diagnosticul şi tratamentul anemiei renale, monitorizarea tratamentului şi identificarea cauzelor eşecului, utilizând protocoale standardizate

Aprecierea rolului asistentelor medicale în consilierea iniţială a pacienţilor, iniţierea şi tratamentul de lungă durată al anemiei renale

Dezvoltarea de protocoale pentru utilizarea eritropoietinei

633

17. Glomerulonefritele acute

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu glomerulonefrită cronică

Definirea şi clasificarea GNDA

Cauzele şi mecanismele patogenice ale GNDA Morfopatologia GNDA

Tabloul clinic al principalelor tipuri de GNA (în special GNDA poststreptococică)

Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor tipuri de GNA

Diagnosticul GNA

Istoria naturală şi factorii prognostici în principalele tipuri de GNA

Strategiile de tratament, generale şi specifice GNA de anumite cauze

Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea unui bolnav cu GNA (inclusiv evidenţierea factorilor infecţioşi, familiali, sociali şi de mediu)

Efectuarea unui examen fizic acurat

Utilizarea adecvată şi interpretarea următoarelor teste paraclinice: biochimice; hematologice; microbiologice; imunologie; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală

Diagnosticul corect al GNA (etiologie, formă clinică)

Utilizarea măsurilor de tratament general şi specific al GNA

Stabilirea prognosticului şi monitorizarea bolnavilor

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu glomerulonefrită acută

Definirea şi clasificarea GNRP

Cauzele şi mecanismele patogenice ale GNRP Morfopatologia GNRP

Tabloul clinic al GNRP

Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor forme de GNRP

Diagnosticul GNRP

Istoria naturală şi factorii prognostici în GNRP

Strategiile de tratament, generale şi specifice ale GNRP de cauze identificate

Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea bolnavului de GNRP (inclusiv evidenţierea factorilor infecţioşi, toxic-medicamentoşi, familiali, sociali şi de mediu) şi a unui examen clinic corect

Planificarea adecvată şi interpretarea testelor dia- gnostice: biochimice; hematologice; microbiologi- ce; imunologie; ecografie renală; tomografie com- puterizată; biopsie renală

Diagnosticul corect al GNRP

Utilizarea măsurilor de tratament general şi speci- fic al GNRP, în contextul factorilor prognostici in- dividuali, rezultând din studii controlate

Stabilirea prognosticului şi monitorizare

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă

634

19. Glomerulonefritele cronice

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu glomerulonefrite cronice

Definiţia şi clasificarea GNC

Cauzele şi mecanismele patogenice ale GNC Morfopatologia GNC

Tabloul clinic al principalelor tipuri de GNC

Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor tipuri de GNC

Diagnosticul GNC

Istoria naturală şi factorii prognostici în principalele forme de GNC

Efectuarea unei anamneze acurate pentru evalua- rea bol navului cu GNC (inclusiv evidenţierea fac- torilor infecţioşi, medicamentoşi, familiali, sociali şi de mediu) şi a unui examen fizic corect

Planificarea adecvată şi interpretarea testelor diagnostice: biochimie; hematologie; microbiolo- gie; ecografie renală; tomografie computerizată; imunologie; biopsie renală

Diagnosticul corect al GNC

Utilizarea măsurilor de tratament general şi specific al GNC, în contextul factorilor prognostici individuali, rezultând din studii controlate

Stabilirea prognosticului şi monitorizare

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi implicaţiilor GNC asupra stilului de viaţă al bolnavului şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă

Strategiile de tratament, generale şi specifice GNC

de anumite cauze

635

20. Infecţia tractului urinar

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu infecţii urinare

Definirea şi clasificarea infecţiilor urinare

Agenţii etiologici – bacterieni şi de altă natură – ai infecţiilor urinare

Factorii anatomo-funcţionali favorizanţi ai infecţiilor urinare (inclusiv natura familială a unor anomalii)

Simptomatologia infecţiilor urinare Forme clinice de infecţiilor urinare

Abordarea diagnostică a infecţiilor urinare, îndeosebi a celor recurente

Mecanismele de acţiune ale antibioticelor în infecţiile urinare, limitele şi efectelor lor adverse

Strategia terapeutică în infecţiile urinare Rolul şi indicaţiile procedurilor urologice în

tratamentul infecţiilor urinare, inclusiv la copil şi

urmărirea ulterioară

Prognosticul pe termen lung al infecţiilor urinare

Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen obiectiv adecvat

Prescrierea, planificarea şi interpretarea investigaţiilor la bolnavi de infecţii urinare

Diagnostic corect al infecţiilor urinare, inclusiv al factorilor favorizanţi

Stabilirea prognosticului pe termen lung al formelor clinice de infecţii urinare

Abordarea terapeutică a infecţiilor urinare, inclusiv prescrierea şi adaptarea antibioterapiei în infecţiile urinare şi tratamentul factorilor favorizanţi

Explicarea rolului respectării regulilor de igienă în prevenirea infecţiilor urinare

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora

Recunoaşterea importanţei abordării multidisciplinare a bolnavului cu infecţii urinare (urolog, ginecolog, microbiolog)

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu nefropatii tubulo-interstiţiale

Definiţia şi clasificarea nefropatiilor tubulo- interstiţiale

Factorii etiologici şi patogenia nefropatiilor tubulo-interstiţiale acute şi cronice, inclusiv în relaţie cu bolile sistemice şi familiale

Morfopatologia nefropatiilor tubulo-interstiţiale

Semiologia nefropatiilor tubulo-interstiţiale – elemente comune şi de diferenţiere a formelor etio-patogenice

Abordarea diagnostică şi terapeutică a bolnavului de NTI

Efectuarea unei anamneze relevante, inclusiv prin evidenţierea factorilor toxici, medicamentoşi, dismetabolici, familiali

Efectuarea unui examen fizic adecvat

Planificarea şi interpretarea investigaţiilor, inclusiv a biopsiei renale

Diagnosticul corect al nefropatiilor interstiţiale

Indicarea şi utilizarea măsurilor terapeutice relevante în contextul rezultatelor studiilor clinice

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora

Implicarea, dacă este nevoie, şi a altor specialişti

636

22. Nefropatiile vasculare (stenozele de arteră renală, nefroangioscleroza, nefropatia ischemică, necroza papilară, necroza bilaterală, bolile trombo-embolice renale, tromboza venei renale)

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare evaluării şi tratării pacienţilor cu HTA reno- vasculară

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare evaluării şi tratării pacienţilor cu afectare renală secundară unei boli a vaselor rinichiului

Definiţia şi clasificarea nefropatiilor vasculare

Cauzele şi mecanismele patogenice ale nefropatiilor vasculare

Morfopatologia nefropatiilor vasculare Tabloul clinic al nefropatiilor vasculare

Metodele de investigare a nefropatiilor vasculare Diagnosticul nefropatiilor vasculare

Metodele de diagnostic/tratament al obstrucţiei vasculare şi indicaţiile acestora

Abordarea generală a problemelor vasculare ale pacienţilor cu boli reno-vasculare

Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea pacientului cu boală reno-vasculară

Planificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice Diagnosticul corect al nefropatiilor vasculare

Recomandarea abordării medicale şi/sau a intervenţiei chirurgicale în funcţie de evaluarea clinică şi investigaţii paraclinice în contextul rezultatelor studiilor clinice

Stabilirea evoluţiei şi a prognosticului pe termen lung

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora

Aprecierea utilităţii abordării multidisciplinare a diagnosticului şi a tratamentului

23. Bolile microvasculare renale (sindromul Goodpasture, sindromul hemolitic uremic, purpura trombotică trombocitopenică, nefropatia din siclemie, boala atero- embolică renală)

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare evaluării şi tratării pacienţilor cu boli microvasculare renale

Definiţia şi clasificarea boillor microvasculare renale

Cauzele şi mecanismele bolilor microvasculare renale

Morfopatologia bolilor microvasculare renale Tabloul clinic al bolilor microvasculare renale

Metodele de investigare şi de intervenţie terapeutică

Abordarea – diagnostică şi terapeutică a bolnavului cu boli microvasculare renale

Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea pacientului cu boală reno-vasculară

Planificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice Diagnosticul corect al bolilor microvasculare renale Prescrierea şi monitorizarea tratamentului

Stabilirea evoluţiei şi a prognosticului pe termen lung

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora

Aprecierea utilităţii abordării multidisciplinare a diagnosticului şi a tratamentului

637

24. Vasculitele renale

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul bolnavilor cu vasculite renale

Definiţia şi clasificarea vasculitelor

Etiologia şi patogenia vasculitelor renale şi a spectrului bolii, în relaţie cu vasculitele sistemice

Morfopatologia vasculitelor

Metodele clinice şi paraclinice de investigare şi monitorizare a pacientului

Diagnosticul vascularitelor renale

Abordarea terapeutică a vasculitelor (terapie imunosupresoare, plasmafereză)

Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen fizic adecvat, atât pentru diagnosticul sindromatic cât şi pentru clasificarea bolii.

Planificare adecvată: diagnostică (inclusiv bioptică)

şi terapeutică

Diagnosticul corect al vascularitelor renale

Utilizarea imunosupresiei şi a plasmaferezei, cu minimizarea efectelor adverse

Monitorizarea bolnavului pe termen scurt scurt şi lung

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora

Aprecierea rolului altor specialişti şi cooperarea acestora în abordare

638

25. Nefropatiile din lupusul eritematos sistemic şi din alte colagenoze

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini pentru abordarea şi tratarea bolnavilor de LES şi a de alte colagenoze

Definiţia şi criteriile de clasificare ale colagenozelor majore

Etiopatogenia colagenozelor majore. Mecanisme imunopatologice

Morfopatologia colagenozelor majore. Enumerarea clasificărilor histologice ale afectării renale în lupus şi consecinţele clinice ale acestor forme.

Metodele clinice şi paraclinice de investigare Diagnosticul nefropatiilor din colagenoze

Tratamentul colagenozelor şi a nefopatiilor consecutive

Efectuarea unei anamneze relevante şi a unei examinări adecvate pentru evaluarea bolnavilor de LES şi de colagenoze majore

Planificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice. Interpretarea datelor histologice renale şi a marker-ilor imuni în LES şi colagenozele majore

Diagnosticul corect al nefropatiilor din colagenoze

Abordarea IR la pacienţii cu LES, inclusiv utilizarea adecvată a imunosupresiei şi a plasmaferezei

Stabilirea schemei terapeutice şi monitorizarea tratamentului

Stabilirea prognosticului nefropatiilor din colagenoze. Dispensarizarea de lungă durată a

bolnavilor de LES şi de colagenoze majore. Utilizarea marker-ilor de activitate a bolii

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor anticipate ale acestora

Discutarea impactului LES asupra sarcinii

Aprecierea utilităţii abordării multidisciplinare pentru investigaţie şi tratament

26. Boli renale secundare în sarcoidoză, amiloidoză, boli hematologice, dismetabolice şi hepatice, insuficienţa cardiacă, boli infecţioase şi parazitare, neoplazii, nefropatia de iradiere

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu boli renale secundare/multisistemice

Elemente fundamentale – etio-patogenie, morfopatologie, clinică, diagnostic, terapie – referitoare la bolile primare

Patogenia/fiziopatologia afectării renale Morfopatologia leziunilor renale

Tabloul clinic şi de laborator – inclusiv particularităţi – ale suferinţei renale

Diagnosticul suferinţei renale

Efectuarea unei anamneze relevante şi a unui examen fizic adecvat diagnosticului şi evaluării pacientului cu boală multisistemică afectând şi rinichiul

Planificarea şi interpretarea examenelor paraclinice – relevante pentru boala de bază şi pentru afectarea renală – la un asemenea bolnav

Diagnosticul corect al afectării renale

Prescrierea şi urmărirea tratamentului adecvat bolii de bază şi suferinţei renale

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament

Aprecierea abordării multidisciplinare în investigarea şi tratamentul acestor boli

Tratamentul profilactic şi curativ al afectării renale

Abordarea multidisciplinară a acestor boli

27. Nefropatia diabetică

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru abordarea şi tratarea bolnavilor cu nefropatie diabetică

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru prevenirea progresiei nefropatiei diabetice şi a alterării progresive a funcţiei renale

Cadrul nosologic al nefropatiei diabetice

Patogenia nefropatiei diabetice, inclusiv a factorilor predispozanţi

Clinica al nefropatiei diabetice. Stadii evolutive Metodele de screening al nefropatiei diabetice Diagnosticul nefropatei diabetice

Tratamentul nefropatiei diabetice. Importanţa con- trolului glicemiei, al HTA, al hiperlipemiei, trata- mentului cu IECA şi antagonişti ai receptorilor AII

Utilizarea metodelor de TSFR la pacientul diabetic. Rolul transplantului pancreatic şi a transplantului combinat renal şi pancreatic

Obţinerea unei anemneze relevante şi efectuarea unui examen fizic adecvat pentru diagnosticarea şi evaluarea unui bolnav cu nefropatie diabetică

Diagnosticul corect al nefropatiei diabetice şi al altor boli renale la pacientul diabetic

Implementarea şi monitorizarea tratamentului HTA, hiperlipemiei şi utilizarea tratamentul cu IECA şi an- tagonişti ai receptorilor AII

Planificarea dispensarizării pe termen lung a pacientului cu nefropatie diabetică

Alegerea şi indicarea tipului de TSFR şi aplicarea acesteia la bolanvul diabetic

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora

Implicarea bolnavului şi a aparţinătorilor, ca şi a dieteticienilor şi a medicilor diabetologi în îngrijirea bolnavului

Discutarea rolului fumatului în dezvoltarea bolii vasculare la pacientul diabetic

Conlucrarea cu diabetologul în scopul realizării de protocoale pentru urmărirea şi tratarea bolnavilor diabtici

639

28. Litiaza renală

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru investigarea şi tratarea bolnavului cu litiază renală

Cauzele şi mecanismele litiazei renale

Clinica litiazei renale, inclusiv răsunetul asupra funcţiei renale

Investigarea biochimică şi imagistică; metode şi strategie

Diagnosticul litiazei renale

Efectuarea unei anamneze (inclusiv familială) şi a unui examen clinic al pacientului cu litiază renală

Planificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice (biochimice şi imagistice)

Diagnosticul corect – tip, complicaţii etc – al litiazei renale

Prescrierea şi monitorizarea tratamentului de fond al

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi implicaţiilor litiazei renale asupra stilului de viaţă al bolnavului şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă

Explicarea semnificaţiei anamnezei familiale

Evoluţie. Complicaţii. Istoria naturală a litiazei renale

Mijloacele de tratament al litiazei renale, inclusiv profilactice. Indicaţii, contraindicaţii, indicaţii diferenţiale

Metode urologice de terapie

bolnavului cu litiază renală

Indicaţia corectă a tratamentului urologic: moment şi metodă

Încurajarea utilizării metodelor simple de reducere a riscului şi de prevenire a litiazei renale

Recunoaşterea rolului radiologilor, biochimiştilor şi al urologilor în îngrijirea bolnavilor de litiază renală

640

29. Obstrucţia tractului urinar şi vezica neurogenă

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu obstrucţie a tractului urinar

Anatomia tractului urinar. Sediile şi cauzele obstrucţiei căii urinare

Fiziopatologia obstrucţiei tractului urinar. Consecinţele pe termen lung ale obstrucţiei tractului urinar

Simptomatologia obstrucţiei tractului urinar Eplorarea obstrucţiei tractului urinar Diagnosticul obstrucţiei tractului urinar

Evoluţie. Complicaţii, inclusiv tulburările hidro- electrolitice apărute după înlăturarea obstrucţiei tractului urinar şi tratamentul acestora

Abordarea terapeutică a obstrucţiei tractului urinar, inclusiv tratamentul infecţiilor, măsuri de prevenţie şi proceduri urologice reconstructive la copil şi adult; relevanţa acestora în ceea ce priveşte

abodarea de perspectivă, inclusiv transplantul renal

Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen clinic adecvat al pacientului cu obstrucţie a tractului urinar

Investigarea pacientului şi tratarea adecvată, inclusiv implicarea radiologului şi a urologului

Diagnosticul obstrucţiei tractului urinar

Stabilirea planului terapeutic – inclusiv indicaţia de tratament urologic, măsuri de reducere a riscului infecţiilor şi a progresiei bolii renale – şi de monitorizare pe termen lung

Explicarea naturii afecţiunii, a prognosticului, a opţiunilor terapeutice, a rezultatelor acestora şi a necesităţii dispensarizării.

Recunoaşterea rolului urologilor, radiologilor, pediatrilor, microbiologilor şi a medicilor de familie

Recunoaşterea rolului dispensarizării

30. Nefropatiile ereditare şi malformaţiile renale congenitale

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi

Definiţia şi clasificarea nefropatiilor ereditare

Efectuarea unei anamneze relevante şi acurate, inclusiv familială – arbore genealogic – şi efectuarea

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a modului de

tratamentul pacienţilor cu nefropatii ereditare

Genetica nefropatiilor ereditare

Morfopatologia, patologia moleculară şi fiziopatologia nefropatiilor ereditare

Tabloul clinic al nefropatiilor ereditare

Metode de screening. Diagnostic, inclusiv prenatal Abordarea bolnavilor cu nefropatii ereditare.

Mijloace terapeutice. Sfat genetic

unui examen clinic adecvat la un pacient cu nefropatie ereditară

Planificarea şi urmărirea adecvate a explorării, inclusiv a biopsiei renale şi a investigaţiilor specifice

Diagnosticul corect al nefropatiilor ereditare Monitorizarea progresiei bolii renale

Tratament specific, prescrierea şi urmărirea efectelor terapiei de încetinire a progresiei bolii renale

transmitere genetică al nefropatiilor ereditare şi a consecinţelor asupra descendenţilor

Înţelegerea preocupărilor pacienţilor şi ale familiilor lor referitoare la impactul naturii ereditare a bolii

Sfat genetic

31. Polichistoza renală (PKR)

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu PKR

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea membrilor familiilor pacienţilor cu PKR

Genetica PKR

Patogenia moleculară a PKR, inclusiv a manifestărilor extrarenale. Fiziopatologia PKR

Clinica polichistozei renale Diagnostic. Metode de screening Istoria naturală a PKR

Abordarea pe termen lung a bolnavilor cu PKR, inclusiv măsuri terapeutice pentru încetinirea declinului funcţiei renale şi utilizarea TSFR

Efectuarea unei anamneze acurate, inclusiv familială – arbore genealogic – şi aplicarea în evaluarea PKR

Realizarea unui examen clinic reliabil şi acurat

Interpretarea testelor screening şi evaluarea limitelor acestora

Diagnosticul corect al PKR

Planificarea abordării de lungă durată a pacienţilor cu PKR. Monitorizare

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a modului de transmisie genetică al PKR şi a consecinţelor asupra descendenţilor

Înţelegerea preocupărilor pacienţilor şi ale familiilor lor referitoare la impactul naturii ereditare a PKR

Sfat genetic.

641

32. Nefropatiile toxice şi medicamentoase

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea competenţei şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea, prevenirea

şi tratarea pacienţilor cu nefropatii toxice şi medicamentoase

Clasificarea nefropatiilor toxice şi medicamentoase

Efectuarea unei anamneze relevante (expunere la toxice, medicamente) şi a unui examen clinic orientat către identificarea nefropatiilor toxic-

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice

Etiologia nefropatiilor toxice şi medicamentoase. Factori de risc

Mecanismele patogenice – inclusiv metabolismul, excreţia şi efectele asupra structurii şi funcţiei aparatului reno-urinar – ale nefropatiilor toxice şi medicamentoase

Forme clinice etiologice de nefropatii toxice şi medicamentoase

Diagnosticul nefropatiilor toxice şi medicamentoase

Profilaxia şi tratamentul curativ al nefropatiilor toxice şi medicamentoase

medicamentoase

Planificarea, realizarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice specifice (niveluri terapeutice/toxice, peak/throuh)

Diagnosticul corect al nefropatiilor toxice şi medicamentoase

Recunoaşterea importanţei măsurilor profilactice

Abordarea terapeutică a nefropatiilor toxice şi medicamentoase.

şi a rezultatelor acestora

Explicarea potenţialului toxic al medicamentelor pacientului şi aparţinătorilor

642

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu tuberculoză renală

Epidemiologia, etiopatogenia şi istoria naturală a tuberculozei. Stadializare

Tabloul clinic şi consecinţele pe termen lung ale tuberculozei reno-urinare

Metode de diagnostic, inclusiv bacteriologic Tuberculostaticele – mecanism de acţiune, limite

şi efecte adverse

Schemele de tratament naţional acceptate. Noţiunea de tratament strict supravegheat

Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen obiectiv adecvat

Planificarea, realizarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice

Diagnosticul corect al tuberculozei reno-urinare

Planificarea tratamentului,a monitorizării evoluţiei şi a complicaţiilor bolii şi tratamentului.

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratamentul tuberculostatic

Aprecierea rolului microbiologiei şi al radiologiei în diagnosticarea şi urmărirea evoluţiei bolii

Rolul cadrelor medii în educarea bolnavului şi urmărirea evoluţiei bolii, în ancheta epidemiologică, urmărirea evoluţiei în timpul terapiei

antituberculoase

643

34. Tumorile renale

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştin'elor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu tumori renale

Clasificarea anatomo-clinică a tumorilor renale

Clinica tumorilor renale. Sindroame paraneoplazice

Metode de investigare, inclusiv imagistică Diagnosticul tumorilor renale. Stadializare

Tratamentul antineoplazic în tumorile renale (chimioterapie, radioterapie, chirurgical). Indicaţii; contraindicaţii; scheme. Tratamentul paleativ

Efectuarea unei anamneze relevante şi a unui examen clinic adecvat

Investigarea bolnavului cu tumoră renală Diagnostic corect, inclusiv evaluarea stadiului bolii

Planificarea tratamentului – inclusiv a celui paleativ - a urmăririi evoluţiei şi a complicaţiilor bolii şi ale tratamentului

Abordarea multidisciplinară (oncologie, urologie)

Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament

Aprecierea rolului urologului, oncologului şi al radiologului în diagnosticarea, tratarea şi urmărirea evoluţiei bolii

Suport psiho-somatic în stadiile terminale

644

35. Rinichiul în sarcină

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului afecţiunilor renale apărute în sarcină

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului pacientelor cu afectare renală, inclusiv sub TSFR, care rămân gravide

Modificările induse de sarcină asupra aparatului reno-urinar al femeilor, sănătoase sau cu boală renală pre-existentă, inclusiv a celor cu TSFR

Definiţia şi clasificarea nefropatiei gravidice

Etiopatogenia, morfopatologia şi manifestările clinice ale nefropatiei gravidice

Particularităţi ale bolilor renale la femeia gravidă. IRA în sarcină şi postpartum

Boli renale care pot fi moştenite

Efecte adverse ale medicamentelor la femeia gravidă şi făt

Abordarea HTA din sarcină

Tratarea preeclampsiei – eclampsiei şi a IRA în sarcină şi puerperiu

Diagnosticul şi tratamentul corect al bolilor rinichiului la femeia gravidă

Pregătirea pacientei cu boală renală pre-existentă pentru sarcină, cu referire specială la reducerea riscului pentru mamă şi făt

Cunoaşterea posibilităţilor de moştenire a anumitor boli renale

Prescriere corectă a medicamentelor la gravide

Sfătuirea cuplului în legătură cu riscul sarcinii

Recunoaşterea rolului obstetricienilor în abordarea pacientelor anterior de concepţie, în timpul sarcinii, al travaliului şi post-partum şi colaborarea cu obstetricienii şi terapeuţii intensivi în abordarea eclampsiei/IRA din sarcină şi puerperiu

Recunoaşterea rolului sfatului genetic în nefropatiile congenitale

36. Rinichiul şi îmbătrânirea

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului bolilor renale la populaţia vârstnică

Modificările induse de vârstă asupra aparatului reno-urinar, implicaţii diagnostice, funcţionale, terapeutice

Particularităţile epidemiologice, clinice şi terapeutice imprimate de senescenţă bolilor renale

Particularităţile terapeutice, inclusiv TSFR, la populaţia vârstnică

Capacitatea de diagnosticare, tratare şi urmărire a bolilor renale la bolnavii vârstnici

Înţelegerea şi combaterea consecinţelor senescenţei renale asupra menţinerii homeostaziei, bolilor renale şi farmacologiei

Explicarea implicaţiilor senescenţei asupra rinichiului

Aprecierea rolului cadrelor medicale de geriatrie-gerontologie în supravegherea şi tratamentul bolilor renale la pacienţii vârstnici

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului bolilor renale la populaţia pediatrică

Particularităţi anatomo-funcţionale ale aparatului reno-urinar al copilului

Particularităţi epidemiologice, clinice şi terapeutice ale bolilor renale la populaţia pediatrică

Particularităţile terapeutice, inclusiv ale TSFR, la populaţia pediatrică

Capacitatea de diagnosticare, tratare şi urmărire a bolilor renale la copii

Aprecierea rolului cadrelor medicale de pediatrie în supravegherea şi tratamentul bolilor renale la copii

645

38. Nutriţia la bolnavii renali

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea stării de nutriţie, definirea nevoilor nutriţionale şi prescrierea dietei la bolnavul renal

Cauzele şi mecanismele malnutriţiei în bolile renale, inclusiv IRA şi IRC

Metodologia evaluării stării de nutriţie în bolile renale, inclusiv IRA şi IRC sub TSFR

Terapia nutriţională în bolile renale. Principii şi metode. Restricţia proteică în tratamentul conservator al insuficienţei renale.

Tehnici de suport nutriţional şi hiperalimentaţie Investigarea şi tratamentul hiperlipemiilor

Evaluare acurată a status-ului nutriţional şi diagnosticul corect al malnutriţiei

Prescrierea dietei adecvate afecţiunii renale şi gradului de IR, cu asistenţa nutriţionistului şi evaluarea complianţei

Abordarea diagnostică şi terapeutică a malnutriţiei protein-calorice la bolnavi cu IRC/IRA, cu/fără TSFR

Prescrierea şi monitorizarea tratamentului medicamentos al hiperlipemiilor

Explicarea importanţei stării de nutriţie şi dietei în bolile renale, a necesităţii complianţei la dietă

Recunoaşterea rolului nutriţionistului şi dezvoltarea unor relaţii adecvate, în scopul sfătirii şi educării pacienţilor

646

39. Administrarea medicamentelor în insuficienţa renală

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare administrării medicamentelor la pacienţii cu insuficienţă renală, inclusiv la cei aflaţi sub TSFR (dializă/transplant)

Principiile farmacokinetice – inclusiv modificările determinate de epurarea extrarenală – de adaptare a posologiei la gradul insuficienţei renale (antibiotice, imunosupresoare, medicaţia aparatului cardio-vascular etc.)

Principiile interacţiunilor medicamentoase, în mod special a medicamentelor imunosupresive

Prescierea medicamentelor la bolnavii renali de o manieră eficientă şi lipsită de pericole

Utilizarea metodelor de reducere a complicaţiilor determinate de medicamente la bolnavii cu afectare renală

Utilizarea metodelor de ameliorare a complianţei

Educarea pacienţilor cu boală renală asupra importanţei complianţei şi a raportării posibilelor reacţii adverse

Informarea medicilor de alte specialităţi asupra implicaţiilor administrării medi- camentelor la bolnavii cu afectare renală

Aprecierea rolului farmaciştilor şi a altor

cadre medicale în administrarea medi- camentelor la bolnavii cu afectare renală

40. Biopsia renală

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea aptitudinilor şi a experienţei necesare efectuării biopsiei renale a rinichiului nativ/transplantat.

Anatomia rinichiului nativ/transplantat

Indicaţiile, non-indicaţiile şi contraindicaţiile biopsiei renale

Complicaţiile şi metodele de minimizare şi de tratare a acestora

Capacitatea de realizare a biopsiei renale

Utilizarea explorărilor imagistice pentru localizarea rinichiului şi folosirea lor în asistarea biopsiei.

Biopsie ghidată ecografic.

Înţelegerea utilităţii terapeutice, prognostice sau de cercetare a biopsiei renale şi stabilirea în consecinţă a indicaţiilor

Alegerea corectă a momentului biopsiei renale

Discutarea indicaţiilor, beneficiilor şi a efectelor adverse cu pacienţii şi aparţinătorii, în aşa fel încât să se obţină consimţământul informat.

Interpretarea biopsiei renale în cotextul clinic, cu asistenţa anatomo-patologului renal

Diagnosticul şi tratamentul complicaţiilor biopsiei renale

Colaborarea cu medici de alte specialităţi (anatomo-patologie, imagistică)

Încredere în sine şi recunoaşterea limitelor

Obiecti

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea competenţei de a efectua şi interpreta ecografia rinichiului nativ şi transplantat, în scop diagnostic şi pentru facilitarea biopsiei renale

Morfo(pato)logia ecografică a rinichiului nativ şi transplantat şi a căilor urinare

Morfologia ecografică a venelor centrale

Utilizarea ecografiei în diagnosticul bolilor renale şi ale căilor urinare

Utilizarea ecografiei pentru localizarea rinichiului nativ şi transplantat în scopul efectării biopsiei renale

Colaborarea cu specialistul în explorări imagistice

Încredere în sine şi recunoaşterea limitelor

Obţinerea capacităţii de a utiliza ecografia pentru evaluarea venelor centrale în scopul asistării introducerii cateterului venos central

Utilizarea ghidajului ecografic penrtu efectuarea biopsiei renale (atunci când este necesar)

Localizarea venelor centrale şi evaluarea patenţei acestora pentru accesul venos percutan

647

42. Realizarea abordului vascular temporar pentru hemodializă

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea competenţei pentru realizarea accesului vascular temporar

Anatomia sistemului venos central (venele de la baza gâtului şi femurale)

Tipuri de catetere venoase centrale

Tehnica inserţiei cateterelor venoase centrale. Exploatarea, îngrijirea cateterelor venoase centrale şi evaluarea eficienţei

Indicaţiile cateterului temporar pentru TSFR

Complicaţiile cateterelor temporare, diagnostic, tratament şi modalităţi de minimizare

Formularea indicaţiei de inserare a cateterelor venoase centrale şi alegerea locului de implantare

Inserţia de catetere temporare pentru TSFR prin tehnica Seldinger (v jugulară internă, v subclavie, v femurală) cu utilizarea ghidajului ecografic, atunci când este necesar, pentru localizarea şi canularea venelor (jugulară, subclavie şi femurală)

Urmărirea bolnavului cu cateter venos central, diagnosticarea şi tratamentul disfuncţiei şi al complicaţiilor

Discutarea indicaţiilor, beneficiilor şi a efectelor adverse ale porocedurii cu pacientul, rudele şi aparţinătorii în aşa fel încât să se obţină consimţământ informat

Explicarea utilizării cateterelor şi a îngrijirii acestora pacienţilor, rudelor şi aparţinătorilor

Recunoaşterea rolului asistentelor în îngrijirea cateterelor după inserţie şi în educarea pacienţilor şi a aparţinătorilor

Auto-încredere în efectuarea manevrei

şi recunoaşterea limitelor

648

43. Hemodializa – principii şi efectuare

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini pentru planificarea, prescrierea şi eficiebnţa HD, supravegherea şi abordarea pacienţilor hemodializaţi iterativ

Principiile fizico-chimice ale dializei

Calea de abord vascular – tipuri, mod de realizare; compararea diferitelor metode de acces vascular; complicaţii

Aparatul (monitoringul) de hemodializă – principii de construcţie şi funcţionare

Metodele de obţinere a apei purificate, a dializantului - standardurile necesare şi metodele de evaluare ale acestora

Dializoarele – tipuri, particularităţi funcţionale, performanţe. Membranele de dializă.

Biocompatibilitatea materialelor de dializă Anticoagularea circuitului extracoporal Tehnica hemodializei

Prescrierea şi evaluarea eficienţei hemodializei

Indicaţii, contraindicaţii. Avantaje şi dezavantaje ale HD comparativ cu alte modalităţi de TSFR

Complicaţii în cursul şedinţei de dializă. Patologia bolnavului dializat

Formularea indicaţiei de HD şi planificarea iniţierii acesteia

Realizarea abordului vascular temporar, utilizarea abordului vascular, evaluarea funcţionalităţii

Prescrierea HD, ajustarea prescripţiei şi monitorizarea modificărilor

Efectuarea şi supravegherea şedinţei de HD

Identificarea şi abordarea problemelor de patologie a bolnavului hemodializat, inclusiv a complicaţiilor din cursul şedinţei de HD

Monitorizarea bolnavului hemodializat

Dezvoltarea şi aplicarea de protocoale a abordare a problemelor de patologie a bolnavului dializat

Evaluarea eficienţei economice a programelor de HD

Organizarea unităţii de dializă. Probleme de igienă şi epidemiologie

Explicarea tratamentului, a prognosticului şi a importanţei complianţei la tratament

Pregătirea fizică şi psihologică a pacientului pentru HD. Discutarea problemelor, inclusiv indicaţia de întrerupere a HD

Recunoaşterea rolului asistentelor medicale şi a altor cadre medicale în abordarea de zi cu zi a HD, a complicaţiilor acesteia şi modificările prescripţiei

Aprecierea naturii multidisciplinare a abordării HD, inclusiv a complicaţiilor acesteia (conlucrarea cu chirurgii, microbiologii, radiologii, biochimiştii etc.)

Conlucrarea cu economiştii şi furnizorii pentru asigurarea cost-eficienţei tratamentului

649

44. Dializa peritoneală

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru efectuarea tratamentului prin DP, supravegherea şi abordarea pacienţilor cu DP, inclusiv a complicaţiilor

Principiile DP

Metode de realizare a abordului peritoneal Soluţiile utilizate în DP

Sisteme de DP Metode de DP

Tehnica DP (DPCA, DPA etc.) Prescrierea şi evaluarea eficienţei DP

Complicaţiile DP (mecanice, infecţioase, metabolice) – diagnostic şi tratament

Indicaţii, contraindicaţii. Avantaje şi dezavantaje comparativ cu alte modalităţi de TSFR

Formularea indicaţiei de DP, luând în considerare realţia cu celelalte metode de TSFR.

Planificarea iniţerii tratamentului prin DP

Efectuarea şi supravegherea şedinţei de DPI şi a corectitudinii tehnicii schimbului în DPCA

Prescrierea DP, ajustarea prescripţiei şi monitorizarea modificărilor

Identificarea şi abordarea problemelor de patologie a bolnavului dializat peritoneal (inclusiv complicaţiile)

Monitorizarea bolnavului dializat peritoneal

Dezvoltarea şi aplicarea de protocoale de abordare a patologiei bolnavului dializat peritoneal

Evaluarea eficienţei economice a programului de DP

Explicarea naturii tratamentului, a prognosticului şi importanţei complianţei

Explicarea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor metode de TSFR (HD, DPCA şi TR), pentru a permite alegerea în cunoştinţă de cauză a metodei optime

Pregătirea fizică şi psihologică a pacientului pentru DP. Discutarea problemelor, inclusiv indicaţia de întrerupere a DP

Discutarea consecinţelor eşecului DP şi a naturii complementare a metodelor TSFR

Discutarea întreruperii DP cu pacienţii, aparţinătorii şi alte cadre medicale

Aprecierea rolului asistentelor medicale în instruirea iniţială a pacienţilor, ini- ţierea şi abordarea pe termen lung a DP

Înţelegerea naturii multidisciplinare a abordării DP

Conlucrarea cu economiştii şi furnizorii

de materiale de dializă pentru asigurarea cost-eficienţei tratamentului prin DP

650

45. Plasmafereza

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru indicarea, efectuarea, şi monitorizarea tratamentului prin plasmafereă.

Principiile plasmaferezei. Fundamentarea cinetică a prescrierii plasmaferezei

Metode de plasmafereză. Plasmafiltre, caracteristici. Circuitul sanguin în plasmafereză

Anticoagularea circuitului extracorporal în plasmafereză

Lichidul de substituţie (cu albumină/plasmă) Tehnica plasmaferezei cu plasmafiltre Prescrierea plasmaferezei şi evaluarea eficienţei

Complicaţiile plasmaferezei. Indicaţiile şi contraindicaţiile plasmaferezei

Înţelegerea principiilor plasmaferezei

Formularea indicaţiei de plasmafereză, prescrierea şi adaptarea prescripţiei, evaluarea rezultatelor

Efectuarea şi supravegherea şedinţei de plasmafereză Monitorizarea bolnavului tratat prin plasmafereză

Dezvoltarea şi aplicarea de protocoale tratament prin plasmafereză

Recunoaşterea necesităţii abordării multidisciplinare a bolnavilor cu afecţiuni multisistemice

Recuoaşterea rolului asistentelor medicale în efectuarea plasmaferezei

46. Metode lente continue de tratamentul de substituţie a funcţiilor renale

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru efectuarea şi supravegherea tratamentului de substituţie a funcţiilor renale prin metode lente continue (HD, HF, HDF)

Principiile metodelor lente continue de tratament substitutiv al funcţiilor renale: HD, HF, HDF şi UF cu circuit sanguin arterio-venos/veno-venos

Circuitul sanguin; dializoare şi hemofiltrele – caracteristici. Particularităţi ale anticoagulării. Lichidul de substituţie.

Tehnica metodelor lente continue de substituţie a funcţiilor renale

Indicaţii, contraindicaţii; avantaje/dezavantaje

Incidente, accidente, complicaţii. Rezultate comparative

Prescrierea tratamentului, evaluarea eficienţei

Formularea indicaţiei de HD, HF sau HDF la un pacient cu IRA

Prescrierea HD, HF şi HDF, evaluarea eficienţei, adaptarea prescripţiei şi monitorizarea modificărilor

Efectuarea şi supravegherea şedinţei de tratament

Prescrierea de medicamente, adaptarea dozelor la bolnavii trataţi prin metode lente continue

Recunoaşterea rolului medicilor cu alte specialităţi în abordarea bolnavilor cu insuficienţă multiorganică necesitând TSFR acută (specialişti ATI, boli infecţioase, ginecologie, chirurgie, toxicologie)

Recunoaşterea rolului asistentelor medicale în efectuarea tratamentului prin metode lentne continue

651

47. Transplantul renal

Obiective

Cunoştinţe

Aptitudini

Atitudini

Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor de a selecţiona, supraveghea şi aborda pacienţii cu indicaţie de TR

Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini pentru abordarea şi monitorizarea bolnavilor transplantaţi renal

Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilităţii

Alegerea donatorului. Noţiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat

Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noţiuni de tehnică chirurgicală a transplantării

Evoluţia rinichiului transplantat. Mijloace şi metode de evaluare a grefei renale.

Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare

Complicaţiile transplantului renal, diagnostic şi tratament

Rezultatele transplantului renal. Compararea TR cu celelalte metode de TSFR. Tratamentul integrat prin TSFR al IRC

Indicaţii, contraindicaţii; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale

Înţelegerea şi utilizarea metodelor de evaluare a histocompatibilităţii

Investigarea, selecţionarea şi monitorizarea primitorului potenţial

Planificarea şi utilizarea protocoalelor de evaluare pre-transplant

Evaluarea morfo-funcţională a grefei renale

Prescrierea, adaptarea dozelor şi monitorizarea terapiei imunosupresive

Planificarea şi utilizarea protocoalelor de monitorizare a bolnavilor transplantaţi

Abordarea – diagnostică şi terapeutică – a complicaţiilor posttransplant

Înţelegerea complementarităţii dintre metodele de substituţie a funcţiilor renale şi aplicarea lor corectă în funcţie de situaţia clinică

Sfătuirea bolnavilor şi aparţinătorilor asupra tuturor aspectelor (medicale, etice, legale etc) ale transplantului renal şi ale relaţiilor acestuia cu celelalte mijloace de TSFR

Înţelegerea necesităţii abordării multidisciplinare a TR. Capacitatea de a lucra în echipă

Anexa 1. Tematica pentru Medicină Internă

ore

PNEUMOLOGIE - FTIZIOLOGIE 33 ore

1. Bronhopatiile inflamatorii: 3 ore

- Bronşitele acute

- Bronşitele cronice. Conceptul de bronhopneumopatie obstructivă cronică

- Bronşiectazia

2. Astmul bronşic (etiologie, patogenie, fiziopatologie, simptomatologie, diagnostic, forme clinice, tratamentul crizei de astm bronşic şi tratamentul de fond al astmului bronşic) 3

ore

3. Pneumoniile (bacteriene şi nebacteriene) 4 ore

4. Supuraţiile pulmonare (abcesul pulmonar şi gangrena pulmonară) 2 ore

5. Tuberculoza pulmonară 4 ore

6. Micozele pulmonare (clasificare, simptomatologie şi tratament) 1 oră

7. Emfizemul pulmonar (clasificare, etiopatogenie, simptomatologie şi tratament) 1 oră

8. Bolile interstiţiului pulmonar 2 ore

9. Sarcoidoza 1 oră

10. Bolile pulmonare de origine cardio-vasculară (HTP, trombembolismul pulmonar) 2 ore

11. Cancerul bronho-pulmonar 2 ore

12. Sindromul mediastinal. Afecţiunile mediastinale 3 ore

13. Afecţiunile pleurei: 4 ore

- Pleuritele

- Sindromul pleuretic

- Pleureziile (sero-fibrinoase, purulente, hemoragice)

- Hidrotorax, hemotorax, chilotorax, pneumotorax

- Tumorile pleurale

14. Insuficienţa respiratorie pneumogenă 1 oră

CARDIOLOGIE 33 ore

15. Endocarditele (endocardita reumatismală, endocarditele bacteriene) 2 ore

16. Valvulopatiile: 2 ore

- Insuficienţă şi stenoză mitrală

- Insuficienţă şi stenoză aortică

- Insuficienţă şi stenoză tricuspidiană

17. Pericarditele (uscate, exudative, constrictive) 3 ore

18. Bolile miocardului (cardiomegalia şi sindromul miocarditic, cardiomiopatiile acute şi cronice)3 ore

19. Aritmiile cardiace 4 ore

- prin tulburarea formării stimulului

- prin tulburarea conducerii stimulului (blocurile)

20. Ateroscleroza 2 ore

21. Cardiopatiile ischemice 4 ore

22. Hipertensiunea arterială (HTA esenţială, HTA secundară: cardio-vasculară, endocrină, neurologică) 4 ore

23. Insuficienţa cardiacă (stângă, dreaptă şi globală; acută şi cronică) 4 ore

24. Bolile arterelor 2 ore

25. Bolile venelor (tromboflebitele, varicele, insuficienţa venoasă) 2 ore

26. Transplantul cardiac (indicaţii, contraindicaţii, patologia bolnavului transplantat) 1 oră

GASTRO-ENTEROLOGIE. HEPATOLOGIE 41 ore

27. Gastritele: acute, cronice şi secundare 2 ore

28. Ulcerul gastro-duodenal 4 ore

29. Cancerul gastric 2 ore

30. Suferinţele stomacului operat 2 ore

31. Sindromul de malabsorbţie, sindromul diareic 3 ore

32. Bolile inflamatorii ale intestinului şi colonului: 4 ore

- Enterocolitele acute şi cronice

- Boala Crohn

- Rectocolita ulcero-hemoragică

- Tuberculoza intestinală

- Colonul iritabil

33. Neoplasmul intestinal 2 ore

34. Parazitozele intestinale 2 ore

35. Sindromul icteric, icterele 2 ore

36. Sindromul de hipertensiune portală şi de insuficienţă hepatică 1 oră

37. Bolile distrofice şi infiltrative ale ficatului 2 ore

38. Hepatitele cronice 3 ore

39. Cirozele hepatice 3 ore

40. Tumorile hepatice 1 oră

41. Colecistitele acute şi cronice. Diskineziile biliare 2 ore

42. Litiaza biliară 1 oră

43. Pancreatitele acute şi cronice 3 ore

44. Neoplasmul pancreatic 1 oră

45. Transplantul de ficat (indicaţii, contraindicaţii, patologia bolnavului tranplantat) 2 ore

HEMATOLOGIE 23 ore

46. Anemiile (macro-megalocitare, feriprive şi hemolitice, aplastice) 4 ore

47. Sindromul mieloproliferativ acut şi cronic: 4 ore

- Policitemia vera

- Leucoza granulocitară cronică

- Trombocitemia hemoragică

- Mieloscleroza cu metaplazie mieloidă

- Leucozele acute

48. Sindromul limfoproliferativ, limfoamele maligne: 4 ore

- Limfoleucozele

- Boala Hodgkin

- Limfoamele maligne nehodgkiniene

- Leucemia cu celule păroase

- Mielomul multiplu

- Boala Waldenström

- Boala lanţurilor grele

49. Histiocitoza X: granulomul eozinofilic, boala Letterer-Siewe, boala Hand-Schuller-Christian2 ore

50. Lipidozele: Gaucher, Nieman-Pick 1 oră

51. Sindroamele hemoragipare (trombocitopatii, coagulopatii, vasculopatii, CID, fibrinoliza) 4 ore

52. Splenomegaliile, hipersplenismul 2 ore

53. Insuficienţa medulară 1 oră

54. Transplantul de măduvă osoasă (indicaţii, contraindicaţii, patologia bolnavului transplantat)1 oră

ALERGOLOGIE 6 ore

55. Reacţiile de hipersensibilitate 2 ore

56. Bolile atopice 1 oră

57. Boli autoimune 2 ore

58. Hipersensibilitatea la medicamente 1 oră

REUMATOLOGIE 14 ore

59. Reumatismul articular acut 1 or

60. Poliartrita reumatoidă 1 oră

61. Spondilita ankilopoetică 1 oră

62. Reumatismul cronic degenerativ 2 ore

63. Reumatismul abarticular 1 oră

64. Sclerodermia, dermatomiozita 1 oră

65. Vasculitele sistemice 2 ore

66. Boala lupică 2 ore

67. Amiloidoza 1 oră

68. Artritele microcristaline 1 oră

69. Osteoporoza 1 oră

BOLI DE METABOLISM ŞI DE NUTRIŢIE 12 ore

70. Diabetul zaharat 6 ore

71. Hipoglicemiile 1 oră

72. Hiperuricemiile 1 oră

73. Obezitatea 1 oră

74. Malnutriţia protein-calorică 2 oră

75. Elemente de dietetică 2 ore

ENDOCRINOLOGIE 8 ore

76. Patologia glandei tiroide (Hipertiroidia. Hipotiroidia. Afecţiunile glandei tiroide: boala Basedow,2 ore distrofia endemică tireopată, tiroiditele)

77. Patologia glandei paratiroide (hiper/-hipoparatiroidismului) 2 ore

78. Patologia glandei suprarenale (hipercorticismul, insuficienţa corticosuprarenală, boala Conn)2 ore

79. Patologia neurohipofizei (diabetul insipid, sindromul secreţiei inadecvate de vasopresină) 2 ore

NEUROLOGIE 16 ore

80. Boli cerebro-vasculare 3 ore

81. Epilepsiile şi alte stări convulsivante 1 ore

82. Boala Alzheimer şi alte demenţe 1 oră

83. Boala Parkinson şi alte sindroame extrapiramidale 1 oră

84. Neoplaziile sistemului nervos central 1 oră

85. Bolile neuronului motor şi ataxiile progresive 1 oră

86. Scleroza multiplă şi bolile demielinizante 1 oră

87. Infecţiile sistemului nervos (meningite, encefalite, abcese; bacteriene, virale, cu prioni) 2 ore

88. Bolile nervilor cranieni şi ale măduvei spinale 1 oră

89. Polineuropatiile 2 ore

90. Miastenia gravis. Paralizia periodică 1 oră

91. Miopatiile 1 oră

BOLI INECŢIOASE 32 ore

92. Medicaţia antiinfecţioasă 3 ore

93. Bacteriemia, septicemia, sepsis-ul şi şocul septic 3 ore

94. Infecţiile la gazda imunocompromisă; infecţia HIV 3 ore

95. Infecţiile cu poartă de intrare tractul respirator 5 ore

- boli streptococice,

- boli virale cu exantem

- infecţiile cu herpetoviride

- mononucleoza infecţioasă

- boala citomegalică

- alte infecţii respiratorii virale (influenza, parainfluenza, adenoviroze etc.)

96. Meningitele 3 ore

97. Bolile diareice acute (bacteriene, virale, parazitare) 3 ore

98. Hepatitele virale acute 3 ore

99. Bolile cu poartă de intrare tegumentul şi mucoasele (leptospiroza, rickettsioze, febrele hemoragice) 3 ore

100. Infecţiile fungice sistemice 3 ore

101. Bolile cu transmisie sexuală 3 ore

BALNEO-FIZIOTERAPIE ŞI RECUPERARE MEDICALĂ 7 ore

102. Principiile balneofizioterapiei şi recuperării medicale 1 oră

103. Evaluarea clinică şi funcţională în balneofizioterapie 1 oră

104. Modalităţi de balneofizioterapie şi recuperare 1 oră

105. Pacientul imobil 1 oră

106. Recuperarea medicală în patologia osteo-articulară neurologică, bolile respiratorii şi cardio-vasculare 1 oră

107. Recuperarea medicală la pacientul vârstnic 1 oră

108. Reintegrarea pacienţilor cu handicap, vârstnici şi la domiciliu 1 oră

Total 225 ore

Anexa 6. Experienţa practică clinică – Pregătire Generală de Medicină internă

Experienţa la camera de gardă şi la ambulatorul spitalului

 Rezidenţii trebuie să desfăşoare activitate de consultaţii la camera de gardă de cel puţin 7 ore pe săptămână (cu excepţia stagiilor de terapie intensivă).

 În medie, rezidenţii vor trebui să fie responsabili de 1-3 pacienţi noi şi 3-6 reveniţi la control în timpul unei zile desfăşurate la camera de gardă sau în ambulator.

Experienţa intraspitalicească

 Rezidenţii trebuie să desfăşoare activitate clinică cel puţin 7 ore pe zi (inclusiv contravizite şi gărzi).

 În medie, rezidenţii vor trebui să fie responsabili de minimum 75 pacienţi noi pe an şi 100 pacienţi reveniţi la control pe an.

Experienţa practică propriu-zisă

Presupune examinarea, diagnosticarea şi recomandarea terapeutică în următoarele situaţii (în anumite situaţii şi efectuarea de manevre specifice)

Pneumologie - ftiziologie

1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă

�5

2. Criza de astm bronşic

�5

3. Pneumonii

�5

4. Tuberculoza pulmonară

�5

5. Neoplasm bronho-pulmonar

�5

6. Epanşament pleural

�5

7. Pneumotorax

�5

8. Hemoptizia masivă

�5

9. Insuficienţa respiratorie

�5

Cardio-vascular

10. Endocardite

�

11. Valvulopatii (aortice, mitrale)

�

12. Pericardita şi tamponada cardiacă

�5

13. Aritmii – tahiarithmii şi bradiaritmii

�20

14. Durere toracică acută – infarctul miocardic acut şi angina instabilă

�20

15. Insuficienţa cardiacă

- acută

�10

- cronică

�10

16. Crizele şi urgenţele hipertensive

�10

17. Sindrom de ischemie periferică

�5

18. Tromboza venoasă profundă şi embolismul pulmonar

�5

19. Şoc cadiogen

�5

20. Iniţierea tratamentului anticoagulant

�5

Gastro-enterologie şi hepatologie

21. Ulcer gastro-intestinal

�5

22. Cancer digestiv (colon, gastric)

�5

23. Hemoragia gastro-intestinală

�5

24. Suferinţele stomacului operat

�

25. Sindromul de malabsorbţie, diaree

�10

26. Boli inflamatorii ale intestinului

�

27. Icterul

�5

28. Sindromul de hipertensiune portală, ascita

�5

29. Insuficienţa hepatică

�5

30. Hepatopatii cronice

�

31. Litiază biliară (complicată)

�5

32. Pancreatită acută

�5

Hematologie

33. Anemii

�10

34. Paraproteinemii

�5

35. Leucoze

�10

36. Limfoame maligne

�5

37. Sindrom hemoragipar (inclusiv purpura)

�10

38. Coagularea intravasculară diseminată

�3

39. Perfuzia de masă eritrocitară şi alte produse din sânge

�10

40. Insuficienţa medulară

�

Alergologie

41. Erupţii medicamentoase

�5

42. Urticarie şi angioedem acut

�5

Reumatologie

43. Mono/poliartrita acută

�5

44. Artrita septică

45. Colagenoze

46. Osteoporomalacia

3

10

5

Nutriţie, metabolism şi diabet zaharat

47. Ceto-acidoza diabetică

3

48. Iniţierea şi ajustarea insulinoterapiei

3

49. Complicaţiile diabetului zaharat

15

50. Coma hiperosmolară

3

51. Coma hipoglicemică

3

52. Obezitatea

5

53. Malnutriţia protein-calorică

5

54. Hipo/hipernatremia

10

55. Hipo/hiperkalemia

10

Endocrinologie

56. Diabet insipid

3

57. Abordarea de urgenţă a hipopituitarismului şi tirotoxicozei severe

5

58. Mixedem

3

59. Insuficienţa corticosuprarenală acută



60. Hipo/hipercalcemia - hiperparatiroidismul

10

61. Feocromocitom



62. Hipercorticism



Neurologie

63. Hemoragia subarahnoidiană

3

64. Accidentul vascular cerebral

5

65. Atacul ischemic tranzitor

5

66. Evaluarea pacientului comatos

5

67. Hipertensiunea intracraniană

5

68. Convulsiile, status epilepticus

3

69. Afecţiuni ale nervilor periferici (mono-/polineuropatii)

5

70. Miastenii

3

Boli infecţioase

71. Bacteriemia. septicemia şi şocul septic

5

72. Infecţia HIV



73. Boli febrile cu exantem

10

74. Mononucleoza infecţioasă



75. Hepatitele acute virale

10

76. Leptospiroze

2

77. Meningite şi encefalite

5

78. Infecţiile acute severe ale tegumentului, inclusiv herpes zoster

5

79. Controlul infecţiilor acute

5

Recuperare medicală

80. Externarea pacientului cu handicap – indicaţii, metodologie



Medicină de urgenţă/Terapie intensivă

81. Intoxicaţiile acute (paracetamol, aspirin, medicamente psihotrope, alcooli, solvenţi, tetraclorură de carbon, ciuperci)

10

82. Stările de şoc (hipovolemic, cardiogen, septic, hemoragic, traumatic, anafilactic).

10

83. Colapsul.

5

84. Sindromul de disfuncţii organice multiple (MODS).

5

85. Durerea acută

10

86. Come (metabolice, traumatice, infecţioase, tumori, vasculare-anoxice-ischemice, toxice exogene)

10

87. Moartea cerebrală

10

88. Edemul cerebral



89. Tulburările acute de ritm şi conducere (forme clinice, diagnostic, tratament)

10

90. Crizele şi urgenţele hipertensive (forme clinice, diagnostic, tratament)

10

91. Embolia pulmonară (tromboembolia, embolia gazoasă)

5

92. Insuficienţa hepatică acută

5

93. Defecte acute de hemostază (trombocitopenia, CID, fibrinoliza acută)

5

Anexa 2. Baremul de manevre şi tehnici diagnostice şi terapeutice – Pregătire Generală de Medicină internă

La sfârşitul celor doi ani ai trunchiului comun, rezidentul trebuie să cunoască şi să fie familiarizat cu următoarele proceduri, inclusiv indicaţiile, contraindicaţiile, complicaţiile şi interpretarea rezultatelor, ca şi cu raportul cost- eficienţă şi aplicarea adecvată la îngrijirea pacientului.

Aceste manevre se împart în mai multe categorii

- obligatorii care vor putea fi efectuate exclusiv sub supraveghere. În cei 3 ani de pregătire de specialitate, acestea vor fi examinate de minimum 3 evaluatori, fiecare evaluator în câte 2 ocazii diferite. Se propune introducerea unor formulare standardizate de evaluare, care să fie folosite la fiecare manevră supravegheată. (1a)

- obligatorii care vor putea fi efectuate şi fără supraveghere. Vor fi contabilizate şi evaluate doar cele supraveghate. Cele nesupravegheate sunt acoperite de practica zilnică. (1b)

- neobligatorii care vor fi efectuate exclusiv sub supraveghere (2a)

- neobligatorii care vor putea fi efectuate şi fără supraveghere (2b)

În toate cele 4 situaţii, obţinerea competenţei în efectuarea oricărei manevre va fi notată în Caietul de stagiu şi portofoliu de către responsabilul de program, sub semnătură.

A) Să execute corect următoarele manevre

Total Observare Realizare efectivă sub

supraveghere

nesupravegheate

1. Toracenteza (2a)

2. Spirometria simplă (2b)

3. Puncţia arterială şi gazometria sanguină (2a)

4. Resuscitarea cardio-respitatorie (1b)

5. Oxigenoterapie (1b)

6. Cardioversia electrică (2a)

7. Intubarea endo-traheală (2a)

8. Instalarea unui cateter venos central

(jugular, subclavicular, femural) (1b)

9. Măsurarea invazivă şi interpretarea presiunii venoase

centrale (2b)

10. Puncţie pericardică (1a)

11. Electrocardiograma (1b)

12. Monitorizarea ECG (1b)

13. Monitorizarea continuă ambulatorie a EKG şi PA (1b)

14. Oscilometrie ((2b)

15. Introducerea şi utilizarea unei sonde nazo-gastrice (2b)

16. Paracenteza diagnostică şi terapeutică (2b)

17. Puncţia sternală şi biopsia osoasă (2b)

18. Determinarea grupelor sanguine şi perfuzia de sânge şi

derivate (2b)

19. Intradermoreacţia (PPD, diferiţi alergeni) (2b)

20. Artrocenteză diagnostică şi terapeutică )2b)

21. Evaluarea stării de nutriţie (antropometrie, SGA) (1b)

22. Puncţia lombară (2b)

23. Hemocultura – prelevare (2b)

24. Exudat faringian

25. Utilizarea sistemelor automate de administrare a

medicamentelor (injectomate, infuzomate) (1b)

26. Menţinerea permeabilităţii căilor aeriene la bolnavi

neintubaţi (2b)

B) Să recomande şi să interpreteze corect următoarele

27. Examenul lichidului pleural (1b)

28. Examenul de spută (1b)

29. Bronhoscopia (1b)

30. Lavajul bronho-alveolar (1b)

31. Spirograma (1b)

32. Explorări funcţionale respiratorii (1b)

33. Gazometria sanguină (1b)

34. Instituirea, ajustarea şi sevrajul ventilaţiei mecanice (2b)

35. Inserarea cateterului Swan-Ganz şi interpretarea

rezultatelor (2b)

36. Monitorizarea ambulatorie a EKG şi PA (1b)

37. Proba de efort EKG (1b)

38. Ecocardiografie (1b)

39. Examenul lichidului pericardic (1b)

40. Electrocardiograma (1b)

41. Oscilometrie (1b)

42. Examen coprologic (1b)

43. Coprocultură (1b)

44. Endoscopia digestivă (1b)

45. Teste de hepatocitoliză (1b)

46. Teste de colestază (1b)

47. Teste hepatospecifice (1b)

48. Marker-i ai infecţiilor cu virusuri hepatitice şi HIV (1b)

49. Puncţia bioptică hepatică (2b)

50. Examenul lichidului de ascită (1b)

51. Hemograma (1b)

52. Mielograma (1b)

53. Testele de hemostază (1b)

54. Ionograma sanguină şi urinară (1b)

55. Parametrii EAB (1b)

56. Electroforeza şi imunoelectroforeza proteinelor serice (1b)

57. Lipidograma (1b)

58. Teste de încărcare orală cu glucoză (1b)

59. Ureea, creatinina şi acidul uric sanguine (1b)

60. Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe

imune circulante, produşii de degradare ai fibrinei, proteina C

reactivă, anticorpii anti-MBG, populaţii limfocitare, factorul

antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO,

test Coombs, ANCA (1b)

61. Dozări hormonale: tiroidiene, PTH, insulină,

17- şi 18-oxisteroizi, catecoli, AVM, renină, ARP,

angiotensină, aldosteron (2b)

62. Investigaţii imagistice specifice (radiologie, RMN, TC,

ecografie şi izotopi) (1b)

63. Interpretarea intradermoreacţiei (1b)

64. Examenul lichidului sinovial (2b)

65. Examenul lichidului cefalo-rahidian (2b)

66. Fundul de ochi (1b)

67. Viteza de conducere nervoasă (1b)

68. Alimentaţia parenterală (1b)

Anexa 2

MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni

TEMATICĂ CURS

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

Structura generală a Programului de Rezidenţiat în Nefrologie – pregătire de specialitate

I. PREGĂTIRE GENERALĂ de MEDICINĂ INTERNĂ

II. PREGĂTIRE SPECIALĂ de NEFROLOGIE

ANUL I

ANUL al II-lea

ANUL al III-lea

ANUL al IV-lea

ANUL al V-lea

S T A G I U L

Pneumologie-Ftiziologie

Hematologie

Nefrologie clinică - adulţi

Cardiologie

Reumatologie

TI nefrologică - adulţi

G-enterologie,

hepatologie

Boli de

metabolism/nutriţie

Nefrologie clinică –

pediatrie

Dializă

Medicină de urgenţă

Endocrinologie

TI nefrologică - pediatrie

Chirurgie de abord

Transplant renal

Neurologie

Ecografie generală*

Transplant renal

+Urologie

Opţionale**

Boli infecţioase

Facultative

Vacanţă

TOTAL

* Ecografia generală este obligatorie conform legislaţiei române (Ordin MSF Nr. 923, 18.12.2001, M. Of. Nr. 117, 13.02.2002), dar nu şi în recomandările UEMS şi nici în programele de formare din Europa şi SUA. Se juxtapune peste stagiile de Nefrologie clinică.

661

** Durata este stabilită în funcţie de obiectivele individuale ale rezidentului, cu acordul responsabilului de program, în funcţie de prevederile legale. In total, nu vor depăşi 36 de săptămâni.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

NEONATOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

NEONATOLOGIE

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.1. Definiţie

Neonatologia este specialitatea care se ocupă cu studiul nou-născutului sănătos, cu depistarea , diagnosticarea şi tratarea bolilor specifice acestei grupe de vârstă, precum şi cu îngrijirea şi protezarea pentru menţinerea în viaţă a nou-născutului prematur.

1.2. Durata

5 ani

1.3 Structura stagiilor

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.

1.3.2. Stagiul de pediatrie şi genetică: 1 an, 4 luni

1.3.3. Stagiul de chirurgie şi ortopedie infantilă : 2 luni şi 2 săptămâni

1.3.4. Stagiul de boli infecţioase şi epidemiologice: 2 luni 1 3.5. Stagiu de neonatologie : 3 ani

1.3.6. Stagiu de ecodiagnostic mio-entezo-osteo-articular : 3 luni

1.3.7. Stagiul de bioetică: 2 săptămâni

1.4. Conţinutul stagiilor

1.4.1. Stagiul de pediatrie şi genetică

1.4.1.a. Stagiul de pediatrie

1.4.1.a.1. Tematica lecţiilor conferinţă (210 ore)– se anexeaza pe patologia sugarului + urgenţe

1. Indicaţii de internare a nou-născutului în serviciul de pediatrie

2. Alimentaţia naturală

3. Alimentaţia artificială, mixtă, diversificarea alimentaţiei

4. Distrofia

5. Pneumonia, bronhopneumonia acută, afecţiuni acute şi cronice ale aparatului respirator la sugar, insuficienţa respiratorie acută şi cronică

6. Otita, otomastoidita, alte afecţiuni ORL ale sugarului

7. Malformaţii congenitale de cord ale sugarului

8. Insuficienţa cardiacă acută

9. Miocardiopatii. Valvulopatii.Tulburări de ritm cardiac

10. Şocul

11. Hipertensiunea arterială la sugar

12. Boli diareice acute

13. Sindromul de deshidratare acută

14. Boli diareice acute

15. Parazitoze. Hepatita cronică. Icterul

16. Insuficienţa renală acută şi cronică

17. Sindromul nefrotic

18. Glomerulonefrita acută

19. Pielonefrita acută şi cronică

20. Infecţii urinare

21. Anemii.Leucemii

22. Coagulopatii, trombocitopenii,.trombocitopatii, pancitopenii

23. Boli genetice

24. Boli de metabolism

25. Rahitismul

26. Convulsii, paralizii cerebrale

27. Tuberculoza

28. Sifilisul

29. Dermatologie pediatrică

30. Oftalmologie pediatrică

1.4.1.a.2. Baremul activităţilor practice

1. Interpretare teste hematologice: 200

2. Interpretare teste biochimie: 200

3. Interpretare teste Astrup: 200

4. Interpretare filme radiologice: 50

1.4.1.b. Stagiul de genetică

1.4.1.b.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor

a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;

b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetică;

c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;

d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);

e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.

2. Bolile cromozomiale. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleţii autosomale, sindroame cu microdeleţii sau microduplicaţii), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X şi alte polisomii X, s. 47, XXY).

3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers- Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.

4. Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.

5. Retardul mental şi retardul mental legat de X.

6. Patologia genetică a sistemului imun.

7. Genetica bolii canceroase.

8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.

9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.

10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.

1.4.1.b.2. Baremul activităţilor practice

1. Consultul genetic.

2. Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică

a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;

b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;

c. Biochimice.

3. Sfatul genetic;

4. Screeningul genetic

a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);

b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.

1.4.2. Stagiul de chirurgie infantilă

1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Urgenţe chirurgicale.

2. Noţiuni de mică chirurgie (pansament uscat, umed, imobilizări ale membrelor, incizii, denudări vene periferice, suturi plăgi etc.).

3. Transportul nou-născutului cu patologie chirurgicală de urgenţă.

4. Traumatisme obstetricale mecanice care necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă.

5. Malformaţii congenitale care necesită tratament chirurgical: aparat respirator, digestiv, renal, perete abdominal etc.

6. Formaţiuni tumorale care necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă.

7. Malformaţia congenitală de şold (diagnostic clinic, radiologic, echografic: profilaxie, tratament).

8. Îngrijirea pre- şi postoperatorie a nou-născutului cu afecţiuni chirurgicale

9. Intervenţii chirurgicale în malformaţiile SNC.

10. Intervenţii chirurgicale în malformaţii ale viscerocraniului.

11. Hernii.Ocluzia intestinală.Volvulus. Ileus intestinal.

1.4.2.2. Baremul activităţilor practice

1. Pansament uscat: 50

2. Pansament umed: 50

3. Imobilizări membre: 10

4. Incizii: 10

5. Denudări vene periferice: 5

6. Suturi plăgi: 5

1.4.3 Stagiul de boli infecto-contagioase

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Bolile infecto-contagioase ale copilăriei (rubeola, rujeola, varicela, parotidita epidemica, scarlatina).

2. Meningita.

3. Septicemia.

4. Infecţia cu HIV.

5. Hepatitele virale tip A,B,C.

6. Bolile nosocomiale din secţiile spitaliceşti.

7. Profilaxia, epidemiologia bolilor infecţioase.

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

1. Punctie lombară: 10

2. Colectare sânge periferic pentru hemocultură: 30

1.4.4. Stagiul de neonatologie

1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (600 ore)

1. Conceptul de perinatologie şi neonatologie (mortalitate perinatală, investigaţia fetală – profilul fetal).

2. Organizarea secţiilor de nou-născuti.

3. Metode de apreciere a vârstei gestaţionale (clasificarea nou-născuţilor în funcţie de greutate, vârstă gestaţională: scorul Ballard, Dubowitz).

4. Nou-născutul la termen: particularităţi morfologice şi funcţionale; incidenţe fiziologice; îngrijirea nou-născutului în maternitate.

5. Nou-născutul prematur; particularităţi morfologice şi funcţionale, îngrijirea nou-născutului prematur – principii generale.

6. Nou-născutul dismatur; retardul de creştere intrauterină; particularităţi morfo- logice şi funcţionale , îngrijirea nou-născutului dismatur.

7. Semiologie neonatală; anamneza, examenul clinic al nou-născutului.

8. Suferinţa fetală acută, cronică. Insuficienţa placentară.

9. Examinarea placentei.

10. Perioada de tranziţie neonatală.

11. Termoreglarea.

12. Reanimarea neonatală.

13. Îngrijirea nou-născutului cu traumatism obstetrical biochimic( hipoxia

perineonatală)

14. Traumatismul obstetrical mecanic.

15. Boli genetice.

16. Imunologie. Infecţii congenitale. Infecţii materno-fetale. Infecţii nosocomiale.

17. Profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti.

18. Infecţia cu HIV şi HBs.

19. Hemoragia meningo-cerebrală. Malformaţiile SNC. Boli neuromusculare. Convulsii neonatale.

20. Embriologia şi fiziologia aparatului respirator.

21. Sindromul de detresă respiratorie (boala membranelor hialine). Sindromul de aspiraţie de meconiu.Terapia cu surfactant.

22. Pneumonia neonatală; displazia bronho-pulmonară.

23. Tahipneea tranzitorie a nou-născutului. Malformaţii ale aparatului respirator, mediastinului, peretelui toracic, diafragmului.

24. Persistenţa canalului arterial.

25. Circulaţia fetală. Malformaţii congenitale de cord.

26. Insuficienţa cardiacă; tulburări de ritm cardiac, cardiomiopatii.

27. Fiziologia fetală şi neonatală a aparatului digestiv.

28. Malformaţii de tub digestiv, perete abdominal, cordon ombilical.

29. Ascite, peritonite, boli hepatice.

30. Alimentaţia naturală.

31. Alimentaţia prematurului, dismaturului, nou-născutului bolnav.

32. Vitaminoterapia.

33. Icterul neonatal; icterul nuclear; icterul prin incompatibilitate Rh şi ABO cu izoimunizare. Exsanguinotransfuzia totală şi partială.

34. Hidrops fetalis (imun, nonimun).

35. Hemostaza neonatală.

36. Policitemia, hipervâscozitatea sanguină.

37. Boli eritrocitare, leucocitare, trombocitare.

38. Hipertensiunea şi şocul.

39. Sepsisul neonatal.

40. Nou-născutul din mamă diabetică.

41. Fiziologia renală. Malformaţii renale.

42. Malformaţii genitale; intersexualitate; sindrom adreno-genital.

43. Insuficienţa renală acută.

44. Hipertensiunea. Infecţii urinare.

45. Boli de metabolism.

46. Endocrinologia neonatală.

47. Terapia hidroelectrolitică neonatală.

48. Urgenţe chirurgicale.

49. Oftalmologie.Dermatologie neonatală.

50. Sindromul de moarte subită.

51. Transportul nou-născutului.

52. Oxigenoterapia. Ventilaţia mecanică.

53. Îngrijirea pre- şi postoperatorie a nou-născutului.

54. Vaccinări.

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

1. Oxigenoterapia şi ventilaţia mecanică (utilizarea monitorului de FiO2, debitmetrului de O2, setarea ventilatorului) : 100

2 Programarea incubatorului: 100

3 Denudarea arterei şi venei ombilicale: 100

4 Intubaţia nou-născutului: 250

5 Utilizarea pulsoximetrului , monitorului cardio- respirator, măsurarea non-invazivă a tensiunii arteriale: 50

6 Metode de recoltare a sângelui din artere şi vene periferice: 100

7 Efectuarea gavajului : 300

8 Tehnici de recoltare a laptelui matern: 50

9 Interpretarea testelor biochimice: 50( LCR, teste hepatice, bilirubinemie, ionograma sanguină, analiza gazelor s.a.)

10 Reanimarea neonatală (ventilaţia cu balon pe mască şi sondă endotraheală, masaj cardiac extern, medicaţie): 300

STAGIUL DE ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO- OSTEOARTICULAR DURATA 3 LUNI (50 ore)

TEMATICA LECŢIILOR CONFERINŢĂ şi BAREM DE ACTIVITĂŢI PRACTICE

 GENERALITĂŢI DESPRE ECOGRAFIE şi SONDE

 ANATOMIA ECOGRAFICĂ A APARATULUI LOCOMOTOR

 INDICAŢII ALE EXAMINĂRII ECOGRAFICE în ORTOPEDIE şi TRAUMATOLOGIE

 ECOGRAFIA ŞOLDULUI DISPLAZIC LA NOU-NĂSCUT şi SUGAR

- MĂSURĂTORI

- CLASIFICAREA GRAF, UNGHIURILE ALFA şi BETA

-INCIDENŢA TRANSVERSALĂ, CORONALĂ, INTERNĂ, SUPRAPUBIANĂ SUZUKI

- EXAMINARE STATICĂ şi DINAMICĂ HARCKE

- MATURARE OSOASĂ

-TRATAMENTUL DISPLAZIEI LA NOU-NĂSCUT şi SUGAR

 EXAMINAREA ECOGRAFICĂ A UMĂRULUI

 EXAMINAREA ECOGRAFICĂ A GENUNCHIULUI

 RUPTURILE TENDOANELOR

 HEMATOAMELE şi REVĂRSALTELE INTRAARTICULARE

 EXAMENUL ECOGRAFIC AL TUMORILOR DE PĂRŢI MOI (localizare,

măsurători, puncţie sub ecograf, monitorizare, examinare dinamică)

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

NEONATOLOGIE

DURATA 5 ANI

STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ

 PEDIATRIE şi GENETICĂ(I.1) 1 AN şi 4 LUNI

 CHIRURGIE şi ORTOPEDIE PEDIATRICĂ( I. 2.) 2 LUNI şi 2 săpt.

 BOLI INFECŢIOASE şi EPIDEMIOLOGICE ( I.3) 2 LUNI

 ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR(I.4) 3 LUNI

 NEONATOLOGIE (I.5) 3 ANI

 BIOETICĂ (I.6) 2 săptămâni

ANULI

ANUL II

ANUL

III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.5

I.6

I.5

I.4

I.5

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

NEUROCHIRURGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE

Introducere

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi indrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

ANUL I: cunoştinţe fundamentale în specialitate, practică medicala generala şi urgenţe

 Neurochirurgie generală 6 luni

Noţiuni fundamentale ale specialităţii (100 ore)

- Introducere în patologia neurochirurgicală;

- Examenul clinic al bolnavului neurochirurgical;

- Măsuri terapeutice de urgenţă în traumatologia cranio-cerebrală şi vertebro-medulară.

Tehnici generale de îngrijire a bolnavului neurochirurgical

 Medicină de Urgenţă (pre-spital şi UPU- 20 ore) 1 lună

 Chirurgie generală (40 ore) 2 luni

 Specialităţi chirurgicale conexe

- ORL (20 ore) 1 lună

■ Anatomia şi fiziologia aparatului acustico-vestibular

■ Examinarea clinică şi paraclinică

■ Noţiuni practice de Endoscopie ORL

- Chirurgie oro-maxilo-facială (20 ore) 1 lună

■ Anatomia viscerocraniului

■ Examen clinic şi paraclinic în BMF

■ Noţiuni teoretice de abord chirurgical oro-maxilo-facial

- Oftalmologie (20 ore): 1 lună

■ Anatomia ochiului şi orbitei

■ Examinarea clinică şi paraclinică a funcţiei vizuale

 FO, AV, CV

■ Examinarea clinică a orbitei

■ Noţiuni teoretice de abord chirurgical al orbitei pe cale anterioară

ANUL II: Neurologie şi Neuroimagistică, Neuoranestezie ,

Noţiuni de traumatologie cranio-cerebrală

 Neurologie generală şi neurofiziologie (50 ore) 3 luni

o Cursuri de neuroanatomie

o Neurofiziologie

o Semiologie neurologică

o Electrofiziologie fundamentală cu noţiuni EEG, PEV, EMG, etc.

o Anatomie patologică a sistemului nervos

 Imagistică medicală (50 ore) 3 luni

o Radiologie generală

o Examinarea CT

o Examinarea RMN

o Angiografia cerebrală

o Examinări izotopice

o Ecografie cerebrală, a vaselor gâtului şi transcraniană, echo-doppler

 Neuroanestezie (40 ore) 2 luni

 Traumatologie cranio-cerebrală (70 ore) 4 luni

 Conferinţe teoretice privind

Tehnici neurochirurgicale de bază, gaura de trepan, edemul cerebral, drenaj ventricular ext., monitorizare ICP; hematom subdural cronic; fracturi depresive; cranioplastia

ANUL III: Traumatismele cranio-cerebrale, complicaţii ale traumatismelor cranio-cerebrale, hidrocefalia adultului (200 ore) 12 luni

 Noţiuni teoretice privind leziunile expansive intracraniene posttraumatice Craniotomii - Hematoame extradurale/ subdurale / intracerebrale/ contuzii; plastia durală, fistula LCR;

- Tehnici de îngrijire a bolnavului traumatizat cranio-cerebral, urmărire postoperatorie pe termen mediu şi lung, rezolvarea complicaţiilor tardive.

Hidrocefalia adultului

o proceduri de drenaj iniţial, revizia drenajului, fenestraţia endoscopică, drenaj ventricular extern;

o urmărirea postoperatorie, reevaluarea, rezolvarea complicaţiilor la distanţă.

 Activitate practica în gardă

 Abordare multidisciplinară: comunicare cu OFTA, BMF, ORL, ORTOPEDIE ANUL IV: Patologie spinală (200 ore) 12 luni

Tematica lecţiilor – conferinţă Noţiuni generale

1. Dezvoltarea şi maturarea colanei vertebrale

2. Anatomie descriptivă, funcţională şi chirurgicală a coloanei

3. Biomecanica coloanei . Stabilitate – instabilitate vertebrală

4. Semiologia neurologică

Semiologia sensibilităţii, sindroame senzitive

Semiologia motilităţii şi a reflexelor, sindrom de neuron motor central şi neuron motor periferic

Cuantificarea deficitelor neurologice (scara Frankel, ASIA) Compresiuni medulare lente. Mielopatia vertebrală Sindromul de coadă de cal şi con medular

Neuropatii periferice (leziunile rădăcinilor, plexurilor şi nervilor periferici, polineuropatii, multinevrite, poliradiculonevrite,etc.)

Alte afecţiuni neurologice şi neurochirurgicale de interes în diagnosticul diferenţial (scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică, siringomielia, etc.)

5. Semiologia patopedică

Curburile coloanei vertebrale în plan sagital Curburile colanei vertebrale în plan frontal Mobilitatea coloanei vertebrale

Teste specifice

Durerea referită la nivelul coloanei vertebrale

6. Mijloace de investigaţie în patologia spinală Examenul radiologic clasic, cu sau fără contrast Computer tomografia

Imageria prin rezonanţă magnetică nucleară

Angiografia selectivă (vertebrală şi medulară) şi scintigrafia osoasă Tehnici de radiologie intervenţională: embolizarea, vertebroiplastia Alte investigaţii (EMG., potenţiale evocate, densitometrie osoasă) Monitorizarea intraoperatorie a funcţiei medulare

Traumatisme vertebro-medulare

7. Mecanisme traumatice

8. Patofiziologia leziunii traumatice la nivelul sistemului nervos central

9. Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale. Analiză şi planing preoperator

10. Tratamentul global al leziunilor traumatice ale coloanei

11. Neuroprotecţia

12. Imobilizarea, poziţionarea, mobilizarea în perioada acută

13. Prevenirea şi tratamentul complicaţiilor; îngrijirea postoperatorie a bolnavului spinal; conceptul de management global

14. Clasificări ale leziunilor traumatice ale colanei

15. Tratamentul definitiv al leziunilor traumatice ale coloanei leziuni traumatice cervicale înalte (zona occipitală – C2) leziuni traumatice ale coloanei cervicale subaxiale leziuni traumatice ale coloanei toracale

leziuni traumatice ale joncţiunii toraco-lombare şi coloanei lombare leziuni traumatice sacro-coccigiene

16. Protocoale de diagnostic şi tratament în traumatologia vertebro-medulară

17. Recuperarea neuromotorie, mijloace clasice, şi moderne (stimulare electrică funcţională, pace-maker diafragmatic, implante pentru controlul funcţiei vezicale, etc.)

Patologie tumorală

18. Tumorile joncţiunii cranio-vertebrale

19. Tumori intramedulare, subdurale, ale cozii de cal

20. Tumori vertebrale benigne şi maligne

21. Tumori vertebrale cu extensie epidurală, tumori ale unghiului costo-vertebral şi ale spaţiului retroperitoneal

Patologia degenerativă

22. Hernia discului lombar

23. Hernia de disc toracală şi cervicală

24. Stenoza canalului rahidian (constituţională şi dobândită) , mielopatia vertebrală

25. Spondiloliza şi spondilolistezisul

Patologia infecţioasă şi parazitară

26. Osteomielita vertebrală, spondilodiscita (cu germeni piogeni şi cea specifică)

27. Afecţiuni parazitare

Diformităţile coloanei vertebrale

28. Scoliozele

29. Cifozele

30. Diformităţi vertebrale iatrogene

31. Răsunetul periferic al afecţiunilor (patente sau oculte) ale coloanei vertebrale

32. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale

33. Alte afecţiuni ale coloanei vertebrale (patologie vasculară, afecţiuni disrafice, sindromul filum treminale scurt, malformaţia Arnold Chiari, acondropalzia, Sindromul Marfan, mucolopizaharidoze, osteogeneza imperfectă, osteoporoza, spondilita ankilopoetică, poliartrita reumatoidă, etc)

34. Coloana vertebrală în afecţiuni neurologice (paralizia cerebrală, neuroataxia, poliomielita, distrofii musculare, ezc.)

Tehnici chirurgicale

Căi de abord

1. Abordul posterior al colanei

2. Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie)

3. Abordul transpleural

4. Abordul lateral extracavitar (toracal şi lombar)

5. Abordul prin lombotomie

6. Abordul antero-lateral retroperitoneal

7. Abord prin toracofrenolaparatomie

8. Abord anterior transoral

9. Abord anterior retrofaringian al coloanei cervicale

10. Abord anterior prin sternotomie al coloanei toracale superioare

11. Abord anterior transperitoneal

12. Abord transcutan transpedicular

13. Alte tehnici de abord transcutan (mini invaziv)

Tehnici specifice

14. Tehnici de sinteză C1 – C2 pe cale anterioară şi posterioară

15. Tehnici de sinteză occiput – C2

16. Tehnici de sinteză cervicală posterioară (filodeze şi tehnici ce utilizează şuruburi transarticulare)

17. Tehnici de sinteză cervicală anterioară

18. Corpectomia cervicală

19. Corpectomia toracală şi lombară

20. Tehnici de reconstrucţie vertebrală: grefon cortico-spongios, cuşti metalice, substituenţi de os, ciment autopolimerizabil.

21. Tehnici de sinteză osoasă toracală şi lombară pe cale posterioară şi posterolaterală 22.Instrumentaţii pe cale posterioară toracală şi lombară (Roy Camille, USS, ISOLA, SAS, etc)

23. Sinteza intercorporeală lombară pe cale posterioară (PLIF)

24. Sinteza intercorporeală lombară pe cale laterală

25. Tehnici laparoscopice de chirurgie spinală

26. Rezecţiile sacrate pentru tumori maligne osoase

27. Osteotomia cervicală şi lombară

Barem de manevre, tehnici şi activităţi practice

1. Testing muscular – 30

2. Tracţiune transcraniană cu potcoavă sau halou – 5

3. Cateterizare vezicală suprapubiană – 5

4. Managementul ileusului paralitic – 10

5. Intubaţie oro sau nazotraheală – 5

6. Resuscitare în stop respirator sau/şi cardiac – 1

7. Măsurare presiune venoasă centrală – 5

8. Alimentaţie enterală şi parenterală de lungă durată – 5

9. Bilanţ hidric şi hidro-electrolitic – 5

10. Examen neurologic şi ortopedic, evaluare clinică, şi paraclinică,diagnostic, definire atitudine terapeutică – 50

11. Aparate gipsate şi corsete în tratamentul afecţiunilor coloanei vertebrale – 10

12. Puncţie discală sau vertebrală (orice cale) asistată Rx sau CT – 2

13. Abordul anterior al colanei cervicale cu sinteză osoasă metalică, ciment sau substituenţi de os - 5

14. Abord microchirurgical pentru hernia de disc – 5

15. Abordul posterior al colanei cervicale, toracale şi lombare (inclusiv artrodeza) - 10

16. Abordul posterolateral al colanei toracale şi lombare (inclusiv artrodeza) – 10

17. Abordul lateral extracavitar (toracal sau lombar) – 2

18. Sinteză metalică C1 – C2 pe cale posterioară – 2

19. Sinteză transarticulară C1 – C2 – 1

20. Instrumentaţie cervicală posterioară cu şuruburi transarticulare – 2

21. Instrumentaţie toracală posterioară – 2

22. Abord anterior toracal prin sternotomie – 1

23. Abord transtoracic transpleural -2

24. Abord lateral retroperitoneal (lombotomie) – 1

25. Abord anterior transperitoneal – 1

26. Sinteză intercorporală lombară pe cale posterioarp (PLIF) – 2

27. Corporectomie cu reconstrucţie vertebrală – 2

28. Instrumentaţii posterioare cu şuruburi transpediculare – 10

Totalul operaţiilor efectuate direct de către medicul în pregătire este de 60 şi acoperă gama de tehnici minim necesară a fi cunoscută pentru a putea alege, în cunoştinţă de cauză, cea mai potrivită soluţie pentru un anume caz.

Activitatea practică se va desfăşura zilnic în clinică, prin participarea efectivă la tratamentul pacienţilor cu afecţiuni spinale şi prin intervenţii chirurgicale sub supraveghere calificată.

Anul V Patologie cranio-cerebrală netraumatică (200 ore) 12 luni

 Conferinţe teoretice privind

Procesele expansive intracraniene

■ Tumori şi Leziuni supratentoriale (exclusiv Proceduri stereotaxice)

■ tumori cerebrale primare/metastatice;

■ meningioame convexitale; menigioame parasagitale;

■ alte leziuni benigne(chiste arahnoidiene, epidermoid,etc),

■ hematomul intracerebral primar.

o Infecţiile sistemului nervos

■ abcese / empiem subdural- tratament multimodal, puncţie ghidată, craniotomia,

■ tratamentul etiologic

 Tehnici de îngrijire a bolnavului cu leziuni cerebrale netraumatice, urmărire postoperatrie pe termen mediu şi lung, rezolvarea complicaţiilor imediate şi la distanţă, tratamentul recidivelor, tratamentul multimodal al leziunilor maligne

 Activitate chirurgicală supravegheată intensificată

 Abilitarea rezidentului în linia II de gardă

ANUL VI: Patologie cranio-cerebrala netraumatică (200 ore) 12 luni

 Conferinţe teoretice privind

o Leziuni ale fosei posterioare

■ tumori primare sau metastatice (emisfer cerebelos);

■ malformaţia Arnold Chiari/decompresiunea fosei posterioare;

■ alte leziuni benigne(chiste arahnoidiene, epidermoid, B.Lindau,etc.).

o Nevralgia trigeminală şi alte tipuri de nevralgii: tehnici de injectare /leziuni RF; decompresiune microvasculară.

o Neurochirurgie stereotactică şi funcţională

- biopsie stereotactică tumorală;

- talamotomie, palidotomie, tehnici de stimulare;

- chirurgia epilepsiei;

- electrostimularea terapeutică (nervi periferici, spinală);

- implantarea de dispozitive/pompe intratecale.

- Intervenţii computer-ghidate

Neurochirurgie pediatrică

Hidrocefalia şi malformaţiile congenitale

- drenaj ventricular extern;

- proceduri de drenaj;

- meningomielocel;

- sindromul de măduvă prefixată;

- disrafiile vertebrale.

Traumatisme craniene şi vertebrale

- găuri de trepan, monitorizare ICP, rezervoare,etc. ;

- hematom exra/subdural;.

Tumori sau leziuni supra/infratentoriale

- tumori supra sau infratentoriale.

 activitate chirurgicală independentă şi sub supraveghere intensificată

 abilitarea rezidentului conform legii în linia I de gardă supravegheată.

Anul VII: 1. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

2. Neurochirurgie specială. Patologie vasculară (190 ore) 11 luni şi 2 săpt.

 Conferinţe teoretice privind leziuni sau procese expansive cu localizări particulare sau care presupun aborduri chirurgiale complexe (noţiuni şi tehnici de bază)

Patologie vasculară (noţiuni şi tehnici de bază)

- craniotomia pentru anevrism;

- craniotomia pentru MAV, cavernoame

- endarterectomia carotidiană.

Tumorile de unghi ponto-cerebelos

- Neurinomul de acustic: căi de abord, aborduri combinate

Tumori de trunchi cerebral: căi de abord, tratament multimodal Tumori de regiune pineală: căi de abord, tratament multimodal Tumori de bază de craniu

- meningioame complexe bazale,cordoame, condroame: căi de abord, aborduri combinate, tratament multimodal

Tumori intraventriculare

- tumori de ventricul III,ventricul lateral, ventricul IV: căi de abord, aborduri combinate, tratament multimodal

Tumori selare şi paraselare

- Adenoame hipofizare; craniofaringioame:căi de abord, tratament multimodal

Tumori şi leziuni vertebro-medulare

- extradurale, intradurale extramedulare,

- tumori intramedulare intramedulare

- instrumentaţie/ rahisinteză în tumorile vertebrale

- Aborburi chirurgicale combinate anterioare, postero-laterae şi posterioare pentru leziuni complexe ale coloanei vertebrale

 Activitate operatorie independentă şi sub supraveghere

 Perioada de finalizare a lucrării de licenţă în rezidenţiat (trebuie să aibă valoare de publicaţie cel puţin în Romanian Neurosurgery, ideal studiu prospectiv, eventual multicentric)

Proceduri chirurgicale obligatorii reprezintă un umăr de intervenţii chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le execute sau să asiste pe parcursul celor 6 ani, care sunt confirmate de coordonatorul de rezidenţiat şi reprezintă calificarea practică a rezidentului în specialitatea de neurochirurgie (Anexa 1 şi Anexa 2). Procedurile neurochirurgicale obligatorii fac parte din dosarul pentru admiterea la examenul de specialitate, neândeplinirea criteriilor minimale obligă rezidentul la prelungirea stagiului până la îndeplinirea lor dar nu cu mai mult de 18 luni. În cazul neândeplinirii baremului minim, rezidentul este exclus din specialitate.

Examenele de etapă se desfăşoară la sfârşitul fiecărui an de pregătire neurochirurgicală (anii II, III, IV, V, VI).

Examenul final pentru obţinerea titlului de Medic Specialist în Neurochirurgie (anexa la diplomă trebuie sa conţină şi să confirme competenţele obţinute în perioada rezidenţiatului) se va susţine la finele anului VII. Pe parcursul pregătirii, medicii rezidenţi neurochirurgi vor trebui sprijiniţi pentru a urma cursurile EANS, care încep să devină o cerinţă obligatorie pentru practicarea neurochirurgiei în majoritatea ţărilor Uniunii Europene.

Totalul intervenţiilor neurochirurgicale Adulţi*

minimum

= T

optimum

Traumatisme cranio-cerebrale

Total

Gaură de trepan

drenaj ventricular extern/măsurarea PIC

Hematom subdural cronic

Craniotomie - hematom extradural, subdural, intraparenchimatos posttraumatic, contuzie cerebrală

Fractură craniană

Fistulă LCR posttraumatică, plastia durei mater

Cranioplastie

Tumori şi leziuni supratentoriale (excluzând procedeele sterotactice)

Total

Tumori intraaxiale - primare/ secundare

Meningiom

Adenom hipofizar (transfenoidal - transcranial)

5**

Alte leziuni benigne (chist epidermoid, chist arahnoidian, etc.)

Leziunile fosei cerebrale posterioare

Total

Tumori primare şi secundare

Malformaţia Chiari / decompresiunea fosei posterioare

Alte leziuni benigne (chist epidermoid, chist arahnoidian, boală von Hippel Lindau etc.)

Infecţii (intracraniene - vertebrale)

Total

Abces, empiem subdural

Anexa 1 Cerinţele Rezidenţiatului de Neurochirurgie

683

684

Leziuni vasculare

Total

Craniotomie

Anevrism intracranian

8**

Craniotomie

MAV

2**

Angiom cavernos

Hematom (intracerebral - intracerebelos spontan)

Hidrocefalia adultuliui (≥16 ani)

Total

Drenaj ventricular intern

Revizia drenajului ventricular

Ventriculocisternostomia endoscopică

Drenaj ventricular extern

Coloana vertebrală

Total

Hernie de disc cervicală / spondiloartropatie cervicală: abord anterior/ foraminotomie

Rahisinteza cervicală (anterior/posterior)

Hernia de disc lombară/ Spondiatropatia lombară

laminotomie/ laminectomie pentru stenoza de canal lombar

rahisinteza lombară

Tumori vertebrale

extradurale

Intradurale extramedulare

Rahisinteză în tumorile vertebrale

5**

Traumatismele vertebrale

Decompresiune/Rahisinteză

Nevralgia trigeminală şi alte tipuri de nevralgii

Total

Gaserotomia

Decompresiune microvasculară

Neurochirurgia funcţională şi stereotactică

Total

Biopsia tumorală stereotactică

Chirurgia epilepsiei

3**

Tehnici de electrostimulare (nervi periferici, medulare)

5**

Implantarea de sisteme pentru administrări intratecale

5**

Nervi periferici

Total

Neuroliza

Intervenţia asistată de calculator

Total

Tehnici neurochirurgicale de bază

Total

Craniotomia supratentorială

Craniotomia fosei posterioare

10.

11.

12.

Total intervenţiilor neurochirurgicale Neurochirurgia pediatrică

minimum

optimum

Hidrocefalia copilului şi malformaţiile congenitale Total

Drenajul ventricular extern

Proceduri de drenaj

TCC şi TVM Total

Gaură de trepan pentru monitorizarea PIC, drenaj ventricular extern

5**

Hematom subdural cronic/ higroma

2**

Hematom extra-/subdural

3**

Tumori cerebrale şi alte leziuni Total

Tumori supratentoriale

685

Procedeele la care rezidentul trebuie să asiste sau să le facă parţial (minimum)

asistent

Craniofaringiom

Adenom hipofizar (transfenoidal + transcranial)

Neurinom de acustic

Meningioame de bază de craniu / fosa posterioară

Craniotomie Anevrism intracranian

MAV

Boli ocluzive : Endarterectomie

Hernia de disc dorsală

Tumori vertebrale: intramedulare

Talamotomia, Palidotomia/ Tehnici de stimulare

Implantarea de sisteme pentru administrări intratecale

Craniostenoza unui suturi

Tumori infratentoriale pediatrice

Mielomeningocel

Sindromul de măduvă prefixată

Disrafiile vertebrale

Neurorafii (cu graft)***

686

*** î n câteva ţ ă ri procedeele neurochirurgicale ale nervilor periferici î n trecut nu au constituit o cerinţ ă obligatorie.

NEUROCHIRURGIE DURATA: 7 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI – CONFERINŢĂ

 NEUROCHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 6 luni

 MEDICINA DE URGENŢĂ (I.2) 1 lună

 CHIRURGIE GENERALĂ (I.3) 2 luni

 O.R.L. (I.4) 1 lună

 CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.5) 1 lună

 OFTALMOLOGIE (I.6) 1 lună

 NEUROLOGIE GENERALĂ ŞI NEUROFIZIOLOGIE (I.7) 3 luni

 IMAGISTICA MEDICALĂ (I.8) 3 luni

 NEUROANESTEZIE (I.9) 2 luni

 TRAUMATOLOGIE CRANIO-CEREBRALĂ (I.10) 4 luni

 TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE (I.11) 12 luni

 PATOLOGIE SPINALĂ (I.12) 12 luni

 PATOLOGIE CRANIO-CEREBRALĂ NETRAUMATICĂ (I.13) 24 luni

 BIOETICA (I.14) ½ lună

687

 NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ. PATOLOGIE VASCULARĂ (I.15) 11 luni şi 2 săpt.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

ANUL VI

ANUL VII

STAGIUL

I.1

I.2,I.3,I.4,I.5,I.6

I.7,I.8,I.9,I.10

I.11

I.12

I.13

I.14,I.15

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

NEUROLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE

1.1. DEFINIŢIE : Neurologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu suferinţe ale sistemului nervos.

1.2. DURATA: 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

1.3.2. Stagiul de medicină internă – 1 an

1.3.3. Stagiul de diagnostic neuroimagistic – 3 luni

1.3.4. Stagiul de psihiatrie – 3 luni

1.3.5. Stagiul de neurochirurgie – 3 luni

1.3.6. Stagiul de neurologie - 2 ani 8 luni şi 2 săpt.

1.3.7. Stagiul de explorări funcţionale în neurologie ( EEG, explorări neuromusculare, potenţiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrală ) - 6 luni

1.3.8. Stagiul de bioetică - ½ lună

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 200 ore)

(1) Ateroscleroza

(2) Cardiopatia ischemică cronică

(3) Infarctul miocardic acut

(4) Aritmiile cardiace

(5) Tulburările de conducere cardiace

(6) Valvulopatii

(7) Hipertensiunea arterială

(8) Cordul pulmonar

(9) Tromboembolismul pulmonar

(10) Insuficienţa cardiacă

(11) Bolile aortei

(12) Arteriopatii periferice

(13) Bolile venelor periferice

(14) Boala ulceroasă

(15) Cancerul gastric

(16) Hepatite cronice

(17) Cirozele hepatice

(18) Tumori hepato-biliare

(19) Encefalopatia hepatoportală; insuficienţa hepatică

(20) Cancerul colorectal

(21) Astmul bronşic

(22) Bronhopneumopatia obstructivă cronică

(23) Cancerul bronhopulmonar

(24) Insuficienţa respiratorie

(25) Anemia feriprivă

(26) Anemiile megaloblastice

(27) Leucemia granulocitară cronică, limfatică cronică, leucemia acută

(28) Mielomul multiplu

(29) Porfiriile

(30) Purpura trombocitopenică

(31) Diabetul zaharat

(32) Hiperglicemia tranzitorie

(33) Hipoglicemiile

(34) Hiperlipoproteinemiile

(35) Acidoza lactică

(36) Cetoacidoze

(37) Obezitatea

(38) Colagenoze ( Lupus eritematos, Sclerodermie, Dermatomiozite)

(39) Edemul pulmonar acut cardiogen şi non-cardiogen

(40) Şocul cardiogen

(41) Farmacologie clinică

1.4.1.2. Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme – 100

2. Interpretarea rezultatelor de la explorarile respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine) - 50

3. Interpretarea unei electrocardiograme : 200 cazuri

- stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului

- hipertrofii atriale şi ventriculare

- modificari EKG în cardiopatia ischemică

- diagnosticul EKG în cordul pulmonar cronic

- tulburări de ritm cardiac

- tulburări de conducere

- indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort

4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică – 100 cazuri

5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală – 150 cazuri

6. Toracocenteza – 15

7. Paracenteza – 15

8. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor – 10

9. Interpretarea oscilometriei - 100

10. Interpretarea probei de digestie - 30

11. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie - 10 pe manechin şi 5 pe viu

12. Defibrilarea şi cardioversia – 10 (asistat de specialist)

13. Interpretarea rezulatelor de sânge periferic şi măduvă pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică - 50

14. Puncţia biopsie hepatică : efectuare şi interpretare – 10 cazuri

1.4.2 STAGIUL DE DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC

1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)

(1) Examenul radiologic clasic cu şi fără contrast al structurii cerebrale şi medulare – 2 săptămâni

(2) Tomodensitometrie cerebrală şi medulară – 3 săptămâni

(3) Imagistica prin rezonanţă magnetică – 3 săptămâni

(4) Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrală , SPECT şi noţiuni de PET – 2 săptămâni

(5) Angiografia digitalizată – 2 săptămâni

1.4.2.2.Baremul activităţilor practice

(1) Radiografia coloanei vertebrale – interpretare – 10

(2) Radiografia craniană simplă- interpretare – 20

(3) Mielografia cu substanţă de contrast – interpretare – 5

(4) Tomodensitometria cerebrală – interpretare – 20

(5) IRM a structurilor nevraxiale şi periferice – interpretare – 10

(6) Angiografia sistemului cervico-cerebral – interpretare – 10

1.4.3. STAGIUL DE PSIHIATRIE

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)

(1) Noţiuni de semiologie.Sindroamele psihiatrice

(2) Psihozele majore

(3) Tulburări psihice organice

(4) Dezvoltări psihogene şi nevroze

(5) Psihopatii şi stări psihopatoide

(6) Oligofrenii

(7) Terapia psihotropă

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

1. Examinarea unor bolnavi psihiatrici-50

2. Aplicarea unor probe şi teste de evaluare a organicităţii -15

3. Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15

4. Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-5

1.4.4. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE

1.4.4.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 50 ore)

(1) Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene

(2) Indicaţii şi tehnici de practicare a investigaţiilor paraclinice

(3) Elemente de diagnostic şi tratament în malformaţiile vasculare cranio-cerebrale şi vertebro-medulare

(4) Indicaţiile chirurgicale în tratamentul epilepsiei

(5) Metode chirurgicale de tratament funcţional în tulburări motorii

(6) Indicaţii chirurgicale în afecţiuni vertebro-medulare netraumatice

(7) Elemente de diagnostic şi tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală şi vertebro-medulară

(8) Principii şi metode de terapie intensivă la bolnavii cu afecţiuni neurologice şi neurochirurgicale

(9) Elemente de neuropatologie şi procesele expansive

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

1. Tomodensitometria cerebrală şi medulară- interpretare -50

2. IRM a structurilor nevraxiale şi periferice – interpretare - 20

3. Scintigrafia cerebrală – interpretare – 5

4. Angiografia sistemului cervico- cerebral – interpretare – 30 5.Mielografia cu substanţă de contrast- interpretare - 20

6. Puncţia lombară: proba Queckensted-Stookcy - 10

7. Examenul clinic al unui traumatizat cranio - cerebral – 10

8. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 5

9. Examenul fund de ochi – 20

1.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE

1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 560 ore)

(1) Elemente de neurobiologie în afecţiunile sistemului nervos.

(2) Neuroplasticitatea: concept, implicaţii în patologia neurologică

(3) Elemente de neuropsihofarmacolgie; manifestări neurologice secundare terapiei psihotrope

(4) Semiologia sensibilităţii

- Organizarea sensibilităţii corpului-somestezia

- Semiologia analitică a sensibilităţii

- Sindroame senzitive

(5) Semiologia motilităţii şi a reflexelor

- Organizarea generală a sistemelor care controlează mişcarea

- Semiologia unităţii motorii

- Sindromul piramidal

- Sindromul de neuron motor periferic

- Semiologia extrapiramidală

- Semiologia cerebeloasă

- Semiologia reflexelor

- Mişcările involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile

(6) Semiologia nervilor cranieni

- Nervul olfactiv (I)

- Nervul optic (II) şi căile vizuale

- Motilitatea oculară (III,IV,VI)

- Nervul trigemen (V)

- Nervul facial (VII)

- Nervul vestibular şi cohlear (VIII)

- Nervul glosofaringian (IX)

- Nervul pneumogastric (X)

- Nervul spinal (XI)

- Nervul hipoglos (XII)

(7) Semiologia funcţiilor vegetative

- Sistemul nervos vegetativ (autonom)

- Sindroamele hipotalamo-hipofizare

- Alte afecţiuni ale sistemului nervos vegetativ ( primare şi secundare )

(8) Conştienţa

- Tulburări de somn şi veghe

- Stările comatoase

- Mutismul akinetic şi sindromul de deaferentare

- Confuzia, deliriumul, starea vegetativă

(9) Funcţiile nervoase superioare

- Somatognozia

- Apraxiile

- Agnoziile

- Dominanţa cerebrală.Afaziile

- Memoria

(10) Epilepsia şi pierderile stării de conştienţă

- Clinica

- Etiologia

- Fiziopatologia

- Diagnostic diferenţial şi pozitiv

- Tratament

(11) Algiile craniene şi faciale

- dispozitivul de sensibilitate al feţei şi craniului

- nevralgia de trigemen

- migrena şi algiile vasculare ale feţei

- algiile craniene şi faciale simptomatice

- cefaleea

(12) Patologia nervilor periferici

- principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice

- leziunile rădăcinilor, plexurilor şi nervilor periferici

- mononeuropatiile

- polineuropatiile

- mononeuropatiile multiplex

- poliradiculoneuropatiile ( acute şi cronice )

(13) Compresiunile lente ale măduvei şi mielopatiile vasculare

(14) Siringomielia şi malformaţiile atlanto-occipitale

(15) Scleroza multiplă şi alte afecţiuni demielinizante

(16) Amiotrofiile spinale progresive.Boala neuronului motor

(17) Boala Parkinson şi sindroamele parkinsoniene

(18) Afecţiunile ganglionilor bazali ( semiologie, sindroame, boli )

(19) Distoniile musculare

(20) Bolile ereditare şi degenerative ale sistemului nervos

(21) Sindroamele neurocutanate şi alte tulburări de dezvoltare ale sistemului nervos central. Facomatozele

(22) Bolile vasculare cerebrale

- anatomia şi fiziologia circulaţiei cerebrale

- malformaţiile vasculare cerebrale

- complicaţiile cerebrale ale hipertensiunii arteriale

- ischemia cerebrală

- hemoragia cerebrală

- ictusul lacunar

- hemoragia subarahnoidiană

- trombozele şi tromboflebitele cerebrale

(23) Tumorile intracraniene

(24) Sindroamele paraneoplazice neurologice

(25) Traumatismele craniene şi ale măduvei spinării

(26) Patologia infecţioasă şi parazitară a sistemului nervos şi muscular

(27) Demenţele adultului

(28) Evaluarea neuropsihologică în patologia neurologică

(29) Encefalopatiile infantile

(30) Manifestări neurologice în tulburări ereditare de metabolism

(31) Miastenia gravis şi sindroamele miastenice

(32) Patologia musculară

(33) Manifestări neurologice în boli generale

(34) Recuperarea şi reeducarea funcţională în afecţiunile neurologice

1.4.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Examenul fundului de ochi - 50

2. Examenul lichidului cefalorahidian. Puncţia lombară şi suboccipitală -100

3. Explorarea radiologică a canalului rahidian şi a conţinutului său, măduva spinării şi rădăcini – 60

4. Radiografia simplă de craniu – 100

Examenul radiologic cerebral şi medular cu substanţă de contrast

5. Examenul ultrasonografic al circulaţiei cervico-cerebrale – 100

6. Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral - 60

7. Scintigrafie cerebrală clasică. Noţiuni SPECT şi PET - 10

8. Tomodensitometrie cerebrală şi medulară - 100

9. Potenţiale evocate somestezice PES, potenţiale evocate vizulae PEV şi auditive PEA – 60

10. Electroencefalografia.Montajul EEG şi interpretarea de rutină – 200

11. Principalele explorări electromiografice (EMG) şi electroneurografice - interpretare - 100

12. Imagistica prin rezonanţă magnetică a structurilor nevraxiale şi periferice – 60

13. Recunoaşterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic şi muşchiului striat pe piese anatomice – 50

1.4.6. EXPLORĂRI FUNCŢIONALE NEUROLOGICE

1.4.6.1. ELECTROENCEFALOGRAFIE

Tematica lecţiilor conferinţă şi baremul de activităţi practice ( 100 ore)

1. Bazele neurofiziologice ale EEG

2. Tehnica generală EEG

a. Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiţionali, electrozi de profunzime, derivaţii, montaje )

b. Aparat de înregistrare ( sisteme de amplificare, masa de comandă, sisteme de etalonare, canale de înregistrare, sisteme de afişaj )

c. Tehnici speciale de înregistrare,transmisie şi monitorizare d.Principii de analiză automată

. e.Artefacte

3. Metode de activare

4. Glosar de termeni EEG

5. Buletin EEG - redactare

6. EEG la adultul normal în stare de veghe

7. EEG la adultul normal în somn

8. EEG la copilul normal

9. EEG la subiecţi normali vârstnici

10. Posibilităţi mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente.

11. Modificări EEG - semnificaţie

12. Electrogeneza activităţii electrice epileptice

Descărcare neuronală, epileptică, epileptică interictală, epileptică ictală

13. EEG în epilepsie

a. EEG interictală

- activitate de fond

- activitate paroxistică

- morfologia şi cronologia undelor sincrone simetrice

- activitate paroxistică focală şi multifocală

- activitate paroxistică difuză

b. Video-EEG

c. Aspecte EEG ictale şi interictale în diferite forme de epilepsie

- criterii electrochimice de clasificare

- epilepsii generalizate primare

- epilepsii generalizate secundare

- epilepsii parţiale

d. EEG în diagnosticul şi diagnosticul diferenţial al epilepsiilor

e. EEG în evolutia epilepsiilor

f. EEG psihozelor la epileptici

g. Modificări EEG induse de anticonvulsivante

- EEG în tratamentul epilepsiilor

h. EEG în prognosticul epilepsiilor

14. EEG în tumori cerebrale

15. EEG în boli vasculare cerebrale

16. EEG în traumatisme cranio-cerebrale

- moartea cerebrală şi stările vegetative prelungite

17. EEG în neuroinfecţii

18. EEG în encefalopatii

19. EEG în demenţe

20. Recomandări internaţionale pentru efectuarea examenului EEG

21. Polisomnografia: tehnică, interpretare

1.4.6.2. Explorări electrofiziologice neuromusculare

( electromiografie, electroneurografie, potenţiale evocate)

1. Date generale despre unitatea motorie

2. Structura nervilor periferici şi conducerea nervoasă

3. Structura joncţiunii neuromusculare

4. Structura fibrei musculare

5. Principii de bază ale electrodiagnosticului

6. Evaluarea indicaţiei de efectuare a testelor de electrodiagnostic

7. Metodologie

A) Studiul de conducere nervoasă

a) studiul conducerii nervoase motorii – viteze de conducere motorie, analiza potenţialului de acţiune muscular compus (CMAP)

b) studiul conducerii nervoase senzitive – viteze de conducere senzitive, analiza potenţialului de actiune senzitiv (SNAP)

c) aspecte particulare

-dipersia temporală şi anularea fazelor

-blocul de conducere

-factori care afectează studiile de conducere nervoasă : fiziologici, nonfiziologici

d) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon

e) blink reflex

B) Electromiografia cu ac

a) tehnici de înregistrare

b) activitatea spontană de insertie

c) activitatea spontană normală

d) analiza potenţialului de unitate motorie

e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferenţial

C) Studiul joncţiunii neuromusculare - stimularea repetitivă

D) Electrodiagnosticul în bolile neuromusculare

a. neuropatiile focale

degenerescenţa axonală leziuni demielinizante

b. neuropatii generalizate

c. leziunile preganglionare

d. bolile cornului anterior medular

e. miopatii

f. bolile joncţiunii neuromusculare

E) Potenţiale evocate somato-senzitive: neuroanatomia căilor somato-senzitive tehnica şi metode de înregistrare

stimularea membrului superior – nervul median stimularea membrului inferior – nervul tibial posterior

interpretarea anomaliilor potenţialului evocat somatosenzitiv

-leziuni periferice

-leziuni radiculare

-leziuni medulare

-leziuni de trunchi cerebral şi hemisferice

F) Potenţiale evocate vizuale

neuroanatomia analizatorului vizual tehnica şi metode de înregistrare analiza PEV

interpretarea anomaliilor PEV : patologia retiniană

patologia nervului optic patologia căilor centrale

G) Potenţiale evocate de trunchi cerebral (auditive) neuroanatomia analizatorului auditiv tehnica şi metode de înregistrare

analiza potenţialului evocat acustic

interpretarea anomaliilor PEA : patologia urechii interne

patologia nervului acustic patologia trunchiului cerebral

1.4.6.3. Stimularea magnetică transcraniană ( TMS ) principii fizice şi neurofiziologice aparatura utilizată

semnificaţia clinică a modificarilor TMS în patologia neurologică utilizarea TMS în studiul neuroplasticităţii SNC

1.4.6.4. Examenul ultrasonografic al circulaţiei cervico-cerebrale

1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale

2. Examenul extracranian al arterelor carotide şi a axului subclavio-vertebral

- aspectul normal

- stenoza/ ocluzia arterei carotide interne

- sindromul de furt subclavicular

- stenoza/ocluzia de arteră vertebrală

- disecţiile arteriale

3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale

- aspectul normal

- stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porţiunea intracraniană

- aspectul malformaţiilor arterio-venoase

4. Noţiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecţia de microemboli, examenul transcranian color codat.

Stagiu practic: 30 examinări extracraniene, 20 examinări transcraniene

1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

1.4.7.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.4.7.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

NEUROLOGIE

5 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

 NEUROLOGIE (I.1) 6 luni

 MEDICINA INTERNĂ (I.2) 1 an

 NEURORADIODIAGNOSTIC (I.3) 3 luni

 PSIHIATRIE (I.4) 3 luni

 NEUROCHIRURGIE (I.5) 3 luni

 EXPLORĂRI FUNCŢIONALE în NEUROLOGIE (I.6) 6 luni

 BIOETICA (I.7) ½ lună

 NEUROLOGIE (II.1) 2 ani 2 luni şi 2 săpt.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

II.1

I.3

I.6

I.5

I.4

II.1

I.7;II.1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

NEUROLOGIE PEDIATRICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ

A. Introducere

B. Scopurile pregătirii

C. Programul de pregătire

D. Condiţii obligatorii pentru viitorii rezidenţi de neurologie pediatrică

E. Centre formatoare, coordonatori/ îndrumători

F. Examinări

A. Introducere

Definiţie: neurologia pediatrică este specialitatea medicală care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea şi tratamentul bolilor sistemului nervos central şi periferic, precum şi a bolilor musculare la copii între 0 şi 16 ani, iar la copiii cu handicap, pâna la 18 ani.

Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri în România. În Europa Neurologii Pediatri provin fie din pediatri, fie din neurologi de adulţi.

În România, Neurologia Pediatrică este o specialitate de sine stătătoare.

Conţinutul acestei programe de pregătire a fost revizuit conform recomandărilor Bordului European de Neurologie Pediatrică şi a Comitetului European de Experţi Naţionali pentru Neurologie Pediatrică care au elaborat Curriculum European de Neurologie Pediatrică, ca un ghid pentru elaborarea curiculelor naţionale, în scopul realizării unei pregătiri la un înalt nivel al neuropediatrilor din Europa şi pentru armonizarea programelor de pregătire de Neurologie Pediatrică din Europa. De asemenea s-a ţinut seama de recomandările experţilor PHARE.

Pregătirea medicilor în Neurologie Pediatrică, implică câteva elemente, care formează baza acestui curriculum

a. construirea bazei de cunoştinţe în legătură cu funcţia neurologică normală şi anormală la copil;

b. dobândirea experienţei clinice personale, supervizate în mod corespunzător, în ceea ce priveşte examinarea clinică şi atitudinea investigaţională şi terapeutică într-o gamă largă de afecţiuni acute şi cronice neuropediatrice. Rezidenţii vor contribui activ la îngrijirea pacienţilor, ca medici plătiţi, statutul de observator fiind insuficient.

c. Pregătirea rezidenţilor se va face în departamente complet echipate, acreditate pentru pregătire (care îndeplinesc criteriile necesare acreditării pentru a fi centre formatoare – a se vedea punctul E.)

d. În situaţiile în care anumite module/specializări nu se pot face la centrul principal de pregătire, vor fi indicate centrele şi medicii formatori specializaţi în care se va desfăşura fiecare modul/ submodul şi modalitatea de desfăşurare şi de notare.

e. Deoarece în practica neurologiei pediatrice există elemente psihosociale şi multidisciplinare importante, acestea sunt incluse în formarea rezidenţilor de neurologie pediatrică.

f. Cercetarea nu este obligatorie, dar este încurajată; rezidenţii vor participa împreună cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfasoară în clinicile respective.

B. Scopurile pregătirii

B.1. Cunoştinţele de neurologie pediatrică

Nivelul pregătirii de bază al neurologului pediatru este vast şi în acelaşi timp dificil de specificat în detaliu, dar trebuie să fie cel puţin la nivelul tratatelor de bază de Neurologie Pediatrică.

Baremele cunoştinţelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul şi submodul în parte.

B.2. Măsuri diagnostice

Baremele cunoştinţelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul şi submodul în parte.

B.3. Tratament.

 Se urmăreşte familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice

 Cunoştinte generale în legătură cu medicamentele folosite în tratament, în special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenţi antibacterieni şi antivirali şi medicamente ce influenţează comportamentul.

 Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale

 Principii de tratament a copiilor cu tulburări de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere şi principii de psihoterapie (în cadrul unui modul de psihiatria copilului şi adolescentului).

 Luarea la cunostinţă a extinderii şi potenţialelor consecinţe ale tratamentelor neconvenţionale

şi alternative.

 Cunoştinţe în legătură cu tratamentele deficitelor de vedere şi auz, ortoze, proteze etc

 Cunoştinţe de recuperare după deficite neurologice dobândite sau moştenite.

B.4. Îngrijire multidisciplinară

 Înţelegerea avantajelor şi limitelor unei echipe multidisciplinare în abordarea pacientului cu afecţiune neuropediatrică.

 Înţelegerea metodelor folosite de către logoped, asistentul de terapie ocupatională, fizioterapist, asistente, dietetician, psiholog, profesori şi asistenţii sociali pentru evaluare, tratament, recuperare

 Cunoaşterea metodelor folosite de alte specialităţi medicale, inclusiv specialistul de terapie intensivă, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de familie, psihiatrul pentru copii şi adolescenţi, chirurgul ortoped.

 Tranziţia îngrijirii de la serviciile de copii la cele de adulţi

B.5. Îngrijire integrată – conlucrarea cu alte servicii

 Protecţia copilului –cunoştinţe de legislaţie naţională; experienţa în lucrul cu sistemul

 Servicii sociale - cunoştinţe

 Lucrul cu fundaţii, asociaţii de părinţi etc

B.6. Aspecte etice

 Etica cercetării la copii

 Procedura consimţământului informat

 Convenţia Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi alte proclamaţii relevante

B.7. Probleme de management (facultativ)

 Înţelegerea aptitudinilor de management necesare în clinica de Neurologie Pediatrică pentru folosirea resurselor, controlul bugetului , contractări, planuri de strategie şi scrierea unui plan de afaceri.

 Experienţa conducerii serviciului de neurologie pediatrică în sistemul medical naţional

 Cunoştinţe de audit clinic

 Cunoştinţe de obţinere a fondurilor pentru cercetare

 Structura şi funcţia organizaţiei locale şi naţionale

B.8. Aptitudini academice

 Evaluarea critică a rezultatelor clinice din literatura de specialitate

 Pregătirea unui manuscris

 Aptitudini de prezentare orală

B.9. Aptitudini de organizator de rutină, inclusiv rotaţiile, programele de învăţământ şi întâlnirile postuniversitare.

B.11. Conducere - înţelegerea şi aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinară

B.12. Comunicare

 Contactul cu părinţii; aptitudini pentru comunicare a veştilor către părinţi (în legătură cu afecţiuni cronice, disabilitante, etc)

 Relaţii corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator.

B.13. Educaţie

 Autoeducaţie continuă şi învăţarea altora

C. Programul de pregătire

Durata: 5 ani

I. Specialităţi pediatrice –2 ani

I.1. Pediatrie generală – 1an

I.2. Neonatologie - 6 luni

I.3. Boli infecţioase pediatrie - 2 luni

I.4. Neurochirurgie pediatrică - 2 luni

I.5. Psihiatrie pediatrică - 2 luni

II. Neurologie adulţi – 6 luni

III. Neurologie pediatrică - 2 ani 6 luni, din care

III.1. EEG - 3 luni

III.2. Neurologie pediatrică – 2 ani 3 luni

IV. Bioetica – 2 săpt.

Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca şi module separate, vor fi considerate ca şi submodule obligatorii; rezidenţii vor rămâne în clinica de pediatrie, neurologie pediatricaă neurologie adulţi, neurochirurgie şi vor însoţi pacienţii la investigaţiile/ tratamentul recuperator, respective (ca şi parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialişti din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e.

Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulţi), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.

a. Neuroimagistica (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulţi, neurochirurgie, neurologie pediatrică)

b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)

c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulţi, neurologie pediatrică)

d. Genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica)

e. Recuperare - reabilitare pediatrică (submodul in cadrul modulului: neurologie pediatrică)

Pregătirea peste hotare

Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituţii de pregătire, specializate şi recunoscute ca atare, în ţări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute şi va fi echivalată perioada de pregătire în străinatate, scăzându-se din cea prevazută în prezentul curriculum, dacă rezidentul a lucrat efectiv ca rezident în aceste centre, nu ca şi “visiting doctor”.

CONŢINUTUL STAGIILOR

I. Specialităţi pediatrice

I.1 Stagiul de pediatrie – 1 an Tematica lecţiilor conferinţă

1. Creştere şi dezvoltare

2. Nutriţie şi alimentaţie

3. Malnutriţia proteincalorică şi proteinică

4. Tulburările metabolismului calciului

5. Diabetul zaharat- urgenţe

6. Infecţii respiratorii superioare şi ale sferei ORL: rinofaringita, sinuzita, laringita, otita acută medie

7. Infecţii respiratorii inferioare: traheobronşita, bronşiolita acută

8. Astmul bronşic

9. Pneumonii acute. Pleurezii

10. Insuficienţa acută respiratorie

11. Cardiopatii congenitale cianogene şi necianogene

12. Cardiomiopatii

13. Tulburări de ritm şi de conducere cardiacă

14. Insuficienţa cardiacă

15. Şocul în pediatrie. Hipertensiunea arterială

16. Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acută

17. Boala celiacă. Sindromul de malabsorbţie

18. Dureri abdominale recurente.

19. Parazitozele intestinale

20. Icterele

21. Afecţiuni hepatice

22. Afecţiuni renale acute şi cronice - semiologie

23. Reumatismul articular acut

24. Boli de colagen

25. Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice şi hipoplazice)

26. Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii, trombocitopatii, vasculopatii)

27. Leucemii. Limfoame maligne

28. Tumori solide (cu excepţia tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. Retinoblastom, sarcoame osoase şi de ţesuturi moi, hepatoblastom

29. Sindroame de imunodeficienţă congenitală

30. Intoxicaţii acute

31. Tuberculoza.

32. Sifilis

33. Elemente de chirurgie şi ortopedie pediatrică (traumatismele majore, hemoragiile la nou-născut, copil şi sugar, piciorul strâmb congenital, deformările membrelor, displazia luxantă de şold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott,

scoliozele şi cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita şi osteocondrita septică)

34. Tuberculoza primară şi secundară

Baremul activităţilor practice

1. Anamneza şi examen clinic

2. Măsurători antropometrice şi interpretarea acestora la vârste diferite

3. Puncţii lombare

4. Examen otoscopic

5. Examenul fundului de ochi

6. Recoltari de sânge venos

7. Recoltare de sânge capilar şi determinarea parametrilor echilibrului acido-bazic prin metoda Astrup

8. Înregistrări şi interpretări EKG

9. Interpretarea următoarelor probe

- Rg toracică

- Rg schelet

- Rg abdominală

- Urografie

- Hemograma

- Medulograma

- Probe hepatice

- Probe renale

10. Tehnica IDR – PPD (20)

I.2. Stagiul de neonatologie - 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Conceptul de perinatologie, mortalitatea perinatală; investigaţia fetală; nou-nascutul cu risc

2. Metode de aprecierea vârstei gestaţionale

3. Nou-născutul la termen: particularităţi morfologice şi funcţionale, incidenţe fiziologice, îngrijirea în maternitate, alimentaţie

4. Nou născutul prematur şi dismatur: particularităţi morfologice şi funcţionale, îngrijiri specifice, alimentaţie

5. Anamneza şi examen clinic al nou-născutului, semiologie neonatală

6. Reanimarea neonatală

7. Suferinţa fetală acută, cronică, insuficienţa placentară

8. Traumatismul obstetrical biochimic şi mecanic

9. Infecţii congenitale: sindromul TORCH, infecţia HIV, infecţia cu VHB

10. Malformaţii

11. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală

12. Hemoragiile intracraniene

13. Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-născutului

14. Sindromul de detresă respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatală

15. Icterele nou-născutului: icterul neonatal "fiziologic", izoimunizare Rh materno-fetală, incompatibilitate ABO, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubină conjugată

16. Hidrops fetal

17. Diateze hemoragice neonatale

18. Urgenţe chirurgicale

19. Terapia hidroelectrolitică neonatală

Baremul activităţilor practice

1. Oxigenoterapia (utilizarea monitorului F102, debitmetrul de oxigen)

2. Anamneza şi examenul clinic

3. Gavajul

4. Stabilirea unei "scheme" de perfuzie endovenoasă la nou-născut

5. Interpretări ale unor investigaţii de laborator: explorări bacteriologice, radiologice, EKG

I.3 Stagiul de boli infecţioase pediatrie - 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Imunizări active şi pasive

2. Antibioterapia în pediatrie

3. Infecţia HIV/SIDA

4. Bacteriemiile şi septicemiile

5. Meningitele acute virale şi bacteriene

6. Encefalitele

7. Diareile acute virale şi bacteriene

8. Infecţiile produse de germeni anaerobi

9. Tetanosul

10. Difteria

11. Salmonelozele tifoidice

12. Infecţia luetică

13. Poliomielita

14. Infecţia cu virus varicelo-zosterian

15. Mononucleoza infecţioasă şi alte infecţii produse de virusuri herpetice

16. Infecţia cu virusuri gripale şi paragripale

17. Rubeola

18. Parotidita epidemică

19. Megaleritemul infecţios şi exantemul subit

20. Scarlatina

21. Infecţiile rickettsiene

22. Rabia

23. Infestaţiile parazitare (infestaţiile intestinale şi sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestaţiile sistemice cu nematode şi cestode)

24. Hepatitele acute virale

25. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale, bacteriene, miceliene şi parazitare la copil

Baremul activităţilor practice

1. Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecţioase

2. Efectuarea puncţiei lombare la copilul cu diferite vârste

3. Examenul microscopic şi interpretarea rezultatelor LCR

4. Interpretarea rezultatelor examenului microscopic al produselor biologice în infecţii virale, bacteriene, miceliene şi parazitare

5. Tehnica imunizărilor active

6. Tehnica recoltărilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator

7. Însuşirea manevrelor de resuscitare în infecţiile toxico-septice la copil

I.4. Stagiul de neurochirurgie pediatrică - 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă (40ore)

1. Semiologie neurochirurgicală

2. Malformaţii craniocerebrale

3. Malformaţii vertebromedulare

4. Malformaţii arteriovenoase craniocerebrale şi vertebromedulare

5. Hidrocefalia. Craniostenozele

6. Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniană

7. Hematoame cerebrale

8. Parazitozele craniocerebrale

9. Traumatismele craniocerebrale şi vertebromedulare

10. Compresiile rahidiene intra- şi extramedulare

11. Hemoragiile intracraniene

12. Indicaţiile neurochirurgicale în epilepsie

13. Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase şi nervilor periferici

14. Elemente de terapie intensivă în neurochirurgie

Baremul activităţilor practice

1. Interpretări ale unor explorări de neurodiagnostic

- radiografii cu/fără contrast

- tomografie computerizată

- imagistica IRM, angio IRM

- arteriografii carotidiene şi vertebrale

2. Asistarea la intervenţii neurochirurgicale

- drenajul ventriculoperitoneal şi ventriculocardiac

- intervenţii pentru craniostenoze

- cura meningoencefalocelului şi a meningomielocelului

- ablaţia unei tumori cerebrale

- intervenţii pentru malformaţii vasculare cerebrale

3. Stabilirea planului de terapie intensivă la bolnavii "neurochirurgicali" (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.)

4. Examinarea bolnavilor cu afecţiuni neurochirurgicale, întocmirea foilor de observaţie, îngrijiri curente

I.5. Stagiul de psihiatrie pediatrică - 2 luni Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Simptome şi sindroame psihice

2. Clasificarea deficienţelor, incapacităţilor şi dizabilităţilor ; clasificarea tulburărilor psihice

3. Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performanţelor intelectuale.

4. ADHD

5. Anxietatea şi tulburările anxioase

6. Tulburările afective

7. Fobia şi tulburările fobice

8. Obsesiile, compulsiile şi tulburările obsesiv-compulsive

9. Tulburările psihice ale comportamentului alimentar

10. Isteria şi tulburările isterice

11. Tulburări de conduită şi personalitate

12. Intârzierile mintale

13. Schizofrenia şi tulburările schizotipale

14. Tulburări de conversie

15. Tulburările vorbirii şi limbajului. Tulburări de învăţare

16. Metode şi tehnici de investigaţie psihologică

17. Metode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupaţionale, educaţionale şi psihopedagogice, consilirea familiei

Baremul activităţilor practice

1. Examenul psihiatric şi întocmirea foii de observaţie

2. Prezentări de cazuri

3. Aprecierea dezvoltării motorii şi psihice

4. Evaluări ale familiei şi consilieri ale familiei

5. Cunoaşterea baremului comisiei de expertiză medico-legală şi a comisiei de evaluare a incapacităţii şi de orientare şcolară şi profesională

II. Neurologie adulţi - 6 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)

1. Anatomofiziologia sistemului nervos central

2. Anatomofiziologia sistemului nervos periferic

3. Anatomofiziologia sistemului nervos autonom

4. Anatomofiziologia organelor de simţ

5. Sindroame corticale

6. Sindroame extrapiramidale

7. Sindroame talamice şi hipotalamice

8. Sindroame de trunchi cerebral

9. Sindroame cerebeloase

10. Sindroame medulare

11. Sindromul vestibular

12. Sindromul de neuron motor central

13. Sindromul de neuron motor periferic

14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni

15. Sindroame senzitive

16. Lichidul cefalorahidian normal şi patologic

17. Sindroamele vasculare cerebrale şi cerebromeningee şi diagnosticul lor topografic

18. Tumorile cerebrale şi diagnosticul lor topografic

19. Scleroza multiplă

Baremul activităţilor practice

Întocmirea de foi de observaţie clinică şi consemnarea evoluţiei

- pacienţi cu sindroame vasculare cerebrale

- sindroame de trunchi cerebral

- sindroame ataxice

- sindroame de neuron motor periferic

- sindroame ale organelor de simţ

- sindroame extrapiramidale

- alte afecţiuni

- puncţii lombare

- puncţii venoase şi instituirea unei perfuzii

- interpretarea examenului LCR

- prezentare de cazuri

III. Neurologie pediatrică - 2 ani 6 luni, din care

III.1. EEG - 3 luni

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Introducere în EEG.

2. Electrozi EEG: descriere, montare/montaje. .

3. Înregistrarea EEG standard. Etapele înregistrării: datele pacientului, procedura de înregistrare

4. Metode de stimulare: hiperventilaţie, SLI, sunet, somn, medicamente.

5. Artefacte EEG- depistare

6. Modalitatea de citire a EEG-ului - etape. Formularea unui buletin EEG. Definiţii, glosar de termeni.

7. EEG normal: ritmurile cerebrale (alfa, beta, theta, delta). Activitatea bioelectrică spontană

- traseul de veghe al adultului

- particularităţi la copil

8. Activitatea EEG la copil pe grupe de vârstă (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-10 ani, 11-16 ani)

9. Recunoaşterea stadiilor de somn şi a elementelor fiziologice de somn

10. EEG anormal

- recunoaşterea anomaliilor nespecifice

- recunoaşterea anomaliilor epileptiforme intercritice (vârful, unda ascuţită, polivârfuri, complexul vârf-undă classic, CVU lent, CVU rapid).

- Recunoaşterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente în epilepsia copilului (criza tonică, absenţa tipică, criza focală, criza mioclonică, spasme infantile, Sd. Lennox- Gastaut, Epilepsia generalizată idiopatică, Epilepsia partială beningă).

11. Recunoaşterea descărcărilor periodice în PESS;

12. Aspectul EEG în tumorile cerebrale

13. Aspectul EEG în encefalite

14. Efectul unor medicamente asupra EEG

Baremul activităţilor practice

1. Montarea practică a electrozilor

2. Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilaţie

3. Recunoaşterea artefactelor EEG

4. Interpretare de trasee EEG normale la adult şi copil, pe grupe de vârsta

5. Citire de EEG-uri cu recunoaşterea modificărilor paroxistice intercritice

6. Citire de EEG-uri cu recunoaşterea modificărilor paroxistice în criză pentru: criza tonică, clonică, tonico-clonică generalizată, focală, mioclonică, spasmele infantile, sindromul Lennox- Gastaut, epilepsia generalizată idiopatică de adolescenţă, epilepsia parţială benignă

7. Recunoaşterea descărcărilor periodice EEG

8. Recunoaşterea modificărilor EEG în tumori cerebrale, encefalite

III.2. Neurologie pediatrică - 2 ani 3 luni Tematica lecţiilor conferinţă (450 ore)

1. Anatomia şi fiziologia sistemului nervos la copil - particularităţi

2. Dezvoltarea neuropsihomotorie

- dezvoltarea ontogenetică normală a sistemului nervos central

- copilul la 3 luni, 6 luni, 12 luni, antepreşcolar, preşcolar, şcolar, adolescent

3. Particularităţi ale semiologiei neurologice pediatrice

4. Examenul neurologic pentru

- nou-născutul la termen

- nou-născutul prematur

- sugar

- copil mic şi mare

5. Patologie prenatală

- infecţii fetale (cu citomegalovirus, toxoplasmoza congenitală, rubeola, herpes simplex, virus varicelo-zosterian, HIV, alte viroze, sifilis congenital)

- afecţiuni circulatorii şi vasculare fetale (porencefalie)

- patologie fetală indusă de substanţe toxice exogene (medicamente, alcool, droguri, alte toxice)

- patologie fetală indusă de substanţe toxice endogene (fenilcetonuria maternă, diabet zaharat)

- incompatibilitatea Rh şi de grup (hidrops fetal)

- întârzierea creşterii intrauterine

- prematuritatea

6. Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor cromozomiale - sindrom Down şi alte trisomii; sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomală, demonstrate sau suspectate - sindrom Prader-Willi, sindrom Angelman, sindrom Miller-Dieker, sindrom Di George, sindrom Williams; alte sindroame dismorfice cu implicare neurologică - sindrom Cornelia de Lange, sindrom Rubinstein-Taybi, sindrom Sotos, sindrom Lemli-Opitz; sindroame cauzate de anomalii cu transmitere X-linkată - sindrom X fragil, alte sindroame cu transmitere legată de cromozomul X cu retard mental

7. Patologie peri- neonatală

- hemoragiile cerebrale ale nou-născutului (extra- şi intracerebrale)

- encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală

- icterul nuclear

- dezechilibre metabolice (hipoglicemia neonatală, tulburări electrolitice)

- traumatisme craniene şi spinale de cauze perinatale

- leziuni ale nervilor, plexurilor şi rădăcinilor

8. Malformaţii ale sistemului nervos central

- disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel)

- disrafii spinale (spina bifida oculta, spina bifida chistica, mielocel, meningomielocel)

- alte anomalii (siringomielie, siringobulbie)

- tulburări de dezvoltare corticală: tulburări de proliferare şi diferenţiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie); tulburări de migrare neuronală (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie); tulburări de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticală)

- anomalii de linie mediană (agenezia de corp calos nonsindromică şi sindromică, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absenţa septului pelucid, displazia septo-optică)

- malformaţii ale cerebelului şi structurilor fosei posterioare (sindrom Dandy-Walker, Arnold Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului

- chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos

9. Hidrocefalia

10. Sindroame neurocutanate

- scleroza tuberoasă Bourneville

- neurofibromatoza

- sindrom Sturge-Weber

- ataxia-teleangiectazia

- alte sindroame neurocutanate

11. Malformaţii osoase ale craniului şi vertebrelor cervicale

- craniostenoze nonsindromice şi sindromice

- impresiunea bazilară

- foramen magnum îngustat

- dislocaţia atlantoaxială

12. Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetică, distonică; forme ataxice; forme mixte

13. Boli metabolice şi heredodegenerative ale sistemului nervos central

13.1 Boli metabolice

a. afectări ale organitelor subcelulare

- boli lizozomale

- sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b. Farber, leucodistrofia metacromatică, b. Austin, b. Krabbe)

- mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. Morquio, b.

Maroteaux-Lamy, b. Sly)

- mucolipidoze

- sialidoza I

- mucolipidoza IV

- tulburări ale metabolismului glicoproteinelor - manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza

- boli peroxizomiale - s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatală, b. Refsum, adrenoleucodistrofia X-linkată

b. afectări ale principalelor linii metabolice

- tulburări ale metabolismului aminoacizilor şi acizilor organici - fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de arţar, aciduria metilmalonică, aciduria propionică, aciduria izovalerică, aciduria glutarică (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartică), homocistinuria, deficienţa de sulfitoxidază

- tulburări ale metabolismului neurotransmiţătorilor - hiperfenilalaninemia malignă, hiperglicinemia nonketotică, tulburări ale metabolismului GABA

- tulburări ale ciclului ureei - hiperamoniemia

- tulburări ale metabolismului vitaminelor - biotina (deficienţa de multicarboxilază), vit B12, folat

- boli mitocondriale - s. Kearns, b. MELAS, MERRF, b. Leigh, b. Alpers

- deficite ale metabolizării colesterolului intracelular - b. Wolman

- tulburări ale metabolismului cuprului - b. Wilson, b. Menkes

- tulburări ale metabolismului purinelor - s. Lesch-Nyhan

- porfirii

- tulburări ale metabolismului acizilor biliari - xantomatoza cerebrotendinoasă

13.2. Boli heredodegenerative

- leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite încă) - leucodistrofia sudanofilică (b.

Pelizaeus - Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander

- boli cu afectare predominentă a substanţei cenuşii - ceroidlipofuscinoze

- boli cu afectare difuză a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonală difuză

- boli cu afectare predominentă a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, b. Hallervorden - Spatz, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul şi alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali

- s. Gilles de la Tourette

- tremorul esenţial

- epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiană ereditară

- boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral şi măduvei spinării (degenerescenţe spinocerebeloase) - ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu- Sjogren, paraplegia spastică familială

- s. Rett

14. Boli infecţioase

- meningite acute bacteriene şi virale, meningite subacute şi cronice (meningita tuberculoasă şi alte meningite granulomatoase)

- abcesul cerebral şi rahidian

- infecţii bacteriene nesupurative - b. Lyme, leptospiroza, bruceloza

- encefalite şi meningoencefalite acute

- encefalite postinfecţioase acute (encefalomielita diseminată acută)

- encefalopatii de origine neclară în relaţie cu infecţii virale (s. Reye) şi subacute (panencefalita sclerozantă subacută)

- infecţia HIV

- infecţii micotice şi parazitare ale sistemului nervos central

- toxiinfectiile sistemului nervos: tetanosul, difteria, botulismul

15. . Boli inflamatorii parainfectioase şi de origine imunologică

- boli reumatice - coreea acuta Sydenham, lupusul eritematos diseminat, poliarterita nodoasă, b. Kawasaki, b. Cogan, s. hemolitic uremic

- boli demielinizante: scleroza multiplă, neuromielita optică Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optică, mielitele acute transverse

- ataxia cerebeloasă acută şi subacută (s. opsoclonus-mioclonus)

- complicaţiile neurologice ale imunizării

15. Afectări neurologice datorate agenţilor fizici şi chimici

- traumatismele craniocerebrale şi complicaţiile lor

- traumatismele vertebromedulare

- afectări neurologice datorate înecului, intoxicaţiei cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutării, şocului termic

- intoxicaţiile

16. Boli neuromusculare

- bolile neuronului motor - atrofii musculare spinale (tip 1 - Werdnig-Hoffman, tip 2, tip 3 - Kugelberg-Welander, alte forme de atrofii musculare spinale)

- boli ale nervilor periferici

- neuropatii ereditare senzitivo-motoriii (I - Charcot - Marie-Tooth, II, III, IV)

- neuropatii senzitive şi autonome ereditare (acropatia ulceromutilantă, neuropatia senzitivă congenitală, s. Ridley - Day, insensibilitatea congenitală la durere şi anhidroza)

- neuropatii dobândite acute şi cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepra, neuropatii endogene şi exogene toxice)

- afecţiuni ale nervilor periferici şi cranieni - inflamatorii, traumatice, congenitale

- boli musculare primare

- distrofii musculare progresive şi congenitale

- agenezii şi hipertrofii musculare congenitale

- miopatii congenitale

- sindroame miotonice (distrofia miotonica şi canalopatiile)

- miopatii metabolice

- miopatii inflamatorii

- miopatii asociate cu boli sistemice şi tulburări endocrine

- artrogripoza multiplex congenitală

- boli ale joncţiunii neuromusculare (miastenia şi sindroamele miasteniforme)

18. Manifestări neurologice în boli sistemice

19. Tumori ale sistemului nervos central - cerebrale şi medulare

20. Cefaleea şi sindroamele cefalalgice

21. Epilepsia, statusul epileptic şi convulsiile ocazionale

22. Manifestări paroxistice neepileptice

23. Boli cerebrovasculare

- malformaţii vasculare ale sistemului nervos: malformaţii arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene

- boli arteriale ocluzive cerebrale şi a sinusurilor durale

- encefalopatia hipertensivă

24. Encefalopatii acute - coma, alte stări cu alterare a conştienţei, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniană

25. Hipertensiunea intracraniană benignă

Baremul activităţilor practice

1. Anamneza şi examenul clinic la copiii cu boli neurologice

2. Întocmirea foii de observaţie

3. Examenul fundului de ochi

4. Electroencefalograma - interpretare

5. Potenţiale evocate - interpretare

6. Electromiograma - interpretare

7. Examenul vitezelor de conducere nervoasă - interpretare

8. Puncţii lombare

9. Radiografii craniene - interpretare

10. Radiografii coloană vertebrală - interpretare

11. Tomografie computerizată cerebrală - interpretare

12. Imagerie prin MRI a sistemului nervos central - interpretare

13. Echografie transfontanelară - interpretare

14. Angiografia sistemului arterial cervicocerebral - interpretare

15. Examenul microscopic şi biochimic al LCR efectuat în urgenţă

16. Stabilirea şi efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic

17. Stabilirea şi efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene

18. Stabilirea şi efectuarea schemei de diagnostic şi terapie intensivă la copilul comatos

19. Stabilirea şi efectuarea schemei terapeutice a crizei miastenice/colinergice la copil

20. Participarea la ăedinţe de tratament recuperator în bolile neurologice la copil

Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca şi module separate; rezidenţii vor rămâne în clinica de neurologie pediatrică / neurologie adulţi şi vor însoţi pacienţii la investigaţiile / tratamentul recuperator, respective (ca şi parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialişti din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile de mai jos

a. Neuroimagistica

b. Echogarfie transfontanelară

c. EMG, VCN, PEC

d. Genetica

e. Recuperare - reabilitare pediatrică

a. Neuroimagistica este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică şi Neurologie de adulţi

Tematica

Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte

1. Semiologie imagistică, urmărirea imagistică a procesului de mielinizare

2. Aspecte imagistice ale malformaţiilor craniocerebrale congenitale

3. Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative şi ale anomaliilor de mielinizare

4. Aspecte imagistice ale infecţiilor SNC

5. Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale

5. Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale

6. Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale

7. Explorarea imagistică a epilepsiei copilului şi a bolilor cerebrovasculare pediatrice

8. Aspecte imagistice în patologia pediatrică a orbitei şi a osului temporal

9. Explorarea imagistică a patologiei spinale de la vârsta copilariei

Baremul activităţilor practice

1. Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale şi spinale în patologia neurologică pediatrică

2. Prezentări de cazuri - patologie malformativă, metabolică, degenerativă şi de mielinizare

3. Prezentări de cazuri - patologie tumorală craniocerebrală pediatrică

4. Prezentări de cazuri - traumatisme craniocerebrale, patologie vasculară

5. Prezentări de cazuri - patologie spinală

b. Ecografie transfontanelară este inclusă în cadrul stagiilor de pediatrie şi neurologie pediatrică.

Tematica (50 ore)

Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte

1. Noţiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietăţi fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor în ţesuturi. Sursele posibile de eroare în examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra ţesuturilor. Tipuri de transductori utilizaţi în examinarea craniană la sugari

2. Elementele de ecoanatomie normală cerebrală la nou-născuţi şi sugari. Reperele anatomice principale utilizate în ETF

3. Principalele secţiuni utilizate în ETF. Indicaţiile ETF. ETF - tehnica examinării şi pregătirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-născut şi sugar - indicaţii. Limitele şi dezavantajele ETF în diagnosticul afecţiunilor intracraniene la nou-născut şi sugar

4. Diagnosticul ETF în hidrocefaliile sugarului

5. Diagnosticul ETF în anomaliile congenitale intracerebrale la nou-născut şi sugar

6. Diagnosticul ETF în hemoragiile intra- şi periventriculare la nou-născut şi sugar

7. Diagnosticul ETF în hemoragiile subdurale la nou-născut şi sugar.

8. Diagnosticul ETF în hemoragiile parenchimatoase la nou-născut şi sugar

Baremul activităţilor practice

1. Principiile generale de interpretare a ETF la nou-născut şi sugar

2. Demonstraţii practice de ETF la nou-născut şi sugar

3. Prezentări de cazuri - hidrocefaliiile la nou-născut şi sugar

4. Prezentări de cazuri - malformaţiile cerebrale la nou-născut şi sugar

5. Prezentări de cazuri - hemoragiile cerebrale la nou-născut şi sugar

c. EMG, VCN, potenţiale evocate este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică şi Neurologie adulţi

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte

1. Introducere în electromiografie şi electroneurografie. Principii, tehnici. Valoarea examenului electrodiagnostic

2. Studii de conducere nervoasă. Viteze de conducere motorii şi senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) şi inferioare (femural, sciatic, sural)

3. Alte tehnici de conducere nervoasă (unda F, reflex H), Blink reflex. Stimularea repetitivă

4. Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculară spontană

5. Analiza potenţialului de unitate motorie şi a patternului de interferenţă

6. Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice

7. Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii

8. Patologia de muşchi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placă neuromusculară: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert

9. Potenţiale evocate: principii, tehnici. Potenţiale evocate vizuale

10. Potenţiale evocate auditive, somatosenzitive şi motorii

Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea traseului EMG

2. Interpretarea studiilor de conducere nervoasă

3. Intergrarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice

4. Interpretarea potenţialelor evocate vizuale

5. Interpretarea potenţialelor evocate auditive, somatosenzitive şi motorii

d. Genetica (submodul in cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrica)

Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor

a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;

b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacocinetica bolilor;

c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;

d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);

e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.

3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.

5. Retardul mental şi retardul mental legat de X.

6. Patologia genetică a sistemului imun.

7. Genetica bolii canceroase.

8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.

9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.

10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.

Baremul activităţilor practice

1. Consultul genetic.

2. Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică

a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;

b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;

c. Biochimice.

3. Sfatul genetic;

4. Screeningul genetic

a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);

b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.

e. Recuperare - reabilitare pediatrică este inclusă ca submodul în cadrul modulului de Neurologie pediatrică

Tematica lecţiilor conferinţă

1. Recuperarea funcţională - definiţie, argumentarea termenului. Readaptarea, recuperarea socială. Handicapul - clasificare internaţională. Boală, deficienţă incapacitate, handicap. Clasificarea etiologică a handicapului. Mijloacele readaptării. Cadrul organizatoric al recuperării funcţionale.

2. Dezvoltarea neuromotorie a sugarului şi copilului

3. Aprecierea motricitatii spontane, dirijate şi provocate în cadrul bilanţului dezvoltării neuromotorii a sugarului

4. Recuperarea funcţională a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiază de această recuperare, principiile refacerii forţei musculare, evaluarea valorii musculare, contracţia izometrică

5. Metoda Kenny: principii, caracterele sindromului clinic, mijloace terapeutice

6. Metoda Kabat: principii, procedee de facilitare. Mijloace ajutatoare în recuperarea handicapului neuromotor periferic: electroterapie, ortezare, chirurgie ortopedică

7. Recuperarea funcională a infirmităţii motorii cerebrale: etiologie, substrat anatomopatologic, clasificare clinică

8. Tratamentul kinetic în encefalopatiile cronice infantile

- metodele Phelps, Margret Rood, Bobath

- şcoala Philadelphia (metoda Temple-Fay), metoda Vojta, metode funcţionale (Tardieu, Peto)

- metoda Frenkel, metoda Le Metayer

9. Decontracturarea

- kinetoterapia - Kabat - alternarea antagoniştilor

- legile Sherington

- electroterapia

- infiltraţiile cu toxină botulinică

10. Diagnosticul precoce al encefalopatiei cronice infantile

11. Evaluarea funcţională în encefalopatia cronică infantilă

12. Terapia ocupaţională (ergoterapia). Evaluare

13. Balneoterapia în patologia neurologică a copilului

14. Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice

15. Tratamentul de recuperare în afecţiunile neuromusculare ale copilului

16. Readaptarea socială: educaţia în familie, învăţământul normal şi special, profesionalizarea în

şcoli speciale, sportul adaptat, protecţia socială

Baremul activităţilor practice

1. Aprecierea motricităţii provocate la copilul 0-1 an

2. Stabilirea unui program de recuperare funcională la copii cu handicap neuromotor periferic

3. Stabilirea unui program de tratament copii cu encefalopatie cronică infantilă

4. Stabilirea unui program de tratament în afecţiunile neuromusculare ale copilului

5. Stabilirea unui program de terapie ocupaţionala în sindroamele ataxice

Pentru fiecare modul / submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise şi practice şi pe baza activităţii desfăşurate de rezident în cursul stagiului respectiv.

IV. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

Norme generale de desfăşurare a specializării în neurologie pediatrică

A. Condiţii obligatorii pentru viitorii rezidenţi de neurologie pediatrică

Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidenţiat la un centru formator. Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiţie la centrul coordonator, la coordonatorul programului.

Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfăşurarea rezidenţiatului, dând la cerere informaţiile dorite de rezident. Coordonatorul stabileşte ordinea stagiilor şi destinaţia fiecărui rezident. Rezidentul este obligat să îşi organizeze un dosar prin care să dovedească stagiile parcurse şi aptitudinile dobândite în cursul rezidenţiatului.

Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secţiei de neurologie pediatrică. Toate activităţile practice cuprinse în baremul minimal de activităţi practice trebuie parcurse sub supravegerea îndrumătorului.

În atribuţiile rezidentului sunt cuprinse şi gărzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegerea îndrumătorului. Nu intră în atribuţiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicaţii către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav). Activităţi practice şi lecturi – 200 ore/an lecturi, lecţii, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentări în faţa colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentări de cazuri, etc.

Caietul rezidentului

Fiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităţilor practice şi teoretice desfăşurate de acesta. Trebuie să existe dovada efectuării tuturor activităţilor practice planificate în curriculum. Acest caiet/dosar trebuie luat în considerare în procesul de evaluare periodică şi finală a rezidentului.În timpul rezidenţiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel puţin 1 sau 2 proiecte de cercetare.

B. Centre formatoare, coordonatori/ îndrumatori

Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea dupa concursul de rezidenţiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unităţilor formatoare, a coordonatorilor, îndrumătorilor şi medicilor cu competenţă eligibili va fi actualizată în mod regulat Rezidenţii vor fi repartizaţi în centrele de pregătire considerate eligibile de către CNPDS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrică.

E.1. Centrele formatoare

a. Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilităţi clinice şi didactice în care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrică).

b. Toţi îndrumătorii centrului sunt medici specialişti sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea punctul E..2.). Centrele formatoare au cel puţin 2 îndrumători acreditaţi în afară de coordonator

c. Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenţi de Neurologie Pediatrică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici şi Unităţi formatoare pentru desfăşurarea tuturor modulelor rezidenţiatului.

E.2. Unităţile formatoare "satelit"

Sunt Secţii Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregătire în care pot fi efectuate stagiile din curiculumul de Neurologie Pediatrică cu excepţia celor 3 ani de Neurologie Pediatrică (care se vor realiza obligatoriu în centrul coordonator).

E.3. Coordonatori/îndrumatori

Coordonator – este Profesorul Universitar de Neurologie Pediatrică al Clinicii de Neurologie Pediatrică din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie să fie acreditaţi de către Comisia de acreditare. . Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiţie la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător.

Îndrumător poate fi

– orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică şi Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcţionează într-un centru acreditat;

– orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică.

Îndrumătorii supervizează desfăşurarea rezidenţiatului, dând la cerere informaţiile dorite de rezident. Îndrumătorii trebuie să fie acreditaţi de către Comisia de acreditare.

Medic cu competenţă poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent dacă este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competenţa (certificat de studii complementare) în unul din domeniile modulelor / submodulelor din curiculum. Colaborarea cu aceştia este hotărâta de către coordonator. Coordonatorul trebuie să obţina aprobarea scrisă a conducerii spitalului pentru desfăşurarea modulului /submodulului respectiv în acea unitate medicală, cu desemnarea expresă a medicului formator. Raportul număr rezidenţi/ număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1. Comisia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor şi îndrumătorilor este stabilită de Comisia de Neurologie Pediatrică a MSF în colaborare cu CPPMF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus.

C. Examinări

Evaluarea rezidenţilor în timpul pregătirii. Cunoştinţele teoretice trebuie evaluate la sfârsitul fiecărui modul. Se vor avea în vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie să aibă un feed-back în ceea ce priveşte propria evaluare pentru a depista ariile ce necesită îmbunătăţiri. Considerăm că evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenţilor.

Evaluarea finală Rezidenţii trebuie să sustină un examen final ce cuprinde o probă teoretică scrisă, 2 cazuri practice şi o probă paraclinică.

Comisia de examen va lua în calcul şi activitatea rezidentului demonstrată în caietul rezidentului.

NEUROLOGIE PEDIATRICĂ

5 ANI

I. Specialităţi pediatrice – trunchi comun – 2 ani

I.1. Pediatrie generală – 1an

I.2. Neonatologie - 6 luni

I.3. Boli infecţioase pediatrie - 2 luni

I.4. Neurochirurgie pediatrică - 2 luni

I.5. Psihiatrie pediatrică – 2 luni

Anul

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Modul

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

III.2

III.1

III.2

Submodul

b,d

a, c

a,b,c,d,e

Durata

1 an

6 luni

2 luni

6 luni

2săpt

2luni

2 luni

1 an

3 luni

1an 3 luni

II. Neurologie adulţi – 6 luni

III. Neurologie pediatrică - 2 ani 6 luni, din care

III.1. EEG - 3 luni

III.2. Neurologie pediatrică – 2 ani 3 luni

Submodule

a. Neuroimagistica (submodul în cadrul: neurologie adulţi, neurochirurgie, neurologie pediatrică)

b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)

c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul: neurologie adulţi, neurologie pediatrică)

d. Genetica (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)

e. Recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică)

IV. Bioetica - 2 săpt.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

1.1 DEFINIŢIE: Studiul morfo-fiziologiei şi fiziopatologiei organelor genitale feminine ca parte a întregului organism, al proceselor biologice legate de reproducere şi tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.

1.2 DURATA: 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3 STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social- administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului, fixarea planului de activitate (2 săptămâni).

1.3.2 Stagiul de Chirurgie generală: 11 luni şi 2 săpt. - anul I si II

1.3.3 Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni, anul II

1.3.4 Stagiul de Endocrinologie: 3 luni-anul II

1.3.5 Stagiul de Urologie: 3 luni-anul III

1.3.6 Stagiul de Oncologie ginecologică: 3 luni-anul IV

1.3.7 Stagiul de Obstetrică-ginecologie: 3 ani şi 3 luni. În timpul stagiului de bază se vor efectua în anul IV şi V de rezidenţiat urmatoarele module: ecografie obstetricală şi ginecologică – 3 luni, laparoscopie ginecologică – 3 luni, colposcopie 1 lună, histeroscopie – 1 lună şi planificare familială – 1 lună. De asemenea stagiul de obstetrică şi ginecologie include şi un sub modul de genetică medicală – 3 luni.

1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ

1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (190 ore)

1. Principii de asepsie şi antisepsie în chirurgie

2. Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical

3. Pregatirea preoperatorie în chirurgie

4. Ingrijirea postoperatorie

5. Complicaţile postoperatorii (imediate şi precoce; locale şi generale; specifice şi nespecifice)

6. Abdomenul acut chirurgical

 apendicita acută

 colecistita acută

 pancreatita acută

 ulcerul gastro-duodenal perforat

 peritonita acută difuză

 peritonita localizată

 ocluzia intestinală

 hemoperitoneul

 abdomenul acut în sarcină (particularităţi)

 abdomenul acut traumatic în sarcină

7. Boala tromboembolică

8. Şoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic)

9. Noţiuni de anestezie-terapie intensivă

 anestezia (tehnici, indicaţii)

 principii de reechilibrare complexă parenterală (volemică, hidroelectrolitică, metabolică, calorică, hematologică

 resuscitarea cardio-respiratorie

1.4.1.2 Baremul activităţilor practice

1. Tehnici chirurgicale elementare

 incizia

 sutura chirurgicală

 hemostaza

 puncţia abdominală

 drenajul

2. Abordul venos pentru cateterism

 asistat: 10

 efectuat: 3

3. Explorarea chirurgicală a abdomenului

 asistat: 30

 efectuat: 10

4. Visceroliza

 asistat: 20

 efectuat: 5

5. Apendicectomie

 asistat: 40

 efectuat: 10

6. Enterectomia segmentară

 asistat: 10

 efectuat: 1-3

7. Enterorafia segmentară

 asistat: 10

 efectuat: 1-3

8. Colorafia

 asistat: 10

 efectuat: 1-3

9. Omentectomia (cu sau fără decolare coloepiploică)

 asistat: 10

 efectuat: 1-3

10. Principii de chirurgie celioscopică

 asistat: 20

MODULUL DE BIOETICĂ (2 săptămâni) TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţămîntul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore

1. Liberertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore 1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

1.4.2. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE

1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)

1. Metode de studiu şi diagnostic în patologia endocrinologică: a)Diagnostic clinic

 anamneza

 examen clinic general, examenul sânului b)Investigaţii paraclinice în endocrinologie

 temperatura bazală

 examenul mucusului cervical

 sexul genetic

 sexul cromozomial

 dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari şi a prolactinei

 dozarea hormonilor gonadotropi corionici

 dozarea hormonilor estrogenici

 dozarea hormonilor progesteronici

 dozarea hormonilor androgenici

 explorarea funcţiei ovariene

 explorarea funcţiei tiroidiene şi corticosuprarenaliene

 radiografia de şa turcească

 examenul fundului de ochi şi acuităţii vizuale

 explorări radioizotopice

 reflexograma ahiliană

2. Diagnosticul şi tratamentul patologiei endocrino-ginecologice

 patologia ovariană primară

 patologia ovariană de origine hipotalamică

 patologia diferenţierii sexuale

 patologia ovariană corelativă

 sindromul galactoree-amenoree

 aspecte endocrine ale sterilităţii şi infertilităţii

3. Tratamentul hormonal în ginecologie

 tratamentul cu hormoni estrogeni

 tratamentul cu progesteron şi progestative de sinteză

 tratamentul estroprogestativ de sinteză, contracepţia hormonală

 tratamentul cu hormoni androgeni

 tratamentul cu hormoni corticosteroizi

1.4.3 STAGIUL DE UROLOGIE

1.4.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)

1. Semiologia aparatului urinar (durerea; tulburarile micţionale)

2. Metode biochimice de explorare a funcţiei renale

3. Investigaţiile radiologice ale aparatului urinar

4. Explorări imagistice ale aparatului urinar (cistoscopia, ecografia, tomografia computerizată, RMN)

5. Fiziopatologia funcţiei reno-urinare în sarcină

6. Insuficienţa renală acută şi cronică

7. Infecţiile urinare

8. Litiaza aparatului reno-urinar

9. T.B.C. reno-urinară

10. Bolile ureterului 11.Dişectazia de col vezical

1.4.3.2.Baremul activităţilor practice

1. Traumatismele ureterului; lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin (circumstanţe de risc, recunoaştere, conduită)

2. Tehnici chirurgicale în lezarea ureterului (ureterocistoneostomia; anastomoza capetelor ureterului la nivelul secţiunii)

3. Fistulele uretero-vaginale, fistulele uretero-vezico-vaginale,

fistulele uretero-uterine (diagnostic, conduită-tehnici: ureterocistoneostomia, uretero- cistoplastia)

4. Traumatismele vezicii urinare-lezarea intraoperatorie (diagnostic, conduită: tehnica suturii peretelui vezical în două planuri)

5. Fistulele vezico-vaginale şi vezico-uterine: diagnostic, tehnici chirurgicale-pe cale vaginală, transvezicală, transperitoneală, transperitoneo-vezicală

1.4.4 STAGIUL DE ONCOLOGIE GINECOLOGICĂ

1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Cunoaşterea metodelor de diagnostic în cancerul genito-mamar

 examenul citologic vaginal

 examenul colposcopic, ţestul Lahm-Schiller

 biopsia cu examen histopatologic

 mamografia, ecografia, puncţia aspirativă cu ac fin (puncţia citologică), puncţia biopsie cu ac gros (puncţia tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului

2. Diagnosticul clinic şi paraclinic al cancerului genito-mamar

 cancerul de col uterin

 cancerul de corp uterin

 cancerul ovarian

 cancerul de trompa uterină

 cancerul vulvar şi vaginal

 cancerul mamar

3. Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar

 histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină

● conizaţia in patologia colului uterin (CIN III)

● principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian

 excizia radicală locală; vulvectomia radicală cu limfadenectomie inghinofemurală

 tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii şi tehnică), mastectomia radicală modificată (operaţia Patey), mastectomia simplă.

4. Radioterapia: indicaţii, tehnică, complicaţii

5. Chimioterapia, principii, indicaţii, scheme de tratament, complicaţii

6. Hormonoterapia şi imunoterapia

1.4.5 STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă (500 ore) OBSTETRICĂ

2. Noţiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul şi ovulul. Maturaţia gameţilor, ovulaţia

3. Fecundaţia. Migraţia şi nidaţia

4. Dezvoltarea morfofuncţională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulaţia fetală.

5. Malformaţiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigaţii radiologice şi ecografie în obstetrică.

6. Sarcina la termen. Anexele fetale

7. Modificările morfo-funcţionale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracţia uterină.

9. Naşterea normală, fiziologia travaliului. Generalităţi asupra travaliului. Determinismul travaliului. Bioritmuri în reproducerea umană

10. Fenomenele de bază ale naşterii. Fenomenele active, fiziologia contracţiei uterine, mecanismul dilataţiei. Fenomenele pasive ale naşterii

11. Fătul la termen din punct de vedere obstetrical, prezentaţii şi poziţii

12. Perioadele şi timpii naşterii

13. Fiziopatologia contracţiei uterine. Tulburări de dinamică uterină. Aspecte moderne ale anomaliilor de travaliu.

14. Conduita activă în naşterea normală. Naşterea în prezentaţia craniană, analgezia obstetricală, partograma. Delivrenţa şi complicaţiile perioadelor III şi IV ale naşterii

15. Monitorizarea fetală intrapartum

16. Prezentaţiile craniene deflectate

17. Prezentaţia pelviană

18. Prezentaţia transversă

19. Sarcina gemelară şi multiplă

20. Lehuzia normală şi patologică. Lehuzia fiziologică, fiziologia lactaţiei, igiena lehuziei. Infecţia puerperală, lehuzia patologică

21. Patologia generală şi sarcina. Afecţiuni medicale coexistente cu sarcina: Cardiopatiile şi sarcina; Bolile renale şi sarcina; Hemopatiile şi sarcina; Bolile infecţioase şi sarcina; T.B.C. şi sarcina; Bolile endocrine şi sarcina (diabetul zaharat)

22. Afecţiuni chirurgicale şi sarcina

23. Hipertensiunea arterială indusă de sarcină. Preeclampsia. Diagnostic, principii de tratament, complicaţii.

24. Hemoragiile în sarcină (prima jumatate a sarcinii). Avortul şi mola hidatiformă. Sarcina extrauterină

25. Hemoragiile în a doua jumatate a sarcinii. Placenta praevia. Ruptura uterină. Decolarea prematură de placenta normal inserată. Şocul în obstetrică

26. Ruperea prematură a membranelor. Naşterea prematură

27. Sarcina prelungită

28. Complicaţiile travaliului (distocia osoasă, de părţi moi)

29. Patologia anexelor fetale (polihidramnios, oligoamnios, patologia de cordon ombilical). Suferinţa fetală, restricţia de creştere intrauterină, moartea intrauterină a fătului

30. Operaţia cezariană

31. Conceptul actual asupra medicinei perinatale. Patologia neonatală, nou-născutul cu risc crescut; traumatismele obstetricale. Izoimunizarea şi boala hemolitică a nou-născutului

GINECOLOGIE

32. Biofiziologie generală. Gonadostatul. Axul hipotalamo-hipofizo-ovarian 33.Ciclurile sexuale. Ciclul menstrual; ciclul uterin. Ciclul ovarian, tubar, vaginal

34. Funcţia genitală în diferite etape ale vieţii. Pubertatea. Menopauza.

35. Simptomele cardinale în ginecologie (durerea, hemoragia, leucoreea).

36. Tulburările menstruale.

37. Noţiuni de ginecologie infantilă.

38. Sindroame neurohormonale în ginecologie.

39. Prolapsul genital. Incontinenţa urinară la efort.

40. Probleme de sexologie. Apariţia şi dezvoltarea psiho-sexualităţii. Consideraţii asupra vieţii psiho-sexuale patologice feminine şi masculine.

41. Inflamaţiile aparatului genital. Boala inflamatorie pelvină. Diagnostic, conduită, complicaţii.

42. Patologia tumorală benignă a aparatului genital. Fibromul uterin. Endometrioza. 43.Oncologie ginecologică. Cancerul de corp şi col uterin. Tumorile ovariene, cancerul de trompă.

44. Patologia sânului. Tumorile benigne ale sânului. Cancerul mamar.

45. Sterilitatea cuplului. Sterilitatea feminină. Sterilitatea masculină.

46. Noţiuni de contracepţie şi planning familial.

1.4.5.2 Baremul activităţilor practice în obstetrică

1. Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană: minim 100

2. Asistenţa la naştere în prezentaţie pelviană: minim 5-10 3.Aplicaţii de forceps: minim 5

4.Versiunea internă: în funcţie de cazuistica clinicii

5.Vacuum extracţia: minim 15 (in funcţie de clinică)

7.Operaţii cezariene: 30

1.4.5.3 Baremul activităţilor practice în ginecologie

1. Recoltarea si interpretarea frotiului Babes-Papanicolau: 500

2. Curetajul uterin (intrerupere de sarcină, avort incomplet efectuat, curetajul biopsic): 150

3. Histerosalpingografii: 20

4. Chirurgia tubară, inclusiv sarcina extrauterină: 30

5. Operaţii conservatoare pe ovar: 30

6. Anexectomie: 10

7. Colporafia anterioară; colpoperineorafia; cistopexia; operaţia de la Manchester: 30

8. Conizaţia clasică sau cu ansa sau ac diatermic: 15-20

9. Operaţii conservatoare în patologia tumorală a uterului (miomectomii): 30

10. Histerectomii totale cu sau fără conservarea anexelor: 30

11. Histerectomia vaginală: 15

1. Noţiuni de bază

STAGIUL DE COLPOSCOPIE - 1 LUNĂ

Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

1.1

Istoricul afecţiunii cervicale

1.2

Tehnica examinării pacientei: poziţia pacientei

1.3

Inserarea speculum-ului vaginal

1.4

Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)

1.5

Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior

1.6

Prelevarea de probe pentru testarea HPV

1.7

Respectarea recomandărilor pentru sănătate şi profilaxia MTS

1.8

Respectarea recomandărilor naţionale pentru screening oncologic

1.9

Colposcopul

2. Examinarea colposcopică

2.1

Poziţionarea şi ajustarea colposcopului

2.2

Determinarea vizibilităţii zonei transformate (ZT)

2.3

Determinarea gradului de acurateţe al colposcopiei

2.4

Recunoaşterea unor structuri vasculare anormale

2.5

Examinarea ZT cu ser fiziologic şi filtru verde

2.6

Examinarea ZT cu acid acetic (VIA)

2.7

Cuantificarea şi descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic

2.8

Utilizarea speculum-ului endocervical

2.9

Testul Lahm-Schiller (VILI)

2.10

Examinarea vaginului cu acid acetic

3. Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal

3.1

Recunoaşterea epiteliului scuamos original

3.2

Recunoaşterea epiteliului columnar (glandular)

3.3.

Recunoaşterea epiteliului metaplazic

3.4

Recunoaşterea Zonei de Transformare Congenitală

3.5

Recunoaşterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză

3.6

Recunoaşterea efectelor unei sarcini

4. Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal

4.1

Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut

4.2

Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt

4.3

Trăsături sugestive ale invaziunii

4.4

VaIN

4.5

VIN

4.6

Nivelul epiteliului anormal

4.7

Modificări acute inflamatorii

4.8

Infecţia cu HPV, inclusiv condiloma accuminată

4.9

Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare

4.10

Polipi cervicali benigni

5. Proceduri practice

5.1

Analgezie locală

5.2

Biopsii cervicale ţintite

5.3

Biopsii vaginale ţintite

5.4

Biopsii vulvare ţintite

5.5

Menţinerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice

6. Măsuri organizatorice

6.1

Rezultatele documentării. Arhivarea datelor

6.2

Urmărirea pacienţilor conform algoritmurilor adaptate

7. Măsuri de comunicare

7.1

Asigurarea informaţiei adecvate: educaţie sanitară

7.2

Obţinerea acordului în mod corect

7.3

Modalitatea comunicării informaţiilor negative

7.4

Comunicarea eficientă cu ceilalţi specialişti în domeniu

Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în colposcopie

1. MANEVRE

- poziţionarea pacientei pentru examenul colposcopic

- punerea în funcţiune a colposcopului

- reglarea aparatului pentru obţinerea unei imagini optime din punct de vedere al calităţii şi dimensiunilor

- pregătirea colului pentru examenul colposcopic

2. TEHNICI

- introducerea speculum-ului

- prelevarea frotiurilor citologice şi efectuarea acestora

- pregătirea colului cu acid acetic

- testul de impregnare cu lugol

- prelevarea unei biopsii

- examinarea colposcopică şi interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât

şi a fundurilor de sac, pereţilor vaginali şi valvei

- examen genital complet

- prescrierea şi efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale, vulvare.

3. ACTIVITĂŢI PRACTICE

- fiecare cursant va învăţa în timpul stagiilor să efectueze examinări colposcopice, să preleveze frotiuri citologice şi biopsii, să efectueze conizaţii cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP). Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcţie de numărul de aparate disponibile.

- În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 150 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competenţă în colposcopie. Efectuarea acestor examinări este obligatorie, se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea şi condiţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă.

STAGIUL DE HISTEROSCOPIE - 1 LUNĂ

Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)

I. Anatomia aparatului genital feminin, 1.1.anatomia

1.2.embriologiea aparatului genital feminin 1.3.malformaţii ale tractului genital inferior şi ale uterului 1.4.histologia tractului genital inferior şi a uterului

2. Examinarea histeroscopică 2.1.istoric,baze morfologice

2.2.aparatură,instrumentar:histeroscopul propriu-zis şi aparatura auxiliară 2.3.etape

3. Histeroscopia diagnostic 3.1.tehnică 3.2.aspecte normale

3.3.indicaţii şi contraindicaţii 3.4.incidente,accidente,complicaţii

4. Histeroscopia terapeutică

4.1. tehnici chirurgicale histeroscopice 4.1.1.minora: tehnici, indicaţii, contraindicaţii

4.1.2.majoră: tehnici, indicaţii, contrindicaţii, complicaţii.

5. Ablalităţi de endometru

5.1. definiţie, indicaţii, contraindicaţii

5.2. selecţia cazurilor, pregătirea hormonală a endometrului 5.3.tehnica, anestezie

6. Miomectomia histeroscopică 6.1.indicaţii, contraindicaţii, avantaje 6.2.tehnici

6.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

7. Polipectomia histeroscopică

7.1. indicaţii, contraindicaţii, avantaje 7.2.tehnic

7.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

8. Metroplastia histeroscopică

8.1. indicaţii, contraindicaţii, avantaje 8.2.tehnici

8.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

9. Sinechioliza tubară histeroscopică

9.1. indicaţii, contraindicaţii, avantaje 9.2.tehnici

9.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

10. Sterilizarea tubarăa histeroscopică 10.1.indicaţii, contraindicaţii, avantaje 10.2.tehnici

10.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii 11.Rezecţia şi/sau extracţia unui DIU încastrat sau deteriorat

Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în histeroscopie

l. Manevre

-Poziţionarea pacientei

-Montarea şi demontarea histeroscopului

-Pregătirea mediilor de distensie

-Montarea camerei video şi a fibrei optice

2. Tehnici

-Introducerea speculului,

-Dilataţia colului uterin

-Introducerea histeroscopului

-Recunoaşterea structurilor cavităţii uterine

3. Activităţi practice

- În perioada de pregătire individual se va efectua personal un număr de 50 histeroscopii sub supravegherea: unui medic cu competenţa în histeroscopie

- Efectuarea acestor examinări este obligatoriu şi se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medical supraveghetor şi coniţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă

- Rezecţie de polip perhisteroscopic

- Sinechioliza

- Extracţie DIU

Tematica modulului de pregătire în rezidenţiat ECOGRAFIE OBSTETRICALĂ ŞI GINECOLOGICĂ

Durata 3 luni – 72 ore

Nr. crt

Tematica cursului Nr. ore curs

Nr.ore stagiu

1. Istoric, dezvoltare, locul în contextul tehnicilor imagistice. 1 -

2. Fizică ultrasunetelor-noţiuni generale. 2 -

3. Tehnica ultrasonoră, aparatură, mod B şi M. 2 2

4. Ultrasonografia Doppler. 2 2

5. Semiologie ecografică generală. 2 2

6. Semiologia şi metodologia generală de examinare Doppler. 2 2

7. Cauze de eroare, artefacte. 2 2

8. Indicaţiile examenului ecografic în obstetrică-ginecologie. 2 6

9. Primul trimestru de sarcină- aspecte ecografice normale, aspecte

ecografice patologice. 4 6

10. Decolarea parţială precoce a oului. 2 2

11. Sarcina deranjată. Avortul incipient. 1 3

12. Sarcina deranjată. Avortul incomplet. 2 3

13. Boala trofoblastică gestaţională (mola hidatiformă, mola invazivă, coriocarcinomul). 2 4

14. Sarcina ectopică. 2 4

15. Trimestrul II şi III de sarcină-aspecte ecografice normale. 2 6

Studiul cordului fetal-mod B şi M (morfologie, ritm, frecvenţă). 2 4

Semiologia ecografică a aspectelor patologice. 4 6

16. Placenta jos inserată.

17. Deslipirea prematură de placentă normal inserată.

18. Insuficienţa cervico-istmică.

19. Screening-ul ecografic în sarcină.

20. Malformaţii uterine şi sarcina.

21. Sarcina şi DIU.

22. Chistul ovarian şi sarcina.

23. Fibromul uterin şi sarcina.

24. Moartea intrauterină a fătului.

25. Aspecte ecografice în lauzie.

26. Fibromul uterin – semiologie ecografică.

27. Cancerul de endometru-semiologie ecografică.

28. Semiologia ecografică a formaţiunilor tumorale ovariene.

29. Tumori pelviene asociate sarcinii.

30. Examenul ecografic în inflamaţiile pelviene. Sindromul

pelvian.

algic

31. Monitorizarea ecografică a maturării foliculului ovarian.

32. Rolul ecografiei în diagnosticarea malformaţiilor uterine.

33. Reperarea ecografică a DIU.

34. Semiologia complicaţiilor postoperatorii.

35. Rolul ecografiei în diagnosticul tumorilor mamare.

NIVELUL I – corespunde asistenţei medicale primare. La acest nivel ar trebui să fie asigurat

1. Oferirea de informaţii în ceea ce privesc factorii de risc şi resursele disponibile;

2. Depistarea primară a factorilor de risc (sarcina la femei peste 35 de ani, femei care au în antecedente copii cu malformaţii, boli asociate sarcinii, etc.) şi încadrarea acestor femei în categoria sarcinilor cu risc.

Efectuarea unei ecografii de nivel I: depistarea sarcinii şi urmărirea ei până la 18 săptămâni. Nivelul 1- explorarea ecografică presupune ca examinatorul să aibă cunoştinţe de bază. Nivelul 1 însumează cunoştinţele dobândite de medicul rezident în timpul modulului de ecografie generală în obstetrică şi ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.

Practicată la acest nivel, investigaţia poate fi privită ca făcând parte din examenul clinic al pacientului, corespunzând nivelului de începator în domeniul ultrasonografiei.

În consecinţă

 practicarea metodei se face în condiţiile în care face parte integrantă din algoritmul de diagnostic al pacientului;

 certificarea nivelului 1 de cunoştinţe în ecografia obstetricală şi ginecologică este implicită, prin confirmarea ca medic specialist în obstetrică şi ginecologie.

Tematica modulului de pregătire în rezidenţiat CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ

Durata 3 luni (50 ore)

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR TEORETICE DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ

ISTORIC, PRINCIPII, ETAPE DE FORMARE ŞI ATESTARE ÎN LAPAROSCOPIE

- Istoricul, actualităţi şi perspective în chirurgia laparoscopică.

-Chirugia laparoscopică – principii generale, avantaje, dezavantaje, indicaţii, contraindicaţii.

- Particularităţi specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice.

- Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică; probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obţinerea competenţei ( atestatului de pregatire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice şi obţinerea acordului informat.

BAZELE FIZIOPATOLOGICE ALE LAPAROSCOPIEI

- Principii generale şi particularităţi ale chirugiei laparoscopice, deosebiri faţă de chirurgia clasică deschisă.

- Efectele mecanice ale distensiei abdominale

- Efectele farmacologice ale CO2 ( locale şi sistemice).

- Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.

PREZENTAREA APARATURII ŞI INSTRUMENTARULUI DE

CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ ( caracteristici tehnice, mod de funcţionare, incidente, accidente specifice – tehnice şi chirurgicale)

- Aparatura laparoscopică

- lanţul imagistic

- insuflatorul de CO2

- aparatura de lavaj – aspiraţie

- generator de electrochirurgie.

- Tipuri de instrumente uzuale ( abord, tăiere, disecţie, prehensiune, electrocoagulare, etc. )

- Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secţionare mecanică, instrumentar de sutură, fire şi ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.

- Caracteristici tehnice şi modalităţi de utilizare ale diferitelor instrumente. Incidente, accidente şi complicaţii specifice produse de fiecare tip de instrumente

ELECTROCHIRURGIA, CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ ULTRASONICĂ, UTILIZAREA LASERILOR

- Electrochirurgia – mono şi bipolară – aparatura, mod de funcţionare şi utilizare, incidente, accidente specifice.

- Chirurgia laparoscopică ultrasonică şi utilizarea laserilor( indicaţii, avantaje, dezavantaje, alternative).

EVALUAREA PREOPERATORIE A BOLNAVELOR, INDICAŢIILE

ŞI CONTRAINDICAŢIILE ABORDULUI LAPAROSCOPIC.

ABORDUL LAPAROSCOPIC

- Sala de operaţii laparoscopice ( organizare )

- Dispozitivul operator în intervenţiile laparoscopice ginecologice ( diagnostice sau operatorii)

- Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului, poziţionarea trocarelor, finalizarea intervenţiei.

- Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.

LAPAROSCOPIA DIAGNOSTICĂ

- Indicaţii, contraindicaţii, tehnici de abord.

- Explorarea pelvică şi abdominală.

- Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.

- Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.

LAPAROSCOPA OPERATORIE GINECOLOGICĂ PATOLOGIA ANEXIALA POSIBILITĂŢI TERAPEUTICE

LAPAROSCOPICE – (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilităţi chirurgicale laparoscopice)

Patologia tubară

- Sterilizarea chirurgicală tubară

- Sarcina tubară

- Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală

Patologia ovariană benignă

- Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene ( benigne, maligne ) şi conduita terapeutică chirurgicală

- Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici chirurgicale conservatoare ( foraj ovarian – drilling ovarian, rezecţie parţială a ovarelor)

- Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor polichistice

- Modalităţi de extragere din abdomen a pieselor operatorii

PATOLOGIA INFLAMATORIE GENITALĂ (BIP)

- Patologia anexială inflamatorie

- Tehnici şi posibilităţi chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană

ENDOMETRIOZA

- Evaluare şi posibilităţi terapeutice laparoscopice

- Complicaţii, incidente, accidente

SINDROMUL ADERENŢIAL ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ

- Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică

- Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenţii chirurgicale în atecedente, şi de diagnostic a aderenţelor intraabdominale.

- Sindromul aderenţial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecţie laparoscopică, incidente şi complicaţii specifice.

PATOLOGIA TUMORALĂ UTERINĂ BENIGNĂ

Fibromul uterin – posibilităţi terapeutice chirurgicale conservatoare laparoscopice: miomectomiile laparoscopice (miomectomiile laparoscopice pure, miomectomii asistate laparoscopic).

INCIDENTE, ACCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ

- Incidente, accidente, complicaţii tehnice prin nefuncţionarea sau funcţionarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.

- Incidente şi accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilităţi de evitare a acestora.

- Incidente, accidente şi complicaţii ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicaţii generale şi anestezice.

- Incidente, accidente şi complicaţii chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilităţi terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.

- Complicaţii postoperatorii ( imediate şi tardive ) în chirurgia laparoscopică ginecologică

- Conversia la laparotomie.

ANESTEZIA ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂ PREGATIREA PRACTICĂ

BAREMUL DE ACTIVITĂŢI PRACTICE, TEHNICI ŞI MANEVRE CHIRURGICALE ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂ

A. MANEVRE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ

1. Sala de intervenţii chirurgicale laparoscopice – organizare, aparatura, instrumentar.

2. Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.

3. Aparatura laparoscopică.

4. Instrumentar specific laparoscopic.

5. Pregatirea instrumentarului pentru intervenţia chirurgicală.

6. Modalităţi de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente şi accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic ( grade de libertate tehnica manevrării instrumentelor laparoscopice).

7. Instrumentar şi aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.

8. Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra şi extracorporale, utilizarea firelor preinnodate.

9. Extragerea pieselor operatorii din abdomen – trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.

10. Evaluarea şi pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervenţiilor chirurgicale laparoscopice.

11. Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserţiei acului Veress, inserţia trocarelor şi canulelor, verificarea poziţiei intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserţia ombilicală, inserţia directă a trocarelor şi canulelor, inducerea pneumoperitoneului şi verificarea lui, tehnica diagnosticării aderenţelor visceroparietale anterioare.

12. Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.

13. Incidente, accidente, complicaţii ale abordului chirurgical laparoscopic.

14. Tehnica manevrării telescopului şi obţinerea unei imagini de calitate în concordanţă cu intenţiile operatorului.

15. Tehnica explorării cavităţii peritoneale ( explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă ).

16. Tehnici de disecţie laparoscopică ( disecţie instrumentară cu instrumente de tăiere, disecţia boantă, hidrodisecţia ).

17. Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.

18. Lavajul şi aspiraţia cavităţii peritoneale.

19. Drenajul cavităţii peritoneale.

20. Sutura breşelor parietale.

B. TEHNICI UTILIZATE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ

1. Tehnica explorării pelviene şi abdominale ( laparoscopia diagnostică ca etapă iniţială a oricarei tehnici chirurgicale ).

2. Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.

3. Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.

4. Adezioliza chirurgicală – tipuri de aderenţe, tehnici de diagnostic a aderenţelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderenţelor postoperatorii.

5. Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.

6. Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.

7. Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, şi fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.

8. Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.

9. Tehnici chirurgicale conservatoare şi radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecţie parţiala a ovarelor şi drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.

10. Tehnica miomectomiei laparoscopice şi a miomectomiei asistate laparosopic.

11. Incidente, accidente, complicaţii în chirurgia laparoscopică

12. Posibilităţi de evitare şi tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicaţii intra sau postoperatorii.

13. Conversia la laparotomie.

În cadrul pregătirii practice sunt prevazute următoarele etape

- etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori

- etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menţionată în programa analitică de curs.

- etapa pregătirii şi antrenamentului individual pe simulator.

- etapa clinică – participarea efectivă a cursanţilor la intervenţiile chirurgicale alături de formator.

- video-transmisia intervenţiilor chiurgicale în sala de curs ( pentru restul cursanţilor ce nu intră efectiv în intervenţie ), cu posibilităţi interactive între operatori şi observatori.

SUBMODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ

Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor

a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;

b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica;

c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;

d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);

e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.

3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli metabolice.

4. Genetica dezvoltării şi defectele de sexualizare.

5. Retardul mental.

6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.

7. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.

8. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.

Baremul activităţilor practice

1. Consultul genetic.

2. Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică

a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;

b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;

c. Biochimice.

3. Sfatul genetic;

4. Screeningul genetic

a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);

b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.

OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE(I.1) 6 luni CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 11 ½ luni

ENDOCRINOLOGIE (I.3) 3 luni

UROLOGIE (I.4) 3 luni

ONCOLOGIE GINECOLOGICĂ(I.5) 3 luni ECOGRAFIE OBSTETRICALĂ

ŞI GINECOLOGICĂ (I.6) 3 luni

HISTEROSCOPIE (I.7) 1 lună

PLANIFICARE FAMILIALĂ (I.8) 1 lună LAPAROSCOPIE GINECOLOGICĂ (I.9) 3 luni COLPOSCOPIE (I.10) 1 lună

BIOETICĂ (I.11) ½ lună

STAGIU + CURS OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE(II.1) 2 ani

(inclusiv submodulul de GENETICĂ MEDICALĂ)

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.11

I.3

II.1

I.4

II.1

I.5

I.9

I.7

II.1

I.6

I.8

I.10

II.1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

OFTALMOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE

1.1 DEFINITIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu afecţiuni ale globului ocular şi anexelor globului ocular.

1.2 DURATA: 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu si îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3 STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumatorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)

1.3.2 Stagiul de chirurgie generală 2 luni

1.3.3 Stagiul de neurologie: 2 luni

1.3.4 Stagiul de neurochirurgie: 2 luni

1.3.5 Stagiul de chirurgie plastică şi reparatorie: 2 luni

1.3.6 Bioetica : ½ lună

1.3.7 Stagiul de oftalmologie: 51 luni şi 2 sapt.

1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ

1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

1. Asepsia şi antisepsia

2. Infecţia în chirurgie. Infecţii intraspitaliceşti

3. Anestezia

- generalităţi

- anestezia locală

- anestezia generală

- anestezia la copil

4. Noţiuni generale privind transplantul de ţesuturi şi organe

5. Arsurile

6. Cicatrizarea plăgilor.Sutura plăgilor.

1.4.1.2 Barem de activităţi practice

Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

1.4.2 STAGIUL DE NEUROLOGIE

1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

1. Anatomia căilor optice

2. Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodaţie convergenta

3. Modificări neurologice ale diametrului pupilar

4. Paraliziile oculomotorii

5. Scleroza multiplă

6. Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale

7. Modificari oftalmologice în tumorile intracraniene

8. Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică.

1.4.2.2 Barem de activităţi practice

Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

1.4.3 STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE

1.4.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

1. Tomografia computerizată: tehnica şi interpretare

2. Fundul de ochi în tumorile cerebrale

3. Câmpul vizual în tumorile cerebrale

4. Traumatismele craniocerebrale.

1.4.3.2 Barem de activităţi practice

Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

1.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE

1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)

1. Anatomia pleoapelor

2. Principii de acoperire a defectelor cutanate

- prin alunecare

- prin lambouri pediculate

- prin grefe libere

3. Chirurgia tumorilor palpebrale

4. Ptoza palpebrală

5. Epicantusul

6. Entropionul,ectropionul

7. Blefarosalazisul, dermatosalazisul.

1.4.4.2 Barem de activităţi practice

Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.

1.5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

1.5.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.5.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.6. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE

1.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 850 ore)

2. Embriologia şi anatomia globului ocular şi a anexelor globului ocular: căile vizuale

3. Fiziologia vederii: optica geometrică, funcţiile ochiului ca aparat optic, fotochimia vederii, electro-fiziologia retinei, adaptarea la lumină şi întuneric, vederea în culori

- structuri nervoase implicate în procesul vizual, structuri nervoase conexe căilor vizuale

- mişcările globului vizual; rolul cortexului cerebral; mişcările de convergenţă; mişcările de origine vestibulară

4. Examenul general al bolnavului în Oftalmologie.

- tehnica şi metodica examenului ocular

- examenul clinic şi funcţional, metode de examinare pol anterior, posterior şi anexele globului ocular

- luminatul lateral; biomicroscopie, oftalmoscopie, tonometrie, gonioscopie, diafanoscopie, oftalmodinamometrie

5. Explorarea acuităţii vizuale. Examenul refracţiei oculare. Examenul subiectiv şi obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria computerizată

6. Acomodaţia şi tulburările acomodaţiei

- viciile de refracţie

- noţiuni de optică şi optometrie

- miopia, hipermetropia, astigmatismul: diagnosticul clinic, tratamentul medical

şi chirurgical. Corectarea viciilor de refracţie, chirurgia refractivă a corneei

7. Examenul funcţional al retinei

- examenul câmpului vizual ( metode cinetice, statice)

- examenul simţului cromatic, adaptometria

- ecografia globului ocular şi orbitei - tehnica, interpretare

- angiofluorografia oculară – tehnica, interpretare

- electrofiziologie oculară

- electroretinografia, statică şi dinamică (ERG)

- potenţiale evocate vizuale: (PEV)

- electrooculograme (EOG)

8. Examenul radiologic în Oftalmologie

- evaluarea radiologică simplă

- explorarea radiologică cu mijloace de contrast (dacriocistografia, flebografia şi arteriografia orbitară)

- explorarea radionuclidică a globului ocular şi orbitei (radiofosfocaptare, scintigrafia oculo-orbitară, dacriocistografia radionuclidică)

- evaluarea tomodensitometrică a patologiei oculo-orbitare (interpretare imagini TDM, examen TDM în diagnosticul proceselor expansive orbitare, examen TDM în traumatologia orbitară)

- evaluarea rezultatelor rezonanţei magnetice oculare (RMN) în patologia oculo-orbitară

9. Patologia anexelor globului ocular

- bolile regiunii sprâncenoase,dermatoze, inflamaţii, afecţiuni congenitale

10. Patologia pleoapelor

- anatomia şi fiziologia pleoapelor, semiologia generală a bolilor pleoapelor

- anomalii congenitale ale pleoapelor – diagnostic clinic, tratament

- afecţiuni inflamatorii, dermatoze

- tulburări de statică palpebrală

- tulburări de dinamică palpebrală

- tumori palpebrale (diagnostic, tratament)

11. Patologia aparatului lacrimal

- anatomia şi fiziologia aparatului lacrimal

- semiologia afecţiunilor aparatului lacrimal

- anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic şi tratament)

- aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamaţii, tumori ale glandelor lacrimale)

- căile lacrimale = afecţiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamaţii, tumori

- patologia secreţiei lacrimale (secreţia anormală, deficit de secreţie lacrimală, hipersecreţia lacrimală)

- tumorile aparatului lacrimal

12. Patologia orbitei

- anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare

- anomalii congenitale ale orbitei şi ale conţinutului său

- afecţiunile inflamatorii ale orbitei

- exoftalmia şi enoftalmia (uni şi bilaterale, exolftalmia în cursul bolilor generale, vasculară, metastatică, în afecţiuni de vecinătate)

- tumori orbitare (diagnostic, principii terapeutice)

13. Patologia conjunctivei

- anatomie, fiziologie, semiologie

- anomalii congenitale ale conjunctivei

- conjunctivite: microbiene, virale, alergice, parazitare

- afecţiuni degenerative ale conjunctivei (diagnostic, tratament)

- tumori conjunctivale (principii diagnostice şi de tratament)

14. Patologia corneei

- anatomie, fiziologie, semiologie

- anomalii congenitale ale corneei (de dimensiune, formă, keratocon, distrofii corneene)

- keratite superficiale, keratite parenchimatoase, afecţiuni virale, bacteriene, micotice, alergice

- keratita neuroparalitică, lagoftalmica, keratomalacia, keratopatii medicamentoase

- afecţiuni corneene degenerative, congenitale şi câştigate

- cicatrici coneene – clinica şi tratament

- tumori corneo-conjunctivale

15. Patologia sclerei

- anatomia, fiziologia, semiologia normală şi patologică

- anomalii congenitale ale sclerei

- afecţiuni inflamatorii: episclerita, sclerita

- degenerescenţe, pigmentare sclerală, stafilom

16. Patologia uveei

- anatomia, fiziologia, semiologia: iris, corp ciliar, coroidă

- anomalii congenitale ale uveei: iris, corp ciliar, coroidă

- afecţiuni inflamatorii: iris, corp ciliar (irită, iridociclită)

- afecţiuni inflamatorii ale coroidei: coroidite, endoftalmite, leziuni vasculare ale coroidei

- oftalmia simpatică, uveitele totale, uveo-meningite

- afecţiunile degenerative ale uveei

- tumorile uveei (principii de diagnostic şi terapie)

17. Patologia cristalinului

- anatomia, fiziologia, semiologia bolilor cristalinului

- anomalii congenitale ale cristalinului (de mărime, formă, poziţie, sindroame generale cu anomalii cristaliniene)

- caracterele congenitale (etiopatogenie, clinică, element al unui sindrom general)

- cataractele câştigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică, secundară)

- principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câstigată

- modificarile de poziţie ale cristalinului: ectopii, subluxaţii, luxaţii

18. Pupila

- anatomia, fiziologia, semiologia pupilei – reflexe pupilare

- farmacodinamica pupilei

- anomalii congenitale ale pupilei

- patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie)

- anizocoria

- anomalii pupilare în traumatismele craniene

19. Corpul vitros

- anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros

- anomalii congenitale ale corpului vitros şi ale sistemului vascular fetal

- afecţiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreană

- chirurgia vitrosului

20. Patologia tensiunii oculare

- fiziologia normală şi patologică a umorului apos şi tensiunea oculară

- glaucomul primitiv cu unghi închis şi cu unghi deschis

- glaucoamele secundare

- glaucomul congenital

- tratamentul medical/chirurgical al glaucomului

- hipotonia oculară

21. Patologia retinei

- anatomie, fiziologie, semiologia retinei

- anomalii congenitale ale retinei (de pigmentare, de structură, maculare, vasculare)

- afectiunile vasculare ale retinei (arteriale, venoase)

- retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecţioase)

- dezlipirea de retină regmatogenă şi secundară

- heredo-degerenescenţele corioretiniene şi anomalii funcţionale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale

- degenerescenţe tapeto-retiniene

- tumorile benigne şi maligne ale retinei

22. Patologia nervului optic şi a papilei

- anatomia, fiziologia, elemente de semiologie

- anomalii congenitale ale papilei şi nervului optic

- edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele

- nevritele optice retrobulbare

- atrofiile optice

- tumorile papilei şi ale nervului optic

23. Căile optice intracraniene

- anatomie, fiziologie

- sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice

- leziunea căilor optice retrochiasmatice

a) semiologie generală, hemianopsii

b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale

24. Tulburările vederii binoculare

- anatomia, fiziologia musculaturii oculare

- anomalii congenitale ale motilităţii oculare

- vederea binoculară (VB) şi tulburările VB

- heteroforii

a) heterotropii – strabism manifest concomitent

b) paralizii oculomotorii

- nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular)

25. Onco-oftalmologia

- metode clinice şi paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare şi ale anexelor globului ocular

- principii de tratament

26. Traumatologia oculară

- contuziile globului şi anexelor globului ocular

- plăgile anexelor şi ale globului ocular

- corpii străini cu localizare la nivelul anexelor şi intraoculari

- arsurile fizice, chimice ale globului ocular şi anexelor globului ocular

- manifestări oculare în traumatismele cranio-cerebrale

27. Terapia locală oculară

- terapia generală în afecţiunile oculare

28. Aparatul vizual şi bolile sistemului nervos central

29. Patologia oculară şi cefaleea

- cefaleea cu semne oculare

- migrena oftalmică

- examenul oftalmologic în cefalalgie

30. Maladii oculare de natură cardiovasculară

31. Ochiul şi hemopatiile

32. Patologia oculară şi bolile endocrine

33. Bolile de sistem – complicaţii oculare

34. Manifestări oculare în bolile metabolice

35. Bolile infecţioase şi patologia oculară

36. Patologia oculară şi sindroamele malformative (anomalii ale feţei, craniului, sistemului nervos central, sindroame multiple cu participare oculară)

37. Ochiul şi alergia

38. Patologia oculară în intoxicaţii şi boli profesionale

39. Lasere în oftalmologie

40. Simulaţia şi disimulaţia în oftalmologie

1.6.2. Baremul activităţilor practice

A. Tematica demonstraţiilor de tehnici instrumentale de examinare oftalmologică

1. Skiascopia şi examenul subiectiv al refracţiei

2. Astigmometria şi refractometria

3. Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme

4. Oftalmodinamometria

5. Examenul câmpului vizual

6. Examenul polului anterior la luminatul lateral

7. Examenul biomicroscopic

8. Fundul de ochi şi biomicroscopia fundului de ochi

9. Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale

10. Transiluminaţia diasclerală

11. Examenul vederii binoculare

12. Examenul unei paralizii oculo-motorii

13. Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar)

14. Explorarea simţului cromatic

15. Adaptometria

16. Electrooculografia, potenţiale vizuale evocate

17. Electroretinografia şi interpretarea ei

18. Ecografia şi interpretarea ei (mod A şi B)

19. Angiografia cu fluoresceină

20. Interpretarea unei radiografii pentru localizarea corpilor străini intraoculari

21. Exoftalmometrie

22. Interpretarea rezultatelor unui examen efectuat cu TDM (tomodensitometrie) şi RMN (rezonanţa magnetică nucleară) în patologia oculară

B. Tematica demonstraţiilor de intervenţii chirurgicale (barem minimal de tehnici)

1. Electrolize cili, diatermocauterizări, crioaplicatii oculare

2. Chalazionul

3. Pterigionul

4. Blefarorafia

5. Corectarea ectropionului (senil, paralitic, spastic, cicatricial)

6. Corectarea entropionului (senil, cicatricial, spastic)

7. Corectare sinblefaron

8. Blefaroplastii cu lambou liber sau alunecare

9. Denervarea şi extirparea glandei lacrimale

10. Extirpare sac lacrimal

11. Dacriocistorinostomia

12. Alungirea musculară, scurtare şi retropoziţie muşchi drept

13. Sutura unei plăgi corneene sau sclerale

14. Iridectomia optică

15. Iridectomia antiglaucomatoasă

16. Trabeculectomia, trabeculotomia, goniotrepanaţia

17. Extracţia cristalinului (liniară, extracapsulară, intracapsulară) cu sau fără pseudofak

18. Discizia capsulei

19. Extracţia de corp străin intraocular

20. Enucleaţia globului ocular

21. Evisceraţia globului ocular

22. Chirurgia dezlipirii de retină

OFTALMOLOGIE

5 ani

 CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 2 luni

 OFTALMOLOGIE (I.2) 12 luni

 NEUROLOGIE (I.3) 2 luni

 NEUROCHIRURGIE (I.4) 2 luni

 CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE (I.5) 2 luni

 BIOETICA (I.6) ½ lună

 OFTALMOLOGIE (I.7) 39 luni si 2 săpt.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.7

I.6

I.7

N.B. Stagiul de chirurgie generală trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puţin un an din acest stagiu.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

ONCOLOGIE MEDICALĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE MEDICALĂ

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1.1 DEFINIŢIE

Oncologia medicală este specialitatea care se ocupă cu studiul apariţiei şi dezvoltării neoplaziilor maligne, urmărind depistarea, diagnosticul, tratamentul cât şi evoluţia posterapeutică a pacienţilor.

Cuprinde două părţi distincte

 oncologia generală - asigură informaţiile privind cancerogeneza şi factorii care o determină, cât şi principiile terapeutice de bază care corespund complexităţii ştiinţifice a tratamentului bolii, în vederea instituirii unei indicaţii terapeutice corecte.

 oncologia clinică - studiază principalele forme de cancer (apariţie, evoluţie, diagnostic, indicaţie terapeutică, tratamentul specific medical cât şi urmărirea pacienţilor).

1.2. DURATA

5 ani

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1 Etapa de angajare, luarea în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate - 92 săptamâni)

Anul I

1.3.2 Stagiu de medicină internă - 9 luni

1.3.3 Stagiu de cardiologie – 3 luni

Anul II

1.3.4 Stagiu de radiodiagnostic şi imagistică medicală - 3 luni

1.3.5 Stagiu de anatomie patologică - 2 luni

1.3.6 Stagiu de hematologie - 3 luni

1.3.7 Stagiu de radioterapie - 4 luni

Anul III

1.3.8 Curs de oncologie medicală - 12 luni şi stagiu în clinică de specialitate

Anul IV

1.3.9 Stagiu de oncologie medicală - 12 luni

(se poate efectua şi în secţiile unde există medici primari)

Anul V

1.3.10 Stagiu de oncologie medicală - 11 luni şi 2 săptămâni

1.3.11 Modul de Bioetică – 2 săptămâni

1.3.2 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.3.2.1 Tematica lecţiilor de conferinţă: 2 ore fiecare (60 ore)

(1) Explorarea clinică, paraclinică şi de laborator a bolnavilor pulmonari.

(2) Bronhopatiile cronice: etiologie, diagnostic şi tratament.

(3) Astmul bronşic: etiologie, diagnostic şi tratament.

(4) Supuraţiile bronhopulmonare: etiologie, diagnostic şi tratament.

(5) Pneumopatiile bacteriene: etiologie, diagnostic şi tratament.

(6) Pneumopatiile virale: etiologie, diagnostic şi tratament.

(7) T.B.C. pulmonară: etiologie, diagnostic şi tratament.

(8) Micozele bronhopulmonare: etiologie, diagnostic şi tratament.

(9) Pneumoconiozele: etiologie, diagnostic şi tratament.

(10) Sarcoidoza: etiologie, diagnostic şi tratament

(11) Chistele pulmonare: etiologie, diagnostic şi tratament.

(12) Patologia netumorală a mediastinului: etiologie, diagnostic şi tratament.

(13) Icterele: etiologie, diagnostic şi tratament.

(14) Explorarea clinică, paraclinică şi de laborator a ficatului.

(15) Hepatitele acute: etiologie, diagnostic şi tratament.

(16) Hepatitele cronice: etiologie, diagnostic şi tratament.

(17) Ciroza hepatică: etiologie, diagnostic şi tratament.

(18) Hipertensiunea portală: etiologie, fiziopatologie, diagnostic şi tratament.

(19) Insuficienţa hepatică:etiologie, diagnostic şi tratament.

(20) Hemoragia digestivă superioară: etiologie, diagnostic şi tratament.

(21) Colecistitele: etiologie, diagnostic şi tratament.

(22) Pancreatitele: etiologie, diagnostic şi tratament.

(23) Diabetul zaharat: etiologie, diagnostic şi tratament.

(24) Boala ulceroasă:etiologie, diagnostic şi tratament.

(25) Colopatiile: etiologie, diagnostic şi tratament.

(26) Rectocolita ulcerohemoragică: patogenie, diagnostic şi tratament

(27) Nefropatii: etiologie, diagnostic şi tratament.

(28) Insuficienţa renală: etiologie, patogenie, diagnostic şi tratament.

(29) Obezitate: etiologie, diagnostic şi tratament.

(30) Boli de colagen: etiologie, diagnostic şi tratament.

1.3.2.2 Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 50 buletine

2. Interpretarea datelor de echografie abdominală: 100 echografii

3. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretare: 30 buletine

4. Interpretarea oscilometriei: 20 buletine

5. Interpretarea datelor de explorare funcţională: renală, hepatică şi pancreatică: 100 buletine

6. Activitatea de asistenţă a bolnavilor cu responsabilitate zilnică.

7. Activitate ambulatorie (urgenţe medicale): 50

1.3.3 STAGIUL DE CARDIOLOGIE

1.3.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă: 2 ore fiecare ( total 22 ore)

(1) Mecanisme de reglare a hemodinamicii.

(2) Electrocardiografia, fonocardiografia şi echografia cardiacă.

(3) Insuficienţa cardiacă.

(4) Aritmiile cardiace.

(5) Insuficienţa mitrală şi stenoza mitrală.

(6) Cardiopatia ischemică.

(7) Hipertensiunea arterială.

(8) Şocul cardiogen.

(9) Sincopa cardiacă.

(10) Embolia pulmonară.

(11) Arteriopatii periferice.

1.3.3.2 Baremul activităţilor practice

1. Activitatea de asistenţă a bolnavilor cu responsabilitate directă zilnică.

2. Program de consultaţii în ambulator: 2 zile /săptămână orientată.

3. Program practic şi însuşire de tehnici

- înregistrare şi interpretare EKG: 50

- echografie cardiacă; 120

- tehnica de reanimare cardiorespiratorie: 5

- teste de efort fizic: 5

4. Defibrilarea şi cardioversia: 10 manevre

1.3.4. STAGIUL DE RADIODIAGNOSTIC ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

1.3.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( total 32 ore )

(1) Principiile generale de radiodiagnostic: 1 oră

(2) Tehnica explorării radiologice: 1 oră

(3) Explorarea radiologică convenţională: 1 oră

(4) Principiile tomodensiometriei (tomografie computerizată): 1 oră

(5) Principiile RMN: 1 oră

(6) Diagnosticul radiologic al tumorilor osoase: 1 oră

(7) Diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare: 1 oră

(8) Diagnosticul radiologic al cancerului gastric: 1 oră

(9) Diagnosticul radiologic al cancerului esofagian: 1 oră

(10) Diagnosticul radiologic al cancerului de colon şi rect:1 oră

(11) Diagnosticul radiologic al tumorilor renale: 1 oră

(12) Diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare: 1 oră

(13) Diagnosticul radiologic al tumorilor mamare: 2 ore

(14) Tomografia computerizată: 8 ore

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare şi secundare cerebrale.

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare şi mediastinale.

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice.

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale.

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale.

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale.

- Diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale.

(15) Principiile ultrasonografiei (echografiei): 2 ore

(16) Diagnosticul ultrasonografic al: 4 ore

- tumorilor hepatice

- tumorilor căilor biliare

- tumorilor splenice

- tumorilor pancreatice

- tumorilor renale

- tumorilor prostatei

- tumorilor testiculare

- tumorilor ovariene

(17) Indicaţiile RMN: 4 ore

1.3.4.2 Baremul activităţilor practice

1. Interpretarea radiografiilor standard

- scheletale: 100

- toracopleuropulmonare: 200

- esofagiene: 30

- gastrice: 100

- colorectale: 50

- aparat urinar: 50

- mamografie: 25

- căi biliare: 50

2. Interpretarea computer tomografie

- cerebrale: 30

- hepatice: 50

- bronhomediastinale: 50

- renale: 50

3. Utilizarea RMN în principalele localizări ale neoplaziilor maligne

1.3.5 STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

1.3.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă: 2 ore fiecare

(total 24 ore)

(1) Clasificarea histologică şi codificarea morfologică a tumorilor.

(2) Noţiuni asupra tulburărilor de creştere şi diferenţiere celulară (neoplazia, hiperplazia, metaplazia, displazia, anaplazia).

(3) Clasificarea histogenetică a tumorilor.

(4) Structura histopatologică a tumorilor.

(5) Forme macroscopice ale tumorilor.

(6) Tumorile epiteliale benigne şi maligne.

(7) Tumorile ţesutului conjuctiv benigne şi maligne.

(8) Tumorile ţesutului hematoformator.

(9) Tumorile mezoteliale. (10)Tumorile ţesutului trofoblastic.

(11) Limfoamele maligne.

(12) Examenul citologic.

1.3.5.2 Baremul activităţilor practice

1. Tehnica recoltării secreţiilor cervico-vaginale: 50

2. Tehnica amprentei: 30

3. Tehnica recoltării lichidelor seroase pentru examenul citologic şi prepararea frotiurilor pentru aceste examene: 30

4. Interpretarea rezultatelor buletinelor histopatologice pentru cancerele: mamare, pulmonare, colului uterin, ovariene, tubului digestiv, ţesuturilor moi: 100

1.3.6 STAGIUL DE HEMATOLOGIE

1.3.6.1 Tematica lecţiilor conferinţă: 5 ore fiecare (total 15 ore)

Mieloproliferările maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie).

1.1 Sindromul mieloproliferativ acut. Leucemii mieloide acute.

1.2.Sindromul mieloproliferativ cronic. Leucemia granulocitară cronică. Policitemia Vera.

Trombocitemia esenţială.

Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză.

Limfoproliferările maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie).

2.1 Sindromul limfoproliferativ acut. Leucemii acute limfoblastice.

2.2 Sindromul limfoproliferativ cronic. Leucemia limfatică cronică. Leucemia cu celule păroase.

Boala Hodgkin.

Limfoame maligne non-Hodgkin. Boala Waldenstrom.

Boala lanţurilor grele. Mielomul multiplu.

3. Sindromul mielodisplazic (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie).

1.3.6.2 Baremul activităţilor practice

1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor cu limfo-şi mieloproliferări în raport cu localizarea şi extensia reală a bolii: 100

2. Medulograma, tehnică şi interpretare: 50

3. Diagnosticul complet şi indicaţia terapeutică în limfo- şi mieloproliferări: 50

1.3.7 STAGIUL DE RADIOTERAPIE

1.3.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă

1. Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului: 1 oră

2. Surse de radiaţii: 1 oră

3. Noţiuni de radiologie: 1 oră

4. Radioterapia externă: 4 ore

5. Biochiterapia: 2 ore

6. Tehnici particulare de radioterapie: 2 ore

7. Indicaţiile şi rezultatele radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice: 12 ore

1.3.7.2 Baremul activităţilor practice

1. Radioterapia în sfera oto-rino-laringologică

- Plan de tratament

- Iradierea externă exclusivă

- Iradierea externă postoperatorie

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţia radioterapiei în principalele localizări

2. Radioterapia tumorilor cerebrale

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţia terapeutică

3. Radioterapia tumorilor anorectale

- Radioterapia adjuvantă pre- şi postoperatorie

- Radioterapia exclusivă

- Brachterapia rectului

- Indicaţia terapeutică

4. Radioterapia tumorilor bronhice

- Plan de tratament

- Iradierea exclusivă

- postoperatorie

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţia terapeutică

5. Radioterapia limfoamelor maligne

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţia terapeutică

6. Radioterapia neoplasmelor mamare

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţia terapeutică

7. Radioterapia neoplasmelor colului uterin

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Brachterapia neoplasmelor colului uterin

- Indicaţia terapeutică

- Indicaţia terapeutică a cazurilor particulare

8. Radioterapia neoplasmelor corpului uterin

- Iradierea externă

- Brachterapia endo - cavitară

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţie terapeutică

9. Radioterapia neoplasmelor ovariene

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Alte modalităţi de iradiere

- Indicaţie terapeutică

10. Radioterapia neoplasmelor prostatei

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţie terapeutică

11. Radioterapia seminoamelor testiculare

- Iradierea subdiafragmatică

- Iradierea supradiafragmatică

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţia terapeutică

12. Radioterapia neoplasmelor părţilor moi

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţia terapeutică

13. Radioterapia metastazelor

- osoase

- cerebrale

- cutanate

- hepatice

- Plan de tratament

- Tehnica iradierii

- Dozimetrie

- Indicaţia terapeutică

1.3.8 CURS DE ONCOLOGIE MEDICALĂ

1.3.9. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (total 81 ore)

1. Principii ştiinţifice de bază

Ca fundament pentru tratarea bolilor maligne, rezidenţii vor înţelege biologia cancerului, principiile tratamentului, conducerea şi interpretarea corectă a cercetării clinice.

1.1. Biologia cancerului (2 ore)

- biologia celulelor normale şi procesele de bază ale carcinogenezei – structura, organizarea, expresia şi reglarea genelor

- ciclul celular, rolul său în oncogeneză şi interacţiunea sa cu terapia

- cinetica celulelor tumorale, proliferarea şi moartea celulară programată şi echilibrul dintre moartea şi proliferarea celulară

- tehnici moleculare, cum ar fi PCR, analizele cromozomiale, şi alte tehnici ale biologiei moleculare şi celulare tumorale

1.2. Imunologia tumorală (1 oră)

- componentele umorale şi celulare ale sistemului imun

- acţiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun

-interrelaţia între tumoră şi sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun şi efectul direct al citokinelor asupra tumorilor.

1.3. Etiologie, epidemiologie, screening şi prevenţie (2 ore)

- etiologia cancerogenezei prin factori genetici şi prin factori de mediu

- date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică şi experimentală

- principiile de bază ale screeningului şi evaluării riscului

- senzitivitatea şi specificitatea testelor de screening şi raportul cost-beneficiu

- principiile şi indicaţiile screeningului şi sfatului genetic

- valoarea prevenţiei în dezvoltarea cancerului

- măsuri de profilaxie primară, secundară sau terţiară

1.4. Cercetare clinică incluzând statistica(1 oră)

- design-ul şi desfaşurarea trialurilor clinice în grupuri internaţionale cooperative sau protocoale proprii instituţiei : studii de faza I-II-III; probleme de etică, obţinerea aprobărilor de la autorităţile competente

- criteriile pentru definirea răspunsului la tratament

- instrumente utilizate pentru evaluarea calităţii vieţii

- bazele şi metodele statistice, cerinţele legate de numărul pacienţilor la conceperea studiilor şi interpretarea corectă a datelor

- evaluarea şi gradarea toxicităţii

- rolul şi funcţionarea comitetelor instituţionale de etică

- obţinerea consimţământului informat al pacienţilor;

- instruirea în ceea ce priveşte redactarea granturilor şi informaţii asupra mecanismelor de susţinere a cercetării clinice

- cunoştinţe referitoare la costul terapiei şi cost-eficacitatea terapiei

- învăţarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale şi vizuale şi scrierea articolelor. Rezidenţii trebuie să fi capabili să evalueze critic valoarea ştiintifică a articolelor publicate şi influenţa lor asupra practicii clinice zilnice.

2. Principii de bază în îngrijirea şi tratamentul bolilor maligne

Îngrijirea pacienţilor cu boli maligne cere experienţa a numeroase specialităţi medicale şi majoritatea pacienţilor sunt cel mai bine trataţi printr-un abord multidisciplinar cu integrarea a diferitelor specialităţi datorită creşterii complexităţii tratamentului modern. Rezidenţii vor trebui să cunoască aportul fiecăreia din aceste specialităţi în stabilirea diagnosticului, stadializarea şi tratamentul cancerului şi a complicaţiilor acestuia. Vor trebui să interacţioneze cu fiecare din aceste discipline pentru a câştiga o apreciere a beneficiilor şi limitelor fiecărei modalităţi.

Este încurajată participarea rezidenţilor la întâlnirile multidisciplinare. Rezidenţii vor trebui să fie capabili să evalueze comorbidităţile care pot afecta toxicitatea şi eficacitatea tratamentului în scopul de a formula un plan de tratament şi de a fi conştienţi de condiţiile speciale care influenţează tratamentul pacienţilor.

2.1. Anatomie patologică/ laborator/ biologie moleculară(1 oră)

- examinarea materialelor biopsice şi pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog.

-cunoaşterea noilor tehnici de anatomie patologică şi contribuţia acestora la stadializarea

şi îngrijirea bolnavilor cu cancer

-cunoaşterea testelor de laborator necesare în stadializarea şi urmărirea pacienţilor.

- rolul markerilor (tumorali serici, membranari, ai ADN)

2.2. Proceduri de stadializare(1 oră)

- sistemele de stadializare

- modalităţile practice de stadializare

- indicaţiile procedurilor de evaluare clinică, imagistică (radiografice şi de medicină nucleară) pentru diagnosticul, stadializarea şi urmărirea pacienţilor, aprecierea răspunsului la tratament utilizând aceste examinări.

2.3. Tratamentul

2.3.1. Chirurgia (2 ore)

- indicaţiile şi contraindicaţiile chirurgiei.

- cunoaşterea rolului chirurgiei în stadializare şi tratatament

- indicaţiile prezervării de organ şi stabilirea secvenţei tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalităţi de tratament.

- riscurile şi beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ şi chimioterapia

- cunoaşterea complicaţiilor postoperatorii

2.3.2. Radioterapia (2 ore)

- principiile radiobiologiei şi indicaţiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ şi paliativ

- principiile planului de tratament şi ale dozimetriei

- indicaţia asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia sau chimioterapia

- cunoaşterea efectelor acute şi tardive ale radioterapiei.

2.3.3. Chimioterapia (2 ore)

- indicaţiile, obiectivele şi utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei şi în cazul recidivelor

- utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante şi a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator.

- importanţa dozei şi a întârzierii administrării agenţilor citostatici specifici.

-aprecierea condiţiilor medicale individuale comorbide în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenţi citostatici

- cunoştinţele de farmacocinetică, farmacogenomică şi farmacologie referitoare la diferitele citostatice

- profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei şi orarului administrării în caz de disfuncţie de organ

2.3.4. Terapia biologică (2 ore)

- acţiunea şi indicaţiile terapiei biologice, inclusiv citokine şi factori de creştere hematopoetici.

- spectrul efectelor secundare şi tratamentul acestora

- asocierile terapeutice cu chimioterapia.

- conceptele de bază ale terapiei moleculare ţintite, cum sunt anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, şi terapia genică.

2.3.5. Tratament suportiv şi paliativ

- semnificaţia tratamentului suportiv în cadrul terapiei cancerului

- indicaţiile şi diferitele modalităţi de tratament suportiv, limitele şi efectele secundare ale acestora.

- semnificaţia şi indicaţiile terapiei paliative

- îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali

2.3.5.1. Măsuri suportive (12 ore)

2.3.5.1.1. Greaţa şi voma.

- etiologia la pacienţii oncologici şi mecanismul de acţiune

- farmacologia antiemeticelor şi utilizezarea în practica curentă

2.3.5.1.2. Infecţiile şi neutropenia.

- principiile diagnosticului şi tratamentului infecţiilor şi febrei neutropenice la toate tipurile de pacienţi neoplazici.

- tratarea şi previnţia infecţiilor.

- indicaţiile şi utilizarea factorilor de creştere hematologici.

2.3.5.1.3. Anemia.

- indicaţiile şi complicaţiile transfuziei de masă eritrocitară.

- utilizarea adecvată a eritropoetinaei

2.3.5.1.4. Trombocitopenia.

- indicaţiile şi complicaţiile transfuziei de masă trombocitară.

-opţiuni privind prepararea şi administrarea acestor produse.

2.3.5.1.5. Celulele progenitoare medulare şi periferice.

- metodele de obţinere şi crioprezervare a celulelor progenitoare din măduvă şi sângele periferic.

2.3.5.1.6. Protecţia organelor.

- utilizarea metodelor de protejare a organelor şi tratamentele corespunzătoare.

- indicaţiile şi efectele secundare ale diferiţilor agenţi protectivi ai organelor.

- tehnici de prezervare gonadică pentru asigurarea păstrării fertilităţii pacienţilor (tehnici de crioprezervare).

2.3.5.1.7. Mucozita.

- diagnosticul diferenţial între mucozita infecţioasă de cea cauzată de citostatice.

- tratamentul

2.3.5.1.8. Colecţiile maligne.

- semnele, simptomele şi tratamentele specifice pentru ascită şi colecţiile pleurale şi pericardice

2.3.5.1.9. Extravazarea.

- diagnosticul şi să tratamentul extravazării.

2.3.5.1.10. Urgenţele oncologice

- prezentările clinice care necesită intervenţie imediată (compresiune medulară, tamponadă pericardică).

- diagnosticul şi tratamentul indicat în situaţii acute şi tratamentul cronic al bolii.

2.3.5.1.11. Sindroamele paraneoplazice.

- tipurile de cancer mai frecvent asociate cu anumite sindroame paraneoplazice şi tratamentul fiecăruia dintre aceste sindroame.

2.3.5.1.12. Suportul nutriţional.

-indicaţiile şi complicaţiile suportului nutriţional enteral şi parenteral.

2.3.5.2. Îngrijirea paliativă şi a pacienţilor terminali(3 ore)

2.3.5.2.1. Durerea.

- evaluarea localizării şi severităţii durerii

- cunoaşterea şi utilizarea scarei analgezice OMS

- farmacologia şi toxicitatea narcoticelor opioide şi a celorlalte analgezice

- tratarea durerii cu metodele disponibile

- indicaţiile intervenţiei paliative invazive

2.3.5.2.2. Alte simptome.

- palierea diferitelor simptome ale tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate şi mucoase, anorexia şi caşexia, deshidratare.

2.3.5.2.3. Comunicarea cu pacientul şi familia acestuia.

2.3.6. Reabilitarea. (1 oră)

- rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator

- rolul terapiei ocupaţionale, terapiei fonatorii şi de deglutiţie.

3. Managementul şi tratamentul diferitelor localizări tumorale

La fiecare localizare trebuie cunoscut: epidemiologia, istoria naturală, semnele şi simptomele caracteristice, metodele de diagnostic şi bilanţ preterapeutic, tratamentul şi urmărirea postterapeutică.

3.1 Cancerele capului şi gâtului: (2 ore)

 examinarea corectă a regiunii capului şi gâtului

 factorii de risc, istoria naturală şi stadializarea cancerelor ORL

 stabilirea conduitei teraputice, deciderea metodei terapeutice primare: chirurgia sau radioterapia

 posibilitatea conservării organelor

 locul chimioterapiei în tratamentul curativ şi paliativ

 urmărire post-terapeutică

3.2 Cancerul bronho-pulmonar şi mezoteliomul malign: (4 ore)

 epidemiologia cancerului bronho-pulmonar (incidenţă, mortalitate)

 patogeneza cancerelor bronho-pulmonare

 clasificarea histopatologică

- cancer pulmonar non-microcelular (adenocarcinom, carcinom bronhioloalveolar, carcinom epidermoid, carcinom cu celule mari)

- cancer pulmonar microcelular

 factori de risc (fumatul, factori de mediu, etc.)

 markeri genetici şi moleculari

 prevenţia cancerelor pulmonare (fumatul, chemoprevenţie)

 screening

 diagnostic (simptomatologie, semne clinice, citologia sputei, imagistică medicală, biopsie, imunohistochimie)

 stadializare şi prognostic

- cancer pulmonar non-micocelular – TNM

- cancer pulmonar microcelular –TNM şi/sau stadiu limitat/extins

 tratament

- cancer pulmonar non-microcelular

1. evaluare preoperatorie

2. . carcinom in situ

3. stadii precoce (I, II, III, N0-1)

a. chirurgie

b. radioterapie

c. chimioterapie

4. stadiul IIIA-IIIB

a. tratament combinat chimio-radioterapie

b. chirurgie

5. stadiul IIIB (cu pleurezie) şi stadiul IV

a. chimioterapie

i. prima linie

ii. a-II-a linie

iii. a-III-a linie, etc.

b. agenţi biologici

c. tratamenul metastazelor izolate

- cancer pulmonar microcelular

1. stadiul limitat

a. tratament combinat chimio-radioterapie

b. iradierea profilactică cerebrală

c. nodul pulmonar solitar

2. stadiul extins

a. prima linie chimioterapie

b. a-II-a linie chimioterapia

c. tratamentul metastazelor cerebrale

 urmărire post-terapeutică

 tratament suportiv

 reabilitare pulmonară post-rezecţie şi/sau radioterapie

 cazuri speciale

- carcinom bronhioloalveolar

- Sdr. Pancoast

- cancerele mezoteliale

3.3 Cancerele gastro-intestinale : (4 ore)

3.3.1 Cancerul esofagian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.3.2 Cancerul gastric

 epidemiologie

 patogeneză, histopatologie, factori genetici şi moleculari (leziuni precursoare, polipi adenomatoşi gastrici), factori nutriţionali (vit.B12/ anemia pernicioasă), stil de viaţă (expunere la tutun, expunere ocupaţională, infecţii cu H. pylori)

 screening (endoscopie, imagistică)

 diagnostic (semne clinice şi simptome, imagistică, endoscopie, biopsie)

 stadializare

 tratament

 tumori rezecabile

o chirurgie

o chimioterapie

o radioterapie

o laparoscopie

o tratament combinat

 tumori nerezecabile şi metastatice

o chimioterapie

o radioterapie

 urmărire post-terapeutică

3.3.3 Cancerul colo-rectal

 epidemiologie

 patogeneză, sindroame genetice (polipoză adenomatoasă familială, cancere colo-rectale ereditare non-polipozice, etc.), histopatologie

 evaluarea factorilor de risc (istoric familial, dietă, stil de viaţă, antecedente medicale – boli inflamatorii intestinale, DZ)

 prevenţie (modificarea stilului de viaţă, chemoprevenţie – AINS, colectomie)

 screening

 tuşeu rectal

 evaluare sângerări fecale oculte

 colonoscopie (populaţia generală)

 colonoscopie virtuală

 populaţia cu risc crescut (boli inflamatorii intestinale, anomalii genetice)

 diagnostic (semne clinice şi simptome, imagistică, endoscopie, biopsie)

 stadializare şi prognostic (TNM, histopatologie, grading, anomalii genetice şi moleculare)

 tratament

 polip malign

 cancer colo-rectal std II

o chirurgie

o chimioterapie

o radioterapie

 cancer colo-rectal std III

o chirurgie

o chimioterapie

o radioterapie

 cancer colo-rectal metastatic şi recurent

o chirurgie

o metastaze regionale rezecabile

o recidive la nivelul anastomozei

o chimioterapie

o perfuzii regionale

o chemoembolizare

o chimioterapie sistemică

o radioterapie

 aspecte particulare: laparoscopie, biopsia ganglionului santinelă, excizia completă a mezorectului

 urmărire post-terapeuitcă

 tratament suportiv (tratamentul toxicităţilor – proctita radică, diarea, îngrijirea colostomei)

3.3.4 Cancerul canalului anal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.3.5 Cancerele hepatobiliare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.3.6 Cancerul de pancreas (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.4 Cancerele uro-genitale: (3 ore)

3.4.1 Cancerul renal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.4.2 Cancerul urotelial (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.4.3 Cancerul penian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.4.4 Cancerul de prostată

 epidemiologie (incidenţă, mortalitate, anomalii genetice, distribuţie pe grupe de

vârstă)

risc

radioactivi

 patogeneză, histopatologie (neoplazie intraepitelială), factori genetici, factori de

 prevenţie – chimioprevenţie (finasteride), dietă

 screening

 PSA (velocitate, PSA)

 tuşeu rectal

 ecografie transrectală

 diagnostic (semne clinice, simptome, tuşeu rectal, PSA, biopsie transrectală ghidată ecografic, imagistică)

 stadializare –TNM

 prognostic – scor Gleason, ADN, PSA

 tratament

 boală limitată la organ

o observaţie

o radioterapie – radioterapie externă, brahiterapie, izotopi

o chirurgie

o criochirurgie

o hormonoterapie – neoadjuvant, adjuvant

 recidivă locală – chirurgie, radioterapie, hormonoterapie

 boală metastatică

 chirurgie

 radioterapie

 hormonoterapie (precoce vs. întârziată, tratament antiandrogenic,

agonişti GnRH, blocadă androgenică maximală, etc.)

 chimioterapie

 tratament cu bisfosfonaţi

 radio-izotopi

 urmărire

 PSA

 imagistică (scintigrafie osoasă)

 tratament suportiv (funcţie sexuală, incontinenţă urinară, proctită, diaree, polakiurie, osteoporoză, hot flashes)

 probleme speciale: carcinom microcelular

3.5 Cancere cu celule germinale (2 ore)

 epidemiologie

 patogeneză, histopatologie (sseminoame, non-seminoame), caracteristici genetice şi moleculare (sdr. Klinefelter)

 factori de risc (criptorhidia)

 localizări (testicul, mediastin, retroperitoneu, epifiză)

 diagnostic (semne şi simptome clinice, imagistică, markeri, biopsie)

 stadializare şi prognostic

 TNM

 Tipuri histologice

 Markeri tumorali

 Stadializare clinică vs. chirurgicală

 Tratament

 Tumori testiculare (orhiectomia pe cale inghinală)

 Seminomul

 Std I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie)

 Std IV (chimioterapie, chirurgie)

 Tumori non-seminomatoase

 Std I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie)

 Std IV (chimioterapie)

 Recăderi tardive

 Tratamentul tumorilor reziduale (observaţie, chirurgie, radioterapie)

 Urmărire post-terapeutică (markeri tumorali, imagistică)

 Tratament situaţiilor clinice asociate (fertilitate, ginecomastia)

 Aspecte speciale (teratomul, markeri serici fals-pozitivi, sanctuare biologice, a doua malignitate, tumori testiculare non-germinale)

3.6 Cancere ginecologice: (4 ore)

3.6.1 Cancerul ovarian

 Epidemiologie

 patogeneză, histopatologie (variante histologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, istoric familial, HNPCC)

 prevenţie

 ooforectomie profilactică la femeile cu risc crescut

 chemoprevenţie (contraceptive orale)

 screening

 diagnostic (semne clinice şi simptome, imagistică – ecografie endovaginală, diagnostic laparoscopic şi biopsie, chirurgie, markeri serici)

 stadializare (FIGO), factori prognostici – histopatologie, volum rezidual, vârstă

 tratament

 stadiul I

o chirurgie o chimioterapie o radioterapie

 toate stadiile, exceptând IA, bine diferenţiat

o chirurgie

o chimioterapie (inducţie, consolidare, menţinere) o radioterapie (externă, intraperitoneală) o tratament combinat

o proceduri chirurgicale secundare (rezecţia masei reziduale,

second-look)

 boală metastatică sau recidivată o chimioterapie o radioterapie

 urmărire post-terapeutică

 tratament suportiv (toxicităţi legate de tratament, ascită, obstrucţie ureterală sau intestinală, menopauză precoce)

 probleme speciale

 cancere non-epiteliale

 stromale (diagnostic, tratament)

 celule germinale (diagnostic, tratament)

 tumori borderline

 tumori ale trompelor uterine

 tumori peritoneale primare

3.6.2 Cancerul de corp uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.6.3 Cancerul de col uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.6.4 Cancerul vaginal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.6.5 Cancerul vulvar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.7 Cancerul mamar (6 ore)

 epidemiologie

 patogeneză, histopatologie (leziuni premaligne şi maligne, tipuri histopatologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, alte sindroame genetice), evaluarea riscului (istoric familial, factori comportamentali, tratament de substituţie hormonală)

 prevenţie

 modificări comportamentale

 chemoprevenţie (tamoxifen, etc.)

 mastectomie bilaterală profilactică

 ooforectomie profilactică

 screening

 mamografie

 alte tehnici imagistice ( ecografie, IRM)

 examinarea sânilor (autoexaminarea, examinarea de către medic)

 screening genetic

 diagnostic

 managementul unei mase palpabile

 managementul unei leziuni nepalpabile, cu anomalii detectate

imagistic

 tehnici de biopsie

o puncţie cu ac fin

o puncţie biopsie

o disecţie axilară (completa, ganglion santinelă)

 stadializare şi factori prognostici

 stadializare TNM

 tip histopatologic

 receptori hormonali

 alti markeri biologici sau moleculari (HER2)

 tratament

 leziuni premaligne – hiperplazia atipică

 carcinom in situ – lobular, ductal

 carcinom invaziv, stadii incipiente

o chirurgie

o radioterapie

o chimioterapie

o pre-operatorie

o post-operatorie

o hormonoterapie

o pre-operatorie

o post-operatorie

o agenţi biologici (trastuzumab)

o estimarea beneficiului tratamentului adjuvant

 cancer local-avansat şi inflamator – tratament multimodal

 recidive locale

o chirurgie o radioterapie o chimioterapie

 boală metastatică

o chirurgie o radioterapie o tratament sistemic o hormonoterapie o chimioterapie

o mono-terapie vs. tratament combinat

o tratament cu anticorpi monoclonali

 urmărire post-terapeutică

 tratament suportiv

 reinserţie socială

 limfedem

 bisfosfonaţi pentru metastazele osoase

 simptome menopausale

 menopauză precoce

 fertilitate

 disfuncţii cognitive

 reconstrucţie chirurgicală

 probleme speciale

 cancerul de sân la bărbaţi

 cancerul de sân în timpul sarcinii

 cancerul de sân la vârstnice

 cancerul de sân la femei foarte tinere

 tumora Phyllodes

 boala Paget a sânului

3.8 Sarcoame (2 ore)

3.8.1 Sarcoame osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.8.2 Sarcoame de părţi moi (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.9 Cancerele pielii (2 ore)

3.9.1 Melanoamele (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)

3.9.2 Cancerul cutanat bazocelular şi spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post- terapeutică)

3.10 Tumorile sistemului neuro-endocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) (2 ore)

3.11 Tumorile sistemului nervos (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) (2 ore)

3.12 Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologica simptomatologie,diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principale asocieri de chimioterapie) (2 ore)

3.13 Cancerul la copii. Nefroblastomul, Neuroblastomul, Retinoblastomul, Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologica, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, pricipalele asocieri de chimioterapie) (4 ore)

3.14 Afecţiunile hematologice (7 ore)

3.14.1 Leucemia

 tehnicile anatomo-patologice şi de biologie moleculară (citogenetică, imuno- fenotipizare) utilizate în diagnosticul leucemiilor

 recomandări terapeutice actuale în leucemia acută limfoblastică şi leucemia mieloidă

3.14.2 Leucemia acută şi mielodisplazia

 factorii de risc ai dezvoltării leucemiei

 clasificarea franco-americano-engleză şi implicaţiile acesteia în tratament şi prognostic

 aprecierea posibilităţii transplantului medular

 prognostic

 tratament

3.13.3 Leucemiile cronice

 factorii de risc ai dezvoltării leucemiei

 aprecierea posibilităţii transplantului medular

 prognostic

 tratament

3.13.3. Limfoamele

 stadializarea Ann Arbor şi clasificarea OMS

3.13.3.1 Limfomul Hodgkin

 stadializarea LH şi indicarea stadializării chirurgicale

 rolul radioterapiei în stadiile incipiente şi indicaţiile chimioterapiei în stadiile II, III şi IV

 indicaţiile transplantului medular în cazul bolii recidivate sau refractare la tratament

3.13.3.2 Limfomul non-Hodgkin

 asocieriea LNH cu HIV şi cu imunosupresia

 clasificarea revizuită europeano-americană a limfoamelor

 factorii de prognostic

 rolul curativ al chimioterapiei şi valoarea transplantului medular în caz de reşută - rolul radioterapiei, chirurgiei şi chimioterapiei în stadializarea şi tratamentul LNH grad intermediar

 caracteristicile LNH grad ridicat şi rolul tratamentului agresiv la această subgrupă

3.13.3.3 Limfomul cutanat cu celule T

 prezentarea clinică, rolul diagnostic al imunofenotipizării

 indicaţia ultravioletelor A, a radioterapiei şi chimioterapiei locale în tratamentul iniţial şi rolul paliativ al chimioterapiei, agenţilor biologici şi radioterapiei în boala avansată sau refractară

3.13.4 Mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, plasmocitomul solitar, alte gammapatii monoclonale

3.15 Tumorile maligne asociate cu SIDA (1 oră)

 corelaţia dintre tumorile sistemului nervos central cu imunosupresie şi SIDA

 incidenţa crescacândă a tumorilor maligne la populaţia HIV-pozitivă

 indicaţii teraputice în aceste situaţii şi riscul toxicităţii crescute datorită problemelor medicale asociate.

4. Aspectele psihosociale ale cancerului (2 ore)

- problemele psihosociale legate de cancer, impactul nivelului cultural şi spiritual asupra diagnosticului şi tratamentului cancerului

- indicarea şi utilizarea medicamentelor psihotrope

- coordonarea implicării membrilor familiei, a bisericii, a serviciilor de hospis şi a grupurilor de suport în tratamentul multidisciplinar al pacienţilor cu cancer.

- comunicarea cu pacientul şi familia veştile proaste, comportamentul în situaţii dificile

5. Educaţia pacienţilor (2 ore)

- factorii de risc cancerigeni la pacienţi şi familia acestora, în vederea sfatului genetic.

- riscul complicaţiilor tardive postterapeutice, incluzând

- riscul unui cancer secundar: leucemia acută mieloidă după chimioterapie, sarcoamele radioinduse

- disfuncţiile endocrine: hipotiroidismul după iradierea regiunii cervicale, sterilitatea indusă de chimioterapie.

- măsuri de chemoprevenţie, urmărirea postterapeutică şi examinări indicate cu ocazia controalelor periodice.

6. Probleme de bioetică, legislaţie şi economie (1 oră)

- importanţa consimţământului informat al pacientului

- etica studiilor clinice

- legislaţia privind tratamentele anticanceroase, relaţia cost-eficienţă în cazul tratamentelor utilizate în managementul cancerului.

7. Aptitudini legate de practica oncologică (1 oră)

-modalitatea de prescriere şi administrare a agenţilor anticanceroşi

- montarea cateterului venos, efectuarea aspiraţiei şi biopsiei medulare

- cunoştinţe de bază în interpretarea frotiului medular.

- manualitate în efectuarea puncţiei lombare şi administrarea chimioterapiei pe această

cale.

8. Baremul activităţilor practice

1. Întocmirea foilor de observaţie oncologică

2. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei Bilanţ preterapeutic

3. Trialuri clinice- principii şi posibilităţi de realizare

4. Mijloacele şi metodele de raportare a înbolnăvirii şi deceselor prin cancer

5. Metodologia organizării unei acţiuni de depistare (screening) a cancerului: mamar, pulmonar, vezicii urinare, colului uterin,prostată, colon

6. Tehnica recoltării secreţiilor pentru examenul citologic

7. Tehnica recoltării lichidului pleural şi peritoneal pentru examenul citologic

8. Interpretarea unor radiografii: osoase bronhopulmonare gastrice

esofagului colon şi rect renale

vezicii urinare mamare

9. Interpretarea computer tomografiei

a tumorii primare şI secundare cerebrale

a tumorii bronhopulmonare şi mediastinale a tumorilor hepatice

a tumorilor retroperitoneale a tumorilor suprarenale

a tumorilor renale

a tumorilor pelviabdominale

10. Tehnica administrării citostaticelor

11. Indicaţia terapeutică în cancerele prevăzute în tematică

12. Chimio-hormono-imunoterapia în localizările bolii neoplazice prevăzute în tematică 13.Tratamentul antiemetic şi al durerii în cancer

14. Interpretarea scintigramei osoase

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete

- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

ONCOLOGIE MEDICALĂ 5 ANI

I. DURATA STAGIILOR COMPLEMENTARE – 2 ANI

MEDICINĂ INTERNĂ - 9 luni

CARDIOLOGIE - 3 luni

IMAGISTICĂ MEDICALĂ - 3 luni

ANATOMIE PATOLOGICĂ - 2 luni

HEMATOLOGIE - 3 luni

RADIOTERAPIE - 4 luni

II. STAGIU ONCOLOGIE MEDICALĂ – 2 ani 11 luni şi 2 săptămâni

III. MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni

ANUL III – STAGIU + CURS ONCOLOGIE MEDICALĂ

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

III

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

OTO-RINO-LARINGOLOGIE

Curriculum de pregătire în specialitatea OTO-RINO-LARINGOLOGIE*

INTRODUCERE

Specialitatea ORL in Româia are o tradiţie de peste un secol. Ea s-a dezvoltat in acord cu specialitatea pe plan internaţional, dispunând de-a lungul timpului de specialişti reputaţi si de o adevărata şcoala de formare a cadrelor. In anii din urma specialitatea s-a dezvoltat si tehnicizat vadit, abordând in cadrul chirurgiei minim- invazive cât şi în cadrul chirurgiei extinse atat clasicele organe ale specialitaţii: urechea, nasul şi sinusurile, cavitatea bucală, faringe, laringe, traheea si esofagul, precum şi regiunile învecinate acestora: osul temporal, otobaza, fosa infratemporală, rinobaza, orbita, regiunea cervicală anterioară, masivul facial.

În acord cu Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti (UEMS), pentru specialiştii români, in dorinţa de a realiza o pregătire la standarde europene, se propune o nouă curiculă de pregatire ce se va derula pe parcursul celor 5 ani aprobaţi de Ministerul Sănatăţii. Actuala curiculă va face ca specialistul român sa fie competitiv cu orice specialist ORL din Uniunea Europeană. Ea ţine cont de cerinţele UEMS şi în acelaşi timp doreşte să păstreze valorile învaţamântului ORL din România.

DEFINIŢIE

Oto-rino-laringologia* este specialitatea care se ocupă de patologia malformativă, traumatică, inflamatorie şi tumorală ce interesează urechea, osul temporal, nasul şi sinusurile paranazale, cavitatea bucală, faringele, laringele, traheea, esofagul, precum şi structurile adiacente. Ea cuprinde deasemeni investigarea şi tratamentul medical, recuperator si chirurgical al afecţiunilor aparatului acustico-vestibular, simţurilor gustului şi mirosului, tulburările si afectările nervilor cranieni precum şi deficienţele de auz şi de emisie sonoră, funcţii de o mare importanţă în comunicarea interumană.

Alături de neurochirurg, oftalmolog, chirurgul buco-maxilo-facial, ORL-istul se ocupă de afecţiuni ce interesează rinobaza, fosa infratemporala, otobaza şi orbita. Alaturi de chirurgul toracic, el se ocupă de patologia traheei, esofagului şi a zonelor adiacente istmului toracic.

In rezumat, Oto-rino-laringologia* cuprinde studiul funcţiilor si patologia urechii, nasului şi sinusurilor paranazale, cavitaţii bucale, faringelui, laringelui, traheei si esofagului, precum şi a regiunilor adiacente acestor organe şi cavităţi. Specialitatea se ocupă de asemeni de problemele legate de comunicare generate de tulburările de auz şi limbaj.

Ramuri importante ale specialitaţii sunt deasemeni: audiologia (inclusiv audiologia pediatrică), otoneurochirurgia, foniatria si neurologia legată de patologia nervilor cranieni. Sunt deasemeni necesare cunostinţe din domeniile imunologiei, alergologiei, oncologiei precum şi chirurgiei plastice si reconstructive a regiunilor cervicofaciale.

PROGRAMUL DE PREGĂTIRE

Durata: 5 ani

*Definirea specialitaţii date de Comisia ORL a UEMS este Oto- Rino - Laringologie si chirurgie cervico-facială. Solicităm Ministerului Sănătăţii Publice ca în Nomenclatorul specialităţilor să includă denumirea UEMS a specialităţii

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activitaţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari ştiinţifice şi de educaţie continuă.

1. Însuşirea principiilor chirurgicale generale şi a cunoştinţelor teoretice de anatomie, fiziologie, patologie, etiologie, simptomatologie şi tratament ale bolilor urechii, osului temporal, nasului, sinusurilor paranazale, cavităţii orale, faringelui, laringelui, traheei, esofagului, capului, gâtului şi glandelor salivare. O atenţie specială trebuie acordată de asemenea cunostinţelor teoretice de audiologie, foniatrie, boli vestibulare, alergologie, imunologie, oncologie şi principiilor chirurgiei plastice şi reconstructive.

2. Rezidenţii ar trebui să aibă acces la un laborator de os temporal şi o cameră de disecţie pentru a se familiariza cu tehnicile de bază ale chirurgiei urechii, nasului, sinusurilor paranazale, scheletului facial, laringelui, glandelor salivare şi gâtului.

3. Se va realiza creşterea gradată a responsabilităţilor clinice şi experienţei chirurgicale pentru cele mai comune proceduri ale specialităţii.

4. O listă a procedurilor diagnostice (A), îngrijirilor conservatoare (B) şi tratamentului chirurgical (C) este propusă de Comisia ORL - Chirurgia Cervicofacială în acord cu UEMS.

5. Programul de pregătire necesită dovada obligatorie a tuturor deprinderilor şi procedurilor tehnice şi operatorii enumerate la secţiunea “General”.

6. Programa oferă toate premizele de pregătire a rezidentului şi in secţiunea avansaţi, zona in care rezidentul participă la echipele operatorii precum şi asistă în sala de operaţii.

7. Programa va fi upgradată periodic in concordanţă cu noile achiziţii ale specialitaţii şi cu recomandările UEMS ce apar pe site-ul www.orluems.com .

Sunt utilizate 3 categorii de implicare în activitatea de pregătire practică privind manoperele, tehnicile, procedeele operatorii, care se vor trece în caietul de monitorizare a pregătirii

(i) Efectuate Independent de către rezident, fără ajutor.

(s) Efecuate sub Supravegherea îndrumătorului.

(a) Asistarea îndrumătorului (ajutor operator/ asistentă).

EXAMINAREA / EVALUAREA

Indrumatorul are obligatia de a face cel putin anual o evaluare a cunostinţelor teoretice si practice. Rezultatele acestor examinari se vor fi centralizate in „Caietul Rezidentului”. Evaluarea finală se va face conform normelor Ministerului Sănătaţii Publice.

1.1. STRUCTURA STAGIILOR

Etapa de angajare, luare in evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului si fixarea planului de activitate (2 saptămîni).

Stagiile complementare sunt necesare pregătirii teoretice şi practice a viitorilor specialisti. Ele se vor realiza prin stagii organizate la nivelul diferitelor discipline cu patologie conexă. Vor fi două tipuri de stagii

A. obligatorii

B. optionale

A. Stagiile obligatorii

1) ORL stagiu de bază, 3 ani 8½ luni la care se adaugă următoarele module de pregătire în specialitate

o Audiologie, audiologie pediatrică: 1 lună

o Foniatrie: 1 lună

o ORL pediatrie: 3 luni

o Chirurgie endoscopică ORL: 1 lună

o Laser în ORL: 1 lună

2) Chirurgie generală: 3 luni

3) Chirurgie BMF: 1 lună

4) Oncologie: 1 lună

5) Traheobronhologie, bronhoscopie / pneumologie: 1 lună

6) Neurochirurgie: 1 lună

7) Chirurgie plastică şi reparatorie: 1 lună

8) Bioetică: ½ lună

B. Stagiile optionale sau aprofundare stagiu de bază ORL

1) chirurgie vasculară: 1 lună

2) chirurgie toracică: 1 lună

3) chirurgie oftalmologică: 1 lună

Desfăşurarea stagiului de chirurgie generală (A1) propunem a se efectua in primul an de rezidenţiat, după primele 6 luni de familiarizare cu specialitatea.

Stagiile obligatorii cu specific ORL se vor efectua in anii 3, 4 şi 5 de rezidenţiat. Stagiile optionale vor fi în număr de minim 3, in anii 3 şi 4

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR ORL

Tematică a cursurilor – Specializarea ORL(730 ore)

1. Anatomia, fiziologia si fiziopatologia rino-sinusală

2. Metode de explorare rino-sinusală

3. Traumatisme nazosinusofaciale

4. Epistaxisul

5. Rinosinuzitele acute

6. Rinosinuzita cronică

7. Complicaţiile infecţiilor rinosinusale

8. Alergia rinosinusală

9. Tumori benigne rinosinusale

10. Tumori maligne rinosinusale

11. Inflamaţiile specifice rinosinusale

12. Sindromul de apnee nocturnă

13. Algiile craniocervicofaciale

14. Anatomia ,fiziologia si fiziopatologia faringelui

15. Metode de explorare a cavitatii bucale şi a faringelui

16. Patologia inflamatorie faringiană

17. Patologia tumorală faringiană

18. Tumorile parafaringiene

19. Tulburările senzitive si motorii ale faringelui

20. Patologia inflamatorie a glandelor salivare

21. Patologia tumorală a glandelor salivare

22. Patologia inflamatorie şi tumorală a cavitatii bucale

23. Anatomia, fiziologia şi fiziopatologia laringelui

24. Metode de explorare laringiană

25. Laringitele acute şi cronice

26. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană

27. Tumorile benigne laringiene

28. Tumorile maligne laringiene

29. Traumatismele laringelui

30. Sindroame paralitice laringiene si asociate

31. Stenozele laringiene si laringotraheale

32. Reabilitarea pacientului laringectomizat

33. Afecţiuni inflamatorii ale glandei tiroide

34. Tumorile glandei tiroide

35. Fistulele şi chisturile cervicale

36. Adenopatia cervicală

37. Metode de explorare traheo-bronşice

38. Corpi străini traheo-bronşici

39. Patologia tumorala traheală

40. Metode de explorare esofagiană

41. Corpi străini esofagieni

42. Esofagitele postcaustice şi de reflux

43. Patologia tumorală esofagiană

44. Anatomia, fiziologia si fiziopatologia urechii

45. Metode de explorare a funcţiei auditive

46. Metode de explorare a funţtiei vestibulare

47. Afecţiunile urechii externe

48. Disfunţtia tubară

49. Otitele medii acute

50. Otomastoidita acută

51. Mastoidita acută a nou-nascutului si copilului

52. Otitele medii cronice

53. Otomastoidita cronică

54. Infecţii specifice ale urechii

55. Complicaţiile supuraţiilor urechii medii

56. Otoscleroza

57. Surditatea brusc instalată

58. Sindroamele vestibulare

59. Paralizia faciala periferică

60. Tumorile urechii externe şi urechii medii

61. Glomusul de jugulară

62. Schwannomul de vestibular

63. Copilul hipoacuzic

64. Metode de reabilitare auditivă

65. Metode de reabilitare vestibulară

66. Implantul cohlear

67. Manifestari ale infecţiei HIV in ORL

68. Urgenţe în ORL

69. Endoscopia în ORL

70. LASER-chirurgia în ORL

71. Malformaţii în ORL

72. Evaluarea tulburărilor vocii

73. Tulburările de articulare şi fluenţa vorbirii

74. Patologia si terapia oncologică în ORL

75. Chirurgia plastică şi reconstructivă în ORL

76. Elemente de patologie chirurgicală a craniobasisului

1.4.2. Barem de activităţi practice în concordanţă cu Programul European de Pregătire în specialitatea O.R.L.

(i) Efectuate independent de către rezident, fără ajutor.

(s) Efecuate sub supravegherea îndrumătorului.

(a) asistarea îndrumătorului (ajutor operator).

(A) Asistarea indrumătorului (fară ca rezidentul să fie inclus în echipa operatorie)

I. Obiective de bază

Cunoştinţe fundamentale în

1. medicină de urgenţă şi resuscitare i

2. controlul infecţiilor i

3. terapie antimicrobiană i

4. medicină transfuzională i

5. hemostază i

6. oncologie i

7. vindecarea plăgilor i

8. tehnici chirurgicale generale i

9. bazele chirurgiei plastice şi reparatorii i

10. transplant i

11. traumatologia ţesuturilor moi şi oaselor i

12. imunologie i

13. endocrinologie i

14. nutriţie orală şi parenterală i

Cunoştinţe aprofundate, experienţă şi îndemânare în

15. investigaţii psihosomatice de bază i

16. protecţia împotriva radiaţiilor i

17. control medical de calitate i

18. principii etice i

19. legislaţie i

20. bazele medicinii nutriţioniste i

21. proceduri de bază de laborator i recoltarea corectă de probe din lichidele corporale sau excretate

A. Proceduri de diagnostic

22. cazuri psihosomatice s

23. investigaţii de laborator,

indicaţii, recoltarea corectă a probelor, i interpretarea rezultatelor

24. analizarea lichidelor corporale

(prin compararea vizuală a culorii reactanţilor, prin s procesare automată sau cu reactanţi multipli)

25. valori normale ale constantelor sanguine s

Cunoştinţe particulare în investigaţiile de laborator ale afecţiunilor ORL

26. determinarea grupelor sanguine A, B, O, factor R, inclusiv observarea hemolizei i

27. sistemul ABO i

28. testul de compatibilitate serologică i

29. testele Coombs direct calitativ şi indirect s

30. detectarea germenilor (culturi celulare) s

31. detectarea fungilor (culturi celulare) s

32. investigarea agenţilor inhibitori (medii de

cultură) i

analiza markerilor tumorali A

33. investigaţii de laborator de alergologie s

34. investigaţii de laborator asupra hemostazei s

II. Otologie

Cunoştinţe fundamentale în

A. Proceduri diagnostice

a) EXAMINARE CLINICĂ

1. otoscopie i

2. endoscopie i

3. microscopie i

b) FUNCŢIA AUZULUI

4. audiogramă în câmp liber (?) i

5. teste cu diapazonul i

6. impedanţă i

7. audiogramă tonală i

8. audiogramă vocală i

9. audiogramă supraliminală i

teste audiometrice obiective: i

10. ERA, BERA s

11. otoemisiuni s

audiologie pediatrică

12. metode de screening s

13. metode obiective s

14. metode subiective s

c) FUNCŢIA VESTIBULARĂ

15. nistagmus spontan i

nistagmus indus

16. nistagmus poziţional i

17. teste calorice i

18. electronistagmografie i

19. testul scaunului rotativ a

20. reflexe spinale (Unterberger, Romberg) i

21. posturografie a

22. cranio-corpografie a

Videonistagmografie A

d) FUNCŢIA NERVULUI FACIAL

teste topodiagnostice

23. de ex. testul Schirmer, teste gustative, reflexul

stapedian i

teste neurofiziologice

24. teste de stimulare nervoasă (MST, NMG, TFR, ...) a

25. electromiografie a

e) INTERPRETARE IMAGISTICĂ

26. radiografie, CT, RMN, angiografie i

B. Tratament nechirurgical

Tratament farmacologic şi/sau reabilitare fizică

27. infecţia urechii i

28. hipoacuzie neurosenzorială i

29. tinitus i

30. vertij şi dezechilibru i

31. pareza/paralizia nervului facial i

32. îngrijiri postoperatorii i

C. Tratament chirurgical

33. disecţia osului temporal i

34. anestezie locală şi regională i

35. managementul otohematomului i

36. excizia osteoamelor A

37. otoplastie s

38. meatoplastie s

39. extragerea corpilor străini i

40. polipi ai conductului auditiv i

41. miringotomie i

42. aeratoare timpanice i

43. miringoplastie s

44. timpanotomie s

45. antrotomie s

Mastoidectomie

46. simplă s

47. modificată a

48. radicală a

49. timpanoplastie (reconstrucţie osiculară) a

implant de proteze

proteze de ureche medie A

proteze auditive intraosoase A

implant cohlear A

50. stapedectomie/stapedotomie a

sacotomie A

neurectomie (secţionarea nervului vestibular) A

chirurgia neurinomului de acustic A

chirurgia nervului facial

decompresie A

grefe A

monitorizare A

chirurgia tumorilor glomice A

petrosectomie A

chirurgia bazei craniului (otobază) cu reconstrucţie A

corectarea malformaţiilor

51. auriculare a

52. fistule a

53. CAE a

ureche medie A

repararea plăgilor

54. auriculare i

55. CAE i

ureche medie şi internă, inclusiv nervi, vase şi dura din compartimentul osului temporal A

chirurgia tumorilor

56. auriculare s

57. CAE a

ureche medie şi internă, inclusiv nervi, vase şi dura din compartimentul osului temporal A

III. Nas şi sinusuri paranazale

Cunoştinţe fundamentale în

A. Proceduri diagnostice

a) EXAMINARE CLINICĂ

1. Rinoscopia anterioară şi posterioară; i

2. Endoscopia; i

3. Microscopia; i

b) TESTE FUNCŢIONALE

4. Rinomanometrie; i

5. Rinometria acustică; a

6. Teste olfactometrice (subiective, obiective); i Testarea functionalităţii ciliare; A

c) IMAGISTICĂ

7. Echografie (mod a si b); i

8. Radiografii uzuale; i

interpretare de

9. -CT; i

10. -RMN; i

11. -scintigrafie; i

12. -angiografie; i

d) INVESTIGAŢII ALERGICE

13. Testări alergice epicutanate; i

14. Testări alergice intracutanate; i

15. Teste nazale de provocare; i

16. Citologie nazală; s

17. Teste de eliminare s

18. Interpretarea testelor serologice; i

B. Tratament nechirurgical

19. Tratament medical (farmacologic); i Imunoterapie specifică (hiposensibilizare); A

20. Tratamentul reacţiilor anafilactice; i

C. Tratament chirurgical

Nas

1. Anestezie loco-regională i

Tratamentul epistaxisului: i

2. Tamponament nazal; i

3. Cauterizare nazală; i

4. Indepărtare de corp străin endonazal; i

5. Polipectomie nazală; i

6. Chirurgie turbinară; i

7. Repoziţionare fractură nazală; i

8. Incizia abceselor; i

9. Chirurgie septală; i

10. Septoplastie (reintervenţie) a

11. Rinoplastie închisă; a

Rinoplastie deschisă; A

Rinoplastie de revizie; A

Rinoplastie complicată; A

Rinoplastie de augmentare; A

Rinoplastie de reducţie; A

12. Tratamentul rinofimei; A

Corecţia malformaţiilor (atrezie coanală, fistule etc); A

Sinusuri paranazale

13. Endoscopie sinusală; i

14. Puncţia sinusului maxilar; i

15. Antrostomie endoscopică; i

16. Antrostomie radicală (Caldwell – Luc); i

17. Trepanarea sinusului frontal (Boeck) i

18. Chirurgie externa a sinusului frontal; s

19. Etmoidectomie externă; s

20. Etmoidectomie endonazală (endoscopică,

microscopică); s

21. Frontoetmoidectomie (endoscopică); a

42. Chirurgia sinusului sfenoidal; a Chirurgia de revizie a sinusurilor paranazale; A

Inchiderea fistulelor oroantrale; A

Ligatura arterei etmoidale şi maxilare; a

Proceduri de decompresie orbitară; A

Dacriocistorinostomie; A

Tratamentul fistulelor LCR; A

Tratamentul tumorilor

maxilectomie (parţială, totală); A

rinotomie laterală; a

tehnica de decopertare medio-facială (degloving) A abordul combinat al rinobazei; A

orbitotomie; A

exenteraţie orbitară; A

chirurgia rinobazei (lambou osteoplatic, plastie de dura şi alte tehnici); A

Tratamentul leziunilor traumatice

43.

Leziuni de ţesuturi moi;

44.

Fracturi nazale;

45.

Hematom nazal;

46.

Fracturi de sinusuri paranazale;

Fracturi de orbită;

Fracturi zigomatice;

49 Decompresia nervului optic; A Reconstrucţia rinobazei. A

IV. Laringe. Trahee

Cunoştinţe fundamentale în

A. Proceduri diagnostice

a) EXAMINARE CLINICĂ (ADULŢI ŞI COPII)

1. laringoscopie indirectă (cu oglinda) i

2. laringoscopie de contact i

3. laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil i

4. traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil i

5. laringoscopie directă i

6. microlaringoscopie i

7. traheoscopie rigidă i

8. bronhoscopie (rigidă, flexibilă) i

9. stroboscopie i

10. spirometrie i

11. analiza percepţională şi acustică a vocii i

12. evaluarea timpului maxim de fonaţie i

13. evaluarea fonetografică i

14. prelevări pentru evaluare microbiologică i

15. aspiraţii bronşice pentru evaluare microbiologică şi citologică a

16. biopsii endolaringiene i

17. biopsii endotraheale şi endobronşice a

18. evaluarea căilor aeriene la nou-născuţi şi copii a electromiografia laringelui A

b) INTERPRETAREA IMAGISTICII

19. ecografie, radiografie, CT, RMN I

B. Tratament nechirurgical

20. aplicaţii de soluţii topice la nivelul laringelui i

21. aerosoli i

22. terapie farmacologică sistemică i

23. terapie logopedică a

24. îngrijirea vocii profesionale a

25. reeducarea vocii după laringectomie totală s

C. Tratament chirurgical

26. anestezie locală şi regională i

27. extragerea corpilor străini din laringe, trahee şi bronhii s

28. intubaţie orotraheală i

29. traheostomie (inclusiv percutană) i

30. închiderea traheostomei i

31. coniotomie i

32. biopsie prin microlaringoscopie

chirurgie laser endolaringiană şi endotraheală (d.ex. chirurgia stenozelor) A

chirurgia paraliziei de coardă vocală unilaterală (restaurarea vocii) A

chirurgia paraliziei bilaterale de corzi vocale A

33. chirurgia tulburărilor de fonaţie (fonochirurgie) A chirurgia nervilor laringelui superior şi inferior A gestionarea căilor aeriene la nou-născut şi copil A chirurgia malformaţiilor A

repararea plăgilor (traumatologie) A

chirurgie tumorală

chirurgie endolaringiană pentru tumori laringiene mici A

laringectomie convenţională parţială

34. cordectomie a

35. laringectomie parţială supraglotică a

36. laringectomie parţială verticală a hemilaringectomie A

37. laringectomie totală a

faringo-laringectomie

parţială A

totală A

faringo-laringo-esofagectomie A reconstrucţie cu grefe locale şi microvasculare A

38. reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator) a reparaţia stenozei laringo-traheale A

reparaţia fistulei eso-traheale A chirurgia reconstructivă a traheei şi esofagului A

V. Cavitatea bucală. Faringe

Cunoştinţe fundamentale în

A. Proceduri diagnostice

a) EXAMINARE CLINICĂ

1 Inspecţie si palpare la nivelul cavitaţii bucale şi

orofaringelui i

2. Nasofaringoscopia i

3 Hipofaringoscopie i

4 Esofagoscopie i

5. Evaluare endoscopică a cavităţii orale, faringelui şi i esofagului, utilizând endoscopia flexibilă şi rigidă,

incluzând biopsie, prepararea tamponamentului, spălarea şi a altor tehnici

6. Gustometria i

7 .Teste de salivatie i

8. Teste functionale pentru disfagie a

9. Evaluarea sindromului sleep apnea s

10. Evaluarea vorbirii s

b) INTERPRETAREA IMAGISTICII

11 .Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagograma i

B. Tratament nechirurgical

12.

Terapia cu inhalaţii

13.

Terapia farmacologică

14.

Tratament local

15.

Reabilitarea disfagiei

.Reabilitarea vorbirii

C. Tratament chirurgical

17 Anestezia locală şi regională i

18 Adenoidectomia i

19 Amigdalectomia i

20 Abces amigdalian i

21 Oprirea hemoragiei amigdaliene i Drenarea abceselor

22 peri şi retroamigdalian i

23. para si retrofaringian s

24 de bază de limbă s

Corectarea malformaţiilor

25. Fren lingual i

26. Ranula i

27. Incluziuni chistice i

Macroglosia A

28. Indepărtarea calculilor salivari pe calea orală I

29. Transpoziţie de duct salivar a Litotriţie A

30. Indepărtarea de corpuri străine X

Excizie de pungă faringială ( tehnica deschisă sau endoscopic) A

31 .Biopsie endosopică şi stadializarea tumorilor s Faringostomie A

Inchiderea faringostomei A

Miotomie cricofaringiană A

Chirurgia tumorală

Chirurgia laser la nivelul cavităţii orale şi a faringelui A Rezecţie de limbă

32. glosectomie parţială s

33 .hemiglosectomie a

Glosectomie totală A

Reconstrucţie de limbă A

Anastomoze microvasculare A Rezecţie ,osteosinteză si reconstrucţia mandibulei A Faringotomie A

Faringectomie partială A

Faringotomie totală A

Chirurgia tumorilor de nasofaringe A 34.Chirurgia tumorilor de orofaringe şi reconstrucţia a

35. Rezectia partială, totală de buze si reconstrucţia

plastică a

36. Chirurgia ronhopatiei şi a apneei obstructive în somn a

VI. Cervico-facial

Cunoştinţe fundamentale în

A. Proceduri diagnostice

a) EXAMINARE CLINICĂ

investigarea nervilor cranieni

1. clinică i

2. electrofiziologică a

3. teste funcţionale ale glandelor salivare i

4. puncţie aspirativă bioptică i

b) INTERPRETAREA IMAGISTICII

5. Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagogramă i

B. Tratament nechirurgical

6. tratament medicamentos i

7. tratament conservator al plăgilor i chimio-radioterapie A

aplicarea toxinei botulinice A

C. Tratament chirurgical

8. anestezie locală şi regională i

9. îngrijirea traumatismelor a

10. îngrijirea plăgilor deschise ale gâtului i

11. îngrijirea fistulei i

reparaţia fistulei A

12. extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial şi fistulei s

13. incizia şi drenajul abceselor i

14. chirurgia tumorilor benigne a

corecţia malformaţiilor A

reparaţia leziunilor

15. îngrijirea plăgilor de ţesuturi moi ale feţei i

16. fracturi combinate ale feţei s

17. osteosinteză a

chirurgia nervilor cranieni (N. V, N. VII-XII)

explorare, decompresie sau neuroliză A

reconstrucţie plastică A

disecţia tumorilor

18. extirparea ganglionilor limfatici cervicali i

19. cervicotomie laterală (chirurgie cervicală laterală) s limfadenectomie cervicală

20. radicală a

21. modificată a

22. tumori de ţesuturi moi a

tumori vasculare tumori nervoase

chirurgia glandelor salivare

23. extirparea glandei submandibulare s

24. extirparea glandei sublinguale s parotidectomie

25. parţială a

26. subtotală a

27. totală a

28. radicală a

chirurgia vaselor

29. pregătirea şi ligatura vaselor i

cateterizarea directă sau indirectă a venei jugulare interne A grefon vascular A

anastomoză microvasculară A

chirurgia glandei tiroide

lobectomie A

hemitiroidectomie A

tiroidectomie totală A

chirurgie plastică şi reconstructivă

30. lambou prin alunecare şi rotaţie i

31. lambou liber i

reconstrucţie plastică extinsă

lambou miofascial A

lambou musculocutanat A

lambou microvascular restaurare facială

lambou muscular dinamic A

proceduri statice A

lifting facial A

blefaroplastie A

înlocuire osoasă A

înlocuire cartilaginoasă A

1.5. STAGIUL DE ORL PEDIATRIC –3 luni

1.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă

 Sindromul de insuficienţa respiratorie nazală

 Malformaţii congenitale

 Traumatisme în ORL

 Corpii străini ORL –traheotomia

 Rinite acute şi cronice

 Sinuzite acute şi cronice

 Complicaţiile sinuzitelor

 Patologia inelului limfatic Waldayer

 Supuraţiile intra-şi perifaringiene.Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană (laringitele acute dispneizante )

 Disfoniile la copil

 Otitele medii supurate acute

 Otitele medii supurate cronice

 Complicaţiile otitelor

 Otomastoidita sugarului

 Esofagitele corozive acute

 Stenozele esofagiene postcaustice

 Alergia ORL pediatrie

 Tumori ORL pediatrie

1.5.2. Baremul de activitaţi practice

 Tamponament nazal anterior si posterior –5

 Extragere de corpi străini nazali –5

 Punctie sinus maxilar –5

 Polipectomie nazală –5

 Tratamentul de urgentă al fracturilor de piramidă nazală –5

 Rezecţia –repoziţia septului nazal –5

 Adenoidectomia –5

 Amigdalectomia –5

 Biopsie cavum –2

 Laringoscopia directă–2

 Traheotomia –2

 Esofagoscopia –2

 Bujiraj esofagian –2

 Extracţii corpi străini esofagieni –2

 Bronhoscopia –2

 Timpanotomia –5

 Polipectomia auriculară –2

 Tehnica antrocelulotomiei in otomastoidita sugarului –5

 Evidare petro-mastoidiană –3

 Asistenţa antroaticotomie cu reconstrucţie timpanoosiculară (timpanoplastia la copil ) –2

 Asistenţa plastii CAE şi pavilion auricular –2

 Asistenţa la etmoidectomii pe cale endonazală –2

 Asistenţa la fibrom nazo-faringian –2

 Asistenţa la rezolvarea chirurgicală a chistelor cervicale –2

 Asistenţa la ligatura de vase cervicale –2

 Asistenţa la evidări ganglionare şi extracţie de tumori cervicale –2

 Asistenţa la palatoskizis –2

1.6. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ – 3 LUNI

1.6.1 Tematica lecţiilor conferinţă

 Tehnici de asepsie şi antisepsie în chirurgia generală

 Instrumentarul de chirurgie generală si folosirea lui

 Tehnici de drenaj

 Tehnici de sutură

 Tehnica pansamentului

 Tratamentul plăgilor..Profilaxia infecţiilor tetanice

 Tratamentul infecţiei acute localizate (abces cald, furuncul )

 Tehnici de anestezie loco-regională

 Anestezia generală prin intubaţie nazo şi oro traheală (Fazele anesteziei generale, tehnica intubaţiei nazo si oro-traheală )

 Resuscitarea cardiorespiratorie

 Tehnici de hemostază medicală şi chirurgicală

 Transfuzia (indicaţii, CI, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale ), substituenţi de sânge

 Reechilibrarea hidro-electrolitică şi echilibrul AB (interpretarea ionogramei sanguine şi urinare, modificări patologice ale echilibrului AB )

 Arsurile (criterii de evaluare diagnostică, conduita terapeutică de urgenţă )

 Tehnica pleurotomiei

 Tehnica gastrostomiei

 Tubajul şi spalatura gastrică

 Sondajul vezical

 Examenul unui bolnav traumatizat

 Şocul (criterii de diagnostic, principii de tratament )

 Principii de tratament în politraumatisme

 Patologia hemostazei în practica chirurgicală

 Traumatisme toracice (diagnostic, conduita terapeutică )

 Patologia esofagului (corpi străini, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale )

 Urgenţele în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduita terapeutică )

1.6.2. Baremul activitaţilor practice

 Pleurotomia – 2, asistat

 Gastrostomia –2 asistat

 Spălatura gastrică – 10 asistat

 Asistenţă la

-apendicectomie-10

-hernie inghinală -10

-colecistectomie –10

-rezecţie gastrică –5

 Asistenţă în condiţii de urgenţa –camera de gardă la

-politraumatizaţi –20

-traumatisme toracice –20

-traumatisme abdominale –20

 Sutura şi îngrijirea plăgilor

 Asistenţa la chirurgie reconstructivă vasculară –10

1.7. STAGIUL DE CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ –1 lună

1.7.1. Tematica lecţiilor conferinţă

 Examenul clinic în chirurgia MF.Formula dentară

 Examenul paraclinic în patologia MF

 Exodonţia –indicaţii, contraindicaţii, accidente şi complicaţii

 Rezecţia apicală, chiuretajul periapical, osteotomia transmaxilară

 Accidentele erupţiei dentare

 Traumatisme buco-maxilo-faciale

 Sinuzitele maxilare de origine dentară

 Patologia orala inflamatorie şi oncologică

 Patologia glandelor salivare

 Patologia articulaţiei temporo-mandibulare

1.7.2. Baremul activităţilor practice

 Examene clinice BMF –50

 Examene paraclinice în chirurgia MF –50

 Asistenţa la cazuri de traumatologie buco-maxilo-facială în condiţii de urgentă-camera de garda –10

 Asistenţa la cazurile de patologie tumorală în sfera BMF – 20

1.8. STAGIUL DE TRAHEO-BRONHOLOGIE ŞI PNEUMOLOGIE –1 lună

1.8.1. Tematica lecţiilor conferinţă

 Hemoptizia (diagnostic pozitiv şi diferenţial )

 Cancerul bronho-pulmonar. Sindroame paraneoplazice

 Supuraţiile bronho-pulmonare

 Sindromul mediastinal

 Sindromul cu bacili Koch (localizare pulmonară )

 Examenul sputei

 Examenul radiologic şi RMN în pneumologie

 Tehnici de examinare bronhoscopică

1.8.2. Baremul activităţilor practice

 Examinari radiologice pulmonare –100

 Tehnici de examinare traheo-bronhoscopică –30

 Asistenţa de urgentă în specialitate (camera de gardă )-20

1.9. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE –1 lună

1.9.1. Tematica lecţiilor conferinţă

 Tumorile bazei craniului –aspecte clinice.investigaţii

 Abordurile chirurgicale ale tumorilor bazei craniului

 Tumori selare –aspecte clinice.Investigaţii.Abordul transsfenoidal

 Schwannomul vestibular

 Actualitaţi în patologia tumorală neurochirurgicală

 Supuraţii endocraniene

1.9.2 Baremul activitaţilor practice- va fi în concordanţă cu tematica lecţiilor conferinţă

1.10. STAGIUL DE ONCOLOGIE –1 lună

Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

1.10.1 Patologia şi terapia oncologică în ORL (sinteză din 12 secţiuni de curs )

 Biologia moleculară a cancerelor sferei ORL

 Anatomia oncologică şi tipuri de metastaze în cancerele sferei ORL

 Imunohistochimia în cancerele sferei ORL

 Clasificarea stadială a cancerelor sferei ORL

 Indicaţia terapeutică în cancerele sferei ORL

 Tratamentul citostatic în cancerele sferei ORL: principii şi indicaţii

 Tratamentul radiologic în cancerele sferei ORL: principii si indicaţii

 Chimio-radioterapia concomitente în cancerele sferei ORL

 Complicaţii imediate şi tardive ale asocierii radio-chimioterapiei

 Tratamentul recidivelor si metastazelor în cancerele sferei ORL

 Tratamentul suportiv si paleativ în cancerele sferei ORL

 Urmarire post terapeutică

1.10.2 Baremul activitaţilor practice- va fi în concordanţă cu tematica lecţiilor conferinţă

1.11. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ –1 lună

Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)

1.10.1 Patologia de chirurgie plastică în ORL (sinteză din 12 secţiuni de curs )

1.10.2 Baremul activitaţilor practice- va fi în concordanţă cu tematica lecţiilor conferinţă

MODUL DE BIOETICĂ - 2 săpt.

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic -pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic -pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic -pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic -pacient II - 2 ore

1. Consimţămîntul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic -pacient

3. Relaţia medic -pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într -o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

OTO-RINO-LARINGOLOGIE 5 ANI

An I

An II

An III

An IV

An V

ORL Chir. Gen. (3 l.) (6 l.) BMF (1 l.)

Onco (1 l.)

Trah.-bronho (1 l.)

ORL (9 l.)

ORL Pediatrie (3 l.)

ORL Audiologie (1 l.) (9 l.) Foniatrie (1 l.)

Endo. ORL (1 l.)

ORL (9 l.)

Neurochir. (1 l.)

Plast. Rep (1 l.) LASER ORL (1 l.)

ORL (12 l.)

sau optional

Chir vasculara (1 l.) Chir toracica (1 l.)

Chir Oftalmo. (1 l.)

Stagiile sunt necesare pregătirii teoretice si practice a viitorilor specialişti

C. Obligatorii (specifice si conexe)

B. Stagii opţionale (pt anul V)

1) Chirurgie vasculară – 1 lună

2) Chirurgie toracică – 1 lună

3) Chirurgie oftalmologică – 1 lună

A. Stagiile obligatorii

1) ORL stagiu de bază, 3 ani 8½ luni la care se adaugă următoarele module de pregătire în specialitate

o Audiologie, audiologie pediatrică: 1 lună

o Foniatrie: 1 lună

o ORL pediatrie: 3 luni

o Chirurgie endoscopică ORL: 1 lună

o Laser in ORL: 1 lună

2) Chirurgie generală: 3 luni

3) Chirurgie BMF: 1 lună

4) Oncologie: 1 lună

5) Traheobronhologie, bronhoscopie / pneumologie: 1 lună

6) Neurochirurgie: 1 lună

7) Chirurgie plastică si reparatorie: 1 lună

8) Bioetică: ½ lună

809

B. Opţionale

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ORTODONŢIE ŞI ORTOPEDIE DENTO- FACIALĂ

ORTODONŢIE Şl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ

Curriculă de pregătire

1.1. DEFINIŢIE. Ortodonţia şi ortopedia dento-facială alcătuiesc specialitatea stomatologică care are ca obiect de studiu supravegherea, ghidarea creşterii şi a dezvoltării structurilor dento-faciale, patologia acestora, precum şi terapia anomaliilor dento-maxilare.

1.1.1 Pregătirea medicilor dentişti în specialitatea ortodonţiei şi ortopediei dento-facială se va desfăşura în cadrul unităţilor de învăţământ superior acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei pentru pregătirea medicilor rezidenţi.

1.1.2 Pregătirea Teoretică şi practică se va desfăşura sub îndrumarea directă a profesorului – şef de clinică şi cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcţiuni.

1.1.3 La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoştinţele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiţionat atât de activitatea practică depusă cât şi de participarea la cursuri, seminarii şi realizarea de minimum 2 referate/an. La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 3 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât şi activitatea clinică depusă în timpul stagiului. În urma acestui examen medicul rezident primeşte titlul de medic specialist.

1.1.4 Fiecare an de specializare cuprinde 311 ore de pregătire teoretică (curs şi seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din şcolile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei sub conducerea unui profesor / şef de catedră.

1.2. DURATA: 3 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3. STRUCTURA CELOR TREI ANI DE REZIDENŢIAT

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social- administrative, prezentarea la spitalul clinic şi clinica unde a fost repartizat,alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 1 săptămână.

1.3.2. Pregătirea în ortodonţie

1.3.2.1. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani

1.3.2.2. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic

- Discipline biologice şi medicale generale : 5 luni

- Sănătate publică dentară : 2 luni

- Subiecte ortodontice de bază: 8 luni

- Subiecte ortodontice generale: 9 luni

- Tehnici ortodontice: 5 luni

- Proceduri de tratament ortodonţie inter disciplinare: 3 luni

- Tehnici speciale de tratament ortodonţie: 2 luni

- Managementul sănătăţii: 1 lună

- Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lună

- Bioetica: ½ lună

1.4. CONŢINUTUL PREGĂTIRII

1.4.1. STAGIUL CLINIC DE ORTODONŢIE: durata 3 ani

Cuprinde

• Ore de practică clinică şi preclinică

BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂŢII DE PREGĂTIRE

Baremul activităţii practice va fi reprezentat de documentaţia completă a 10 cazuri tratate de către medicul rezident (vezi 1.5.anexa privind baremul minimal al activităţii de pragătire).

• Pe lângă cele 10 cazuri, medicul rezident trebuie să urmărească evoluţia a cel puţin 50 de cazuri, preluând o parte din ele de la colegii de termină rezidenţiatul şi o altă parte, începuţi de acesta, ce vor fi predaţi într-o fază terapeutică intermediară rezidenţilor ce vor începe la terminarea stagiului său.

• Planificarea tratamentelor, planuri de tratament pentru cazuri selectate

• Seminarii privind evaluarea tratamentelor

- evaluarea cazurilor după tratament

- reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenţii aflaţi la sfârşitul studiului

• activităţi de cercetare, documentare în literatura de specialitate.

1.4.2. CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂŞURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC

1.4.2.1. DISCIPLINE BIOLOGICE Şl MEDICALE GENERALE: durata 5 luni

1.4.2.1.1. Creşterea şi dezvoltarea corpului omenesc (20 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Creşterea somatică şi variantele ei anormale

• Puseul de creştere pubertar şi relaţia sa cu creşterea viscero-neurocraniului

• Factori genetici şi dobândiţi ce pot influenţa creşterea somatică

• Conceptul de vârstă biologică şi stabilirea vârstei scheletale, a vârstei dentare, precum

şi a maturităţii sexuale. Activităţi practice: 10 ore

Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.2.1.2. Anatomia extremităţii cefalice (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Caracteristici anatomice ale sistemelor tisulare şi anatomia funcţională, cu importanţă esenţială pentru înţelegerea

- creşterii viscero-neurocraniului,

- apariţiei malformaţiilor scheletale

- ortopediei dento-faciale,

- corectării prin chirurgie ortognatică a malformaţiilor cranio-faciale, a disgnaţiilor şi a anomaliilor de ocluzie

Activităţi practice: 20 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.2.1.3. Genetică (10 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Principii genetice esenţiale pentru înţelegerea dezvoltării cranio-faciale

• Principii genetice esenţiale pentru înţelegerea malformaţiilor cranio-faciale

1.4.2.1.4. Embriologia capului (20 ore) Cursuri conferinţă: 8 ore

Creşterea şi dezvoltarea normală a feţei, maxilarelor şi dinţilor

• Teratogeneza

• Apariţia despicăturilor şi a altor malformaţii congenitale faciale.

Activităţi practice: 12 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.2.1.5. Biologie celulară (20 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore

- Aspecte citologice şi histochimice esenţiale pentru înţelegerea

- Metabolismului celular în condiţii normale şi anormale

- Formării şi proliferării tisulare, dezvoltării oaselor, cartilajelor, dinţilor şi muşchilor

- Creşterii faciale

- ATM

- Deplasării dentare şi reacţiei ţesuturilor de susţinere

- Ortopediei dento-faciale

- Mecanismelor resorbţiei radiculare.

Activităţi practice: 15 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.2.1.6. Fiziologia respiraţiei,fonaţiei,deglutiţiei şi masticaţiei (15 ore)

Cursuri conferinţă : 5 ore

• Aspecte oro-nazale ale diferitelor tipuri de respiraţie

• Vorbirea normală şi anormală

• Diverse tipuri de deglutiţie

• Ciclul masticator.

Activităţi practice : 10 ore

• studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.2.1.7. Sindroame în care este implicată extremitatea cefalică (15 ore) Cursuri conferinţă : 5 ore

• Principii de clasificare a sindroamelor în relaţie cu etiologia, prognosticul şi reacţia la tratamentul ortodontic şi chirurgical ortognatic.

Activităţi practice :10 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.

1.4.2.1.8. Psihologia copilului, adolescentului şi a adultului (20 ore) Cursuri conferinţă : 8 ore

Concepte şi principii de dezvoltare psihologică Posibilităţi şi limite ale modificărilor de comportament

Aspecte ale motivării pacienţilor şi influenţa acestora asupra cooperării Aspecte psihologice ale pubertăţii şi adolescenţei Impactul aspectului facial asupra autoevaluării Aspecte psihologice ale chirurgiei ortognatice.

Activităţi practice :12 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.2.1.9. Biostatistica (30 ore) Cursuri conferinţă : 10 ore

• Metodologie statistică

• Folosirea curentă a metodelor statistice

• Proceduri de prelucrare a datelor

Activităţi practice: 20 ore

• Prelucrarea aspectelor statistice din literatura actuală

• Analizarea metodologiei statistice şi a interpretării publicaţiilor din literatura clinică şi ştiinţifică, relevantă pentru ortodonţie.

1.4.2.1.10. Epidemiologie (10 ore) Cursuri conferinţă: 4 ore

• Elementele de baza ale studiilor epidemiologice

• Direcţii de cercetare şi metodică

• Compoziţia grupelor de cercetare şi condiţii pentru grupele de control

Activităţi practice: 6 ore

• Analiza şi interpretarea datelor unor studii epidemiologice de specialitate

1.4.2.1.11. Metodologia cercetări (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Filozofia ştiinţifică

• Aspecte etice în experimentele pe animale şi pe oameni

• Diverse metode de planificare a cercetării

Activităţi practice: 20 ore

• Realizarea unui raport analitic al unor publicaţii din domeniul cercetării biomedicale şi clinice

• Elaborarea unui protocol al unui proiect de cercetare

• Interpretarea propriilor rezultate ale cercetării

• Evaluarea unor concluzii din publicaţiile ştiinţifice

• Prezentarea rezultatelor cercetării într-o comunicare sau articol scris.

1.4.2.1.12 SĂNĂTATE PUBLICĂ DENTARĂ (85 ore)

1. Starea de sănătate / noţiuni generale şi instrumente de reglementare Cursuri conferinţă : 25 ore

 Definiţia stării de sănătate

 Determinarea stării de sănătate

 Indicatori de măsurare a stării de sănătate

 Instrumente de reglementare / actul normativ

 Tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc

 Principalele acte normative din sistemul de sănătate românesc

2. Demografia

Cursuri conferinţă : 5 ore

 Statistica populaţiei / Definiţie , caracteristici la nivel mondial şi în România

 Dinamica populaţiei : natalitate, fertilitate, planificare familială.

3. Dinamica populaţiei / Componente negative Cursuri conferinţă : 25 ore

 Mortalitatea generală – definiţie, abordare transversală, abordare longitudinală, tendinţe la nivel mondial, european şi în România

 Mortalitatea infantilă – definiţie, modalitaţi de abordare, tendinţe la nivel mondial, european şi în România.

4. Epidemiologia bolii şi a sănătăţii Cursuri conferinţă : 10 ore

 Definiţie

 Domenii de aplicare

 Morbiditate – incidenţă, prevalenţă

5. Anchetele epidemiologice observaţionale Cursuri conferinţă : 10 ore

 Anchete descriptive – scop, caracteristici de persoane, de timp, de loc

 Anchete analitice – scop, tipuri, modalităţi de proiectare, calculul riscurilor

6. Anchete epidemiologice experimentale Cursuri conferinţă : 5 ore

 Definiţie, scop, tipuri

7. Promovarea sănătăţii. Strategii preventive Cursuri conferinţă : 5 ore

 Definiţia conceptului de prevenire şi a nivelurilor de prevenire

 Tipuri de strategii preventive – avantaje şi limite

 Screening

1.4.2.2. SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZA

1.4.2.2.1. Dezvoltarea dentiţiei (normal şi anormal) (60 ore)

Cursuri conferinţă: 20 ore

• Dezvoltarea ocluziei de la naştere până la vârsta adultă

• Variaţii ale acestei dezvoltări

• Anomalii dentare de număr, mărime, formă şi poziţie

• Factori genetici şi de mediu care influenţează dezvoltarea dentiţiei

• Diverse malocluzii cauzate de dezvoltarea dentară şi gradul lor de gravitate

• Efecte ale anodonţiilor şi ale dinţilor supranumererari precum şi ale pierderii sau extracţiei premature a dinţilor temporari sau permanenţi asupra dezvoltării dentiţiei.

Activităţi practice: 40 ore

• Recunoaşterea şi identificarea unor stări ale dentiţiei privind

- normalitatea şi anormalitatea

- stadiul de dezvoltare atins

- aprecierea dezvoltării viitoare

- posibilităţi pentru măsuri interceptive cu scopul îmbunătăţirii situaţiei finale.

1.4.2.2.2. Creşterea feţei (50 ore)

Cursuri conferinţă: 18 ore

• Creşterea cartilajelor, oaselor, muşchilor

• Centre de creştere în scheletul cranio-facial

• Modificări postnatale ale creşterii zonei cranio-faciale, inclusiv a părţilor moi

• Variaţii funcţionale ale componentelor zonei cranio-faciale cu importanţă pentru creşterea feţei

• Variaţii individuale în configuraţia feţei

• Influenţa factorilor de mediu asupra creşterii feţei.

Activităţi practice: 32 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.2.2.3. Fiziologia şi fiziopatologia sistemului stomatognat (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore

• Ocluzia funcţională normală şi anormală

• Comportamentul structurilor moi tisulare în condiţii normale şi anormale

• Funcţii normale şi anormale ale ATM

• Proceduri diagnostice pentru ATM

• Posibilităţi de tratament în cazul disfuncţiilor ATM.

Activităţi practice: 23 ore

• Studiul ocluziei funcţionale, al structurilor moi tisulare şi al funcţiilor ATM la pacienţii aflaţi în tratament

• Efectuarea de manopere terapeutice specifice la pacienţii cu disfuncţii ATM aflaţi în tratament

1.4.2.2.4. Aspecte ale deplasărilor dentare şi ale ortopedici dento-faciale (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore

• Procesul erupţiei dentare şi al deplasării dentare spontane

• Efectele diverselor forţe asupra celulelor şi ţesuturilor

• Efectul sistemelor de forţe şi al mărimii forţelor

• Modificări post-traumatice

• Aspecte celulare ale creşterii encondrale în septul nazal, condili şi epifize, precum şi ale creşterii osoase la nivelul suturilor şi suprafeţelor osoase

• Efecte ale tratamentelor ortopedice dento-faciale asupra sistemelor tisulare

• Relaţia între adaptabilitatea ţesuturilor şi rezultatele tratamentelor ortopedice dento- faciale

Activităţi practice: 23 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.2.2.5. Radiologie şi alte mijloace imagistice (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Anomalii şi stări patologice care pot fi diagnosticate pe radiografii

• Metode radiologice folosite în ortodonţie şi riscurile acestora

• Radiografia digitală şi alte tehnici imagistice.

Activităţi practice: 20 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

• Identificarea unor anomalii şi stări patologice pe radiografii

1.4.2.2.6. Cefalometrie (inclusiv realizarea traseelor cefalometrice pe radiografii) (45 ore)

Cursuri conferinţă: 15 ore

• Identificarea structurilor anatomice pe radiografii

• Limitele cefalometriei şi metodelor cefalometrice

Activităţi practice: 30 ore

• Identificarea structurilor anatomice pe radiografii

• Descrierea morfologiei capului pe baza cefalogramei

• Realizarea pe radiografii a traseelor cefalometrice din normă laterală şi frontală ale structurilor anatomice esenţiale

1.4.2.2.7. Materiale folosite în ortodonţie (25ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Proprietăţile şi compoziţia materialelor ortodontice

• Reguli pentru alegerea corectă a materialelor şi substanţelor necesare în diverse tehnici ortodontice

• Manipularea şi folosirea materialelor şi substanţelor ortodontice.

Activităţi practice: 15 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.2.2.8. Biomecanica ortodontică (35 ore) Cursuri conferinţă: 13 ore

• Folosirea principiilor de bază ale staticii şi biomecanicii

• Stabilirea unei relaţii între biomecanica şi problemele clinice şi de cercetare

• Rezolvarea problemelor privind forţele rezultante şi echivalenţa forţelor

Activităţi practice: 22 ore

Evaluarea forţelor produse de diverse aparate

Evaluarea forţelor produse în zona dento-facială prin aparate ortopedice

1.4.1.3. SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE

1.4.1.3.1 Etiologia anomaliilor dento-maxilare (25 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Factori generali şi de mediu care influenţează dezvoltarea postnatală a dentiţiei şi creşterea masivului facial

• Influenţa nefavorabilă a factorilor de mediu şi metodele interceptive indicate.

Activităţi practice: 15 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.1.3.2. Proceduri de diagnostic (85 ore) Cursuri conferinţă: 28 ore

• Obţinerea unei anamneze relevante

• Realizarea unui examen clinic complet

• Determinarea ocluziei habituale şi a diferitelor relaţii intermaxilare, precum şi evaluarea

ocluziei funcţionale

• Evaluarea influenţei componentelor funcţionale ale părţilor moi asupra morfologiei

• dento-faciale

• Amprenta exactă cu o înregistrare maximală a proceselor alveolare

• înregistrarea cu arcul facial şi montarea modelelor în articulator

• Realizarea fotografiilor extra- şi intraorale

• Realizarea unor radiografii necesare tratamentelor ortodontice

Activităţi practice: 57ore

• Efectuarea manoperelor enumerate anterior la pacienţii pe care medicul rezident îi are în tratament.

1.4.1.3.3. Diagnosticul în ortodonţie, stabilirea planului de tratament şi a obiectivelor acestuia (60ore)

Cursuri conferinţă: 20 ore

• Stabilirea diagnosticului prezumtiv şi încadrarea ocluziei într-o clasificare pe baza examenului clinic

• Consilierea pacienţilor, după un examen clinic superficial, asupra posibilităţilor unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau consultării unor medici din alte specialităţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament

• Stabilirea unui diagnostic pe baza datelor anamnestice, examen clinic, modele, radiografii, fotografii, cefalograme şi alte date

• Previziunea dezvoltării posibile a feţei şi dentiţiei în condiţiile în care nu s-ar începe nici un tratament

• Stabilirea planului de tratament pentru diverse tipuri de anomalii ortodontice şi dento- faciale, inclusiv evoluţia etapelor de tratament, previziunea rezultatelor, a duratei tratamentului şi a contenţiei.

Activităţi practice: 40 ore.

• Consilierea pacienţilor, după un examen clinic superficial, asupra posibilităţilor unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau a consultării unor medici din alte specialităţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament

• Evaluarea în vederea stabilirii diagnosticului, a planului de tratament şi a obiectivelor acestuia, precum şi a previziunii duratei tratamentului şi contenţiei, pentru pacienţi cu diverse anomalii dento-maxilare.

1.4.1.3.4. Analiza creşterii şi corelarea cu planul de tratament (35 ore)

Cursuri conferinţă: 12 ore

• Posibilităţi şi limite ale analizelor cefalometrice pe timp îndelungat

• Limitele analizelor creşterii şi modificările terapeutice ale acesteia

• Validitatea şi limitele previziunilor de creştere (inclusiv a celor computerizate)

Activităţi practice: 23 ore

• Realizarea de analize ale creşterii după cefalograme în serie

• Constatarea modificărilor terapeutice pe baza cefalogramelor efectuate în fazele critice ale tratamentului

1.4.1.3.5. Efectul în timp al tratamentului ortodontic (30ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Recidiva asociată cu diferite anomalii şi metodele de tratament

• Modificări ce pot apare în perioada de contenţie

• Modificări ce pot apare după încheierea perioadei de contenţie

Activităţi practice: 20 ore

• Previziuni asupra posibilelor efecte pe timp îndelungat ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii.

1.4.1.3.6. Efecte iatrogene ale tratamentului (30 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Riscul diferitelor metode de tratament şi de contenţie

• Influenţa diferitelor condiţii şi a vârstei asupra efectelor iatrogene

• Influenţa tratamentului ortodontic asupra ATM

• Efectul în timp al diverselor metode de tratament asupra parodonţiului

• Factori cu rol în resorbţia radiculară

• Efectul posibil al unui tratament asupra fizionomiei

• Influenţa posibilă a tratamentului asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale

Activităţi practice: 20 ore

Previziuni asupra posibilelor efecte ale tratamentului ortodontic asupra rădăcinilor dentare, parodonţiului, ATM, precum asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii dento-maxilare.

1.4.1.3.7. Epidemiologia în cercetarea ortodontică (35 ore) Cursuri conferinţă: 12 ore

• Principiile de bază ale epidemiologiei

• Prevalenta şi incidenţa anomaliilor dento-maxilare

• Validitatea indicilor în estimarea necesităţii de tratament

• Metode pentru stabilirea necesităţii de tratament

• Influenţa societăţii asupra solicitării tratamentului

• Aspecte subiective asupra necesităţii de tratament

• Rolul ortodontului în legătură cu necesitatea tratamentului

• Factori implicaţi în estimarea necesităţii obiective de tratament.

Activităţi practice: 23 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.

1.4.1.3.8. Literatura ortodontică (120ore) Cursuri conferinţă: 40 ore

• Cursuri speciale de prelucrare a literaturii în vederea determinării ideilor esenţiale din literatura curentă

• Prezentarea diverselor publicaţii ortodontice

Activităţi de pregătire practică: 80 ore

• Determinarea ideilor esenţiale din literatura curentă referitoare la o temă dată

• realizare de referate

• Prezentarea concisă şi analitică a unui articol - prezentare de referate.

1.4.1.4. TEHNICI ORTODONTICE

1.4.1.4.1. Aparate mobilizabile (30ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Indicaţie, design şi utilizare

• Posibilităţi şi limite

• Realizarea şi repararea acestor aparate

Activităţi practice: 20 ore

• Aplicarea, conducerea tratamentului şi reparaţia acestor tipuri de aparate (minimum 50 aparate).

1.4.1.4.2. Aparate funcţionale (40 ore) Cursuri conferinţă: 15 ore

• Indicaţie, design şi utilizare

 Prezentarea diferitelor tipuri de astfel de aparate

• Realizare şi reparaţie

Activităţi practice: 25 ore

• Aplicarea, conducerea tratamentului şi reparaţia acestor tipuri de aparate (minimum 20 aparate).

1.4.1.4.3. Aparate extraorale (25 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Indicaţie, design, utilizare a diverselor tipuri de Headgear, măşti faciale, bărbiţe şi capeline, precum şi diverse combinaţii de aparate extraorale cu aparate funcţionale

• Posibilităţi şi limite

Activităţi practice: 15 ore

• Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 20 aparate).

1.4.1.4.4. Aparate fixe parţiale (25 ore) Cursuri conferinţă: 10 ore

• Indicaţie, utilizare (arcuri palatinale, linguale şi vestibulare, disjunctoare şi arcuri parţiale fixate pe inele sau braketuri)

• Posibilităţi şi limite

Activităţi practice: 15 ore

• Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 10 aparate).

1.4.1.4.5. Aparate fixe (60 ore) Cursuri conferinţă: 20 ore

• Indicaţii, aplicare

• Diverse concepte şi metode de tratament precum şi principiile biomecanice ale terapiei cu aceste aparate

• Posibilităţi şi limite

Activităţi practice: 40 ore

• Aplicarea şi conducerea tratamentului cu cel puţin un tip de aparat fix multiband (minimum 20 aparate).

1.4.1.4.6. Aparate de contenţie (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore

• Indicaţii, contraindicaţii, design şi utilizare

• Posibilităţi şi limite

• Durata necesară pentru contenţie

Activităţi practice: 10 ore

Aplicarea aparatelor de contenţie si urmărirea pacienţilor pe durata necesară acesteia (minimum 20 aparate).

1.4.1.5. PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINARE

1.4.1.5.1. Tratamentul despicăturilor LMP (20ore) Cursuri conferinţă: 8 ore

• Metode de tratament

• Indicaţia, stabilirea momentului tratamentului şi abordarea multidisciplinară a acestuia

• Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic al acestor pacienţi

Activităţi practice: 12 ore

• Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii cu despicături LMP (abordare multidisciplinară)

1.4.1.5.2. Tratamentul ortodontico-chirurgical (20 ore)

Cursuri conferinţă: 8 ore

• Indicaţia şi realizarea procedurilor ortodontico-chirurgicale

• Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienţi care necesită şi tratament chirurgical

Activităţi practice: 12 ore

• Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii care necesită şi tratament chirurgical (colaborare interdisciplinară)

1.4.1.5.3. Tratamentul ortodontico-parodontal (20 ore) Cursuri conferinţă: 8 ore

• Indicaţii şi contraindicaţii ale tratamentului ortodontic în parodontopatii

• Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în parodontopatii

• Influenţa tratamentului ortodontic asupra stării parodonţiului

Activităţi practice: 12 ore

• Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinară)

• Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic asupra stării parodonţiului la pacienţii aflaţi în tratament.

1.4.1.5.4. Tratamentul ortodontic restaurativ (10 ore) Cursuri conferinţă: 4 ore

• Indicaţia şi utilizarea tratamentului combinat ortodontico-restaurativ

• Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontico-restaurativ

Activităţi practice: 6 ore

• Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinară)

1.4.1.6. TEHNICI SPECIALE DE TRATAMENT

1.4.1.6.1. Ghidarea dezvoltării ocluzale (10 ore)

Cursuri conferinţă: 4 ore

( Părţi importante ale acestui curs se regăsesc în 1.4.1.2.1. Dezvoltarea dentiţiei)

• Indicaţii şi contraindicaţii ale metodelor interceptive

Activităţi practice: 6 ore

• Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic

1.4.1.6.2. Tratamentul ortodontic la adult (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore

• Indicaţii şi aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult

• Colaborarea cu medicul de stomatologie generală în tratamentul adultului

Activităţi practice: 10 ore

• Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii adulţi aflaţi în tratament ortodontic

1.4.1.6.3. Disfuncţia cranio-mandibulară (40 ore) Cursuri conferinţă: 15 ore

• Etiologia disfuncţiei cranio-mandibulare

• Metode generale pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii cranio-mandibulare

• Diverse metode terapeutice pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii cranio-mandibulare

• Indicaţii, containdicaţii ale procedurilor ortodontice la pacienţi cu disfuncţii cranio- mandibulare

• Efecte posibile ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbări cranio-mandibulare

• Proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinară în tratamentul pacienţilor cu perturbări cranio-mandibulare

Activităţi practice: 25 ore

• Aplicarea metodelor terapeutice pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii cranio- mandibulare la pacienţi cu disfuncţii cranio-mandibulare aflaţi în tratament ortodontic (proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinară)

• Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbări cranio- mandibulare

1.4.1.7. MANAGEMENTUL SĂNĂTĂŢII Şl SECURITĂŢII

1.4.1.7.1. Managementul sănătăţii cavităţii bucale (15 ore)

Cursuri conferinţă: 5 ore

• Factori etiologici specifici ce apar în practica ortodontică în relaţie cu cariogeneza, parodontopatia şi modificările părţilor moi

• Posibilităţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la carie

• Posibilităţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la parodontopatii

Activităţi practice: 10 ore

• Instruirea pacienţilor asupra importanţei igienei bucale ca măsură preventivă împotriva cariilor şi parodontopatiilor.

1.4.1.7.2. Măsuri de prevenţie în cabinetul de ortodonţie (5 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore

Prevenirea infecţiilor, posibilităţi de dezinfecţie şi sterilizare pentru instrumente Supravegherea şi controlul substanţelor nocive

Activităţi practice: 3 ore

Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

1.4.1.8. MODUL DE BIOETICĂ - 2 saptămâni

1.4.1.8.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţămîntul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore

1. Liberertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.4.1.8.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

1.4.1.9. MANAGEMENT ÎN CABINET, ADMINISTRAŢIE Şl ETICĂ PROFESIONALĂ

1.4.1.9.1. Management în cabinet (15 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore

• Design-ul cabinetului de ortodonţie

• Mobilierul şi instrumentarul necesare cabinetului ortodonţie

• Pregătirea personalului auxiliar şi dovada competenţei acestuia

• Finanţare şi administraţie

• Relaţii cu publicul

Activităţi practice: 10 ore

• Conceperea planului unui cabinet de ortodonţie (design, mobilier, instrumentar, finanţare, administraţie)

1.4.1.9.2. Folosirea computerelor (10 ore)

(cursanţii vor trebui să fie dotaţi cu un computer compatibil cu al institutului de învăţământ)

Cursuri conferinţă: 4 ore

• Folosirea computerelor în clinica ortodontică şi în îngrijirea pacienţilor

Activităţi practice: 6 ore

• Aplicaţii practice privind folosirea computerelor în monitorizarea cazurilor pacienţilor aflaţi în tratament

1.4.1.9.3. Modul de lucru (ergonomia) (5 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore

• Poziţia optimă a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului în vederea manipulării clinice specifice

• Ordinea cea mai eficientă a etapelor de tratament (ergonomia)

Activităţi practice: 3 ore

• Demonstraţii practice privind poziţia optimă a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului pentru manipularea clinică specifică în vederea folosirii ergonomice a timpului afectat tratamentului.

1.4.1.9.4. Probleme juridice (10 ore) Cursuri conferinţă: 5 ore

• Reguli şi legi obligatorii pentru cabinetul ortodontic

• Responsabilitate şi probleme legate de procese de mal praxis

• Necesarul de acoperire de risc prin asigurări

Activităţi practice: 5 ore

• Comportamentul în cazul unui conflict juridic

1.4.1.9.5. Etică profesională (5 ore) Cursuri conferinţă: 2 ore

• Comportamentul ortodontului ca apartenent al sistemului de sănătate

• Standardul etic în cooperarea cu personalul, cu pacienţii şi cu colegii.

Activităţi practice: 3 ore

• Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.

1.5.ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂŢII DE PREGĂTIRE

Documentaţia celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiţii

1. Documentaţia cazuistică cuprinde 10 cazuri. Ea poate să cuprindă doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare ştiinţifică originală în domeniul ortodonţiei (dizertaţie exclusivă)

2. Cazurile vor trebui să demonstreze un spectru larg de anomalii de poziţie şi de ocluzie

- prin diagnosticul, planificarea şi conducerea tratamentului, medicul rezident va trebui să dovedească cunoştinţe de specialitate adecvate

- medicul rezident va trebui să dovedească cunoaşterea posibilităţilor de a folosi mijloacele şi aparatura necesare tratamentului ortodontic în măsura în care se impune

- măsurile aplicate vor trebui să fie adaptate problematicii cazului.

3. Documentaţia cazuistică va trebui, pentru o excelentă notare, să cuprindă

 Documentaţia de început: Modele, status radiologie (cel puţin 6 radiografii retro alveolare sau ortopantomograma), teleradiografia,fotografii (în cavitatea bucală: frontal/lateral/lateral/max/mand; faţă şi profil), fotografii ale modelelor (frontal/lateral/lateral)

 Documentaţia de sfârşit: Aceeaşi cu cea iniţială. Pachetul de date finale trebuie să

prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepţia datelor radiologice).

4. Descriere amănunţită a cazului

Diagnosticului şi comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanţă în cadrul discuţiei finale. De asemenea, o mare importanţă se acordă descrierii funcţiilor, esteticii faciale şi modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluţiile alternative şi aprecierea rezultatului obţinut. Se aşteaptă de la acesta o limitare la ceea ce este mai important, la o prezentare concisă şi clară. Medicul rezident va depune de la sine alte date acolo unde consideră necesar pentru notarea de către comisie (mai ales atunci când acesta a condus tratamentul personal doar în fazele esenţiale). Mai departe, cazurile combinate de ortodonţie cu chirurgie vor trebui să conţină un plan operativ succint cu teleradiografia/set up. Pasul chirurgical va fi document prin suprapunerea teleradiografiilor pre- şi postoperatorii.

Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare

- originalul pentru preşedintele comisiei: conţine toate documentele originale

- 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenţi suplimentari): conţin descrierea completă a cazului şi copii ale documentaţiei finale amintite mai sus, exceptând modelele.

In documentaţia finală trebuie să fie erupţi toţi dinţii definitivi, cu excepţia molarului de minte. Sunt acceptate excepţii pentru care există o motivaţie suficientă.

4. Stabilirea timpului de contenţie şi/sau controalele ulterioare sunt de dorit însă nu reprezintă o regulă.

5. Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcţional şi estetic. Excepţii sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situaţiei de început a cazului şi a posibilităţilor terapeutice.

6. Toate cazurile trebuie să fi fost planificate şi tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obţinere a titlului de medic specialist ortodont. Cu această condiţie, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienţi al unei Facultăţi de Medicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei şcoli, sau dintr-un cabinet privat.

1.6 PROGRAMUL DE STUDIU

Programul academic se bazează pe un timp minim de 42 săptămâni / an şi 40 ore

/ săptămână, în total 5040 ore in 3 ani. Împărţirea celor 5040 ore se face astfel

1.6.1. Activităţi de îndrumare - Cursuri, seminarii (63 %)

1.6.1.1 Ore de practică clinică şi preclinică

2100 ore

1.6.1.2 Planificarea tratamentelor

120 ore

1.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor

5. Evaluarea cazurilor după tratament

100 ore

6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenţi aflaţi la sfârşitul stagiului

1.6.1.4 Cursuri si seminarii pe grupe de lucru

674 ore

1.6.1.5 Participarea alături de studenţi la cursuri, seminarii, demonstraţii practice

260 ore

1.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultaţii individuale, indicaţii de cercetare înafara activităţii obişnuite

180 ore

1.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare şi pentru efectuarea tezei)

1096 ore

Total

4530 ore

1.6.2. Studiu individual (37%)

1.6.2.1 Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului

230 ore

1.6.2.2 Activităţi de cercetare, documentare în literatura de specialitate în vederea susţinerii de referate - pregătire cazuistică

280 ore

1.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală

770 ore

Total

1280 ore

TOTAL

5040 ore

Programul central va ocupa 78% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 22% sunt prevăzute pentru materii facultative (1096 ore)

- cursuri extrauniversitare la sediul facultăţii sau în alte centre universitare

- acumularea unor cunoştinţe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăţi acreditate

- participarea la congrese şi conferinţe de specialitate sau de stomatologie generală.

Pe lângă acestea, se aşteaptă de la participant sa folosească pentru studiu o cantitate considerabila din timpul care îi sta privat la dispoziţie. Astfel, sunt necesare, de exemplu, pentru fiecare oră obligatorie de curs aproximativ 2 ore de studiu individual.

După încheierea studiilor şi obţinerea titlului de medic specialist in cadrul pregătirii continue medicii ortodonţi vor acumula puncte de pregătire conform legislaţiei aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi de Colegiul Medicilor dentişti din România.

ORTODONŢIE Şl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ: 3 ani

I. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani

II. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic

II.1. Discipline biologice şi medicale generale: 4 ½ luni

II.2. Sănătate publică dentară: 2 luni

II.3. Subiecte ortodontice de bază: 8 luni

II.4. Subiecte ortodontice generale: 9 luni

II.5. Tehnici ortodontice: 5 luni

II.6. Proceduri de tratament ortodontic interdisciplinare: 3 luni

II.7. Tehnici speciale de tratament ortodontic: 2 luni

II.8. Managementul sănătăţii: 1 lună

II.9. Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lună

II.10. Bioetica: ½ lună

Anul I

Anul II

Anul III

I. + II.1. + II.4.+II.10

I. + II.2. + II.5. + II.7.

I. + II.3. + II.6. + II.8.+ II.9.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE

Curriculum în specialitatea ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE

1.1 DEFINIŢIE:Ortopedia şi traumatologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea afecţiunilor congenitale şi dobândite , traumatice şi etraumatice, ale aparatului locomotor.

1.2 DURATA : 6ani

În ţările Uniunii Europene, durata specializării în ortoprdie şi traumatologie este variabilă, între 5 şi 6 ani. În ţări ca Belgia, Germania, Finlanda, Elveţia durata specializării în ortopedie şi traumatologie este de 6 ani.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi indrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3 STRUCTURA STAGIILOR {vezi anexa 1}

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-admini- strative, prezentare la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumatorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni).

1.3.2. Stagiul de chirurgie generală: 1 an (anul I).

1.3.3. Stagiul de chirurgie vasculară: 3 luni (anul IV)

1.3.4. Stagiul de neurochirurgie: 3 luni (anul IV)

1.3.5. Stagiul de chirurgie plastică şi reparatorie: 3 luni (anul IV)

1.3.6. Stagiul de chirurgie toracică: 3 luni ( anul IV)

1.3.7 Stagiul de bioetică: ½ luna ( anul VI )

1.3.8. Stagiul de ortopedie şi traumatologie: 3ani 11 luni si 2 săpt. (anul II, III, V, VI) din care anul V într-un serviciu de ortopedie şi traumatologie pediatrică. Stagiul din anul VI va fi efectuat într-un serviciu, la alegera rezidentului, în funcţie de eventuala sa orientare spre o subspecializare (chirurgie spinală, traumatologie, chirurgia membrului superior, ortopedie şi traumatologie pediatrică, etc.)

In cadrul stagiului de ortopedie şi traumatologie în primii 2 ani (anul II şi III)se vor însuşi cunoştinţele de bază din specialitate prin lecţii-conferinţă 200 de ore anual şi stagii practice. În anul al-V-lea se va efectua un stagiu într-un serviciu de ortopedie şi traumatologie pediatrică, timp în care va participa la lecţii-conferinţă (200 ore) şi la activităţi practice (conform baremului).

Stagiul din anul VI se va efectua într-un serviciu, la alegerea rezidentului. El va consta în participarea la prelegeri-conferinţă, în efectuarea de intervenţii chirurgicale, participarea la activitatea ştiinţifică a serviciului, pregătirea pentru examenul de atestare ca specialist.

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR

Anul I

1.4.1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ

1.4.1.1 Chirurgie generală

. Tematica lecţiilor conferinţă de chirurgie generală ( 200 ore)

(1) Principii generale de asepsie şi antisepsie chirurgicală.

(2) Ingrijiri pre- şi post-operatorii- principii generale

(3) Plăţile- fiziopatologie, principii de tratament

(4) Infecţiile în chirurgie (abcese, flegmoane)- fiziopatologie, principii de tratament

(5) Abdomenul acut- generalităţi

(6) Traumatisme abdominale închise

(7) Traumatisme abdominale deschise (plăgi)

(8) Hemoragia digestivă superioară

(9) Ocluzia intestinală

(10) Ulcerul gastric şi duodenal

(11) Pancreatita acută

(12) Peritonitele

(13) Patologia biliară chirurgicală

(14) Apendicita

(15) Herniile

(16) Patologia peretelui abdominal

(17) Patologia traumatică renală- diagnostic, principii terapeutice

(18) Patologia traumatică vezico-uretrală: diagnostic, principii terapeutice

(19) Şocul traumatic

(20) Resuscitarea cardio-respiratorie

(21) Politraumatisme

(22) Anatomie umană

(23) Fiziologie

(24) Statistică medicală

1.4.1.2. Baremul activităţilor practice de chirurgie generală

1. Incizii abcese şi flegmoane: 10

2. Toaleta chirurgicală a plăgilor: 10

3. Suturi primare şi secundare plăgi: 30

4. Apendicectomii: 10

5. Hernii:5 6.Laparotomii: 5

7.Suturi intestinale: 5

Anul IV

1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ

1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

(1)Ischemia acută periferică- etiopatogenie, fiziopatologie, diagnostic, tratament (2)Traumatisme vasculare

(3)Sutura vasculară- indicaţii, tehnică

(4)Plastii vasculare- indicaţii, tehnică (5)Arteriopatii obstructive

(6)Boala varicoasă (7)Insuficienţa venoasă cronică

(8)Tromboflebita, embolia pulmonară- fiziopatologie, diagnostic, tratament (9)Politraumatisme cu componentă vasculară

(10)Sindromul de reperfuzie

(11)Căile uzuale de abord în chirurgia vasculară (12)Imagistica patologiei vasculare

1.4.2.2. Baremul activităţilor practice

1. Abordul vaselor mari ale membrelor: 5

2. Arteriografia- interpretare: 10

3. Arteriografia- tehnica: 10

4. Sutura vasculară: 5

5. Plastia vasculară cu venă: 3

6. Plastia vasculară cu grefă: 2 7.Embolectomia periferică:2

1.4.3. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore) (1)Traumatisme cranio-cerebrale (2)Diagnosticul şi tratamentul comelor

(3)Fracturile mielice ale coloanei vertebrale- diagnostic, indicaţii terapeutice (4)Imagistica patologiei vertebrale traumatice cu interesare medulară(radiografie,

mielografie, RMN, TAC)

(5) Abordul anterior al coloanei vertebrale- indicaţii, căi de abord, tehnica

(6) Abordul anterior al coloanei toraco-lombare

(7) Abordul anterior al coloanei toracale(costo-trasnversectomia transpleurală)

(8)Abordul anterior al coloanei lombare şi lombo-sacrate (9)Tumorile vertebrale

(10)Herniile discale cervicale (11)Herniile discale lombo-sacrate

(12)Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală şi vertebro-medulară

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

1. Puncţii rahidiene lombare: 10

2. Puncţii rahidiene suboccipitale: 5

3. Neuroliza: 5

4. Neurorafie: 3

5. Abord vertebral anterior: 2 6.Laminectomia: 2

1.4.4 STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE

1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

(1)Plastii cutanate- generalităţi, tipuri de plastii, indicaţii (2)Traumatismele tendoanelor flexoare ale mâinii (3)Traumatismele tendoanelor extensoare ale mâinii (4)Sindroamele de canal carpian

(5)Amputaţiile şi dezarticulaţiile mâinii şi degetelor (6)Flegmoanele mâinii

(7) Tehnici de chirurgie plastică în fracturile deschise ale membrelor(lambouri libere musculo-cutane sau cutanate)

(8) Tehnici de chirurgie plastică în osteită(lambouri musculare pediculate)

(9) Aspecte de microchirurgie-grefe cu pedicul vascular( peroneu, coaste, creastă iliacă)

(10) Maladia Dupuytren

(11) Principiul urgenţei amânate în chirurgia plastică

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

1. Plastie cu piele liberă despicată: 10

2. Plastii cutanate cu lambouri rotaţionale: 5 3.Tenorafii tendinoase: 5

4. Lambouri musculare pediculate: 5

5. Aponevrectomie palmară:2

6. Toaleta plăgilor: 5

7. Toaleta chirurgicală a fracturilor deschise în urgenţă: 3

1.4.5. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ

1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)

(1)Traumatismele toracice închise- diagnostic, principii terapeutice (2)Traumatisme toracice deschise- diagnostic, principii terapeutice (3)Patologia peretelui toracic- torace în carenă, torace infundibuliform (4)Explorarea funcţiei respiratorii

(5)Toracotomia- indicaţii, tehnica (6)Politraumatisme cu componentă toracică (7)Tumorile peretelui toracic

1.4.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Drenajul pleural: 5

2. Toracotomii: 5

3. Puncţii pleurale: 5

4. Manevre de prim-ajutor în voletul costal: 3

5. Manevre de prim-ajutor în plăgile pleuro-pulmonare: 3

1.4.6. STAGIUL DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE - ANUL II-III

1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă: 200 ore pe an I Biomecanica aparatului locomotor

II. Fiziologia şi fiziopatologia osteo-articulo-musculară

Morfologia, fiziologia, şi fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor)

Fiziologia şi fiziopatologia articulară- embriologie, clasificare functională articulară, fiziopatologie

Fiziologia şi fiziopatologia musculo-tendinoasă

III. Imagistică

IV. Traumatologie

Generalităţi asupra fracturilor( definiţie, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicaţii generale şi locale)

Fracturile extremităţilor proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale: Luxaţia scapulo-humerală recentă şi recidivată

Fracturile claviculei şi omoplatului, luxaţia sterno- şi acromio-claviculară: Fracturile diafizare ale oaselor antebraţului; sindromul de retracţie, ischemia

Volkmann

Luxaţiile cotului

Fracturile cotului

Fracturile extremităţilor distale ale oaselor antebraţului

Fracturile oaselor mâinii şi degetelor; entorsele şi luxaţiile mâinii şi degetelor: Fracturile bazinului

Luxatiile şoldului

Fracturile colului femural

Fracturile masivului trohanterian

Fracturile diafizei femurale

Fracturile extremităţii distale ale femurului

Fracturile epifizei proximale ale tibiei

Luxatiile genunchiului: luxaţia recentă şi recidivată a rotulei, fracturile rotulei

Leziunile meniscale şi ligamentare recente şi vechi ale genunchiului Fracturile maleolare şi ale pilonului tibial

Fracturile diafizare închise ale gambei

Fracturile calcaneului

Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile şi luxaţiile metatarsienelor şi falangelor

Fracturile coloanei vertebrale

Politraumatisme

Fracturi deschise

III. Amputaţii şi protezare

Principii generale de amputaţie: amputaţiile membrului toracic şi pelvin Generalităţi asupra protezelor şi ortezelor: protezele şi ortezele membrului toracic şi

pelvin

Bioinginerie mecanică

IV. Ortopedie

Diformităţi: etiopatogenie, genetică, diformităţi câştigate şi congenitale ale aparatului locomotor

Diformităţi congenitale segmentare ale membrului toracic: Diformităţi congenitale segmentare ale membrilui pelvin: Osteopatii genotipice

Condrodistrofii genotipice

Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice

Osteopatii de carenţă

Osteomielita- fiziopatologie clinică, tratament: Osteonecrozele aseptice

Reumatismul cronic inflamator- poliartrite reumatoide şi spondilite anchilopoietice

Poliomielita- sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic şi pelvin: Infirmitatea motorie cerebrală

Tumorile osului( generalităţi)

Tumorile benigne

Tumorile maligne primitive şi secundare ale scheletului: Cifoza congenitală şi câştigată

Scoliozele: etiopatogenie, clinică, tratament

Boala degenerativă discală, patologia lombo-sacrată

Umărul dureros– periartroza scapulo-humerală: Paralizia de plex brahial

Diformităţile şoldului: coxa vara, coxa valga- etiopatogenie tratament Luxaţia congenitală a şoldului

Piciorul plat

Diformităţi statice ale antepiciorului

Gonartroza

Coxartroza

Rupturile tendonului achilian şi bicipital

Fracturile, luxatiile şi instabilităţile oaselor carpului

Evoluţia genului varum, valgum, a anteversiunii colului femural şi a ro- taţiei tibiale în cursul creşterii- aspecte normale şi patologice

Micozele aparatului locomotor

Rupturile tendonului cvadricipital şi a ligamentului rotulian

V. Tuberculoza osteo-articulară

TBC osteoarticulară- generalităţi, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă: Osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot,

mână

VI Anatomia patologică a afecţiunilor aparatului locomotor

VII Medicina fizică şi recuparera

1.4.6.2. Tematica lucrărilor practice

I. Semiologia aparatului locomotor

1. Semiologia coloanei vertrebale

2. Semiologia umărului

3. Semiologia cotului

4. Semiologia mâinii

5. Semiologia bazinului

6. Semiologia şoldului

7. Semiologia genunchiului

8. Semiologia piciorului

II. Demonstraţii de radiologie paralel cu desfăşurarea tematicii conferinţelor

III. Tematica demonstraţiilor clinice, paraclinice de laborator şi operatorii

1. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie şi traumatologie 2.Examenele paraclinice în ortopedie

- radiografie, tomografie axială computerizată, rezonanţa mag- netică, echografie

- documentare fotografică

- examen de laborator

3.Examinarea unor bolnavi cu diformităţi congenitale 4.Examinarea unor bolnavi cu osteocondrodistrofii 5.Examinarea unor bolnavi cu osteomielită 6.Examinarea unor bolnavi cu afecţiuni reumatismale 7.Examinarea unor bolnavi cu sechele de poliomielită

8.Examinarea unor bolnavi cu diformităţi de origine nervoasă 9.Examinarea unor bolnavi cu tumori osoase

10.Examinarea unor bolnavi cu cifoze si scolioze

11.Examinarea unor bolnavi cu luxaţii congenitale coxo-femurale 12.Examinarea unor bolnavi cu picior strâmb congenital 13.Examinarea unor bolnavi cu TBC osteoarticular

14. Examinarea unor bolnavi cu traumatisme ale aparatului locomotor

15. Vizita la atelierele ROMHANDICAP Bucureşti pentru urmărirea desfăşurării procesului de producere a protezelor şi aparatelor orto- pedice, prezentarea diferitelor tipuri de proteze şi aparate ortopedi- ce. Vizita la Atelierele Intreprinderilor EURO-MEDICAL SYSTEM, ORTHOTEC, ORTOPEDICA etc.

16. Demonstraţii de anatomie patologică a evoluţiei calusului, a infla- ţiilor specifice şi nespecifice osteo-articulare, a tumorilor osteo-ar- ticulare etc. paralel cu desfăşurarea tematicii conferinţelor

IV. Demonstraţii în sala de operaţie, ghips, ambulator, contravizite, gărzi

a) Sala de operaţie

- intervenţii asupra tegumentelor: incizii, excizii, grefe pedicula- te, grefe libere

- intervenţii asupra tendoanelor şi capsulei articulare: tenotomie, alungirea tendoanelor, scurtarea, capsulotomia, tenodeza, teno- plastia

- intervenţii asupra nervilor: neuroliza, sutura nervoasă, grefa nervoasă

- intervenţii asupra oaselor: decorticarea osteo-periostică, forajele, osteotomia, osteosinteza, osteoplastia

- intervenţii asupra articulaţiilor: artrotomia, artrodeza, rezecţia articulară, artroplastia

- amputaţii şi dezarticulaţii de membre

b) Sala de ghips

- aparate ghipsate pentru imobilizarea membrelor toracice şi a membrelor pelvine

- corsete, mulaje, paturi ghipsate

c) Lucrări practice ambulator

- examinarea bolnavilor cu afecţiuni ortopedice trimişi din teritoriu pentru consult

- examenul clinic şi radiologic, indicaţii terapeutice

- examinarea bolnavilor cu afecţiuni traumatice în aceleaşi condiţii

- aprecierea rezultatelor tardive ale cazurilor tratate şi urmărite în clinică

d) Serviciul de gardă

- acordarea primului ajutor la camera de gardă şi rezolvarea în urgenţă a traumatismelor acute de către medicul rezident de gardă sub supravegherea cadrului didactic

1.4.6.3 Baremul de tehnici de investigaţie şi tratament ortopedico-chirurgical

1. Fistulografii- abcesografii: 20

2. Extensia transcheletică( supracondiliană, transcalcaneană): 30

3. Reducerea şi imobilizarea fracturii extremităţii distale de radius: 20

4. Reducerea şi imobilizarea fracturii bimaleolare: 20

5. Reducerea şi imobilizarea fracturilor de diafiză humerală: 10

6. Reducerea şi imobilizarea luxaţiei de umăr: 10

7. Reducerea luxaţiei de cot: 5

8. Aparatul ghipsat pelvi-pedios: 10

9. Aparate toraco-brahiale: 10

10. Aparat ghipsat cu camera liberă în fractura de calcaneu: 10

11. Corsete ghipsate: 10

12. Reducerea luxaţiei de şold: 5

13. Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgenţă: 30

14. Amputaţii, dezarticulaţii degete, incizii panariţii: 10

15. Alungirea tendonului achilian: 10

16. Cura chirurgicală a fracturii de rotulă: 10

17. Capsulotomia posterioară a genunchiului: 5

18. Artrodeza tibio-astragaliană: 3

19. Dubla artrodeză de picior: 5 20.Trepanoevidarea în osteite cronice: 10

21. Osteotomia intertrohanteriană: 5

22. Osteosinteza cu tije centro-medulare Kuntscher, Ender etc:25

23. Osteosinteza cu placă şi şuruburi în fracturile diafizare: 5

24. Amputaţii coapsă: 3

25. Amputatii gambă: 3

1.4.7. STAGIU DE ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ Anul V (12 luni)

1.4.7.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)

1. Traumatismele cranio-cerebrale

2. Traumatisme vertebro-medulare

3. Traumatisme toracice

4. Traumatisme obstetricale ale extremităţii cefalice şi membrelor

5. Fractura de claviculş

6. Fractura de humerus

7. Fracturile oaselor antebraţului

8. Dezlipirile epifizare

9. Sindromul Volkman

10. Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene şi falange

11. Fracturile de bazin

12. Fracturile de femur

13. Fracturile oaselor gambei

14. Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene şi falange

15. Entorsele şi luxaţiile membrului superior

16. Entorsele şi luxaţiile membrului inferior

17. Marile aplazii ale membrelor

18. Tulburări ale osteogenezei (acondroplazia, osteogeneza imperfectă şi exostoza osteogenică)

19. Maladia amniotică

20. Artrogripoza

21. Omoplatul supraridicat

22. Luxaţia congenitală de umăr

23. Sinostoza radio-cubitală

24. Clinodactilia

25. Camptodactilia

26. Polidactilia

27. Sindactilia

28. Aplazia razei externe a antebraţului

29. Aplazia razei interne a antebraţului

30. Luxaţia congenitală de şold

31. Luxaţia congenitală de rotulă

32. Piciorul strâmb congenital

33. Distrofii osoase

34. Osteocondropatii localizate

35. Tumori osoase maligne primitive

36. Osteomielita acută

37. Osteomielita cronică

38. Retracţiile musculare iatrogene

39. Infirmitate motorie de origine cerebrală

40. Infirmitate motorie periferică

41. Pectus excavatum

42. Pectus carinatum

43. Deformările coloanei vertebrale

1.4.7.2. Baremul activităţilor practice

1. Imobilizarea în aparat gipsat – 50

2. Extensia continuă – 3

3. Osteosinteza oaselor diafizare – 20

4. Alungirea tendonului achilian – 20

5. Transplatari tendinoase – 5

6. Cura sindactiliei – 5

7. Artrodeza mediotarsiană şi subastragaliană – 3

8. Chirurgia piciorului strâmb varus equin – 15

9. Cura retracţiei iatrogene de cvadriceps – 5

10. Cura chistului sinovial popliteu – 5

11. Repunerea sângerândă în luxaţia congenitală de şold – 4

12. Osteotomiile de bazin – 4

13. Osteotomiile subtrohanteriene – 3

14. Cura chirurgicală a deformărilor de genunchi – 6

15. Osteotomiile de reaxare tibială – 4

1.4.8. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

1.4.8.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.4.8.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.9. STAGIUL DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE - ANUL VI

1.4.9.1. .Tematica lecţiilor conferinţă de sinteză 200 ore (1)Principii generale şi actualităţi în osteosinteză (2)Biomateriale utilizate în ortopedie

(3)Indicaţii şi contraindicaţii în artroplastia şoldului cu proteză cimentată sau proteză necimentată

(4)Indicaţii şi contraindicaţii în artoplastia genunchiului (5)Actualităţi în tratamentul fracturilor deschise (6)Actualităţi în tumorile maligne osoase

(7)Imagistica în ortopedie( radiografie, RMN, TAC, echografie) (8)Clasificarea AO a fracturilor- spre un limbaj comun internaţional (9)Antibioterapia în ortopedie şi traumatologie

(10)Reviziile după artoplastia totală de şold şi genunchi (11)Evoluţia artroplastiei totale a şoldului, perspective de viitor

(12) Elemente de biomecanică a aparatului locomotor( generalităţi, biomecanica coloanei, a

şoldului, genunchiului, piciorului, umărulului, cotului, pumnului, mâinii)

(13) Mersul normal şi patologic

(14) Indicaţii şi contraindicaţii în artroplastiile membrului toracic (15)Instrumentaţii segmentare în diformităţile coloanei vertebrale (16)Diformităţi în ortopedie

(17) Problemele osteogeriatriei

(18) Recuperarea funcţională în ortopedie şi traumatologie (19)Inegalităţile membrelor inferioare- cauze, prognostic, tratament (20)Boala Paget- diagnostic, evoluţie, tratament

1.4.10. URMĂRIREA PREGĂTIRII REZIDENŢILOR

Se va face prin

-examen şi notă la sfârşitul fiecărui stagiu complementar( chirurgie gene- rală, vasculară, neurochirurgie, plastică şi reparatorie, toracică)

-seminarii lunare asupra temelor dezbătute la lecţiile conferinţă din anul II-III

-examen cu notă la sfârşitul anului III( după 2 ani de ortopedie)

-seminarii trimestriale în cursul anului V şiVI de otropedie

-examen final( premergător examenului de medic specialist)

Aceste examene şi seminarii se desfăşoară în unităţile în care are loc pregătirea.

Examenul de medic specialist este organizat de Ministerul Sănătăţii la datele prestabilite.

ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE 6 ANI

CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 12 LUNI

CHIRURGIE VASCULARĂ (I.2) 3 LUNI

NEUROCHIRURGIE (I.3) 3 LUNI CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE(I.4) 3 LUNI CHIRURGIE TORACICĂ(I.5) 3 LUNI

BIOETICA (I.6) ½ LUNĂ

ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE (II.1) 2 ANI 11 LUNI SI 2 SĂPT. OTROPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ III.1 1 AN

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

ANUL VI

STAGIUL

II.1

I.1

II.1

I.2

I.3

I.4

I.5

III.1

I.6

II.1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREG TIRE

ÎN SPECIALITATEA

PEDIATRIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE

1.1. DEFINIŢIE: Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte şi puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialităţi, şi un domeniu social.

1.2. DURATA : 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1. Stagiul de pediatrie generală – 3 ani şi 4 luni şi 2 săpt. – din care

1.3.1.1. Stagiul de psihiatrie a copilului şi adolescentului ,conform nomenclatorului de specialităţi a MS- având o durata de 2 luni

1.3.1.2. Stagiul de diabet: 2 luni

1.3.1.3. Stagiul de pneumoftiziologie: 2 luni

1.3.1.4 Stagiul de neurologie pediatrică: 2 luni

1.3.1.5 Stagiul de oncologie-hematologie pediatrică: 2 luni

1.3.1.6 Stagiul de ecografie generală: 3 luni

1.3.1.6 Stagiul de genetică: 3 luni

1.3.2. Stagiul de neonatologie – 1 an si 7 luni – din care

1.3.2.1. Stagiul de boli infecţioase: 2 luni

1.3.2.2. Stagiul de chirurgie si ortopedie pediatrică : 2 luni

1.3.3. Stagiul de bioetică : ½ luna (20 ore)

CONŢINUTUL STAGIILOR

1.3.1. STAGIUL DE PEDIATRIE

Tematica lecţiilor conferinţă ( 460 ore)

(1) Creşterea şi dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea creşterii şi dezvoltării la nivelul asistenţei primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice şi neuropsihice la nivelul asistenţei primare şi în instituţiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creştere şi dezvoltare.

(2) Durerile abdominale recurente şi alte sindroame dureroase recurente la copil

(3) ''Falimentul'' creşterii (failure to thrive)

(4) Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos (necesităţi nutriţionale, raţia dietetică recomandată, alimentaţia naturală şi mixtă, diversificarea alimentaţiei sugarului, alimentaţia copilului şi adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriţie.Formulele de lapte adaptate.

(5) Malnutriţia protein-energetică şi proteică

(6) Obezitatea

(7) Deficienţele vitaminice (hipovitaminozele, inclusiv rahitismul carenţial)

(8) Anemiile carenţiale

(9) Deficitele oligomineralelor

(10) Alimentaţia copilului cu o boală acută. Nutriţia enterală şi parenterală.Formule de lapte dietetice.

(11) Urgenţele pediatrice majore

- abordarea copilului în stare gravă (the acuttely ill child)

- stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie

- şocul caloric şi hipotermia

- intoxicaţiile acute (inclusiv intoxicaţiile acute medicamentoase)

- intepaturi de insecte veninoase, muşcături de animale

- şocul

- insuficienţa respiratorie acută

- insuficienţa cardiacă

- insuficienţa hepatică acută

- sindroamele hemoragice

- sindroamele de deshidratare acută

- insuficienţa renală acută

- hipertensiunea intracraniană şi edemul cerebral acut

- stările comatoase

- convulsiile

(12) Stabilirea suspiciunii de boală genetică sau anomalie congenitală de metabolism.

Screening-ul nou născutului pentru boli genetice şi de XXXX Bazele diagnosticului. Asistenţa de durată a copiilor cu boli genetice şi anomalii congenitale de metabolism. Principiile şi indicaţiile diagnosticului prenatal. Factorii de mediu care pot determina apariţia malformaţiilor congenitale.

(13) Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertăţii, amenoreea, dismenoreea şi sângerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepţia, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea.

(14) Reacţii de hipersensibilizare. Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice. Astmul bronşic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Urticaria şi angioedemul. Alergiile medicamentoase. Şocul anafilactic. Boala serului. Hipersensibilizarea la înţepăturile de insecte. Pneumoniile de hipersensibilizare.

(15) Reumatismul articular acut .

(16) Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.

(17) Sindromul febril prelungit şi febra de etiologie neprecizată.

(18) Diareile acute bacteriene şi virale

(19) Infecţiile tractului respirator superior. Otita medie acută. Mastoidita. Otita medie cronică

(20) Bronşiolita acută

(21) Pneumoniile acute bacteriene. Bronhopneumonia. Pleureziile - Pneumotorax

(22) Infecţiile urinare

(23) Diareea cronică şi sindroamele de malabsorbţie (include F/C, celiachia).

(24) Hemoragiile digestive la nou-născut şi copil

(25) Stomatitele, glositele şi cheilitele

(26) Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală şi colita ulcero-hemoragică)

(27) Hepatitele cronice şi ciroza hepatică

(28) Sindroamele de hipertensiune portală

(29) Colestazele neo-natale (atrezia şi hipoplazia căilor biliare intrahepatice, hepatita neonatală)

(30) Sindromul Reye

(31) Corpi străini în căile respiratorii

(32) Pneumoniile de inhalaţie

(33) Pneumoniile cronice

(34) Bronşiectazia

(35) Supuraţiile pulmonare

(36) Hemosideroza pulmonară idiopatică şi hemosiderozele secundare

(37) Fibroza interstiţială pulmonară cronică

(38) Malformaţii congenitale de cord necianogene

(39) Malformaţii congenitale de cord cianogene

(40) Miocarditele, cardiomiopatiile primare şi secundare

(41) Pericarditele

(42) Endocarditele infecţioase

(43) Tulburări de ritm şi conducere

(44) Durerea toracică la copil şi adolescent

(45) Anemiile prin perturbarea sintezei de hemoglobina (inclusiv sindroamele thalasemice)

(46) Anemiile hemolitice constituţionale

(47) Anemiile hemolitice dobândite (de cauze imunologice şi neimunologice)

(48) Anemiile hipoplastice (congenitale şi dobândite)

(49) Anemiile sideroblastice

(50) Aplaziile medulare idiopatice şi secundare

(51) Neutropeniile congenitale şi dobândite

(52) Defectele funcţionale ale granulocitului

(53) Sindroame hemoragice

- purpurele vasculare

- trombocitopenii

 prin insuficienţa de producere la nivelul medular

 prin distrucţie crescută în periferie

- trombocitopatii

- coagulopatii ereditare şi dobandite

- C.I.D.

- hiperfibrinolizele primare şi secundare

(54) Stările de hipercoagulare şi trombozele la copil

(55) Tratamentul substitutiv cu produse de sânge în pediatrie

(56) Date epidemiologice şi etiopatogenia cancerelor copilului. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase

(57) Urgenţe oncologice la copil

(58) Leucemiile acute limfoblastice şi non-limfoblastice

(59) Limfoamele maligne Hodgkiniene şi non Hodgkiniene la copil

(60) Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil

- displaziile chistice

- refluxul vezico-uretral

- anomaliile obstructive ale tractului urinar

(61) Anomaliile hidroelectrolitice şi ale echilibrului acido-bazic la copil

(62) Hematuriile copilului

(63) Proteinuria la copil

(64) Glomerulonefritele acute

(65) Glomerulonefritele rapid progresive

(66) Sindromul hemolitic-uremic şi purpura trombocitopenică trombotică

(67) Sindroamele nefrotice

(68) Glomerulonefritele persistente şi progresive

(69) Insuficienţa renală cronică – Mijloace de epurare extrarenală – dializă.

(70) Hipertensiunea arterială la copil

(71) Litiazele urinare la copil

(72) Sindroame hipotalamice

(73) Nanismul hipofizar şi acromegalia

(74) Deficitul de ACTH şi boala Cushing

(75) Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil

(76) Insuficienţa suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale.

(77) Anomalii ale diferenţierii sexuale

(78) Pubertatea şi anomalii ale pubertăţii; pubertatea precoce, pseudopubertatea precoce.

Malnutriţia sexuală întarziată

(79) Hipocalcemiile şi hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente

(80) Bolile congenitale de metabolism

(81) Evaluarea neurologică a nou-născutului, sugarului şi copilului

(82) Anomaliile congenitale ale sistemului nervos

Baremul activităţilor practice

1. Măsuratori antropometrice şi interpretarea lor la copilul de diverse vârste (50)

2. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil (50)

3. Instalarea unui cateter venos

- percutan (50)

4. Manevre de resuscitare a funcţiilor vitale (50)

5. Toracocenteza instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)

6. Paracenteze (10)

7. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe şi la diferite vârste (30)

8. Puncţii lombare (10)

9. Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup (20)

10. Puncţii osoase (3)

11. Puncţii articulare (3)

12. Examene de laborator executate personal în urgenţă

- ex. LCR (25)

- ex. citologic şi biochimic al urinii (25)

- ex. sânge periferic (25)

13. Examen otoscopic la sugar şi copilul mare (50)

14. Examenul fundului de ochi (10)

15. Efectuarea înregistrării EKG la sugar şi copilul mare (50)

16. Interpretarea următoarelor probe

- ex. Rg. toracică (100)

- ex. Rg. schelet (50)

- ex. Rg. cranian (30)

- ex. Rg. gastro-intestinal (tranzit Ba-irigografie) (10)

- urografie (ureterocistografie) (10)

- hemograma (50)

- mielograma (5)

- probe funcţionale respiratorii (20)

- probe hepatice (50)

- probe renale (1000) probe de digestie (50)

- interpretarea EKG (30)

1.3.1.1 STAGIUL DE PSIHIATRIE A COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI

Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

(1) Examenul neurologic şi psihiatric al copilului de diverse vârste

(2) Etapele dezvoltării neuropsihice

(3) Tulburările de somn la sugar şi copil

(4) Retardul mental

(5) Deficitele de auz, văz şi ale limbajului

(6) Enurezisul şi encoprezisul

(7) Durerile abdominale recurente şi alte sindroame dureroase recurente

(8) Nevrozele copilului

(9) Dificultăţile şcolare şi fobiile şcolare

(10) Autismul şi alte psihoze majore ale copilului

(11) Copilul maltratat psihic

(12) Reacţiile psihice ale copilului în faţa unei boli cronice şi sprijinul psihologic acordat copilului

şi familiei

(13) Recuperarea neuropsihică

(14) Anorexia nervoasă şi alte perturbări ale senzaţiei de foame-satietate la adolescent

Baremul activităţilor practice

Teste psihometrice de evaluare a performanţelor intelectuale: practicare şi interpretare a 50 teste Teste de performanţă vizuală şi auditivă: practicare şi interpretare a 50 teste

Metode de recuperare şi supraveghere a 10 proiecte de recuperare neuropsihiatrică

1.3.1. 2. STAGIUL DE DIABETOLOGIE

Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

(1) Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil

(2) Explorarea metabolismului lipidic la copil

(3) Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului şi copilului

(4) Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului şi copilului

(5) Diabet zaharat insulino-depedent tipul I

(6) Acidocetoza şi coma diabetică

(7) Hiperlipemiile familiale

(8) Hiperuricemiile

(9) Obezitatea sugarului şi copilului

(10) Tratamentul dietetic în diabetul zaharat şi alte boli nutriţionale ale copilului

Baremul activităţilor practice

1. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)

2. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)

3. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică (10)

4. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma şi acido-cetoza diabetică (10)

5. Interpretarea testelor funcţionale hepatice (10)

6. Interpretarea testelor funcţionale metabolice (20)

1.3.2.3. STAGIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE

Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

(1) Vaccinarea B.C.G.

(2) Intradermoreacţia cu P.P.D.

(3) Diagnosticul radiologic în pneumoftiziologie

(4) Diagnosticul de laborator ţn tuberculoză

(5) Explorarea funcţională respiratorie la copil

(6) Indicaţiile şi aportul bronhoscopiei în bolile respiratorii la copil

(7) Tuberculoza pulmonară primară şi secundară

(8) Tuberculoza extrapulmonară la copil

(9) Infecţiile mycobacteriene netuberculoase

(10) Supuraţiile bronhopulmonare

(11) Malformaţiile bronhopulmonare

(12) Epidemiologia şi prevenţia infecţiei tuberculoase la copil

Baremul activităţilor practice

1. Tehnica vaccinării corecte BCG (20)

2. Tehnica IDR-PPD (20)

3. Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru evidenţierea BK (20)

4. Interpretatea examinării Rg în TBC (20)

5. Tehnicile de investigare a funcţiei respiratorii la copil (10)

1.3.1.4. STAGIUL DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂ

Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

(1) Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului şi copilului

(2) Afecţiuni neurologice în perioada de nou născut

(3) Malformaţii ale SNC

(4) Sindroame neurocutanate – (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)

(5) Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale

(6) Paraliziile cerebrale infantile

(7) Boli degenerative ale SNC

(8) Traumatisme craniocerebrale şi vertebromedulare

(9) Tumori ale SNC

(10) Afecţiuni cerebrovasculare

(11) Convulsiiile ocazionale şi epilepsia

(12) Hipertensiunea intracraniană şi edemul cerebral acut

(13) Paroxisme cerebrale neconvulsivante

(14) Afecţiunile nervilor cranieni

(15) Sindromul hipoton la sugar şi copil

(16) Afecţiunile unităţii motorii (afecţiuni ale neuronului motor periferic, afecţiuni ale nervilor periferici, afecţiuni ale joncţiunii neuromusculare, afecţiuni musculare)

(17) Ataxia

(18) Cefaleea şi migrena

(19) Comele

Baremul activităţilor practice

1. Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diverse vârste (10)

2. Efectuarea manevrelor de urgenţă în criza de convulsii la copil (20)

3. Examenul fundului de ochi (10)

4. Interpretarea următoarelor probe

- examen EEG (10)

- radiografie de craniu (5)

- tomografie cerebrală (10)

1.3.1.5. STAGIUL DE ONCOLOGIE-HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ

Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

(1) Leucemiile acute şi cronice.

(2) Tumorile solide

- Limfoame

- Neuroblastom

- Tumora Wilms

- Tumori de S.N.C.

- Sarcoame

- Tumori maligne osoase

- Histiocitoze

Baremul activităţilor practice

Demonstraţii cu cazuri care prezintă patologia mai-sus menţionată.

1.3.1.6. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ

DURATA 3 LUNI ( 50 ore)

La terminarea modulului de ecografie generală ,medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obţinerea specialităţii trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică

-. indicaţii şi limite ale explorării ecografice

-.pregătirea pacientului pentru examinare

-.alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată

-.alegerea ferestrei de explorare adecvate

- reglarea echipamentului (sistemul de “gain “,compensarea în timp a ecourilor

-TGC,plasarea focarului /focarelor ,stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanţe şi volume

- obţinerea imaginii ecografice optimale ,folosind planurile de secţiune standardizate utilizate în ultrasonografie

- recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare ale acestora

- deosebirea stării de” organ normal “de cea de “organ patologic “prin folosirea semiologiei şi terminologiei ecografice specifice

-precizarea stării patologice şi includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic

- documentarea imaginilor

- redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experienţă similară sau mai mare ;

- recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinică şi ecografică a pacientului ,în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport cost/eficienţă optim, cu durata de timp minimală.

TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ

NIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenţi

(învăţământ teoretic)

Specialităţi: Medicina internă ,Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie TRUNCHIUL COMUN

Nr.

Tematica cursului teoretic

Numărul ore

Fizica ultrasunetelor

Artefacte întâlnite în ultrasonografie

Echipamente ,imaginea ultrasonografică

Semiologie ultrasonografică de bază

Secţiuni elementare

Ficatul

Arborele biliar

Pancreasul

Splina

Spaţiul retroperitoneal

Tubul digestiv

Aparatul urinar

Peritoneu şi anexe

Urgenţe abdominale

Total

B.TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENŢIATĂ PE SPECIAITĂŢI

(completarea trunchiului comun)

Tema cursului/Ore de

curs

Medicina

Interna

Gastroenterologie

Nefrologie

Pediatrie

Urologie

Algoritmuri de

diagnostic

Tubul digestiv-noţiuni

avansate

Prostata şi veziculele

seminale

Vase periferice

Cord şi pericard

Aplicaţii în patologia

pediatrică

Structuri moi

superficiale

Pelvis feminin

Ecografie

intervenţională

Progrese în

ultrasonografie

Total

Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcţie de specialitatea considerată

Observaţii

1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice , artere şi vene viscerale.

2. tematica prelegerilorde explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal şi patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei

4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectulu normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)

5. tematica prelegerilor de ecografie intervenţională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament .

BAREM DE MANUALITĂŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE

PENTRU MEDICI REZIDENŢI (ÎNVĂŢĂMÂNT PRACTIC)

Premise

Explorarea ecografică, fiind o investigaţie “ în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “ standardizare “ a acestor imagini, componenta “ operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.

Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţă, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregatire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.

Realizarea acestui deziderat presupune

b) exisenţa unui personal specializat pentru instruirea medicior începători, care să îi indrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar

personal medical dedicat acestei tehnici ) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice;

c) echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;

d) existenţa unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Această “ bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de către personalul abilitat să desfăşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.

OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularităţile fiecarei specialităţi medicale.

A. TRUNCHIUL COMUN

1. Noţiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic

- pornirea aparatului

- selectarea tranasductoarelor

- reglarea parametrilor tehnici ai imaginii

- optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor

- măsurători pe imagine

- salvarea imaginii

- structura şi redactarea unui buletin ecografic

2. Abdomenul

Ficatul

- identificarea organului

- vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund,ligamentul venos, lobii şi segmentele)

- precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate

Sistemul venos port

- evidenţierea şi măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)

Căile biliare

- evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stang) şi extrahepatice

Colecistul

- evidenţierea colecistului

- identificara componentelor anatomice

- măsurarea lumenului şi pereţilor

- identificarea raporturilor anatomice pricipale

Pancreasul

- evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante )

- identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic

- identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct

Spaţiul retroperitoneal

- aorta

 identificare în secţiuni longitudinale şi transversasle

 identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali

 precizarea raporturilor aortei abdominale

- vena cavă inferioară

 identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale

 identificarea vaselor emergente

 precizarea raporturilor anatomice

- ţesutul grăsos retroperitoneal

 identificare şi caracterizare

Splina

 identificarea şi măsurarea splinei

 vizualizarea hilului

 precizarea elementelor vasculare componente

 identificarea organelor cu care splina intra în raport

Rinichii

 evidentierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare

 identificarea elementelor componente

* parenchim- evaluare , măsurare

*sinus

*aparat pielo –calicial-evaluare

 identificarea ureterului

Lojele suprarenaliene

 identificarea lojelor suprarenaliene

 evaluarea stucturii glandelor suprarenale

 măsurarea glandelor suprarenale

Tubul digestiv

 identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subţire şi gros)

 măsurarea pereţilor ,evaluarea conţinutului

Structurile mezentero-epiploice

 identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice

 identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană

 identificarea peritoneului parietal

3. Organe aflate la nivelul micului bazin

a) vezica urinară

 identificarea în condiţii de depleţie şi de vacuitate

 evacuarea şi măsurarea pereţilor

 identificarea organelor învecinate

b) prostata (explorare suprapubiană )

 identificare , măsurare

 precizarea lobilor

 identificarea organelor cu care prostata intra în raport

c) uterul (explorare suprapubiană )

 identificare

 măsurare

 recunoaşterea elementelor componente

 evaluarea ecostructurii

d) ovare

 identificarea şi măsurarea ovarelor

 evaluarea ecostructurii

B. TEMATICA PROPRIE DIFERITELIR SPECIALITĂŢI

1. CORDUL , PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)

a. identificarea şi evaluarea structurilor cardiace-cavităţi,aparate valvulare,miocard-şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical,suprasternal,subxifoidian;

b. se aplică umatoarelor specialităţi

I. MEDICINA INTERNĂ II.NEFROLOGIE III.PEDIATRIE

2. VASELE PERIFERICE(explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)

 identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice

 diferentierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat

 identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificata color

c. se aplică următoarelor specialităţi

I. MEDICINA INTERNĂ

II GASTROENTEROLOGIE III.NEFROLOGIE IV.PEDIATRIE V.UROLOGIE

3. ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ

- tiroida , paratiroida , glande salivare(parotida,submandibulara,sublinguala) limfonoduli

-identificarea structurilor anatomice enumerate,măsurarea,aprecierea ecostructurii

- axul vascular cervical

- identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri şi Doppler pulsat,măsurarea lumenului ,aprecierea structurii peretilor

- fosa supraclaviculară şi suprasternală

- identificarea structurilor anatomice Se aplică următoarelor specialităţi

I.MEDICINA INTERNĂ II.NEFROLOGIE III.PEDIATRIE IV.UROLOGIE

4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ

-identificarea şi evaluarea emisferelor cerebrale şi asistemului ventricular

-identificarea principalelor structuri anatomice(substanţa albă şi cenuşie, nucleul caudat,talamus,corp calos, plexuri coroide)

Se aplică următoarelor specialităţi

I. PEDIATRIE

5. Explorarea sarcinii (explorare suprapubiană)

- explorarea uterului gravid la diverse vârste , prin abord suprapubian

-identificarea, precizarea poziţiei şi măsurarea placentei

-identificarea elementelor anatomice normale ale fătului

-aprecierea vârstei fetale

a. se aplică următoarelor specialităţi

I.MEDICINA INTERNĂ

II GASTROENTEROLOGIE III.NEFROLOGIE IV.PEDIATRIE V.UROLOGIE

6. Alte aplicaţii specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialităţi,întrucât implică dobândirea unor noţiuni teoretice suplimentare.Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând

-Algoritmuri de diagnostic

-Tubul digestiv-noţiuni avansate

-Prostata şi veziculele seminale

-Ecografie interventională

-Progrese în ultrasonografie

1.3.1.7. STAGIUL DE GENETICĂ MEDICALĂ

A. PARTEA TEORETICĂ

1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor

a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;

b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacocinetica bolilor;

c. Mutaţiile: cauză majoră de boală;

d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);

e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.

3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.

5. Retardul mental şi retardul mental legat de X.

6. Patologia genetică a sistemului imun.

7. Genetica bolii canceroase.

8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.

9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.

10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.

B. PARTEA PRACTICĂ

1. Consultul genetic.

2. Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică

a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;

b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;

c. Biochimice.

3. Sfatul genetic;

4. Screeningul genetic

a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);

b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.

1.3.2 STAGIUL DE NEONATOLOGIE

Tematica lecţiilor conferinţă ( 250 ore)

1. Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară şi perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza şi morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieţii intrauterine. Evaluarea funcţiei placentare şi a unităţii feto-placentare. Conceptul de perinatologie.

2. Adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină (funcţia respiratorie, cardio-vasculară, gastro- intestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).

3. Nou-născutul cu risc la naştere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acţionează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acţionează în cursul naşterii. Măsuri de profilaxie.

4. Suferinţa fetală acută în timpul travaliului şi asfixia la naştere. Reanimarea nou-născutului. Complicaţiile (sindromul post-asfixic), consecinţele şi prognosticul hipoxiei la naştere. Şocul neonatal.

5. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni părţi moi, leziuni craniene şi cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice şi ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).

6. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate şi la domiciliu.

7. Alimentaţia nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentaţia la sân. Alimentaţia cu biberonul şi prin gavaj. Alimentaţia continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentaţia continuă pe sonda naso- jejunală.

8. Preparate de lapte folosite în alimentaţia prematurului.

9. Alimentaţia parenterală parţială şi noţiuni de alimentaţie parenterală totală (indicaţii, soluţii utilizate, scheme de alimentaţie, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicaţii).

10. Tulburările de creştere şi dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaţionale. Curbele de creştere intrauterină.

11. Prematuritatea. Definiţie, factorii care pot influenţa producerea naşterii premature. Particularităţi morfo-funcţionale ale nou-născutului prematur. Categorii de prematuri. Tratamentul profilactic al prematurului. Complicaţiile prematurităţii. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul şi cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurităţii.

12. Copilul mic pentru vârsta gestaţională (dismaturitatea). Definiţie, etiologie, particularităţi morfo-funcţionale. Complicaţiile dismaturităţii, profilaxia şi tratamentul acestora. Prognosticul si cauzele de deces la dismaturi.

13. Copilul mare pentru vârsta gestaţională şi postmatur. Etiologie, particularităţi morfofuncţionale. Complicaţiile şi profilaxia acestora. Tratamentul pre- si postnatal.

14. Sarcina multiplă – patologie specifică.

15. Detresa respiratorie la nou-nascut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbţie întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspiraţie pulmonară.

16. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul şi pneumomediastinul în perioada neonatală.

17. Tehnici de tratament în insuficienţa respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilaţia cu balon şi mască, intubaţia traheală, ventilaţia asistată – CPAP, noţiuni de IPPV.

18. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgenţă. Chirurgia cardiacă la nou- nascut.

19. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.

20. Bolile primare miocardice la nou-nascut.

21. Sindromul persistenţei circulaţiei fetale.

22. Urgenţele cardiologice neonatale: insuficienţa cardiacă, tulburarile de ritm cardiac, şocul cardiogen, pneumopericardul.

23. Vărsăturile în perioada neonatalî: etiologie, diagnostic şi tratament.

24. Atrezia de esofag şi fistula eso-traheală.

25. Obstrucţiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia şi stenoza intestinală, malrotaţia intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformaţii ano-rectale.

26. Enterocolita ulcero-necrotică.

27. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.

28. Encefalopatia hiperbilirubinemică.

29. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh şi ABO). Profilaxia, diagnosticul şi tratamentul. Complicaţiile, evoluţia şi prognosticul.

30. Anemiile neonatale: etiologia, diagnosticul, tratamentul şi complicaţiile. Evoluţia şi prognosticul.

31. Policitemia – sindromul de hiperconcentraţie sanguină.

32. Bolile hemoragice ale nou-nascutului (coagulopatii congenitale şi dobândite, trombocitopenii şi trombopatii).

33. Insuficienţa renală acută la nou-nascut.

34. Ambiguitatea genitală la nou-nascut.

35. Infecţiile neonatale. Etiologie, particularităţile apărării antiinfecţioase în perioada neonatală, factori favorizanţi, diagnosticul clinic şi paraclinic. Infecţia intrauterină. Sindromul de infecţie amniotică. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-nascut. Osteomielita. Infecţii cutanate. Infecţii urinare. Omfalita. Conjunctivitele. Moniliaza. Diareea epidemică a nou- născutului. Mijloace de profilaxie a infecţiilor secundare în secţiile de nou-născuti. Tratamentul infecţiilor neonatale.

36. Hipotiroidismul şi hipertiroidismul în perioada neonatală.

37. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicaţii specifice. Profilaxia complicaţiilor şi tratamentul nou-născutului din mama diabetică.

38. Hipoglicemiile neonatale – diagnostic, etiologie, complicaţii, profilaxie şi tratament.. hiperglicemiile neonatale.

39. Hipocalcemiile neonatale – semne clinice şi paraclinice, etiologie şi diagnostic etiologic, profilaxie şi tratament.

40. Hiponatremiile şi hipernatremiile în perioada neonatală.

41. Hipo- şi hiperkaliemia în perioada neonatală.

42. Hipomagneziemia la nou-nascut.

43. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală şi îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală.

44. Hipotermia neonatală: diagnostic şi tratament.

45. Diagnosticul şi tratamentul malformaţiilor congenitale majore în perioada pre- şi neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul şi mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxaţia congenitală de şold, piciorul strâmb congenital.

46. Suferinţa cerebrală în perioada neonatală: manifestările clinice, etiologia, investigaţiile paraclinice.

47. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- şi intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic şi tratament.

48. Convulsiile neonatale: etiologie, particularităţi clinice, diagnostic etiologic şi tratament.

49. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicaţiei administrate gravidei asupra fătului şi nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.

50. Mortalitatea neonatală şi perinatală. Factorii care duc la creşterea mortalităţii perinatale şi măsuri care pot influenţa scăderea acesteia.

Barem practic

Cateterismul arterei şi venei ombilicale - 50

Aspiraţia căilor aeriene şi ventilaţia cu balon şi mască - 200

Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentaţia enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu şi discontinuu - 250

Masajul cardiac extern - 150

Intubaţia traheală – 10 cu GN<1000g, 25 cu GN<1500g, 50 cu GN>1500g. Tehnici de ventilaţie asistată .

Puncţionarea venei femurale pentru recoltări - 25 Instalarea unei perfuzii în venele periferice - 50 Puncţia lombară -20

Puncţia pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - 20 Îngrijirea prematurului în incubator - 100

Fototerapia. Exsanguinotransfuzia. - 10

Interpretarea unei radiografii toracice la nou-nascut - 200

Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală - 200 Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut - 200

Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm si conducere, hipocalcemia neonatală) - 25

Interpretarea examenului gazelor sanguine şi a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup - 200

Interpretarea hemogramei normale şi patologice în perioada neonatală -200 Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală -200

Interpretarea probelor de explorare a funcţiei renale în perioada neonatală -200 Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală -200 Explorarea bacteriologica şi serologică în infecţiile neonatale -200

Preparate de lapte utilizate în alimentaţia artificială a nou-născutului la termen Preparate de lapte utilizate în alimentaţia artificială a nou-născutului prematur.

Recomandari în alimentaţia naturală a nou-născutului (scheme de alimentaţie, educaţia mamei, contraindicaţii, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).

Pregatirea şi utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv, ventilatorului mecanic, incubatoarelor, măsuri de reanimare neonatală.

NB! Locul instruirii

Clinici universitare de obstetrică-ginecologie (maternităţi gradul III) în care se nasc , îngrijesc, minimum 50 nou-născuţi cu greutate < 1500g/an şi 15 nou-născuţi cu greutate<1000g/an, în care este organizată consultaţie prenatală, există săli de expulzie şi cezariene cu puncte de preluare imediată a nou-născutului cu risc, de către neonatolog.

Coordonatorii de instruire în rezidenţiat trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestării ca neonatologi.

1.3.2.1 STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE

Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

(1) Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale, bacteriene, miceliene şi al infestaţiilor parazitare la copil

(2) Imunizările active şi pasive

(3) Antibioticoterapia în pediatrie

(4) Infecţia HIV şi SIDA la copil

(5) Bacteriemiile şi septicemiile

(6) Meningitele acute virale şi bacteriene

(7) Encefalitele

(8) Diareile acute virale şi bacteriene

(9) Infecţiile produse de germeni anaerobi

(10) Tetanosul

(11) Difteria

(12) Salmonelozele tifoidice

(13) Infecţia luetica

(14) Poliomielita

(15) Infecţiile cu virus varicelo-zosterian

(16) Mononucleoza infecţioasă şi alte infecţii produse de virusuri herpetice

(17) Infecţia cu virusuri gripale şi paragripale

(18) Rubeola

(19) Parotidita epidemică

(20) Rujeola

(21) Megaeritemul infecţios şi exantemul subit

(22) Scarlatina

(23) Infecţiile micotice

(24) Infecţiile rikettsiene

(25) Rabia

(26) Infestaţiile parazitare (infestaţiile intestinale şi sistemice cu protozoare,helmintiazele, infestaţiile sistemice cu nematode şi cestode)

(27) Hepatitele acute virale

Baremul activităţilor practice

Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecţioase (50) Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diverse vârste (30) Examenul microscopic şi interpretarea rezultatelor de LCR (50)

Examenul microscopic al produselor biologice în infecţii virale, bacteriene, miceliene şi parazitare (20)

Tehnica imunizărilor active (vaccinari) (30)

Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)

Tehnica de efectuare a toracocentezei (5)

Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100) Insusirea manevrelor de resuscitare în infecţiile toxico-septice la copil (10)

1.3.2.2 STAGIUL DE CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ

Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

(1) Traumatismele majore (inclusiv traumatismele craniocerebrale)

(2) Arsurile

(3) Obstrucţiile tractului digestiv la sugar şi copil

(4) Hemoragiile la nou-născut, sugar şi copil

(5) Stenoza hipertrofică de pilor

(6) Malpoziţiile cardiotuberozitare

(7) Stenozele esofagiene congenitale şi fistulele esotraheale

(8) Palatoschizisul

(9) Omfalocelul, gastroschizisul şi hernia ombilicală

(10) Apendicita acută

(11) Patologia diverticulului Meckel

(12) Megacolonul congenital aganglionar

(13) Malformaţiile anorectale

(14) Hernia inghinală

(15) Invaginaţia intestinală

(16) Herniile diafragmatice

(17) Peritonitele primitive şi secundare

(18) Atrezia căilor biliale extrahepatice şi chistul de coledoc

(19) Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului şi tumorilor de părţi moi

(20) Malformaţiile tractului urinar şi uretero-hidronefroza

(21) Litiaza urinară la copil

(22) Fimoza şi hipospadiasul

(23) Criptorhidia şi torsiunile testiculare

(24) Tumorile ovariene

(25) Hidrocelul

(26) Coalescenţa labiilor şi hematocolposul

(27) Torsiunea anexială la copil

(28) Probleme comune de ortopedie pediatrică

- piciorul strâmb congenital

- deformările membrelor inferioare

- patologia genunchiului

- osteocondritele

- displazia luxantă de şold

- anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale

- discitele

- torticolisul congenital

- scoliozele şi cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului

- morbul Pott

- anomaliile congenitale ale mâinii, cotului şi articulaţiilor umărului

- traumatismele musculoscheletice

- luxaţii, entorse şi fracturi

- chistele osoase esenţiale

- osteomielita şi osteocondrita septică

(29) Hemostaza plăgilor

(30) Tratamentul local şi sutura plăgilor

(31) Puncţionarea şi drenajul infecţiilor superficiale (de părţi moi) şi al colecţiilor profunde

(32) Imobilizarea provizorie a fracturilor, luxaţiilor şi entorselor

(33) Tratamentul local în arsuri

(34) Denudarea şi cateterizarea venoasă pentru administrarea lichidelor în perfuzii

Baremul activităţilor practice

1. Efectuarea tehnicilor de asepsie (30)

2. Însuşirea tehnicilor de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului (10)

3. Însuşirea manevrelor de prim-ajutor în inhalarea sau înghiţirea de corpi străini (10)

4. Însuşirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)

5. Însuşirea tehnicilor de imobilizare a fracturilor (5)

6. Tehnica tuşeului rectal (20)

7. Cateterismul vezical şi puncţia vezicală suprapubiană (20)

8. Toracocenteza şi instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)

9. Însuşirea tehnicilor de atitudine de urgenţă în hemoragiile digestive (10)

10. Însuşirea tehnicilor de denudare şi cateterism venos la sugar şi copilul mare (10)

11. Însuşirea tehnicii suturii plăgilor (10)

12. Însuşirea tehnicilor de incizie şi drenaj ale colecţiilor superficiale (10)

13. Însuşirea tehnicilor chirurgicale de hemostază (3)

14. Însuşirea tehnicilor de atitudine de urgenţă la un copil politraumatizat (2)

1.3.3 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore Valori ale relaţiei medic-pacient Paternalism versus autonomie

Modele ale relaţiei medic-pacient

Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

PEDIATRIE 5 ANI

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL I V

ANUL V

Pediatrie

6 luni

Pediatrie 5 luni

Genetică 1 lună

Pediatrie

5 luni

Pediatrie

8½ luni

Neonatologie

12 luni

Pneumologie

Oncologie-

Psihiatria copilului şi

Neonatologie

2 luni

Hematologie

adolescentului

3 luni

pediatrică

2 luni

Chirurgie şi

Diabet

Neurologie

Bioetica

ortopedie

pediatrică

2 luni

pediatrică

2 luni

½ luna

2 luni

Genetică

2luni

Boli infecţioase

2 luni

Echografie generală

3 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

PNEUMOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN PNEUMOLOGIE

1.1 DEFINIŢIE

Pneumologia este specialitatea care se ocupa cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator prin mijloace nechirurgicale.

1.2 DURATA: 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3 STRUCTURA STAGIILOR (vezi anexa 1)

1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni).

1.3.2 Stagiile

Primii 2½ ani: Pneumologie (6 luni), Cardiologie (6 luni); Medicină internă (neprofilata) (8½ luni); Epidemiologie/management (3 luni); Boli infecţioase sau Terapie Intensivă (6 luni la alegere); Bioetică (1/2 lună).

Ultimii 2½ ani, Pneumologie (13 luni), Cercetare-training (6 luni); Dispensar Pneumologie (3 luni); Radioterapie-oncologie sau Patologie profesională sau Alergologie-imunologie (3 luni la alegere); Explorări funcţionale respiratorii speciale (2 luni); Endoscopie bronşică (3 luni).

1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1 . Stagiul de Pneumologie – reflectă normele europene stabilite prin curicula Hermes

1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 350 ore)

A.1 STRUCTURA ŞI FUNCŢIA SISTEMULUI RESPIRATOR

A.1.1 Anatomie

A.1.2 Dezvoltarea şi îmbătrânirea sistemului respirator

A.1.3 Fiziologie

A.1.4 Fiziopatologie

A.1.5 Microbiologie

A.1.7 Farmacologie

A.1.8 Morfopatologie

A.1.9 Imunologie şi mecanisme de apărare

B.1 BOLI ALE CĂILOR AERIENE

B.1.1 Astm

B.1.2 Bronşita acută

B.1.3 Bronşita cronică

B.1.4 BPOC

B.1.5 Bronşiolita

B.1.6 Bronşiectazia

B.1.7 Malacia şi stenoza de căi aeriene

B.1.8 Fistula traheo-esofagiană

B.1.9 Boli ale căilor aeriene superioare

B.1.10 Disfuncţia corzilor vocale

B.1.11 Aspiraţia de corp străin

B.1.12 Reflux gastro-esofagian

B.2 TUMORI TORACICE

B.2.1 Cancer pulmonar

B.2.2 Tumori pulmonare metastatice

B.2.3 Mezoteliom

B.2.4 Tumori pleurale (metastatice şi altele)

B.2.5 Tumori benigne intratoracice

B.2.6 Tumori mediastinale

B.2.7 Tumori ale peretelui toracic

B.2.8 Sarcomul

B.2.9 Limfomul

B.3 INFECŢII RESPIRATORII NON-TB

B.3.1 Infecţii de tract respirator superior

B.3.2 Infecţii de tract respirator inferior

B.3.3 Pneumonia comunitară

B.3.4 Pneumonia nosocomială

B.3.5 Pneumonia la gazda imunocompromisă

B.3.6 Alte pneumonii

B.3.7 Pleurezia parapneumonică şi empiemul

B.3.8 Abcesul pulmonar

B.3.9 Infecţia fungică

B.3.10 Infestarea parazitică

B.3.11 Infecţia virală epidemică

B.4 TUBERCULOZA

B.4.1 Tuberculoza pulmonară

B.4.2 Tuberculoza extrapulmonară

B.4.3 Tuberculoza la gazda imunocompromisă

B.4.4 Infecţia tuberculoasă latentă

B.4.5 Boli mycobacteriene non-tuberculoase

B.5 BOLI VASCULARE PULMONARE

B.5.1 Embolism pulmonar

B.5.2 Hipertensiunea pulmonară primară

B.5.3 Hipertensiunea pulmonară secundară

B.5.4 Vasculite şi hemoragia pulmonară difuză

B.5.5 Malformaţii arteri-venoase

B.6 BOLI OCUPAŢIONALE ŞI DE MEDIU

B.6.1 Astmul ocupaţional

B.6.2 Sindromul disfuncţiei reactive de cale aeriană (RADS)

B.6.3 Pneumoconioza şi boala legată de azbest

B.6.4 Pneumonia de hipersensibilitate

B.6.5 Boli determinate de inhalarea de praf şi gaz toxic

B.6.6 Boli legate de poluarea în spaţii închise (indoor pollution)

B.6.7 Boli legate de poluarea în spaţii deschise (outdoor pollution)

B.6.8 Boli legate de fumat

B.7 BOLI PULMONARE INTERSTIŢIALE DIFUZE

B.7.1 Sarcoidoza

B.7.2 Pneumonii interstiţiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstiţială non-specifică (NSIP), pneumonie criptogenică în organizare (COP), pneumonie interstiţială acută (AIP), bronşiolita asociată unei boli pulmonare interstiţiale (RB-ILD), pneumonie interstiţiala descuamativă (DIP), pneumonie interstiţială limfoidă (LIP)

B.7.3 Pneumonie criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/ bronşiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP)

B.8 BOLI IATROGENE

B.8.1 Boli induse de medicamente

B.8.2 Complicaţii ale procedurilor invazive

B.8.3 Boli determinate de radioterapie

B.9 LEZIUNI ACUTE

B.9.1 Leziune pulmonară de inhalare

B.9.2 Leziune toracică traumatică

B.10 INSUFICIENŢA RESPIRATORIE

B.10.1 Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS)

B.10.2 Boli pulmonare obstructive

B.10.3 Boli neuromusculare

B.10.4 Boli de perete toracic

B.10.5 Alte boli restrictive

B.11 BOLI PLEURALE

B.11.1 Pleurezia

B.11.2 Chilotoraxul

B.11.3 Hemotoraxul

B.11.4 Fibrotoraxul

B.11.5 Pneumotoraxul

B.12 BOLI ALE PERETELUI TORACIC ŞI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL)

B.12.1 Malformaţii ale peretelui toracic

B.12.2 Tulburări neuromusculare

B.12.3 Paralizia de nerv frenic

B.12.4 Hernia diafragmatică

B.13 BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile)

B.13.1 Mediastinita

B.13.3 Pneumomediastinul

B.14 MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare)

B.14.1 Colagenoze

B.14.2 Boli cardiace

B.14.3 Boli abdominale

B.14.4 Boli hematologice

B.14.5 Obezitatea

B.14.6 Sindromul de hiperventilaţie

B.15 ANOMALII GENETICE ŞI DE DEZVOLTARE

B.15.1 Fibroza chistică

B.15.2 Dischinezia ciliară primară

B.15.3 Deficienţa de α1 antitripsină

B.15.4 Malformaţii

B.16 SARCINA ŞI PATOLOGIA RESPIRATORIE

B.16.1 Astm

B.16.2 Fibroza chistică

B.16.3 Tuberculoza

B.16.4 Sarcoidoza

B.16.5 Boli pulmonare restrictive

B.16.6 Boli respiratorii determinate de sarcină

B.17 BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE)

B.17.1 Boli ale căilor aeriene superioare

B.17.2 Astmul

B.17.3 Aspergiloza bronhopulmonară

B.17.4 Anafilaxia

B.18 BOLI EOZINOFILICE

B.18.1 Bronşita eozinofilică non-astmatică

B.18.2 Pneumonia eozinofilică acută şi cronică

B.18.3 Sindromul hipereozinofilic

B.18.4 Sindromul Churg-Strauss

B.19 PATOLOGIA SOMNULUI

B.19.1 Sindromul de apnee obstructivă în somn

B.19.2 Sindromul de apnee centrală în somn

B.19.3 Sindromul de hipoventilaţie în obezitate

B.20 IMUNODEFICIENŢE

B.20.2 Sindromul imunodeficienţei dobândite

B.20.3 Patologia legată de infecţia HIV

B.20.4 Boli induse de medicaţie

B.20.5 Boala graft versus gazdă

B.20.6 Imunodeficienţa post transplant

B.21 BOLI PULMONARE ORFANE

B.21.1 Histiocitoza

B.21.2 Limfangioleiomiomatoza (LAM)

B.21.3 Proteinoza pulmonară alveolară

C.1 SIMPTOME ŞI SEMNE

C.1.1 Dispneea

C.1.2 Wheeze

C.1.3 Stridor

C.1.4 Disfonie

C.1.5 Tuse

C.1.6 Producţia de spută

C.1.7 Durere toracică anterioară

C.1.8 Hemoptizia

C.1.9 Sforăitul

C.1.10 Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scăderea ponderală, nicturia, somnolenţa diurnă

C.1.11 Semne anormale la inspecţie incluzând cianoza, pattern-uri respiratorii anormale, hipocratism digital, malformaţii de perete toracic, sindrom de venă cavă superioară şi sindrom Horner

C.1.12 Anomalii descoperite la palpare şi percuţie

C.1.13 Anomalii descoperite la auscultaţie

1.4.1.1 Baremul activităţilor practice (efectuare, interpretare)

D.1 PROBE FUNCŢIONALE RESPIRATORII

D.1.1 Volume pulmonare statice şi dinamice – efectuare şi interpretare

D.1.2 Pletismografie – interpretare

D.1.3 Difuziunea prin membrana alveolo-capilară

D.1.4 Evaluarea gazelor sangvine şi oximetria – efectuare şi interpretare

D.1.5 Test de provocare bronşică

D.1.6 Teste de efort incluzând teste de mers şi spiroergometrie – efectuare şi interpretare

D.1.7 Evaluarea mecanicii respiratorii – interpretare

D.1.11 Măsurarea gradului de şunt

D.1.12 Polisomnografia

D.2 ALTE PROCEDURI

D.2.1 Teste de sânge şi serologice relevante în pneumologie

D.2.3 Sputa indusă

D.2.4 Analiza sputei

D.2.5 Intradermoreacţia la PPD

D.2.6 Testare cutanată pentru diverşi alergeni

D.2.7 Ultrasonografie pleurală

D.2.8 Toracocenteza

D.2.9 Puncţie biopsie pleurală

D.2.11 Fibrobronhoscopie

D.2.15 Lavajul bronhoalveolar

D.2.19 Puncţia biopsie transcutană

D.2.20 Aspiraţie cu ac fin din ganglion limfatic pentru citologie

D.2.22 Radiografie pulmonară

D.2.23 Fluoroscopie

D.3 PROCEDURI INTERDISCIPLINARE

D.3.1 Imagistica toracică (X-ray, CT, MRI)

D.3.3 ECG

D.3.8 Histologie/citologie

D.3.9 Testare microbiologică

E.1 MODALITĂŢI TERAPEUTICE ŞI MĂSURI DE PROFILAXIE

E.1.1 Terapii medicamentoase sistemice/inhalate

E.1.2 Chimioterapie

E.1.3 Alte terapii sistemice antitumorale

E.1.4 Imunoterapia incluzând de-/hiposensibilizările

E.1.5 Oxigenoterapia

E.1.6 Suportul ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP)

E.1.7 Resuscitarea cardiopulmonară

E.1.8 Evaluare anestezică prechirurgicală

E.1.9 Terapii endobronşice

E.1.12 Îngrijirea la domiciliu

E.1.13 Îngrijirea paliativă

E.1.14 Reabilitare pulmonară

E.1.15 Strategii nutriţionale

E.1.19 Sevrarea la fumat

E.1.20 Vaccinarea şi controlul infecţiilor

E.1.21 Alte măsuri de profilaxie

1.4.2 STAGIUL DE CARDIOLOGIE

1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 100 ore )

1. Cardiopatia ischemică dureroasă

2. Insuficienţa cardiacă

3. Valvulopatii

4. Cardiopatii congenitale inductoare de hipertensiune pulmonară.

5. Aritmii cardiace

6. Miocardopatii (obstructive şi dilatative)

7. Pericardite

8. Endocardite bacteriene

1.4.2.2 Barem de activităţi practice

1. Efectuarea şi interpretarea E.K.G:100

2. Echocardiografie –interpretare:50

3. Procedee de medicină nucleară în cardiologie:10

4. Cateterismul arterei pulmonare (evaluare hemodinamică invazivă):5

1.4.3 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.4.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă (150 ore)

1. Glomerulonefrite acute şi cronice

2. Pielonefrite acute şi cronice

3. Insuficienţa renală acută

4. Insuficienţa renală cronică

5. Ulcerul duodenal

6. Gastrite

7. Cancerul gastric

8. Sindroamele diareice cronice (diagnostic)

9. Cancerul colonic

10. Pancreatitele

11. Cancerul pancreatic

12. Diagnosticul icterelor

13. Hepatopatii medicamentoase şi toxice

14. Hepatite cronice

15. Ciroza hepatică

16. Cancerul hepatic

17. Litiaza biliară

18. Diagnosticul anemiilor

19. Sindromul leucopenic

20. Leucoza mieloidă cronică

21. Leucoze acute

22. Sindromul limfoproliferativ

23. Diagnosticul sindroamelor hemoragice

24. Diabetul zaharat

25. Colagenoze

26. Spondilita anchilopoetică

27. Vasculite sistemice

1.4.3.2 Baremul de activităţi practice

1. Parancentezele (efectuare):50

2. Gastroscopie-interpretare:50

3. Evaluare lichid ascită :30

4. Colonoscopie-interpretare:10

5. Ecografie abdominală-interpretare:500

6. Hemograme-interpretare:500

7. Coagulograme:150

1.4.4 STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE

1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Introducere în epidemiologie (definiţie, scop, utilitate)

2. Elementele unui protocol de cercetare

3. Tipuri de studii epidemiologice: observaţionale (descriptive, analitice), experimentale.

Pentru fiecare definiţie, scop, avantaje, dezavantaje

4. Măsurători de bază în epdemiologie (proporţii, rate de morbiditate, rate de mortalitate, comparaţii ale ratelor, distribuţii, medie, deviaţia standard).

5. Alegerea populaţiei, formarea eşantioanelor, determinarea mărimii eşantioanelor, inferenţa statistică.

6. Surse de eroare. Tipuri de eroare. Puterea studiului.

7. Validitate, reproductibilitate, valoare predictivă.

8. Noţiuni de etică

9. Buget şi surse de finanţare.

1.4.4.2 Barem de activităţi practice

1.4.5 STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE

1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 100 ore)

1. Diagnosticul stărilor febrile

2. Tratamentul antibiotic

3. Meningite

4. Infecţii stafilococice

5. Infecţii cu anaerobi

6. Diagnosticul diareelor acute

7. Hepatite acute virale

8. Boli febrile eruptive

9. Infecţii la imunodeprimaţi

10. Septicemii

1.4.5.2 Barem de activităţi practice

1. Puncţie rahidiană-efectuare:5

2. Hemocultura-efectuare:25

3. Frotiuri cu coloraţie Gram- efectuare:25

1.4.6 STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ

1.4.6.1 Tematica lecţiilor conferinţă(100 ore)

1. Echilibrul acido-bazic normal şi patologic

2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic

3. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor electrolitice

4. Anestezia locală şi generală

5. Circulaţia extracorporeală

6. Resuscitarea cardiopulmonară

7. Circulaţia asistată: balonul intraaortic de contrapulsaţii, alte tehnici

8. Evaluarea şi tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)

1.4.6.2 Barem de activităţi practice

1. Oxigenoterapie

2. Intubaţie oro-traheală:10

3. Ventilaţie mecanică (tipuri, indicaţii):10

4. Echilibrul hidroelectrolitic (evaluare, reechilibrare):15

5. Echilibrul acido-bazic (evaluare, reechilibrare):15

6. Diagnosticul şi tratamentul şocului toxico-septic:10

7. Diagnosticul şi tratamentul edemului pulmonar acut hemodinamic şi nonhemodinamic:10

8. Sondajul vezical:10

9. Instalare cateter fin venos-percutan:25

10. Denudare vena periferică pentru cateterizare:10

11. Montare sondă nazogastrică:15

1.4.7. Stagiul de explorări funcţionale respiratorii speciale Durata: 2 luni ( 40 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă şi baremul de activităţi practice

a) Curs: - recapitularea naţiunilor de fiziologie a respiraţiei;

- studiul funcţiei respiratorii a plămânilor în clinica

► Principiile explorării funcţionale a ventilaţiei pulmonare (plămânul ca pompă de aer)

- Volume pulmonare

- Debitele ventilatorii

- Proprietăţile mecanice ale aparatului toraco-pulmonar

- Reglarea ventilaţiei

► Principiile explorării schimbului gazos în plămâni

- Distribuţia aerului în plămâni

- Spaţiul mort

- Ventilaţia alveolară

- Ecuaţia aerului alveolar

- Transferul gazos prin membrane alveolo-capilară

► Circulaţia sângelui în plămâni

- Raporturile ventilaţie-perfuzie

- Funcţia de transport gazos a sângelui

► Aportul de oxigen la ţesuturi

- Reglarea echilibrului acido-bazic

► Principiile explorării la efort muscular

- Particularităţi fiziologice: respiraţia la altitudine, în spaţiul cosmic, în adâncul mării

- Fiziopatologia respiraţiei pulmonare în

- bronşita cronică

- BPOC

- Emfizemul primitiv

- Astmul bronşic

- Pneumopatiile interstiţiale difuze

- Sarcoidoza pulmonară

- Pneumoconioze

- Tuberculoza

- Cancerul bronhopulmonar

b) Lucrări practice

 determinarea parametrilor funcţionali pulmonari

 determinarea parametrilor ventilaţiei pulmonare

- metoda spirografică

- metoda pneumotahografică

- metoda pletismografică

- metoda sondei esofagiene

 determinarea distribuţiei intrapulmonare a aerului ventilat

 determinarea transferului gazos prin membrane alveo-capilară

 determinarea gazelor sanguine în sângele arterial

 determinarea eficacităţii schimburilor gazoase (determinarea ventilaţiei alveolare şi a ventilaţiei spaţiului mort)

 testarea adaptării la efort muscular

 determinarea parametrilor hemodinamici ai circulaţiei pulmonare

 testarea reglării ventilaţiei

 determinarea activităţii muşchilor ventilatori

 testarea bronhomotricităţii lor în contextual clinic

- Valori prezise

- Abateri de la normal

- Tablouri funcţionale mai frecvente în diferite afecţiuni bronhopulmonare cornice

- Evaluarea capacităţii funcţionale pulmonare în expertiza capacităţii de muncă

- Evaluarea riscului funcţional operator

- Programe de explorare funcţională pulmonară (baterii de teste) în condiţii diferite

1.4.8. Stagiul de Endoscopie bronşică Durata: 3 luni ( 50 ore)

Tematica lecţiilor conferinţă şi baremul de activităţi practice

a) Curs

- istoricul bronhoscopiei

- noţiuni de anatomie, morfologie şi fiziologie a arborelui traheobronşic

- topografia normală şi patologică congenitală a arborelui traheobronşic cu nomenclatura bronhială lobară şi segmentară, în dreapta şi stânga

- anestezia în bronhologie

► anestezia locală

► anestezia generală

► anestezia potenţate

► date teoretice şi aplicarea lor în practică

- instrumentar bronhoscopic

- bronhoscop rigid, system optic şi de transmitere a luminii, tip, adult, copil

- bronhoscoape – tipuri

- faţa cinematografică şi videoscopia endobronşică, camera adaptare

- metode de sterilizare a fiberbronhoscoapelor şi a accesoriilor; stocajul lor

Lucrări practice

- tehnica bronhoscopiei rigide, insuşirea metodei la copii şi adulţi

- tehnica fibrobronhoscopică – căi de realizare, oro-faringo-laringiană, nazală, pe bronhoscop sau sonda de intubaţie

- complicaţiile tehnicii de realizare a inserţiei instrumentarului bronhoscopic flexibil şi rigid

- semiologia normală şi endoscopică traheobronşică

- mucoasa, calibru, statică

Semiologia endoscopică patologică

- endoscopia inflamaţiei bronşice

- hipersecreţia bronşică

- modificările de coloraţie, grosime a mucoasei şi de secreţii, rectivitatea de sensitivitate tusigenă

- modificările de statică; obstrucţiile traheale, bronşice, natura, forma proceselor obstructive, modificările dinamice

- corelaţiile modificărilor endoscopice cu cele radiologice, clinice, funcţionale

Metode de recoltare bronscopică

- aspiraţie, felul lor şi condiţiile de realizare, protejare, dirijare a lor

- biopsiile endobronşice, directe, instrumentar

- puncţia bioptică ganglionară transbronşică (BPTG)

- puncţia bioptică transbronhică pulmonară (BPTP)

- biopsia pulmonară transbronşică (BPTB)

- biopsia şi tubajul dirijate periferic sub fluoroscopie

- masajul bronşic (BB)

- lavajul bronhoalveolar (LBA)

Aplicaţii terapeutice bronhologice

- dezobstrucţii ale secreţiilor, în procesele supurative, micologice

- LBA therapeutic – în fibroza chistică, proteinoze, alveolita, SIDA etc.

- extragere de corpi străini (tehnici, conduita terapeutică)

- terapia dezobstructivă prin bronhoscop rigid şi pense în procesele tumorale, stenoze (în absenţa laserului)

- laser, crioterapie, terapia cu înaltă frecvenţă în patologia obstructivă traheală, bronşică, stenozele traheobronşice iatrogene etc.

- inserţia tuburilor traheale şi bronşice de protezare în terapia funcţională obstructive şi stanozantă la trahee şi bronşii

- administrare de antibiotice, trombina

- tratamentul dezobstructiv, în fistule traheobronşice în tuberculoza copilului şi adultului

Analiza bronhoscopică în patologia bronhopulmonară

- aspecte congenitale întâlnite în tractul traheobronşic, laringiene, subglotice, traheobronşice (comunicaţii traheo-esofagiene), traheo-bronhomalacie, anomalii cardiovasculare cu alterări endoscopice traheobronşice)

- bronşite cornice, bronşiectazii, pleurezii

- tumori bronşice, traheale

- tubercoloza copilului, a adultului

- studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice şi traheobronşice, sarcoidoza, mucoviscidoza

- modificările traheale – în traheomegalii ca diverculoza traheobronşică, traheopatia condroosteoplastică

- aspectele în tumori benigne, carcinoid, cilindrom, muco-epidermoide, papilomatoza, condrom

- aspectele endoscopice în patologia bronhopulmonară nespecifică sau în patologia de vecinătate

- aspecte în patologia traheii

- indicaţiile chirurgicale în funcţie de aspectele endobronşice – limita operabilităţii, corelate la contextul clinico-radiologic

- urmărirea endoscopică a aspectelor traheobronşice post-operatorii, sau în timp, după terapeutici diverse aplicate

- bronhografii – tehnici, substanţe de contrast, aspectele bronhografice

- indicaţiile terapeutice în bronşiectazii sau în alte modificări bronhografice

MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

PNEUMOLOGIE

5 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI – CONFERINŢĂ I PNEUMOLOGIE (II.1) 6 luni

MEDICINĂ INTERNĂ (I.1) 8 ½ luni RADIOLOGIE - IMAGISTICĂ MEDICALĂ (I.2) 3 luni CARDIOLOGIE (I.3) 6 luni

BOLI INFECŢIOASE (I.4) 6 luni ALERGOLOGIE – IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.5) 3 luni

ATI (I.6) 3 luni

EPIDEMIOLOGIE (I.7) 3 luni

BIOETICĂ (I.8) 2 săpt.

EXPLORĂRI FUNCŢIONALE RESPIRATORII

SPECIALE (II.2)

2 luni

ENDOSCOPIE BRONŞICĂ (II.3)

3 luni

STAGIU + CURS PNEUMOLOGIE (II.4) 1 ani si 4 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

II.1

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

II.2

II.3

II.4

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

PSIHIATRIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE

Cadru general

Psihiatria este o specialitate medicală care tratează tulburările psihice ţinând cont de determinismul, substratul şi expresivitatea clinică a acestora. Tratamentul tulburărilor psihice implică abordare medicamentoasă şi psihoterapeutică însoţite de reabilitare psihosocială în scopul de a ameliora, susţine şi menţine sănătatea mentală. O altă parte integrantă a asistenţei de specialitate vizează organizarea serviciilor psihiatrice în vederea identificării factorilor de risc şi implementării măsurilor profilactice.

Serviciile de psihiatrie cuprind tratament pe termen scurt, mediu sau lung în spitalele sau secţiile de psihiatrie din cadrul spitalelor generale, tratament şi servicii de reabilitare psiho-socială în cadrul spitalelor de zi, policlinicilor şi serviciilor ambulatorii, precum şi centrelor specializate pe un anumite categorii de pacienţi (vârstnici, toxicomani).

Durata specializării: 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Structura specializării: module de maximum 1 an efectuate succesiv în diverse servicii de asistenţă psihiatrică de specialitate

Anul I : modul de psihiatrie generală cu durata de 12 luni (200 ore)

- pregătire teoretică

o cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda

■ diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice

■ particularităţi ce ţin de sex, etnie, dizabilităţi

■ psihofarmacologie, psihiatrie biologică

- pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secţie de psihiatrie a unui spital general

o tehnici de examinare anamnestică şi obiectivă a pacientului

o prezentări de cazuri

o training în aplicarea de scale de evaluare

o investigaţii de laborator, imagistice

o activitate la patul bolnavului

o supervizare individuală sau de grup (discuţii, ghidare clinică, evaluarea activităţii desfăşurate la patul bolnavului, consiliere individuală)

Anul II

- modul de psihiatria copilului şi adolescentului cu durata de 6 luni (100 ore)

o pregătire teoretică care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu referitoare la psihiatria copilului şi adolescentului: psihiatrie developmentală, tulburări de învăţare, handicap mental

■ diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice

■ particularităţi transculturale

■ abordare sistemică (rolul membrilor familiei)

o pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie a copilului şi adolescentului însoţită de familiarizarea cu reţeaua de servicii psihiatrice pentru copii şi adolescenţi

■ tehnici de examinare anamnestică şi obiectivă a pacientului

■ prezentări de cazuri

■ investigaţii prin testare psihologică, examene de laborator, imagistice, EEG

■ activitate la patul bolnavului sub supervizare

o supervizare individuală sau de grup (discuţii, ghidare clinică, evaluarea activităţii desfăşurate la patul bolnavului, consiliere individuală)

- modul de neurologie şi neuroimagistică: 2 luni (40 ore)

o pregătire teoretică cu tematică referitoare la principalele boli neurologice care prezintă şi importanţă psihiatrică

■ epilepsii

■ accidente vasculare cerebrale, demenţe vasculare

■ boala Parkinson şi sindroame extrapiramidale

■ scleroza în plăci

■ polineuropatii toxice şi carenţiale

o pregătire practică: efectuată în secţiile de neurologie

■ examinarea neurologică

■ interpretarea datelor de neuroimagistică (tomografii computerizate, rezonanţă magnetică nucleară) şi electroencefalogramelor

■ activitate la patul bolnavului sub supervizare

■ prezentări de caz

- modul de medicină internă cu durata de 1 lună ( 20 ore)

o pregătire practică în secţiile de medicină internă

■ activitate la patul bolnavului sub supervizare

■ pregătire practică în vederea intervenţiei în situaţii de risc vital şi acordarea primului ajutor în cazurile grave până în momentul plasării bolnavului în serviciile specializate

■ prezentări de cazuri

- modul de psihiatrie de legătură cu durata de 1 lună ( 20 ore)

o pregătire practică desfăşurată pe lângă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicale

- modul de psihiatrie forensică cu durata de 1 lună ( 20 ore)

o pregătire teoretică

■ legislaţia existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament şi absenţa conştiinţei bolii constituie a ajuns sub incidenţă medico-legală,

■ aspecte legate de etică şi drepturile omului

o pregătire practică

■ prezentări de caz

■ familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale şi serviciile psihiatrice destinate pacienţilor psihici ajunşi sub incidenţă medico-legală (asistare la expertizele medico-legale)

- modul de management sanitar cu durata de 1 lună (20 ore)

o pregătire teoretică

■ organizarea reţelei de servicii psihiatrice

Anul III

■ colaborarea între serviciile psihiatrice şi alte servicii medicale (spitale generale, servicii ambulatorii)

■ aspecte financiare

- modul de psihiatrie comunitară cu durata de 6 luni ( 100 ore)

o pregătire teoretică

■ principiile psihiatriei comunitare

■ structura reţelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistenţă mobilă la domiciliu, activităţi de socializare, reabilitare vocaţională, suport locativ

o pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respectiv centre de zi, ambulator de specialitate, hostel-uri sau locuinţe protejate

■ participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)

■ familiarizarea cu munca în echipă şi colaborarea cu alte agenţii guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocaţional şi locativ bolnavului clinic

- modul de psihiatrie de urgenţă cu durata de 6 luni ( 100 ore)

o pregătire teoretică

■ cursuri cu tematică referitoare la urgenţele în psihiatrie inclusiv abuzul de droguri

o pregătire practică

■ activitate sub supervizare în cadrul serviciilor de urgenţe în psihiatrie sau serviciilor de urgenţe medicale sau centrelor de intervenţie în criză aparţinând serviciilor de psihiatrie comunitară

■ dublare de gărzi în cadrul spitalelor sau secţiilor de psihiatrie

Anul IV

modul de formare în psihoterapie cu durata de 12 luni de zile (nivel de consilier în psihoterapie)

o pregătire teoretică: (5 ore de curs/săptămână), 200 ore

■ cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale şi familiale sistemice

o pregătire practică

■ familiarizare cu principalele protocoale şi tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaţionare

■ prezentări de caz

■ jocuri de rol

■ autoanaliză sub supervizare

■ integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală

■ participare sub supervizare în cadrul intervenţiilor psihoterapeutice

Anul V

Modul de bioetică cu durata de 2 săpt. ( 20 ore ) ;

Modul de psihiatrie clinică cu durată de 11 luni si 2 săpt. ( 180 ore), cu posibilitatea de a participa la module opţionale de pregătire în cercetarea psihiatrică alte opţiuni (3-6 luni).

Aceasta din urmă presupune includerea în urma unei selecţii în programe de cercetare, comunicarea rezultatelor cercetării în cadrul manifestărilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale, publicarea rezultatelor cercetării în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale.

Evaluarea activităţii şi cunoştinţelor

- evaluări pe parcurs

o lucrări scrise

o activitatea la patul bolnavului sau în structurile ambulatorii

o fişa personală cu caracterizările de pe parcursul modulelor

■ număr de cazuri văzute şi îngrijite (80-100)

■ numărul de gărzi efectuate (40-60)

■ numărul de pacienţi asistaţi în cadrul şedinţelor de psihoterapie (10)

■ numărul de expertize asistate (10)

- examinare finală

o probă teoretică

o probă practică (caz clinic)

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice

- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

TEMATICA CURSURILOR TEORETICE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE

I. Bazele ştiinţifice ale psihiatriei

I.1 Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologică şi psihofarmacologia)

- genetice

- biochimice

- neuro-anatomo-fiziologice

- relaţia dintre datele de psihiatrie biologică şi psihofarmacologie

- rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale

I. 2 Bazele psihologice ale psihiatriei

- teoriile personalităţii – orientări doctrinare

- bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice

- rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale

- psihologie medicală

- psihologie clinică

I. 3. Bazele sociologice ale psihiatriei

- funcţionalitatea socială în cadrul familiei, la şcoală, la locul de muncă şi în alte grupuri sociale

- reţeaua de suport social

- rolul factorilor sociali în etiopatogeneza tulburărilor mentale

- diversitate corelată cu: aspecte culturale, aspecte legate de sex, etnie.

II. Psihiatria clinică

II.1 Epidemiologia tulburărilor mentale

II.2 Examinarea pacientului psihiatric: clinică şi paraclinică

II.3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)

- tulburările conştienţei şi ale somnului

- tulburările pulsiunilor instinctive

- tulburările afective (tulburările dispoziţiei afective şi tulburările anxioase)

- tulburările tulburările concentrării atenţiei şi orientării

- tulburările de percepţie (iluzii, halucinaţii)

- tulburările de memorie

- tulburările gândirii şi limbajului, ale judecăţii şi ale conştiinţei bolii

- tulburările sinelui şi ale imaginii de sine

- tulburările voinţei

- tulburările activităţii motorii şi a comportamentului social

II.4 Sindromologie psihiatrică

- sindroame psiho-organice: demenţial, delirium, amnestic organic

- sindroame psihotice (funcţionale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton şi deficitar.

- Sindroame nevrotice (funcţionale): anxios, fobic, obsesiv- compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.

II.5 Clasificarea şi diagnosticul tulburărilor mentale

- CIM 10- capitolul V (OMS), DSM IV TR (APA)

- Tulburarea mentală şi probleme ale sănătăţii mentale (codurile Z ale CIM 10)

- Diagnosticul operaţional standardizat în psihiatrie (criterii generale

şi criterii specifice)

- Tulburările mentale şi comportamentale ale adultului şi vârstei a 3-a

o Tulburări mentale organice, inclusiv simptomatice: demenţe, delirium, sindrom amnestic organic, sindroame organice psihotice, afective şi nevrotice

o Tulburări mentale consecutive utilizării anormale a substanţelor psihoactive (alcool, opioide, cannabinoide, sedative şi hipnotice, cocaina şi alte stimulante, halucinogene, nicotină, substanţe volatile). Tipuri clinice: intoxicaţia acută, utilizarea dăunătoare, dependenţa, sevrajul, tulburări psihotice, afective şi alte tulburări organice induse de droguri.

o Schizofrenia, tulburarea schizotipală, tulburările delirante persistente, tulburările psihotice acute şi tranzitorii, delirul indus, tulburarea schizo-afectivă.

o Tulburările dispoziţiei afective: episodice (episod maniacal, depresiv, mixt), pluriepisodice (tulburarea bipolară, depresia recurentă), persistente (ciclotimia, distimia)

o Tulburări nevrotice (fobice, anxioase, obsesiv-compulsive, disociativ-conversive, somatoforme), reactive la stres sever şi de adaptare

o Tulburările alimentării, tulburările somnului, disfuncţiile sexuale, tulburările legate de puerperium.

o Tulburările personalităţii şi ale comportamentului adultului (tulburările specifice şi schimbările pesonalităţii, tulburările controlului voluntar al impulsurilor, tulburările sexuale ale: identităţii cu genul, preferinţei, orientării şi maturării

II.6 Psihiatria copilului şi adolescentului

- CIM 10- capitolul V (OMS) cuprinde

o Retardarea mentală

o Tulburările dezvoltării psihologice (specifice şi pervasive)

o Tulburările comportamentale emoţionale, ale funcţionării sociale, ticurile şi alte tulburări cu debut în copilărie

- Probleme specifice clinice şi terapeutice

II.7 Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)

- aspecte diferenţiale determinate de particularităţile psihologice legate de procesul de îmbătrânire

- tulburările mentale

o cu debut la vârsta adultă şi continuate la vârsta a treia

o cu debut la vârsta a treia

- probleme speciale: medico-sociale şi psiho-farmacologice.

III. Asistenţa terapeutică în psihiatrie

- terapie electro-convulsivantă

o indicaţii, contraindicaţii

- farmacoterapie psihotropă specifică

o antipsihoticele

■ convenţionale

■ atipice

■ stabilizatori ai dopaminei

o antidepresivele

■ triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA

■ moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI

o timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină

o anxiolitice: benzodiazepine şi nonbenzodiazepinice

o hipnotice

o medicamente folosite în tratamentul demenţei: anticolinesterazice, memantin

- psihoterapie (individuală sau de grup)

o psihanalitică, psihodinamică

o cognitiv-comportamentală

o sistemică familială

- resocializare: intervenţii psiho-sociale de recuperare

- psihoeducaţia

IV. Psihiatria comunitară

- servicii

- echipa multidisciplinară

- instituţii: centrul de psihiatrie comunitară, staţionar de zi, centre de zi, hostel-uri, apartamente protejate, asistenţă la domiciliu

V. Managementul de caz / managementul clinic multidimensional

VI. Prevenţia primară, secundară şi terţiară în psihiatrie.

VII. Probleme speciale

- urgenţele psihiatrice

- intervenţia în criză

- asistenţa în caz de farmacodependenţă

- psihiatria de legătură şi consultanţă

- probleme de etică medicală psihiatrică

- psihiatrie forensică

o expertiză medico-legală psihiatrică

o discernământ, capacitate civilă şi penală

o internare nonvoluntară, inclusiv CP.114, CP113

- psihiatrie administrativă, management

- cercetarea în psihiatrie

- informatică medicală şi învăţământ la distanţă

PSIHIATRIE

5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ PSIHIATRIE (I.1) 12 LUNI

PSIHIATRIA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI (I.2) 6 LUNI NEUROLOGIE ŞI NEUROIMAGISTICĂ (I.3) 2 LUNI MEDICINA INTERNĂ (I.4) 1 LUNĂ

PSIHIATRIE DE LEGATURĂ (I.5) 1 LUNĂ

PSIHIATRIE FORENSICĂ (I.6) 1 LUNĂ

MANAGEMENT SANITAR (I.7) 1 LUNĂ

PSIHIATRIE COMUNITARĂ (I.8) 6 LUNI

PSIHOTERAPIE (I.9) 12 LUNI

BIOETICA (I.10) ½ LUNĂ

PSIHIATRIE (1.11) 17 LUNI SI 2 SĂPT.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2,I.3,I.4,I.5,I.6,I.7

I.8

I.10

I.9

I.10;I.11

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

1.1 Definiţie.

Psihiatria şi psihoterapia copilului şi adolescentului se defineşte ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea şi (re)abilitarea tulburărilor psihice, psiho somatice, psiho-organice şi a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, pînă la vîrsta de 18 ani.

2.2 Durata pregătirii

Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului şi adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanţă cu normele europene.

Numărul de ore de pregătire teoretică include 1000 ore de învăţămînt.

Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

În cei 5 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module

Modulul I: cunoaşterea domeniului prin stagiu în specialitate Anul I : cursuri-conferinţe formative

Modulul II: domenii medicale complementare, Anul II : servicii medicale de legătură

Modulul III : aprofundarea informaţiilor de specialitate

Anul III, IVşiV : orientare spre domenii preferenţiale de competenţă

2.3 Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu

anul I clinica de psihiatrie a copilului şi adolescentului –12 luni cursul informativ în specialitate -10 luni psihologia dezvoltării -2 luni

anul I I neurologie pediatrică luni

psihiatrie adulţi luni

pediatrie3 luni

anul III, IV şi V: stagiu de specialitate psihiatria copilului şi adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital zi, ambulator comunitar, psihoterapie şi bioetică şi stagiu opţional. 6 luni (de ex.

Genetică psihiatrică, epidemiologie psihiatrică, psihiatrie comunitară, expertiză medico- legală psihiatrică, psihoterapie).

Stagiile constau în:examinare clinică, completarea foii de observaţie şi a evoluţiei, investigaţii, prezentări de cazuri, dublarea gărzilor, gărzi plătite, activităţi în ambulatoriu şi comunitate, cercetare ştiinţifică şi elaborare de lucrări individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, Internet, etc.)

3. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL MODULELOR

3.1. modulul I luni

3.1.1. Informaţia teoretică trebuie să cuprindă un număr de 720 ore structurate de-a lungul celor 4 ani, din care primul an cursul.....10luni a 3 ore-saptămână=120 ore

3.1.2 Tematica va cuprinde noţiuni de

-dezvoltarea copilului şi adolescentului(neuro-psihică, psiho-socială)

-simptome şi sindroame specifice

-clasificarea internaţionala(ICD, DSM) şi diagnosticul

-funcţionalitatea familială

-principii de terapie(farmacologică, abilitare, recuperare, familială, socializare, resocializare, comunitară)

Cursul se finalizează prin examen, probă scrisă şi oral

3.1.3 Activităţile practice în clinicile universitare de specialitate

constau din examinarea cazului, completarea fişei, introducerea datelor în computer, urmărirea evoluţiei, prezentări de cazuri, referate,, familiarizarea cu examinarea psihologică, utilizarea de scale, interviuri, însoţirea pacienţi-

lor la diferite explorări speciale, dublarea gărzilor, interviul familiei.

MODULUL DE BIOETICĂ – 2 saptamani TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore

1. Liberertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

3.2. modulul II luni

3.2.1. Domenii medicale complementare şi de legătură

3.2.1.1. Neurologie pediatrică 3 luni (50 ore)

Va familiariza medicul rezident cu acele afecţiuni neurologie ce determină modificări în dezvoltarea funcţiilor psihice pe perioada dezvoltării

-Paraliziile cerebrale

-Tumorile cerebrale

-Epilepsiile şi sindroamele convulsive

-Traumatismele cerebrale

- Afecţiuni neurologice cu transmitere genetică

Activităţile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică şi paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebralăTC, RMN, )

3.2.1.2. Psihiatrie adulţi 6 luni (100 ore)

Va avea ca obiective recunoaşterea şi diagnosticarea bolilor psihice ale adultului, ce pot fi întâlnite la părinţii copiilor ce sunt examinaţi.

3.2.1.3. Pediatrie 3 luni (50 ore)

Completează cunoştiinţele cu referire la :urgenţe în pediatrie, neonatologie, Boli cronice:SIDA, TBC, neoplazii, diabet, Boli infecţioase:neuroviroze

3.2.1.4Stagiu opţional 6 luni (100 ore)

La alegere pot fi domenii complementare

Stagiul poate fi de 6 luni sau divizat în cel mult 3 stagii a 2 luni

aplicaţii EEG, Ex Psihologic, neuroimagistică, abilitare, reabilitare, recuperare, servicii speciale (forensic, probaţiune, autism, etc )

6.1 modulul III luni

6.1.1 CUNOŞTIINŢE EXTINSE IN PSIHIATRIA ŞI PSIHOTERAPIA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI 24 luni (400 ore)

4.1.12.Informaţii teoretice

Obţinute prin traduceri, lecturarea şi consultarea unor tratate de specialitate consacrate internaţional, reviste de specialitate interne şi internaţionale,

Documentare prin Internet In această etapă medicul rezident va desfăşura.activităţi de cercetare ştiinţifică sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrări ştiinţifice şi va avea colaborări la reviste de specialitate, va participa la conferinţe naţionale şi internaţionale cu lucrări. Va aprofunda studiile privind psihologia şi psihopatologia familiei.

4.1.1.3Instruirea în psihoterapie.

Se va face prin participări la cursuri susţinute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formă de psihoterapii:individuală, de grup, familială,

Este recomandată formarea cu precădere in psihoterpie familială.

6.1.1 Activităţi practice

6.1.1.1. Activitate în ambulatoriu Se vor desfăşura în special consultaţii, activităţi de preventie, participarea la diferite comisii (expertiză, orientare) programe de sănătate mentală, psihoprofilaxie

6.1.1.1. Activitate în serviciile de recuperare-resocializare, abilitare

6.1.1.1. Gărzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinică cu supervizare

5.1. STAGIU OPŢIONAL DE STUDII APROFUNDATE 6 luni (100 ore)

Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care să se instruiască ca de exemplu

- sănătate mentală, psihoigienă, psihoprofilaxie

- management în psihiatrie

- psihiatrie comunitară

- psihoterapii

- urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului

- psihiatria şi psihoterapia adolescentului

- psihiatria de legătură

6.1.Recunoaşterea specialităţii se face în urma examenului de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S.P

PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

5 ANI

Anul

Psihiatria copilului şi adolescentului

12 luni

Anul II

Pediatrie

6 luni

Psihoneuroendocrinologie

2 luni

Neurologie pediatrică

4 luni

Anul III

Explorări funcţionale

1 lună

Psihiatrie Adulţi

6 luni

Psihiatria copilului şi adolescentului

5 luni

Anul IV

Psihiatria copilului şi adolescentului

8 luni

Psihologie clinică

3 luni

EEG

1 lună

Anul V

Psihiatria copilului şi adolescentului

6 luni

Stagii opţionale

- Psihiatrie medico-legală, evaluare şi expertiza a capacităţii psihice, deficienţelor, incapacităţilor şi handicapului, orientare scolară şi profesională

- Tehnici de psihoterapie individuală şi de grup

- Sănătate mintală

- Recuperare

- Delicvenţa infanto-juvenilă şi toxicomanii

- Consiliere şi psihoterapia familiei

- Urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului

- Cercetare psihiatrică

- Psihiatria comunitară

- Management în psihiatrie

- Bioetică

6 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ

1.1 DEFINIŢIE

Specialitatea care utilizează radiaţiile röentgen în scopul investigaţiei morfofuncţionale a diferitelor organe şi sisteme. Sub termenul de imagistică medicală sunt incluse, alături de radiodiagnostic, metode în care obţinerea imaginii diagnostice se realizează cu ajutorul şi altor agenţi fizici implicând existenţa unui lanţ informatic de prelucrare a imaginii primare.

1.2. DURATA : 5 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentăăi de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3. ENUMERAREA ŞI DURATA STAGIILOR

1.3.2. Stagiul de radiologie convenţională generală – 1 an si 6 luni – cu examen teoretic şi practic de sfârşit de stagiu

1.3.3. Stagiu de tehnici imagistice – echogafie generală – 3 luni

1.3.4. Stagiu de tehnici imagistice – tomografie computerizată – 3 luni

1.3.5. Stagiu de tehnici imagistice – imagistică prin rezonanţă magnetică – 3 luni

1.3.6. Stagiul de radiologie intervenţională ( arterială şi non-arterială ) – 2 luni

1.3.7. Stagiul de radiologie şi imagistică de urgenţă – 5 luni

1.3.8. Stagiul de radiodiagnostic pediatric – 6 luni

1.3.9. Stagiul de neuroradiologie – 6 luni

1.3.10. Explorarea radio-imagistică a sânului – 2 luni

1.3.11. Bioetica – ½ lună

1.3.12. Stagiul de radiologie şi imagistică medicală generală – 5 luni si 2 săpt.

1.3.13. Stagiul la alegerea rezidentului ( opţional ) – 6 luni

1.4 STRUCTURA STAGIILOR

1.4.1 STAGIUL DE RADIOLOGIE CONVENŢIONALĂ GENERALĂ

1.4.1.1 Tematica lecţiilor de conferinţă (300 ore)

1. Aparatul Röentgen

– părţi componente

– principii de funcţionare

– tipuri particulare, dedicate

2. Razele X

– modul de producere al razelor X

– proprietăţi fizice, chimice şi biologice

– formarea imaginii radiologice

– particularităţile şi legile formării imaginii

3. Protecţia în radiologie

– acţiunea radiaţiilor X asupra organismului uman

– dozarea razelor X

– principii, modalităţi, legislaţie

4. Modalităţi de obiectivare a imaginii

a. Imaginea analogă

– camera obscură

– filmul radiologic - particularităţi de fabricaţie, tipuri

– casete, folii întăritoare.

– aprecierea calităţii filmelor şi a imaginii obţinute

– developare automată

– filmul termic.

b. Imaginea digitală

- captura

- prelucrarea imaginii

- transmisia imaginii

- stocarea imaginii

5. Metode de examinare în radiologie - tehnici de bază şi variante, (fără şi cu substanţe de contrast) la nivelul

– aparatului respirator

– aparatului cardio-vascular

– tubului digestiv, căilor biliare

– aparatului urinar

– aparatului osteoarticular

– sistemului glandular

– obstetrică-ginecologie

– glandei mamare

– oftalmologie

– ORL

– neurologie

– stomatologie.

6. Substanţe de contrast utilizate în radiologie.

– tipuri de substanţe, sfera de utilizare

– incidente, accidente

– reacţii adverse şi tratamentul lor

7. Imaginea radiologică normală (torace, tub digestiv, căi biliare, aparat renal, schelet osos, aparat genital)

8. Semiologia radiologică în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoarticular

9. Diagnosticul radiologic al malformaţiilor cutiei toracice, căilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar şi vasculare pulmonare.

10. Diagnosticul radiologic în afecţiunile căilor respiratorii (trahee şi bronşii)

11. Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor acute – alveolare şi interstiţiale

12. Diagnosticul radiologic al supuraţiilor pulmonare

13. Diagnosticul radiologic al tuberculozei pulmonare.

14. Diagnosticul radiologic în tulburări de ventilaţie pulmonară

15. Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor difuze cronice şi al fibrozelor pulmonare

16. Diagnosticul radiologic al tumorilor pulmonare benigne şi maligne.

17. Diagnosticul radiologic al parazitozelor şi micozelor pulmonare.

18. Boala vasculară pulmonară.

19. Diagnosticul radiologic al bolilor profesionale pulmonare.

20. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor pleurale

21. Diagnosticul radiologic al bolilor mediastinale.

22. Diagnosticul radiologic al bolilor diafragmului

23. Diagnosticul radiologic al modficărilor de volum ale cordului

24. Diagnosticul radiologic al valvulopatiilor

25. Diagnosticul radiologic al pericarditelor

26. Diagnosticul radiologic al malformaţiilor congenitale cardiace şi ale vaselor mari.

27. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor esofagului

28. Diagnosticul radiologic în afecţiunile stomacului

– anomalii congenitale

– modificări de formă şi poziţie

– modificări funcţionale

– afecţiuni inflamatorii cu localizare gastrică

– ulcer gastric

– tumori benigne

– tumori maligne

– stomacul operat

29. Diagnosticul radiologic în afecţiunile duodenului

– anomalii congenitale

– duodenite

– ulcer duodenal

– tumori duodenale

– modificări duodenale prin patologie de vecinătate

– comunicări bilio-digestive

30. Diagnosticul radiologic în afecţiunile intestinului subtire

– anomalii congenitale

– modificări de poziţie

– tulburări funcţionale

– enterite acute şi cronice

– boala Crohn

– tuberculoza ileo-cecală

– tumori intestinale

31. Diagnosticul radiologic în afecţiunile colonului

– anomalii congenitale

– modificări de poziţie şi formă

– colopatii cronice nespecifice

– colita de iradiere

– rectocolita ulcero-hemoragică

– boala Crohn

– TBC

– leziuni ischemice

– tumori benigne şi maligne

– polipoze

– colon operat.

32. Diagnosticul radiologic în afecţiunile căilor biliare

33. Dianosticul radiologic al malformaţiilor congenitale ale aparatului urinar.

34. Diagnosticul radiologic al litiazei aparatului urinar.

35. Diagnosticul radiologic al inflamaţiilor renale şi perirenale

– pielonefrite

– abces renal, abces perirenal

– tuberculoza renală

36. Diagnosticul radiologic al traumatismelor renale, ureterale, vezicale.

37. Diagnosticul radiologic al tumorilor reno-uretero-vezicale

38. Diagnosticul radiologic al obstrucţiilor urinare

39. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor uretrei, vezicii urinare, prostatei

40. Diagnosticul radiologic al traumatismelor osteo-articulare

41. Diagnosticul radiologic al inflamaţiilor osteoarticulare

– osteomielita

– tuberculoza

– sifilis osos

42. Diagnosticul radiologic al necrozelor osoase aseptice şi osteodistrofiilor

43. Dianosticul radiologic al tumorilor osoase benigne

44. Diagnosticul radiologic al tumorilor osoase maligne

45. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor articulare şi periarticulare .

46. Examinarea radiologică în ORL

47. Examinarea radiologică în obstetrică-ginecologie

1.4.1.2 Baremul activităţilor practice

Efectuarea examenelor radiologice şi interpretarea lor

– radiografii torace – 150

– radioscopii pulmonare – 50

– radiografii de schelet – 100

– examene eso-gastro-duodenale – 50

– examene de intestin subţire – 20

– examene irigografice – 30

– urografii – 50

Stagiul de radiologie generală convenţională se va încheia cu un examen de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice, condiţionând accesul la celelalte stagii.

1.4.2. STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – ECHOGAFIE GENERALĂ

Modul de 3 luni pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării examenelor ecografice generale.

1.4.2.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 50 ore)

Modul de 3 luni pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării examenelor ecografice generale.

1.4.2.1. Tematica lecţiilor de conferinţă

Tema

Introducere. Definiţia metodei. Istoricul ecografiei (opţional)

Noţiuni generale de ecografie.

Introducere în ultrasonografie, fizica ultrasunetelor

Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. Aparatura utilizată în ecografie. Transductoare.

Standarde de orientare a imaginii ecografice. Informaţia ecografică.

Semiologie ecografică.

Imagini de bază. Artefacte.

Noţiuni de anatomie topografică abdominală normală (secţiuni). Vasele abdomenului. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a vaselor abdomenului.

Patologie vasculară abdominală (fără Doppler).

Ficatul.

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomie ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a ficatului.

Hepatopatii difuze Leziuni hepatice focale

Afecţiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. Transplantul hepatic.

Sistemul venei porte.

Anatomie, hemodinamică, aspecte ecografice normale. Hipertensiunea portală.

Tromboza portală. Şunturi porto sistemice.

Arborele biliar.

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a arborelui biliar.

Semiologia modificărilor biliare de conţinut, perete şi de vecinătate. Patologia colecistului (litiază, colecistite acute şi cronice, tumori) Patologia căilor biliare. Diagnosticul icterelor.

Tumori ale căilor biliare. Angiocolita.

Pancreas.

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a pancreasului.

Patologie pancreatică (pancreatite acute / cronice, tumori)

10.

Splina şi sistemul limfatic.

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a splinei şi limfonodulilor abdominali.

Patologia splinei şi sistemului limfatic abdomial.

11.

Tubul digestiv.

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării tubului digestiv. Noţiuni de endosonografie.

Patologia tubului digestiv Urgenţe digestive.

12.

Peretele abdominal şi peritoneul.

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică a cavităţii peritoneale.

Patologia peretelui abdominal şi a peritoneului (colecţii, peritonite, tumori, hernii).

13.

Rinichi.

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a rinichilor şi ureterelor. Metodologia examinării ecografice a rinichilor şi ureterelor.

Patologie reno-ureterală; Anomalii, malformaţii. Boli renale parenchimatoase, tumori şi boli chistice renale Litiaza reno-ureterală, (uretero) hidronefroza. Transplantul renal.

14.

Retroperitoneu.

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a cavităţii retroperitoneale şi a glandelor suprarenale. Metodologia examinării ecografice a retroperitoneului şi a glandelor suprarenale.

Patologia generală a spaţiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. Tumori retroperitoneale primitive. Colecţii retroperitoneale.

Patologia glandelor suprarenale.

15.

Vezica urinară.

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a vezicii urinare. Metodologia examinării ecografice a vezicii urinare.

Patologia vezicii urinare

16.

Prostata şi veziculele seminale

Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a prostatei şi veziculelor seminale.

Patologia prostatei şi a veziculelor seminale. Noţiuni de ecografie endorectală.

17.

Uterul şi ovarele

Anatomie descriptivă şi topografică. Anatomie ecografică. Metodologie de examinare prin abord suprapubian. Noţiuni de ecografie endovaginală.

Tema

1. ECOGRAFIA PĂRŢILOR MOI

Scrotul şi testiculii. (anatomie normală a scrotului, metodologie de examinare,

anatomie ecografică normală, patologie în afecţiuni acute şi cronice).

Regiunea cervicală (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie

ecografică normală, patologie).

Regiunea oculo – orbitară (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie

ecografică normală, patologie).

Şoldul neo – natal.

US musculo-scheletală. anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie

ecografică normală, patologie)

Tiroida (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normaă,

patologie)

Torace şi mediastin (anatomie normală, metodologie de examinare – inclusiv

ecoendoscopie, anatomie ecografică normală, patologie)

2. GINECOLOGIE - OBSTETRICĂ

Semiologie ecografică normală

Patologie ecografică ginecologică

Obstetrică: aspecte US normale şi patologice în trim.I

Aspecte US normale şi patologice ale sarcinii în trim. II -III

Evaluarea stării fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal şi US Doppler

3. ECOGRAFIE PEDIATRICĂ (10 ore) (acoperă tematica de ecografie generală a adultului cu particularizare pentru patologia pediatrică)

Particularităţile examenului ecografic la copil. Urgenţe pediatrice. Ecografie

transfontanelară

Ecografie hepatobiliară

Ecografia pancreasului şi splinei

Ecografia tubului digestiv

Ecografia aparatului reno-ureteral. Malformaţii, tumori etc.

4. ECOGRAFIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (14 ore)

Noţiuni introductive privind US vasculară

Semiologia US arterială şi venoasă normală

US vasculară în patologia arterială periferică

US vasculară în patologia venoasă periferică

US vasculară viscerală

5. ECOCARDIOGRAFIE (10 ore)

Anatomie, metodologie şi semiologie cardiacă normală

Valvulopatii, cardiomiopatii, complicaţiile cardiopatiei ischemice

Pericardite, tumori cardiace

Vasele mari de la baza inimii, tehnici speciale

6. NOŢIUNI DE ULTRASONOGRAFIE INTERVENŢIONALĂ (8 ore)

Instrumentar utilizat pentru tehnici diagnostice/terapeutice

Biopsia ecoghidată - metodologie, indicaţii, riscuri

Drenajul percutan, abordarea formaţiunilor chistice, tumori

Noţiuni de US intraoperatorie

7. PROGRESE ŞI TEHNOLOGII NOI ÎN ULTRASONOGRAFIE

8. APLICAŢII ALE ULTRASONOGRAFIEI ÎN URGENŢE MEDICO- CHIRURGICALE MAJORE

1.4.2.2 Baremul activităţilor practice

- echografii abdominale – 20

- echografii pelviene – 20

- echografie părti moi – 10

1.4.3. STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)

– bazele fizice şi tehnice ale tomografiei computerizate

– deprinderea unor noţiuni teoretice şi practice de anatomie secţională

– cunoaşterea principalelor tipuri de aparate

– indicaţiile metodei

– modalităţi de achiziţie

– formarea imaginii

– reconstrucţii

– principalele protocoale de examinare

– noţiuni de semiologie CT

1.4.3.2. Baremul activităţilor practice

Efectuarea şi interpretarea de examene CT

– examene craniu – 15

– examene -torace – 15

– examene -abdomen – 15

1.4.4. STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – IMAGISTICĂ PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ

1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)

– bazele fizice şi tehnice ale imagisticii prin rezonanţă magnetică

– deprinderea unor noţiuni teoretice şi practice de anatomie secţională

– indicaţiile metodei

– formarea imaginii

– secvenţe de bază

– semiologie imagistică RM

1.4.4.2 Baremul activităţilor practice

Efectuarea şi interpretarea de examene RM

– examene craniu – 5

– examene coloană vertebrală – 5

– examene schelet – 5

– examene body – 5

1.4.5. STAGIUL DE RADIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ

1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)

– noţiuni de asepsie şi antisepsie

– instrumentar

– manevre de radiologie intervenţională

– semiologie angiografică

– metode intervenţionale radiologice diagnostice şi de tratament vasculare şi non- vasculare

1.4.5.2 Baremul activităţilor practice

– participarea la manevre de radiologie intervenţională – 20

– interpretarea de angiografii

- cerebrale – 10

- periferice – 10

- selective – 10

1.4.6. STAGIUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ DE URGENŢĂ

Modul de 5 luni ( 80 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării unor examene radiologice şi imagistice la bolnavi reprezentând urgenţe medico-chirurgicale traumatice şi non-traumaice.

1.4.6.1. Baremul activităţilor practice

Efectuarea şi interpretarea de examene radiologice şi imagistice de urgenţă

– examene radiografice diverse la bolnavi din secţiile A.T.I. – 30

– examinări radio-imagistice în traumatisme cranio-cerebrale – 30

– examinări radio-imagistice în traumatisme de coloană vertebrală – 20

– examinări radio-imagistice în traumatisme toraco-abdominale – 20

– examinări radio-imagistice în traumatisme extremităţi – 30

– examinări radio-imagistice în abdomen acut – 30

– examinări radio-imagistice pentru corpi străini cu diverse localizări – 5

– examinări radio-imagistice în politraumatisme – 20

1.4.7. STAGIUL DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRIC

Modul de 6 luni ( 100 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice specifice examinărilor radiologice şi imagistice ale copilului, necesare efectuării şi interpretării unor examene radiologice şi imagistice pediatrice.

1.4.7.1. Baremul activităţilor practice

Efectuarea şi intrpretarea de examene radiologice şi imagistice pediatrice

– radiografii torace – 50

– radiografii schelet – 50

– examene eso-gastro-duodenale – 10

– examene intestin subţire - 5

– examene irigografice – 5

– urografii – 10

– examene CT – 20

– ecografii – 30

– examene IRM – 10

1.4.8. STAGIUL DE NEURORADIOLOGIE

Modul de 6 luni ( 100 ore) pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării unor examene radiologice specifice bolnavului neurologic

1.4.8.1. Baremul activităţilor practice

Efectuarea şi intrpretarea unor examene radiologice şi imagistice specifice bolnavului neurologic

– radiografii craniu – 30

– radiografii craniu incidenţe speciale – 30

– radiografii coloană vertebrală – toate segmentele – 50

– examene CT – 20

– examene RM – 20

– angiografii cerebrale – 10

– alte examene specifice – 10

1.4.9. EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICĂ A SÂNULUI

Modul de 2 luni ( 30 ore de curs) pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice în domeniul imagisticii sânului

- noţiuni de mamografie

- codul BIRADS

- noţiuni de ecografie mamară

- noţiuni de IRM a sânului

- elemente de senologie masculină

1.4.10. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

1.4.10.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.4.10.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.11. STAGIUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Modul de 6 luni (90 ore de curs ), pentru integrarea deprinderilor practice şi a cunoştinţelor teoretice dobândite în stagiile precedente. Activitatea va cuprinde şi efectuarea de ore de gardă.

1.4.11.1 Baremul activităţilor practice

Efecturarea şi interpretarea de examene radiologice şi imagistice

- toracice – 100

- cardiovasculare – 50

- digestive – 100

- musculo-scheletale – 100

- urologice – 50

1.4.12. Stagiul la alegerea rezidentului ( opţional ) 6 luni, cu acordul coordonatorului de rezidenţiat, cuprinde 100 de ore de curs.

RADIOLOGIE – IMAGISTICĂ MEDICALĂ

5 ani

STAGIU DE RADIOLOGIE CONVENŢIONALĂ GENERALĂ 18 luni STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – ECHOGAFIE GENERALĂ 3 luni STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ 3 luni

STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – IMAGISTICĂ PRIN REZONANŢĂ

MAGNETICĂ

3 luni

STAGIU DE RADIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ 2 luni

STAGIU DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ DE URGENŢĂ 5 luni

STAGIU DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRIC 6 luni

STAGIU DE NEURORADIOLOGIE 6 luni

EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICĂ A SÂNULUI 2 luni

BIOETICA ½ lună

5 luni şi

STAGIU DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ

2 săpt.

STAGIU LA ALEGEREA REZIDENTULUI ( OPŢIONAL ) 6 luni

TOTAL 60 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

RADIOTERAPIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN RADIOTERAPIE

1.1 DEFINIŢIE: Radioterapia este specialitatea medicală care studiază interacţiunea radiaţiilor electromagnetice şi corpusculare cu celulele organismului sănătos sau bolnav (de cancer) în scopul diagnosticării, tratamentului şi reparării leziunilor produse.

1.2 DURATA: 5ani

Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara carora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregatirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activitaţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3 STRUCTURA STAGIILOR

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidentă, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptamâni)

1.3.2 Stagiul de medicină internă – 3 luni

1.3.3 Chirurgie oncologică: – 3 luni

1.3.4 Stagiul de diagnostic imagistic – 6 luni

1.3.5 Stagiul de oncologie medicală – 9 luni (din care se va efectua 1 lună modul O.R.L.- Oncologie - 8 secţiuni de curs într-o clinică O.R.L.)

1.3.6 Stagiul de anatomie patologică – 3 luni

1.3.7 Stagiul de bioetică – 2 săptămâni

1.3.8 Stagiul de radioterapie – 35 ½ luni

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ.

1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)

1. Insuficienţa respiratorie (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).

2. Insuficienţa hepatică (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).

3. Insuficienţa renală (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).

4. Insuficienţa cardiacă (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).

5. Insuficienţa organică multiplă (etiologie, clinică, investigaţii, tratament de urgenţă).

1.4.1.2. Baremul activitaţilor practice.

1) Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii:10

2) Interpretarea E.C.G., apexograma, carotidograma: 20

3) Interpretarea ecocardiografiei: 10

4) Tehnici de resuscitare cardiorespiratorie:10

5) Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic (Hb., hematii, leucocite, trombocite, teste imune): 20.

6) Interpretare explorari funcţionale renale, hepatice, gastrice:50..

1.4.2. STAGIUL DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC AL CANCERULUI.

1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 100 ore).

1) Radiodiagnosticul cu utilizarea radiografiilor plane.

2) Diagnosticul ecografic.

3) Diagnosticul C.T.

4) Diagnosticul R.M.N.

5) Diagnosticul scintigrafic.

1. Diagnosticul imagistic al cancerului S.N.C.şi anexe

2. Diagnosticul imagistic al cancerului urechii mijlocii.

3. Diagnosticul imagistic al cancerului sinusurilor feţei

4. Diagnosticul imagistic al cancerului tiroidei.

5. Diagnosticul imagistic al cancerului rinofaringelui.

6. Diagnosticul imagistic al cancerului orofaringelui.

7. Diagnosticul imagistic al cancerului hipofaringelui.

8. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor salivare.

9. Diagnosticul imagistic al cancerului laringelui.

10. Diagnosticul imagistic al cancerului mediastinal.

11. Diagnosticul imagistic al cancerului bronhopulmonar.

12. Diagnosticul imagistic al cancerului pleurei.

13. Diagnosticul imagistic al cancerului esofagului.

14. Diagnosticul imagistic al cancerului gastric.

15. Diagnosticul imagistic al cancerului hepatic şi al căilor biliare intrahepatice.

16. Diagnosticul imagistic al cancerului veziculei biliare şi a căilor biliare extrahepatice.

17. Diagnosticul imagistic al cancerului pancreasului.

18. Diagnosticul imagistic al cancerului colonului.

19. Diagnosticul imagistic al cancerului rectosigmoidian şi anal.

20. Diagnosticul imagistic al cancerului retroperitoneal şi peritoneal.

21. Diagnosticul imagistic al cancerului sânului.

22. Diagnosticul imagistic al cancerului colului uterin.

23. Diagnosticul imagistic al cancerului corpului uterin.

24. Diagnosticul imagistic al cancerului ovarian.

25. Diagnosticul imagistic al cancerului renal.

26. Diagnosticul imagistic al cancerului vezicii urinare.

27. Diagnosticul imagistic al cancerului prostatei.

28. Diagnosticul imagistic al cancerului osos.

29. Diagnosticul imagistic al cancerului de părti moi.

30. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor endocrine.

31. Diagnosticul imagistic al metastazelor.

32. Diagnosticul imagistic în Boala Hodgkin.

33. Diagnosticul imagistic în limfoame nehodgkiniene.

34. Diagnosticul imagistic al mielomului multiplu şi tumorilor imunoproliferative

35. Diagnosticul imagistic în leucemii

1.4.2.2. Baremul activităţilor practice.

1. Interpretarea radiografiilor standard

- scheletale: 100

- toraco-pleuro-pulmonare: 200

- esofagiene: 10

- gastrice: 10

- colorectale: 50

- aparat urinar: 50

- mamografii: 200

- căi biliare: 10

2. Interpretarea computer tomografiei cu radiaţii “ X”

- cerebrale: 30

- toracice: 50

- abdomino-pelvine: 50

3. Scintigrafia hepatică: tehnică , interpretare: 50

4. Scintigrafia osoasă: tehnică , interpretare: 30

5. Scintigrafia renală: tehnică , interpretare: 50

6. Scintigrafia tiroidiană: tehnică , interpretare:30

7. Scintigrafia pulmonară; tehnică , interpretare: 30

8. Interpretarea ecografiei hepatice, ovariene, căi biliare, splenică pancreatică, renală, prostatei, testiculare, tiroidiană, sân: 20 din fiecare

9. Interpretarea computertomografiei cu RMN – cranio-facial, cervical, toracic (cutie şi coloană dorsală) şi abdominopelvin: 50

1.4.3. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 150 ore)

1) Cancerogeneza şi progresia tumorală

- Initiere şi promoţie

-Progresia tumorală

2) Biologia moleculară a cancerogenezei

-Transducţia semnalului

-Ciclul celular.

-Genele cancerului

-Genele reparatorii

-Genele de detoxifiere

-Oncogene

-Gene tumoral supresoare

3) Istoria naturală a cancerului şi fenotipul malign

-Proliferarea celulară

-Invazia locală şi metastazarea

-Progresia tumorală 4)Citostatice – generalitaţi.

-Clasificarea citostaticelor.

-Modalităţi de actiune a citostaticelor.

-Indicaţiile tratamentului citostatic.

-Efecte secundare.Complicaţii.Rezistenţa la tratamentul citostatic.

-Strategia terapeutică şi locul chimioterapiei.

-Alegerea citostaticului optim.Valoarea polichimioterapiei.

-Mod de administrare a tratamentului citostatic. 5)Tratamentul citostatic în principalele localizări neoplazice.

-Tumorile S.N.C.

-Cancerul sferei O.R.L.

-Cancerul bronhopulmonar.

-Cancerul mamar.

-Cancerele aparatului digestiv.

-Cancerele aparatului urinar

-Cancerele aparatului genital.

-Sarcoame.

-Leucemii şi limfoame.

-Melanom malign.

-Hormonoterapia

-Modificatori biologici

6) Modul ORL – oncologie (sinteza din 8 secţiuni de curs)

 examenul clinic ORL

 metode de explorare paraclinică în cancerele din sfera ORL

 tumorile maligne de rinofaringe

 tumorile maligne de amigdală

 tumorile maligne ale hipofaringelui, ale limbii şi esofagului cervical

 tumorile maligne ale laringelui

 tumorile maligne ale foselor nazale şi ale sinusurilor feţei

 adenopatiile metastatice în sfera ORL

1.4.3.2. Baremul activitaţilor practice

1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer; examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare şi conducerea tratamentului:100.

2. Intocmirea foilor de observaţie oncologică: 100

3. Tehnica recoltării secreţiilor pentru examenul citologic:20.

4. Tehnica administrării citostaticelor; diagnosticul, prevenirea şi tratarea complicaţiilor chimioterapiei sau asociaţiei chimioterapice pentru localizările prevăzute în tematică:50

5. Tehnica punctiei aspirative cu ac fin (ganglioni, tumori superficiale, mamare, etc):50

6. Tratamentul durerii în cancer:50.

1.4.4. STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)

1) Biologia şi morfologia celulei canceroase.

2) Clasificarea tumorilor

3) Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne şi maligne

4) Factori de prognostic morfopatologici

5) Tumorile epiteliale.

6) Tumorile ţesutului conjunctiv.

7) Tumorile ţesutului gras

8) Tumorile ţesutului cartilaginos

9) Tumorile ţesutului osos

10) Tumorile ţesutului muscular

11) Tumorile vasculare

12) Tumorile ţesutului APUD

13) Tumorile ţesutului mezotelial

14) Tumorile sinoviale

15) Tumorile ţesutului melanoformator

16) Tumorile disembrioplazice

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

A. MODIFICĂRILE CITOGENETICE

1. Demonstrarea cariotipului normal

2. Demonstrarea modificărilor citogenetice în neoplazii

B. PRELEVAREA ŞI INTERPRETAREA ÎN EXAMINĂRILE DE CITOLOGIE ONCOLOGICĂ

1. Prelevarea şi examinarea frotiurilor de măduvă

2. Prelevarea şi examinarea frotiurilor de sânge periferic

3. Prelevarea şi examinarea frotiurilor vaginale

4. Prelevarea şi examinarea frotiurilor de spută

5. Prelevarea şi examinarea frotiurilor din lichid pleural

6. Prelevarea şi examinarea frotiurilor din lichid ascitic

C. ASPECTUL ANATOMO-PATOLOGIC ŞI INTERPRETAREA BULETINULUI HISTOPATOLOGIC ÎN

1. Tumorile benigne şi maligne epiteliale:50 examinări de fiecare tip.

2. Tumorile benigne şi maligne ale ţesutului conjunctiv (care include şi ţesutul muscular şi vascular!): 10 examinări de fiecare tip.

3. Tumorile benigne şi maligne ale ţesutului hematoformator: 20 examinări de fiecare tip.

4. Tumorile benigne şi maligne ale ţesutului trofoblastic: 5 examinări de fiecare tip.

5. Tumorile benigne şi maligne disembrioplazice: 5 examinări de fiecare tip.

1.4.5. STAGIUL DE RADIOTERAPIE

Programul de pregătire ( 600 ore)

1. Ştiinţe fundamentale

Fiecare cursant în perioada de pregătire trebuie să dobândească cunoştinţe teoretice (nivel 1) respectiv cunoştinţe teoretice şi practice (nivel 2) în temele prevăzute pentru specialitatea radioterapie.

Programul modular de pregătire în ştiinţe fundamentale recomandat de ESTRO cuprinde următoarele capitole mari

a. Biologia cancerului

Terminologia şi tehnici de biologie moleculară (1) Cancere ereditare (1)

Genetica cancerului (1)

Proliferarea, ciclul celular şi moartea celulară în cancer (1) Transmiterea semnalului (1)

Mecanisme genomice în prevenţia cancerului (1)

b. Forme noi de tratment: imunoterapia, terapia genică, terapia moleculară ţintită, etc (1)

 Imunologia cancerului şi principii de imunoterapie

1. Răspunsul imun faţă de tumori

2. Mecanismele de scăpare de reactiile imune anti-tumorale

3. Principii de imunoterapie în oncologie

4. Citokinele (interleukine, interferoni, factori de creştere)

 Terapia genică în cancer

 Terapia moleculară ţintită

 Aspecte particulare ale tratamentului cancerului

1. Hipertermia în cancer

c. Radiobiologie

Interacţiunea radiaţiei cu materia vie la nivel molecular (1) Leziuni ADN (1)

Efecte celulare, moartea celulare (1) Repararea leziunilor induse de iradiere (1) Curbe de supravieţuire celulară(1) Justificarea practicii (de radioterapie) (1) Sisteme tisulare normale (1)

Sisteme tumorale solide (1)

Efectul oxigen, sensibilizator şi protector (1)

Raport doză-timp-fracţionare, LET, modalităţi de iradiere (2) Reacţii acute şi tardive ale ţesuturilor normale (2)

Răspunsul tumoral (2)

Tratamentul citotoxic şi radioterapia (1) Factori predictivi (1)

d. Bazele fizicii radiaţiilor Structura atomului şi nucleului (1) Dezintegrarea radioactivă (2)

Caracteristicile particulelor şi radiaţia electromagnetică (1) Radioizotopi (1)

Mărimi caracteristice interacţiei radiaţiei cu materia (1)

e. Fizica aplicată în radioterapie (RT)

Tubul de raze X (1) Acceleratorul liniar (2) Sisteme de colimare (1) Unităţi de cobalt (1) Sisteme de brahiterapie (1) Ciclotron (1)

Microtron (1)

Instalaţii specifice pentru iradiere stereotactică (1) Marimi şi unitati specifice practicii de radioterapie (1) Distribuţia dozei absorbite (2)

Specificarea volumului ţintă (2)

Specificarea dozei absorbite în radioterapia externă (2) Specificarea dozei absorbite în brahiterapie (2) Algoritmul calculării dozei în iradierea 2D (1)

Planul de iradiere 3D, simularea virtuală şi simularea CT (2) Algoritmul calculării dozei în iradierea 3D (1)

Principii, aspecte tehnice şi aplicarea RT conformaţionale şi RT IM (1) Tehnici speciale (IORT, RT stereotactică, iradierea totala corporală) (1)

f. Radioprotecţie

Generalităti, ALARA (1)

Efecte stohastice şi deterministice (1) Riscul carcinogenic al iradierii (1) Factorul de pondere al radiaţiei (1)

Doza limită pt expunerea profesională şi populaţională (2)

Norme de securitate nucleară specifice practicii de radioterapie (1) Legislaţia europeană (1)

Evidenţa bazată pe dovezi în radioprotecţie (1)

Utilizarea în conditii de securitate a instalaţiilor radiologice (1) Evaluarea riscurilor specifice, posibile în practica de radioterapie (1)

g. Determinarea volumului ţintă

Modalităţi imagistice, proceduri şi tehnici (1) Determinarea volumului ţintă în practica clinică (2) GTV, CTV, PTV şi recomandări ICRU relevante (2)

h. Cercetare clinică şi evaluarea rezultatelor terapeutice

Principii de etică în cercetarea clinică Evaluarea controlului tumoral şi toxicităţii (2) Design-ul studiului (1)

Tipuri de trialuri (1) Interpretare şi analiză (1) Curbe de supravieţuire (2) Testul semnificaţiei (1)

Analiză univariată/multivariată (1)

h. Specificitate/ sensitivitate/ validitate/putere

Meta-analiză (1) Nivele de evidenţă (2)

Capcane: studii pilot, rezultate preliminare, migrarea stadială, frauda, etc (1) Cum trebuie scrise, prezentate şi interpretate datele ştiinţifice (2)

i. Bazele managementului în radioterpie

Ex. Calculul costului, determinarea necesitaţilor în radioterapie, sisteme de rambursare (1)

2. Oncologie generală

Epidemiologia cancerului Epidemiologia descriptivă

Epidemiologia analitică Epidemiologia experimentală

a. Etiologia cancerului

Factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)

Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentaţie) Factori de risc constituţionali (hormonali, genetici, imunologici)

b. Evoluţia naturală a cancerului. Teorii care explică carcinogeneza Teorii clasice

Teorii actuale

c. Carcinogeneza

Iniţiere, promoţia Celula neoplazică

Progresia, invazia locală şi metastazarea Bazele genetice ale invaziei şi metastazării

Rolul mecanismelor imune în apărarea antitumorală. Modificatorii raspunsului biologic

d. Nomenclatura şi clasificarea tumorilor Clasificarea evolutivă Clasificarea histogenetică

Clasificare histologică şi citologică Principii de imunohistochimie în cancer Principii şi metode de diagnostic în cancer

e. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne Principii generale de stadializare Reguli de clasificare

Aprecierea categoriei de T, N, M Clasificarea stadială TNM a cancerului Clasificarea pTNM a cancerului Situaţii particulare

f. Markeri tumorali

Elemente definitorii şi caracteristicile ideale ale unui marker tumoral Clasificarea markerilor tumorali

Rolul markerilor tumorali în diagnostic

Rolul markerilor tumorali în aprecierea stadiului evolutiv Rolul markerilor tumorali în aprecierea prognosticului Rolul markerilor tumorali în monitorizarea tratamentului

g. Factori de prognostic în cancer

Factori legaţi de tumoră Factori legaţi de gazdă

h. Principii şi metode de diagnostic în cancer Diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte) Diagnosticul biologic

Diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive)

Particularităţile diagnosticului în cancer. Dificultaţi şi erori

i. Sindroame paraneoplazice. Clasificare, diagnostic şi tratament

j. Rolul chirurgiei în oncologie

Rolul chirurgiei în profilaxia cancerului Rolul chirurgiei în diagnosticul cancerului Rolul chirurgiei în tratamentul cancerului Principiile tratamentului chirurgical

k. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului Date generale

Cinetica celulară

Mecanismul de actiune al citostaticelor Rezistenţa la citostatice

Căi de administrare a citostaticelor Indicatiile şi contraindicaţiile chimioterapiei

Tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor Clasificarea citostaticelor

Evaluarea răspunsului la chimioterapie

Principii generale privind cercetarea şi caracterizarea de noi medicamente antineoplazice

l. Principiile tratamentului hormonal în oncologie Principalele efecte ale hormonilor în cancer Principalele obiective ale tratamentului hormonal

Clasificarea hormonilor. Principalii agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului

m. Transplantul medular

n. Decizia terapeutică

Obiectivele tratamentului în cancer şi alegerea modalităţilor terapeutice Indicaţia terapeutică în recidive şi metastaze

o. Principiile asocierii tratamentului în oncologie. Urmărirea bolnavului

p. Principiile generale de oncologie pediatrică

q. Infecţiile în cancer

r. Complicaţiile cancerului

s. Urgenţele în oncologie

t. Durerea în cancer

Anatomia şi fiziologia durerii Sindroame dureroase în cancer Tratamentul durerii în cancer Tratamentele paleative în cancer Calitatea vieţii în oncologie Aspecte de psiho-oncologie Alimentaţia în oncologie

Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educaţia sanitară a populatiei

Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie, clasificare, diagnostic, tratament

3. Radioterapia clinică

Specialiştii în radioterapie oncologică trebuie pregătiţi în cadrul unei echipe multidisciplinare, pentru îndeplinirea următoarelor cerinţe

- recunoaşterea simptomelor şi semnelor cancerului

- stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze şi stadializarea tumorilor confirmate

- evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice, alegerea metodei de iradiere, a planului de tratament radiologic optim şi urmărirea postterapeutică a bolnavilor

- cunoaşterea tratamentelor de susţinere/simptomatice ale bolnavilor în stadii terminale

- diagnosticarea, clasificarea şi tratarea efectelor secundare ale radioterapiei, evaluarea impactului acestora asupra calităţii vieţii pacienţilor

- rezolvarea problemelor psihologice apărute în cursul tratamentului sau în stadii finale

- desfăşurarea practicii medicale în concordanţă cu etica medicală şi interesul pacienţilor;

- asigurarea şi controlul calitaţii în radioterapie; manualul de asigurare a calitaţii.

Specialiştii în radioterapie trebuie să cunoască

- epidemiologia cancerului

- profilaxia cancerului, screeningul, depistarea precoce şi educaţia populaţiei

- patologia şi citologia tumorală, clasificarea cancerului

- principii de chirurgie oncologică, de chimioterapie, hormonoterapie, alte metode terapeutice utilizate în oncologie şi combinarea acestora

- structura/organizarea serviciilor oncologice

Fiecare cursant trebuie să achiziţioneze cunoştinţe teoretice (nivel 1) respectiv cunoştinţe teoretice şi practice (nivel 2) în conformitate cu următoarele capitole mari de tematică

Cap şi gât

Laringe(2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Cavitate bucală (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Orofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Hipofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Nazofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,

indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Glande salivare (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Tiroida (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Tract gastrointestinal

Esofag (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Stomac (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi difereţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Intestin subţire (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Colon/rect (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Anus (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Tract biliar (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenîial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Ficat (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,

indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Pancreas (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Plămân/Mediastin

Cancer bronho-pulmonar non-small cell (2)(epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Cancer bronho-pulmonar small cell (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Timom şi/sau tumori mediastinale (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Mezoteliom (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Os şi ţesuturi moi (2)

Tumori osoase (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Tumori de parti moi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Cutanat (2)

Epiteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,

indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Sân (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Ginecologie

Col uterin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Endometru (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Ovar (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Vagin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Vulvă (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Tract genitourinar

Prostată (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Vezică (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Testicol (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Rinichi (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,

indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Ureter (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Uretră (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Penis (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Tumori oftalmologice (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Limfoame leucemii

Limfom Hodgkin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Limfom non-Hodgkin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Leucemii (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Mielom multiplu şi/sau plasmocitom (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Iradiere corporeală totală (1) (indicatie terapeutică, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Iradiere cutanată totală (1) (indicaţie terapeutică, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Sistem nervos central (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Tumori cu punct de plecare necunoscut (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Paliaţii

Metastaze osoase (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Metastaze cerebrale (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Compresii cardiace (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Sindrom de venă cavă (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Obstrucţii (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Sindroame hemoragice (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Retratamente (1)

Tumori ale copiilor (1) Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii,

indicaţie terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmărirea postterapeutică)

Boli benigne cu indicaţie de radioterapie(1)

1.4.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Planuri de tratament pentru urmatoarele localizări

- Cancer cutanat: 10

- Cancer al S.N.C.

- Cancerul glandelor salivare: 10

- Cancerul cavităţii bucale: 30

- Cancerul rinofaringelui: 15

- Cancerul orofaringelui: 25

- Cancerul hipofaringelui: 20

- Cancerul laringelui: 60

- Cancerul bronhopulmonar:30

- Cancerul esofagului: 5

- Cancerul mamar: 50

- Cancerul rectal şi al canalului anal: 10

- Cancerul renal: 5

- Cancerul vezicii urinare: 20

- Cancerul colului uterin: 50

- Cancerul endometrului: 10

- Cancerul ovarian: 5

- Limfom Hodgkin şi limfom nonHodgkin

- Cancerul tiroidian: 5

- Sarcoame de parţi moi: 20

- Tumori rare, localizari diferite: 10

- Planuri de tratament paleativ: 30

2. Prezentare referate din literatură: 20

3. Prezentare cazuri clinice: 20-40

Examinari parţiale în timpul stagiului

La sfârşitul anului I

- fizica medicală

- radiobiologie

- radioterapie clinică (anul 1) + planuri de tratament La sfârşitul anului II

- radioterapie clinică (anul 2) + planuri de tratament

- brachiterapie + ginecologie oncologică

- clinică oncologică şi tratamente multidisciplinare

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoană vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

1.4.10.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

Caietul de monitorizare

Caietul de monitorizare (European Log-book) pentru pregătirea în radioterapie se consideră un instrument de bază în colectarea informaţiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învăţământului de radioterapie si este principalul element de evaluare.

RADIOTERAPIE

5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ RADIOTERAPIE (I.1) 6 LUNI

MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) 3 LUNI

CHIRURGIE ONCOLOGICĂ(I.3) 3 LUNI IMAGISTICĂ (CT, RMN, SCINTIGRAFIE) (I.4) 6 LUNI ANATOMIE PATOLOGICĂ (I.5) 3 LUNI

ONCOLOGIE MEDICALĂ (I.6) 8 LUNI

O.R.L.-ONCOLOGIE (I.7) 1 LUNĂ

BIOETICĂ (I.8) 2 SAPT.

RADIOTERAPIE (I.9) 2 ANI ŞI 5½ LUNI

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE

1.1. Definiţie

Specialitate clinico-terapeutică şi metdologică ce se ocupă cu studiul mijloacelor fizicale şi balneare de tratament şi aplicarea lor în profilaxia, terapia şi recuperarea medicală.

1.2. Durata 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

1.3. Structura stagiilor

1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la Spitalul şi clinica repartiztă. Alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate.

1.3.2. Reumatologie 3 luni

1.3.3. Gasto-enterologie 1 lună

1.3.4. Cardiologie 3 luni

1.3.5. Oncologie 1 lună

1.3.6. Medicină de urgenţă 2 luni

1.3.7. Pneumologie 1 lună

1.3.8. Geriatrie şi Gerontologie 2 luni

1.3.9. Urologie 1 lună

1.3.10. Neurologie 6 luni

1.3.11. Ortopedie – traumatologie 6 luni

1.3.12. Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, primele 10 şi ultimele 19½ luni

1.3.13. Electromiografie 2 luni - trimestrul 4, anul 4

1.3.14. Ecodiagnostic mio-entezo-osteoarticular 2 luni-trimestrul 1, anul 5

1.3.15. Bioetică 2 săptămâni

1.4. Conţinutul stagiilor 1.4.1.Stagiul de reumatologie

1.4.1.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 50 ore)

1. Bolile reumatice (nomenclatură şi clasificări, conţinutul nosologic)

2. Ţesutul conjunctiv (biochimie, structură şi funcţii, fiziopatologie)

3. Inflamaţia şi imunologia bolilor reumatice

4. Farmacologie clinică: medicaţia antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară

5. Artritele reumatoide (diagnostic şi tratament medicamentos)

6. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic şi tratament medicamentos)

7. Tulburări inflamatorii ale ţesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite şi dermatomiozite, vasculite, poimialgia reumatică şi artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren

8. Alte forme de artrite: secundare infecţioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc.

9. Afecţiunile reumatice degenerative articulare şi abarticulare- forme clinice şi topografice (diagnostic şi tratament medicamentos)

10. Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza şi boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic şi tratament medicamentos)

11. Boli reumatice ale copilului: RA, artrita cronică juvenilă

1.4.1.2. Baremul activităţilor practice

1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice şi reumatice: 100 de buletine (interpretare)

2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare şi periarticulare şi aplicaţii

3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 100 de buletine (interpretare)

4. Teste funcţionale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 50 examene (interpretare)

1.4.2. Stagiul de Gastroenterologie

1.4.2.1. Tematica lecţiilor e conferinţă ( 20 ore)

1. Exploatarea tubului digestiv, valoarea endoscopiei

2. Gastritele (gastrita acută hemoragică medicamentoasă şi alte forme de gastrită)

3. Ulcerul gastric şi duodenal, rolul antiinflamatoarelor nesteroidiene şi al glucocorticoizilor

4. Suferinţele stomacului operat

5. Patologia esofagului, hernia gastrică şi hiatală

6. Tulburări funcţionale digestive : colon iritabil, dispepsia funcţională, diskinezii digestive, vărsături psihogene, aerofagia, etc.

7. Constipaţia cronică sindromul diareic cronic, malaabsorbţia

8. Boala Crohn, colita ulcerativă (manifestări reumatice şi alte manifestări extradigestive)

9. Hepatita cronică: manifestări extrahepatice imunlogice în hepatita cronică activă

10. Panncreatita cronică

11. Patologia colecistului: colica biliară, colacistita acută şi cronică, sindromul postcolecistectomie

12. Neuroplasmele gastrice, ale intestinului subţire, colonului, hepatice şi pancreatice

13. Afectarea digestivă în bolile de colagen şi bolile reumatismale

14. Alergia alimentară:suferinţe digestive iatrogene( ale tubului digestiv, hepatotoxicitatea medicamentoasă)

1.4.2.2. Baremul activităţilor practice

1. Teste funcţionale hepatice : 50 buletine (interpretare)

2. Examene de laborator, chimist gastric, sondaj duodenal minutal, sediment biliar, proba de digestie: 50 buletine (interpretare)

3. Exploatări imagistice digestive: radiologie, endoscopie, echografie, scintigrafice, RMN: 100 buletine ( interpretare)

1.4.3. Stagiul de cardiologie

1.4.3.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 50 ore)

1. Aritmiile cardiace

2. Valvulopatiile

3. Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasă/dureroasă)

4. Hipertensiunea arterială

5. Hipertensiunea arterială

6. Hipertensiunea pulmonară

7. Cordul pulmonar cronic

8. Insuficienţa cardiacă

9. Arteriopatiile periferice 10.Ateroscleroza

11. Bolile venoase periferice şi bolile limfatice ale membrelor

12. Patologia cardiovasculară a vârstnicului

13. Patologia cardiovasculară în bolile ţesutului conjunctiv

14. Patologia cardiovasculară în bolile hematologice , endocrine, de nutriţie, în tulburări electrolitice

15. Interrelaţii în patologia cardiovasculară şi neurologică

16. Tratamentul chirurgical al afecţiunilor arteriale veno-limfatice

17. Explorări paraclinice în afecţiunile cardiovasculare

18. Recuperarea pacienţilor cardiovasculari

19. Terapia specifică conservatoare cardiovasculară

1.4.3. .2.Baremul activităţilor practice

1. Activitate directă de asistenţă a bolnavilor: zilnic şi de două ori pe săptămână în contravizite

2. Tehnici de EKG şi fono, înregistrare şi interpretare: 100 de buletine

3. Teste de efort, participare şi interpretare: 20 de cazuri

4. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie, participare

5. Tehnici imagistice cardio-vasculare, radiologice, cateterism, echografice, Doppler: 50 de cazuri

1.4.4. Stagiul Oncologie

1.4.4.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 20 ore)

1. Clasificarea internaţionala a tumorilor maligne

2. Biologia moleculară, particularităţi de genetică legate de gene supresoare şi oncogene

3. Etiologia tumorilor maligne

4. Evoluţia clinico-funcţională a tumorilor maligne

5. Strategii terapeutice în oncologie; consecinţele diferitelor programe terapeutice aplicate

6. Durerea în cancer; metastaze osoase

7. Recuperarea medicală în oncologie

1.4.4.2. Baremul activităţilor practice

1. Buletine de interpretare pentru teste biologice specifice pentru oncologi

2. Participarea efectivă la stagiul clinic şi programele terapeutice; studii de caz (10 cazuri)

1.4.5. Stagiul de medicină de urgenţă 1.4.5.1.Tematica lecţiilor de conferinţa ( 70 ore)

1. Criza de astm bronşic / starea de rău astmatic

2. Edemul pulmonar acut

3. Hemioptizia

4. Sincopa cardiacă, socul cardiogen, moartea subită cardiacă

5. Cordul pulmonar acut

6. Tulburări de ritm paroxistice

7. Encefalopatia hipertensivă

8. Embolia cerebrală de origine cardiacă

9. Insuficienţa arterială acută 10.Abdomenul acut (medical) 11.Hemoragia digestivă superioară

12. Sindroame hemoragice de origine vasculară

13. Şocul

14. Tulburări hidroelectrolitice acute 15.Insuficienţă renală acută

16.Comele de origine endogenă (coma diabetică, coma hipoglicemică, coma hepatică) 17.Resuscitarea cardio-respiratorie

1.4.5.2.Baremul activităţilor practice

1. Tehnici de resuscitare cardio-pulmonară (pe manechin şi pe bolnavi)

2. Tehnici de masaj cardiac (pe manechin şi pe bolnavi)

3. Tehnici de reechilibrare hidroelectrolitică ( interpretare)

1.4.6. Stagiul de pneumologie

1.4.6.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 20 ore)

1. Astmul bronşic

2. BPOC

3. Bronşiectazia

4. Tuberculoza pulmonară şi sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC

5. Alergoze- penumoconioze

6. Particularităţile morfo-funcţionale patologice şi farmacoterapeutice la vârstnici

7. Bolile peretelui toracic

8. Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii

9. Terapia respiratorie 10.Explorări în penumofitiziologie

1.4.6.2. Baremul activităţilor practice

1. Teste funcţionale pulmonare- interpretare buletine: 20

2. Interpretarea radiologică bronho-pulmonară

3. Participarea la efectuarea de scintigrafii pulmonare şi bronhoscopii

4. Participarea la efectuarea de teste alergologice: interpretare

5. Examen de spută-interpretare: 20 buletine

1.4.7. Stagiul de geriatrie şi gerontologie

1.4.7.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 40 ore)

1. Procesul de îmbătrânire: teorii şi principii generale, îmbătrânirea ţesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arterosclerozaşi procesele metabolice lipidice

2. Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficienţa cardiacă, arteriopatiile periferice ,

3. Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecţii respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstiţiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici

4. Patologia digestivă la vârstnici

5. Tulburările de nutriţie la vârstnici

6. Patologia nefro-urologică şi genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice sexualitatea la vârstnici

7. Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor

8. Osteoporoza, osteomalacia şi boala Paget

9. Tulburările sanguine la vârstnici

10. Pielea vârstnicilor: modificări involutive şi patologice, Escarele

11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulaţia cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson şi parkinsoismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuro- musculară, neuropatii periferice, tulburările medulare şi radiculare

12. Tulburările psihice ale vârstnicului: vizuale, auditive 13.Afecţiunile tumorale la vârstnici

14. Aspecte de gerontologie socială

1.4.7.2. Baremul activităţilor practice

1. Activitate de asistentă a bolnavilor vârstnici

2. Program de consultaţie în ambulator: 1 zi/săptămână

3. Aplicaţii terapeutice specifice cu medicaţia originală “Aslan”: 10 cazuri

1.4.8. Stagiul de Urologie

1.4.8.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 20 ore)

1. Litiaza urinară

2. Clasificarea glomerulonefritelor

3. Nefropatii interstiţiale

4. Infecţii urinare

5. Insuficienţa renală acută şi cronică

6. Rinichiul din cadrul suferinţei altor organe

7. Bolile renale la bătrâni

8. Rinichiul şi medicamentele

9. Vezica neurogenă

10. Explorarea paraclinică reno-urinară

1.4.8.2. Baremul activităţilor practice

1. Teste funcţionale renale-interpretare : 50 buletine

2. Interpretarea radiologică reno-urinară

3. Buletine de analiză a urinei – interpretare: 50 buletine

1.4.9. Stagiul de neurologie

1.4.9.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 100 ore)

1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse şi transmiterea sinaptică

2. Patologia pericarionului neuronal

3. Patologia fibrei nervoase periferice

4. Sindromul de neuron motor periferic

5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central

6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale

7. Sindroamele de trunchi cerebral

8. Sindromul cerebelos

9. Sindroame diencefalice 10.Sindroame extrapiramidale 11.Sindromul piramidal 12.Sindroame corticale 13.Sindroame vegetative 14.Patologia substanţei reticulare

15. Boli cerebrovasculare: particularităţi morfofuncţilonale , ale circulaţiei cerebrale, ischemia cerebrală ,insuficienţa circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral

16. Hemiplegia şi paraplegia 17.Scleroza multiplă (în plăci)

18.Boala Parkinson şi sindroamele parkinsoniene 19.Epilepsia

20. Cefaleea şi sindroamele migrenoase

21. Patologia neuro-musculară : distrofii musculare progresive ,polimiozite, sindromul miastenic, diskaliemii

22. Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară şi sciatică, femurală, meralgia parestezică

23. Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen şi facial

24. Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern şi extern

25. Polineuropatii cu diferite etiologii: infecţioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenţi fizici

26. Neuropatii senzitive

27. Tumori cerebrale şi medulare

28. Sindroame neurologice psttraumatice, sechelare, craniocerebrale şi vertebro- medulare

Baremul activităţilor practice

2. Examen EEG -interpretare: 20 buletine

3. Buletine de analiză LCR –interpretare: 20 buletine

4. Tehnici imagistice: radiologice, scintigrafice, echocardiografice, RMN în neurologie şi neurochirurgie

1.4.10. Stagiul de ortopedie-traumatologie Tematica lecţiilor conferinţă ( 100 ore)

1. Traumatismele umărului : luxaţii, rupturi musculotendinoase şi capsulare, fracturi, semnificaţia funcţională a diverselor atitudini terapeutice ortopedico- chirurgicale

2. Complicaţiile immediate şi tardive în traumatismele umărului

3. Traumatismele cotului: luxaţii, fracturi tablou clinic, semnificaţia funcţională a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicaţiile immediate şi tardive

4. Traumatisme la nivelul pumnului implicaţii terapeutice şi funcţionale ale tratamentului ortopedico-chirurgical

5. Traumatismele mâinii: entorse, luxaţii, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo-nervoasă, semnificaţia funcţională a tratamentului ortopedico- chirurgical, complicaţii immediate şi tardive

6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico- chirurgicală în funcţie de topografie, de gravitatea leziunilor şi evoluţia funcţională

7. Traumatismele bazinului: disjuncţii, luxaţii, fracturi, semnificaţia terapiei conservatoare ortopedice şi indicaţiile chirurgicale

8. Traumatismele şoldului:luxaţii, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare- aspecte clinice şi semnificaţia funcţională a diverselor atitudini terapeutice

9. Osteonecroza aseptică de cap femural

10. Şoldul operat protezat

11. Traumatismele de genunchi: luxaţii entorse, leziuni meniscale, fracturi- semnificaţia funcţională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale

12. Genunchiul operat şi protezat

13. Traumatismele de gleznă: entorse, luxaţii, rupturi de tendon achilean, fracturi- aspecte clinice, semnificaţia funcţională a programelor terapeutice ortopedico- chirurgicale

14. Intervenţii ortopedice corrective pentru deviaţii axiale de tipul: coax vara,coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară şi deviaţii ale degetelor

15. Scolioze 16.Cifoze

17. Hernia de disc lombară operată

18. Traumatismele coloanei vertebrale : fără leziuni neurologice /cu leziuni neurologice

19. Algoneurodistrofia cu diferite topografii 20.Amputaţiile

21.Protezarea

1.4.10.2.Baremul activităţilor practice

1. Reducerea luxaţiilor:10 cazuri

2. Reducerea fracturilor şi imobiliare în aparat gipsat :25 cazuri

3. Montarea extensiei continue transscheletice (supracondilita, trascalcaneană):5 cazuri

1.4.11. Stagiul de recuperare, medicină fizică şi balneologie

1.4.11.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 480 ore)

1. ASPECTE GENERALE

1. Definiţia specialităţii, aspecte conceptuale, conţinutul recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatologie. Sarcinile şi atribuţiile

specialităţii în domeniile profilaxiei, terapiei şi al recuperării medicale.

2. Principiile fundamentale ale recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepţiile actuale ale medicinii în general şi ale terapiei în special. Principiile de acţiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptării. Principiul terapeutic al cruţării. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice şi de reglare din organism.

3. Clasificarea deficienţelor somatice şi implicaţiile în reinserţia familială, sociale şi profesionale.

4. Evaluarea clinică

A. Cunoştinţe de bază specifice ale specialităţii.

INTRODUCERE Filozofie, obiective şi metodologie pentru Medicina Fizică şi de Reabilitare.

1. Aspecte istorice ale specialităţii.

2. Dezabilităţile şi procesul de Reabilitare.

a. Modelul tradiţional de medicină.

b. Model pentru Medicina Fizică şi de Reabilitare.

c. Procesul de Reabilitare.

3. Medicina Fizică şi de Reabilitare: o specialitate autonomă.

a. Criterii pentru o specialitate autonomă.

b. Filozofie.

c. Obiective.

d. Metodologie.

4. Rolul specialistului de Medicină Fizică şi Reabilitare.

a. Atribuţii medicale.

b. Atribuţii medico-sociale.

c. Obiective şi standarde ale specialităţii.

d. Muncă interdisciplinară.

Capitolul 1 –Bazele Medicinii Fizice şi de Reabilitare.

1. Principii de biomecanică generală, atât de kinetică cât şi de kinematică. Forţe, cupluri de forţe, sisteme de pârghii, momente, putere, lucru mecanic, inerţie, acceleraţie.

2. Principii de comportament şi rezistenţă a materialelor sub acţiunea forţelor. Înţelegerea generală a deformării şi efectele acesteia. Caracteristicile materialelor omogene şi compuse. Cunoştinţe elementare referitoare la măsurarea tensiunii şi deformării diferitelor materiale.

3. Biomecanică. Înţelegerea generală a aplicării celor menţionate în paragrafele anterioare la ţesutul viu. Biomecanica diverselor tipuri de ţesut din organismul uman (în special cele ale sistemului locomotor). Cunoştinţe elementare despre biomecanica fluidelor şi aplicarea acesteia la fluidele din organismul uman.

4. Studiul mişcării umane (kineziologie).

a Date generale.

Aplicarea sistemelor de pârghii asupra organismului uman; diverse elemente componente ale pârghiilor cu aplicare la sistemul locomotor. Cunoştinţe despre structura articulaţiilor, clasificarea articulaţiilor şi caracteristicile mişcărilor articulare.

Contracţia musculară, rezistenţa internă şi externă, scurtarea muşchilor şi intervale de mişcare ale articulaţiilor. Factori ce limitează intervalul de mişcare articulară. Diverse tipuri de muşchi. Diverse tipuri mecanice de contracţii ale muşchilor, muşchi mono şi poliarticulari. Contracţii statice sau izometrice, contracţii dinamice sau izokinetice. Contracţii pliometrice. Agonişti, antagonişti, sisteme de muşchi. Lanţuri kinetice.

b Date specifice.

Fiziologia articulaţiei şi a funcţionării muşchiului: coloana vertebrală şi membrele. Această parte a programei presupune cunoştinţe detaliate prealabile referitoare la anatomia sistemului locomotor.

c. Informaţii aplicate.

Aplicarea datelor de mai sus la analiza posturii şi a mişcării în activităţile elementare ale vieţii umane: poziţii fundamentale şi diferite posturi, gesturi, abilitate, mers, alergat şi sărit.

5. Efectele biochimice ale exerciţiilor. Cheltuiala de energie, termoreglarea. Costuri fiziologice, efecte cardiovasculare şi pulmonare ale exerciţiilor.

6. Epidemiologie clinică, metodologia pentru cercetări clinice. Statistică.

7. Medicina bazată de dovezi din cadrul specialităţii de Medicină Fizică şi de Reabilitare.

8. CIF (ICF engl.)

9. Evaluarea funcţiei cognitive

Capitolul 2 – Fiziologie şi fiziopatologie de bază

1. Sistemul nervos central.

2. Sistemul nervos periferic.

3. Sistemul nervos autonom.

4. Muşchiul

5. Joncţiunea neuro-musculară.

6. Neurofiziologia posturii şi mişcării.

7. Mecanismele durerii, interacţiunea durerii cu mişcarea.

Capitolul 3 – Evaluarea clinică şi funcţională în Medicina Fizică şi de Reabilitare.

1. Evaluarea clinică şi funcţională a articulaţiilor şi muşchilor; funcţia motorie şi funcţia senzorială.

2. Evaluarea funcţiei cognitive, a vorbirii şi a limbajului, a memoriei, a comportamentului, etc.

3. Teste de laborator şi tehnici imagistice. Folosirea raţională a imagisticii medicale moderne în Medicina Fizică şi de Reabilitare.

4. Evaluarea cantitativă prin înregistrarea computerizată a fenomenelor mecanice sau kinetice (plăci de forţă) precum şi înregistrarea mişcării sau kinematicii (diverse forme moderne de a înregistra deplasările segmentelor corpului).

5. Electrodiagnostic. electromiografie, studii ale conducerii nervoase şi potenţiale evocate.

6. Teste ale funcţiei pulmonare.

7. Teste ale funcţiei cardio-vasculare, saturaţia în oxigen, testarea la efort, costuri energetice.

8. Teste biochimice şi patologice de uz curent în Medicina Fizică şi de Reabilitare.

9. Evaluare funcţională: folosirea şi aplicarea CIF. Diverse scale, instrumente, teste şi indici folosiţi în condiţii relevante pentru Medicina Fizică şi de Reabilitare. 10.Analiza posturii şi a mişcării (inclusiv posturografia şi mersul).

Capitolul 4 – Terapii în Medicina Fizică şi de Reabilitare.

1 – Kinetoterapia şi masajul

a) Cunoştinţe referitoare la tehnicile elementare de kinetoterapie pasivă şi activă. Diverse tehnici de masaj manual şi instrumental. Tehnici pentru reabilitarea funcţională a problemelor articulare (manuale şi instrumentale). Antrenarea (reantrenarea) musculară, stimularea activităţii musculare, antrenament funcţional. Tehnici pentru creşterea forţei musculare, pentru creşterea rezistenţei musculare, recâştigarea abilităţii.

b) Metode specifice pentru diverse patologii. Tehnici - Cyriax, Mennell, etc.

Tehnici de facilitare neuromusculară - Kabat, Bobath, Brunström, Voljta etc. Managementul limfedemului.

c) Indicaţii, recomandări şi controale pentru kinetoterapie: cunoştinţe generale referitoare la tehnică, alegerea tehnicii în legătură cu rezultatul evaluării clinice şi funcţionale, tipul de patologie şi caracteristicile individuale ale pacientului.

2 Modalităţi de terapie fizicală: folosirea tehnicilor de terapie fizicală, cunoştinţe de bază, efectele tratamentelor, indicaţii şi contraindicaţii.

a) Electroterapia: curenţi galvanici; tratament cu curenţi de frecvenţă joasă, medie şi înaltă.

b) Vibraţii mecanice;

c) Biofeedback;

d) Termoterapie: aplicaţiile de căldură şi de rece;

e) Balneoterapie

3. Terapie ocupaţională. Ergonomie fundamentală.

Principii şi metode ale terapiei ocupaţionale.

Materiale, echipamente, tehnologii şi evaluare în terapia ocupaţională.

Aplicaţiile terapiei ocupaţionale la: antrenarea articulaţiilor/muşchilor, antrenarea de anduranţă, reabilitarea funcţională şi la reintegrarea în comunitate (pregătire socio- familială, profesională şi de angajare în muncă).

Evaluare, consiliere şi pregătire profesională (vocaţională).

4 Echipamente şi ajutoare tehnice*.

a Materiale folosite.

b Bandaje.

c Orteze (ale coloanei vertebrale şi ale membrelor).

d Proteze: indicaţii chirurgicale pentru amputare. Echipamente pentru, şi reabilitarea persoanelor cu amputaţii.

e Stomaterapie.

f Ajutoare tehnice şi aplicare: unităţi, instrumente, echipamente ADL, mijloace de transfer şi comunicare, control al mediului, echipamente casnice; indiferent dacă acestea sunt simple sau complexe, dar sunt utile pentru a ajuta persoanele cu dezabilitate să capete o mai mare independenţă şi să-şi îmbunătăţească calitatea vieţii.

g Scaunul cu rotile: consiliere şi management.

* Specialiştii de Medicină Fizică şi de Reabilitare trebuie să aibă cunoştinţe generale referitoare la materialele folosite la orteze şi proteze şi a proprietăţilor mecanice ale acestora. În plus, la cele folosite în mod obişnuit, este nevoie de cunoştinţe mai avansate despre procesul de fabricare a acestora, despre elemente suplimentare, piese de schimb, şi aplicarea acestora în practica clinică; specialistul trebuie să aibă cunoştinţe detaliate despre modul în care trebuie prescrise, adaptate, verificată aplicarea şi să evalueze efectele terapeutice ale acestora.

6 Terapie manuală.

Fiziopatologia medicinii manuale. Cunoştinţe de anatomie. Examinarea clinică a coloanei vertebrale şi a membrelor. Disfuncţii ale segmentelor intervertebrale.

Principii ale tehnicilor manuale. Indicaţii şi contraindicaţii. Pericole posibile ale manipulărilor. Examinarea clinică şi evaluarea.

7. Reeducarea în tulburările de vorbire şi de limbaj, echipamente şi tehnologii folosite în terapia vorbirii şi a limbajului, şi principii ale acestor echipamente şi tehnologii. Dezvoltarea limbajului în copilărie. Evaluarea în terapia vorbirii şi aplicarea acesteia la reabilitarea problemelor de pronunţie şi limbaj (exprimare, înţelegere, citire şi scriere).

Evaluarea şi managementul tulburărilor de deglutiţie.

8. Reintegrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate. Principii şi metode de psihologie clinică şi asistenţă socială (muncă socială). Evaluarea cognitivă (intelect, memorie, concentrare, comportament) şi potenţialul de învăţare. Aplicarea acestora la abilităţile cognitive, psihologice şi sociale: memorie şi concentrare, înţelegerea şi acceptarea din partea pacientului a problemei pe care o are, motivaţia pentru

reabilitare, dispoziţie, dificultăţi în cadrul relaţiilor interpersonale; pregătire profesională şi metode pentru asigurarea securităţii financiare.

Implicaţii ale mediul înconjurător.

9. Reabilitare neuropsihologică: evaluare şi management

10. Farmacologie: farmacokinetica medicamentelor folosite în medicina de reabilitare; posibile interacţiuni cu programul de reabilitare şi cu exerciţiile terapeutice.

11. Tehnici de infiltraţii şi injecţii; acupunctură

12. Terapia extra-corporală cu unde de şoc în tendinită. (ECSWT) 13.Managementul multi-disciplinar al durerii.

B. APLICAŢII ÎN PATOLOGIE

Pentru fiecare dintre capitolele următoare chiar dacă nu s-a menţionat descrierea în detaliu a bolilor, un specialist MFR are datoria să le cunoască: semnele clinice şi simptomele, instrumentele de diagnostic, tipurile potrivite de evaluare şi terapia curentă. Este foarte important să se cunoască efectele terapeutice ale recuperării, indicaţiile şi contraindicaţiile acesteia.

Capitolul 5 – Pacientul Imobilizat.

1. Fiziopatologia imobilizării. Consecinţe asupra

a) Aparatului cardio-vascular

b) Aparatului respirator

c) Aparatului digestiv

d) Sistemului metabolic (osteoporoza)

e) Aparatului uro-genital

f) Ţesutului cutanat

g) Sistemului musculo-scheletic

h) Sistemului neuropsihic.

2. Prevenirea şi tratamentul tulburărilor menţionate anterior.

Capitolul 6 – Medicina Fizică şi de Reabilitare în Patologia sistemului locomotor al adultului.

1. Condiţii netraumatice

a) Bolile inflamatorii ale articulaţiilor, polimialgia reumatică, patologia ţesutului conjunctiv.

b) Artropatii microcristaline: gută, condrocalcinoză.

c) Osteomalacia, osteoporoză.

d) Boala Paget.

e) Tumorile maligne ale oaselor – primitive şi secundare.

f) Reumatismul extra-articular.

g) Boli neuromusculare.

h) Reumatismul degenerativ.

i) Patologia coloanei vertebrale

j) Artroplastia.

l) Afecţiunile membrelor.

m) Cunoştinţe elementare despre chirurgia articulaţiilor: artroscopie, artrotomie, artrodeză.

n) Sindromul de oboseală cronică şi fibromialgie.

o) Sindromul dureros miofascial

2. Condiţii traumatice la adulţi.

a) Fiziologia şi fiziopatologia reparării ţesuturilor în sistemul locomotor.

b) Întinderi şi Entorse

c) Luxaţii traumatice şi recurente.

d) Fracturi: ale coloanei vertebrale (fără complicaţii neurologice), ale membrelor: principii de tratament specific, timp de reparare inclusiv postoperator, ex. osteotomii.

e) Afecţiuni traumatice specifice ale mâinilor şi picioarelor.

3. Arsuri

a) clasificare

b) metode de tratament

c) prevenirea şi reabilitarea complicaţiilor

Capitolul 7 – Medicina Fizică şi de Reabilitare şi Sportul.

Medicina Fizică şi de Reabilitare în legătură cu activităţile sportive. Sportul pentru persoanele cu handicap.

Capitolul 8 – Medicina Fizică şi de Reabilitare şi Patologia sistemului nervos.

1. Sistemul nervos central.

a) Afecţiuni vasculare, neoplazice, traumatice, inflamatorii, infecţioase şi degenerative ale creierului şi ale măduvei spinării; Leziuni ale măduvei spinării: traumatice, neoplazice şi altele. Evaluarea şi managementul leziunilor măduvei spinării.

i) Stări degenerative cerebrospinale: Maladia lui Friedreich, Strumpell Lorain, etc.

j) Disfuncţii neuropsihologice.

2. Sistemul nervos periferic.

3. Deteriorări senzoriale speciale

Capitolul 9 – Medicina Fizică şi de Reabilitare şi Patologia respiratorie.

1. O apreciere fundamentală a sindroamelor obstructive şi restrictive acute şi cronice. Etiologie şi principii terapeutice.

2 Principiile reabilitării: evaluarea funcţională prin teste funcţionale pulmonare.

a) Tehnici active şi pasive ale drenajului pulmonar şi de postură, tapotare manuală, tehnici instrumentale.

b) Educarea şi pregătirea pacientului.

c) Ventilaţie artificială, respiraţie artificială, respiraţie asistată la domiciliu. Managementul traheotomiei.

d) Echipamente pentru respiraţia asistată.

e) Supravegherea şi monitorizarea tratamentului.

3 Aplicarea acestora

Capitolul 10 – Medicina Fizică şi de Reabilitare şi Patologia Cardio-vasculară.

Tulburări cardiace

1 Reabilitarea cardiacă în valvulopatii.

2. Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard.

3 – Cardiomiopatii

4 – Chirurgie cardiacă Tulburări vasculare: Sistemul arterial

1 – Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigaţii, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii.

2. – Reabilitarea persoanelor cu amputaţii, îngrijirea bontului, proteze.

Sistemul venos.

3. a) Prevenirea şi tratamentul trombozelor venoase profunde.

b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase.

Sistemul limfatic.

Capitolul 11. Medicina Fizică şi de Reabilitare la Copii.

1. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială şi cognitivă. Testarea şi evaluarea stadiilor de dezvoltare.

2. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacţiuni între creştere şi anomalii din structurile musculo-scheletice şi ale articulaţiilor.

3. Neuropediatrie, paralizie cerebrală (IMC), spina bifida şi mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecinţele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament şi monitorizare.

4. Malformaţii congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie şi displazie congenitală, displazie de şold, picior strâmb, alte malformaţii ale piciorului).

5. Tulburări de creştere.

6. Inegalităţi ale membrelor inferioare.

7. Scolioze idiopatice, congenitale şi secundare.

8. Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor şi recuperării la copii; amputaţii la copii.

Capitolul 12. Medicina Fizică şi de Reabilitare în problemele Urologice şi Sexuale.

1. Evaluarea fiziologiei continenţei vezicii, controlului sfincterian şi evaluarea funcţionării sfincterului anal.

2. Condiţii patologice ale vezicii şi sfincterelor: stări neurologice şi altele. Urodinamica. Evaluare şi tratament.

3. Evaluarea şi tratamentul patologiei sfincterului ano-rectal şi a vezicii şi colonului hiperactive.

4. Consecinţe sexuale ale disfuncţiilor neurologice, inclusiv sarcina la femeile paraplegice.

Capitolul 13 – Medicina Fizică şi de Reabilitare la vârstnici.

1. Procesul de îmbătrânire a diverselor sisteme

a) Sistemul nervos central şi periferic: îmbătrânirea neuronilor, influenţe asupra dispoziţiei, funcţionarea cerebrală şi mecanisme de feedback.

b) Sistemul musculo-scheletic

c) Sistemul cardiovascular şi respirator.

2. Aprecierea principiilor de bază în patologia geriatrică: epidemiologia, patologia, evoluţia îmbătrânirii şi terapia.

3. Indicaţii pentru pacienţii geriatrici pentru a sta acasă ori în instituţii de plasament.

Capitolul 14 – Medicina Fizică şi de Reabilitare în Oncologie

Capitolul 15 – Reintegrarea şi menţinerea la domiciliu a persoanelor dizabilitate şi vârstnice.

1. O idee generală despre agenţiile de sănătate şi medico-sociale în diverse ţări ale Comunităţii Europene

a) Sistemul de asigurări de sănătate. Securitate socială.

b) Spitalizare privată şi publică.

c) Spitalizarea la domiciliu.

d) Îngrijire la domiciliu, cadre medii si auxiliare, etc.

e) Asistenţă şi supraveghere telefonică şi prin alte metode de comunicare.

2. Cunoştinţe despre organizarea generală a reabilitării, locul şi rolul specialistului de Medicina Fizică şi de Reabilitare în cadrul acestor structuri.

I. ASPECTE FUNDAMENTALE

1. Principii generale de biomecanică (kinetica şi kinematica)

2. Principii de rezistenţa materialelor

3. Principii de kinesiologie generală şi aplicată (biomecanica diferitelor ţesuturi şi fluide din corpul uman, aspecte de biomecanică musculară şi articulară, lanţuri kinematice)

4. Bazele fiziologice şi fiziopatologice ale controlului motor, posturii şi mersului (sistemul nervos central, conducerea nervoasă, funcţiile medulare, reflexul de întindere, controlul inhibitor şi facilitator la nivelul motoneuronului, neurofiziologia mersului, dexteritatea şi îndemânarea)

5. Principiile fundamentale ale recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepţiile actuale ale medicinii în

general şi ale terapiei în special. Principiile de acţiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptării. Principiul terapeutic al cruţării. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice şi de reglare din organism

II. EVALUAREA CLINICO-FUNCŢIONALĂ

1. Evaluarea clinico-funcţională a muşchilor şi articulaţiilor

2. Evaluarea clinico-funcţională a funcţiei motorii

3. Evaluarea clinico-funcţională a funcţiei cognitive (limbajul, memoria, comportamentul etc.)

4. Aplicarea Scalelor de Evaluare clinico-funcţională şi a diferitelor instrumente, teste, indicative folosite în Recuperarea Medicală

III. TERAPII 1.KINETOTERAPIA

1. Bazele fiziologice ale kinetoterapiei (fiziologia neuromusculară şi articulară, efecte fiziologice şi terapeutice ale kinetoterapiei, mecanisme de acţiune)

2. Biomecanica ţesutului osos, cartilaginos, ligamentar şi muscular.

3. Biomecanica mişcării (analiza statică şi dinamică), lanţurile de mişcare.

4. Fiziopatologia osteo-articulară şi musculară: osteoporoza, osteo-condro- distrofiile, sindroamele de hipo şi hipermobilitate articulară, blocaje articulare şi ankiloza, hipo şi atrofiile musculare, contracturile şi retracturile musculare, spasticitatea şi alte aspecte fiziopatologice.

5. Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice şi de recuperare

6. Clasificarea exerciţiilor terapeutice, efectele şi mecanismele de acţiune ale exerciţiilor terapeutice

7. Metodologia exerciţiilor pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare a capacităţii de effort a organismului, exerciţii de kinetoterapie activă statice şi dinamice rezistive.

8. Metodologia kinetoterapiei de facilitare

9. Metodologia kinetoterapiei in apa (hidrokinetoterapie)

10. Tehnici de kinetoterapie pasivă: posturi mobilizări pasive şi active

11. Metode şi tehnici specifice de kinetoterapie (tehnici CYRIAX, MENNELL, etc. şi metode BOBATH, KABATH, BRONNSTROM etc.)

12 – Tehnici de mecanoterapie

13 - Contraindicaţii ale kinetoterapiei

2. MASAJ

1. Definiţie, clasificare (masaj classic, reflex, de drenaj venolimfatic) alte forme de masaj, mod de acţiune, metodologia de efectuare, efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii

3. ELECTROTERAPIA

1. Electrodiagnosticul în recuperarea medicală. Electromiografia. Biofeedback în recuperarea medicale

2. Definiţia şi conţinutul electroterapiei. Noţiuni de electrofiziologie. Biopotenţiale şi semnificaţia lor biologică, proprietăţi de transmitere şi excitabilitate ale membranelor celulare

3. Galvanoterapia. Noţiuni fundamentale din domeniul electrolizei, electroosmozei şi electroforezei. Rezistenţa chimică a ţesuturilor şi modificările sale sub influenţa curentului galvanic. Galvanoionizările, ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism şi principiile electroforezei dozate. Indicaţii, contraindicaţii.

4. Terapia cu curenţi excitanţi. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilităţii. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central.

5. Terapia cu curenţi de joasă frecvenţă. Curenţii diadinamici. TENS, curenţi neofaradici. Efectele terapeutice ale curenţilor de joasă frecvenţă., metodologia de aplicare , indicaţii, contraindicaţii.

6. Terapia cu câmpuri electromagnetice de joasă frecvenţă, efecte terapeutice , metodologie de aplicaţie , metodologia de aplicare , indicaţii , contraindicaţii

7. Terapia cu curenţi de medie frecvenţă , forma pură şi modulată, mecanisme de acţiune , efecte terapeutice , indicaţii şi contraindicaţii.

8. Terapia cu curenţi de înaltă frecvenţă. Mod de acţiune. Efectele termice specifice ale curenţilor diatermici şi ale microundelor, metodologia de aplicare , efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.

9. Terapia cu ultrasunete şi unde ultrasonore . Efecte fizico-chimice , fiziologice şi biologice ale ultrasunetelor. Efectele terapeutice ale undelor ultrasonore şi energiei ultrasonore penetrante, metodologia de aplicare , indicaţii şi contraindicaţii.

10. Fototerapia. Proprietăţi fizice. Fotoactivitatea. Efectele fiziologice ale radiaţiilor infraroşii, luminoase şi ale ultravioletelor. Mecanisme de acţiune , metodologia de aplicare , efecte terapeutice , indicaţii, contraindicaţii.

11. Biostimulare cu radiaţie laser : mecanism de acţiune , biofizica , metodologie de aplicare , indicaţii, contraindicaţii.

12. Biofeedback

4. TERMOTERAPIA

1. Termoreglare. Aspecte fiziologice ale termoreglării necesare pentru înţelegerea efectelor şi mecanismelor de acţiune ale aplicaţiilor de factor termic , cald şi rece.

2. Particularităţile fiziologice ale circulaţiei periferice (factorul fiziologic al schimburilor de căldură)

3. Efectele şi modul de acţiune al factorilor hidrotermoterapeutici asupra diferitelor funcţii ale organismului în stare normală şi patologică (mecanisme circulatorii, efecte asupra compartimentelor calorice ale organismului , efecte ale musculaturii, mecanismele reflexe şi neurovegetative , efecte asupra unor funcţii respiratorii ale cordului, digestive şi renale).

4. Hipertermia. Efectele terapeutice şi mecanismele de acţiune , indicaţii şi contraindicaţii.

5. Crioterapia-efecte terapeutice şi mecanisme de acţiune , indicaţii şi contraindicaţii.

6. TerapiaKneipp-actualizarea metodologiei terapiei cu contraste termice, mecanisme de acţiune, indicaţii,contraindicaţii.

7. Talasoterapia-definiţie, efecte terapeutice şi mecanisme de acţiune, metodologie, indicaţii şi contraindicaţii.

8. Tehnici de hidrotermoterapie generală (băi simple, băi minerale, băi gazoase, băi hiperterme, băi de abur sau aer cald, băi de lumină generale, saună, împachetări uscăteşti, împachetări umede complete, împachetări cu nămol): prescriere, aplicaţii efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii..

9. Tehnici de hidrotermoterapie parţială şi locală (băi parţiale calde sau reci , alternante şi ascendente, afuziuni, împachetări parţiale cu nămol şi parafină, băi de lumină parţiale , aplicaţii de crioterapie): prescriere, aplicaţie, efecte terapeutice, metodologia de aplicare, indicaţii şi contraindicaţii.

5. TERAPIA OCUPAŢIONALĂ (ERGOTERAPIA)

1. Terapie ocupaţională:definiţie, evaluarea deficienţelor fizice în terapia ocupaţională. Terapie biomecanică, neurosenzorială; transferurile şi utilizarea scaunului rulant.

2. ADL-activităţi de viaţa cotidiană: principii şi modalităţi de realizare , scale de evaluare , terapie ocupaţională la domiciliu, echipament de recuperare în terapie ocupaţională.

3. Terapie ocupaţională în poliartrita reumatoidă, în sindroame dureroase lombare şi alte patologii reumatismale.

4. Terapia ocupaţională în bolile neurologice (stroke, traumatisme vertebro- medulare , leziuni de nervi periferici).

6. ORTEZARE ŞI PROTEZARE – ECHIPAMENTE ŞI TEHNICI SPECIFICE UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ

Ortezarea: definiţie, clasificare în funcţie de topografie şi tabloul clinico- funcţional şi fiziopatologie Orteze pentru membru inferior şi superior: evaluare şi metodologia de confecţionare a ortezelor, clasificare, materiale de utilizare, indicaţii, contraindicaţii. Tipuri de orteze în afecţiuni de nervi periferici şi pentru coloana vertebrală.

7. LOGOPEDIE/ORTOFONIE

Principii de recuperare şi reeducare a tulburărilor de vorbire şi limbaj (capacitate de înţelegere, de exprimare, cititul şi scrisul), tehnici de evaluare, echipament şi tehnici specifice utilizate, dezvoltarea limbajului în copilărie.

8. REINSERŢIA LA DOMICILIU A PERSOANELOR CU DEFICITE FUNCŢIONALE – ASPECTE SOCIALE DE RECUPERARE MEDICALĂ

a. Principii şi metode de psihologie clinică şi de asistenţă socială , metode de evaluare cognitivă (intelect, memorie, concentrare, comportament) şi potenţial de învăţare

b. Aplicarea legislaţiei şi a normelor în vigoare în ţările Comunităţii Europene (Sistemul Asigurărilor de Sănătate publice şi private , asistenţa medicală la domiciliu, sisteme de supraveghere a bolnavilor la distanţă)

9. FIZIOPATOLOGIA DURERII

10. FARMACOLOGIA

a. farmacocinetica medicamentelor curent folosite în principalele tipuri de patologie

b. interacţiuni medicamentoase şi interacţiunea posibilă cu efectele exerciţiului fizic

c. farmacocinetica medicamentelor analgezice , antiinflamatoare nesteroidiene, antispastice, colinergice şi anticolinergice, alfa şi beta blocante etc.

11. TEHNICI DE ABORDARE A ŢESUTURILOR ÎN SCOP DIAGNOSTIC ŞI TERAPEUTIC - INFILTRAŢII, PUNCŢII

12. BALNEOCLIMATOTERAPIE ŞI SPATERAPIA

1. Principii generale de acţiune a terapiei balneare. Cura balneară balneaţia externă şi crenoterapia, alte categorii de aplicaţii cu ape minerale terapeutice. Reacţia balneară, triajul balnear.

2. Originea apelor minerale : clasificarea apelor minerale în funcţie de compoziţia lor fizico-chimică. Zonele hidro-geologice din România şi distribuţia apelor minerale şi a nămolurilor în ţara noastră.

3. Crenoterapia. Definiţie, locul şi importanţa crenoterapiei în cadrul tratamentului complex din staţiunile balneare şi la domiciliu în diferite afecţiuni. Mecanisme de acţiune în crenoterapie.

4. Date de fiziologie a apei minerale terapeutice (structura, proprietăţi biologice si de circulaţie a apei in organism, rolul oligoelementelor). Efectele crenoterapiei cu ape minerale asupra echilibrului hidroelectrolitic şi acido- bazic al organismului.

5. Date de farmacodinamie clinică şi experimentală a apelor minerale româneşti de diferite tipuri . Apele minerale : definiţie , clasificare, compoziţie chimică, izvoare representative, efecte fiziologice şi terapeutice , indicaţii şi contraindicaţii. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alkaline şi alcalino-teroase, apele clorurate sodice şi iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acţiune, metodologie de utilizare, indicaţii şi contraindicaţii.

6. Nămolurile terapeutice. Definiţie, mod de formare, clasificare. Compoziţia fizico-chimică, proprietăţile biologice ale nămolurilor. Tipuri şi metodologie de aplicare. Efecte şi mecanisme de acţiune. Indicaţii şi contraindicaţii. Terapia cu extracte de nămol, indicaţii şi contraindicaţii.

7. Gazele terapeutice-mofete, solfatări: origine, clasificare modul de acţiune, efectele terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.

8. Elemente de tehnică balneară privind protecţia surselor de ape minerale, nămoluri şi gaze terapeutice, perimetre de protecţie. Protecţia staţiunilor balneare. Principii de funcţionare a staţiunilor balneare. Normative. Elemente de balneotehnică privind captarea, transportul, depozitarea şi exploatarea apelor minerale, nămolurilor şi gazelor terapeutice.

9. Principalii factori metodologici şi acţiune biologică asupra organismului. Problema meteorosensibilităţii şi meteoropatologiei.

10. Clasificarea biologică şi terapeutică a tipurilor de climat din România. Climatoterapia: efecte fiziologice terapeutice, mecanisme de acţiune, metodologia climatoterapiei, indicaţii şi contraindicaţii.

13. APORTUL INVESTIGAŢIILOR PARACLINICE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ

1. Echografia de entezo-mio-articulară.

2. Electromiografia

3. Explorări imagistice (radiografie standard, computer tomograf, rezonanţă magnetică, scintigrafie)

4. Osteodensiometrie (ultrasunet şi DEXXA)

5. Puncţii

14. PACIENTUL IMOBILIZAT

a) fiziopatologia imobilizării (consecinţe hemodinamice, respiratorii, osteoarticulare, metabolice, nefrologice şi urologice, cutanate, nutriţionale şi neuropsihice)

b) principii de prevenţie şi de tratament

15. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA NEUROLOGICĂ

1. Locul şi importanţa, posibilităţile şi limitele recuperării medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor neurologice.

2. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale recuperării medicale a hemiplegicilor. Spasticitatea . Metodologia de tratament şi recuperare.

3. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice în recuperarea vezicii neurogene.

4. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului complex şi recuperării medicale pentru mono şi polineuropatii periferice de diverse etiologii.

5. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului complex şi recuperării medicale pentru mono şi polineuropatii periferice de diverse etiologii.

6. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice şi contribuţia terapiei fizicale recuperarea miasteniei, miopatiilor, polimiozitelor.

7. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare a bolii Parkinson şi sindroamele parkinsoniene.

8. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare în scleroza multiplă.

9. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare în parezele de nervi cranieni (facial şi trigemen)

10. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de recuperare post traumatisme craniene şi vertebro-medulare.

16. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA ORTOPEDICO-TRAUMATOLOGICĂ

1. Fiziopatologia stărilor posttraumatice

2. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale în sechele precoce şi tardive ale fracturilor membrelor superioare (cu şi fără interesare articulară).

3. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale în sechele precoce şi tardive ale fracturilor membrelor inferioare (cu şi fără interesare articulară)

4. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical , balnear

şi recuperării medicale postentorse şi luxaţii.

5. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale postleziuni meniscale ale genunchiului, leziunilor tendonului achilian.

6. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale a şoldului şi genunchiului ortopedico-chirurgical, inclusive cu protezare.

17. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA REUMATOLOGICĂ

1. Posibilităţile şi limitele terapiei fizical – balneare în profilaxia, terapia şi recuperarea bolilor reumatismale.

2. Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicală în poliartrita reumatoidă

3. Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicală în spondilartropatiile seronegative.

4. Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicală în sechele post–reumatism articular acut şi reumatismele infecţioase secundare.

5. Artrozele. Etiologia şi fiziopatologia artrozelor.

6. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical balnear şi de recuperare medicală în afecţiunile degenerative ale coloanei vertebrale; afecţiuni degenerative ale coloanei cervicale şi sindroamele asociate, afecţiunile degenerative ale coloanei dorsale, afecţiunile degenerative ale coloanei lombare (lombalgii, discopatii, lombosciatica).

7. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în afecţiunile degenerative ale şoldului, coxartrozele de diferite etiologii.

8. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în afecţiunile degenerative ale genunchiului; gonartrozele de diferite etiologii.

9. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în artozele cotului, pumnului, gleznei, poliartrozelor.

10. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în afectarea reumatismală a ţesutului moale poliarticular.

11. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în periartrita scapulo-humerală şi periartrita de genunchi şi şold.

12. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical–balnear şi de recuperare medicală în sindroamele algodistrofice ale membrului inferior şi superior.

18. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ

1. Introducere. Aspecte de morbiditate, clasificare, importanţă medico-socială şi economică. Etiopatogenia şi bazele fiziopatologice ale bolilor cardiovasculare .

2. Factorii fizicali şi balneoclimatici folosiţi în tratamentul şi recuperarea medicală a afecţiunilor cardiovasculare. Posibilităţi şi limite ale medicinii fizice şi balneoclimatologiei.

3. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicală în hipertensiunea arterială, cardiopatie ischemică.

4. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de evaluare şi metodologia de recuperare a sechelelor infarctului de miocard. Rolul fizio- kineto şi balneoclimatoterapia în recuperarea sechelelor de infarct.

5. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicală a bolnavilor cu cardiopatie ischemică dureroasă şi nedureroasă. Indicaţii şi contraindicaţii.

6. Bazele fiziologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo- fizical şi recuperarea medicală a afecţiunilor ischemice periferice de tip aterosclerotic, dismetabolic, boala Burger, indicaţii şi contraindicaţii.

7. Bazele fiziologice şi clinico-funcţionale, metodologie de tratament balneo- fizical şi recuperare medicală în valvulopatii (operare şi neoperate). Indicaţii şi contraindicaţii.

8. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale ale tratamentului fizical balnear şi recuperarea medicală în insuficienţa venoasă şi limfatică. Indicaţii şi contraindicaţii.

19. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE

1. Metode de terapie respiratorie. Locul actual al metodelor de pneumoterapie în cadrul tratamentului complex al afecţiunilor bronho-pulmonare. Tipuri

de metode fizicale utilizate în pneumoterapie: gimnastica respiratorie şi effort dozat; respiraţia în presiune pozitivă intermitentă; camera pneumatică; posturile de drenaj; inhaloterapia; bazele fizice ale terapiei cu inhalaţii şi aerosoli, efecte fiziologice şi terapeutice, tehnici de aplicare; procedee de recuperare utilizate în tratamentul bolilor respiratorii.

2. Posibilităţile şi limitele recuperării medicale şi ale balneofizioterapiei în profilaxia tratamentul şi recuperarea afecţiunilor bronhopulmonare cornice netuberculoase. Recuperarea în patologia respiratorie.

3. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului balneofizical şi recuperării astmului bronşic. Metodologia fizicală şi balneară de tratament şi recuperare medicală a astmului bronşic.

4. Bazele clinico funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului recuperator medical şi balneofizioterapic a bronşitelor cornice. Metodologia fizicală şi balneară de tratament şi recuperare medicală a bronşitelor cronice.

5. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului balneo-fizical

şi recuperării medicale a emfizemului pulmonar

20. RECUPERREA ÎN GERONTOLOGIE ŞI GERIATRIE

1. Posibilităţile şi indicaţiile tratametului fizical şi balneoclimatic în patologia pacientului vârstnic (geriatrie)

2. Obiectivele recuperării geriatrice. Aspecte ale procesului de îmbătrânire şi îmbolnăvire a ţesutului conjunctiv, ale aparatului cardiovascular, ale creierului şi structurilor neurlogice periferice. Metodologia recuperării afecţiunilor sistemului locomotor, cardiovascular, respirator şi nervos, atât central cât şi periferic, la pacientul vârstnic.

21. RECUPERAREA PEDIATRICĂ

1. Recuperarea afecţiunilor reumatismale şi ortopedico-traumatice ale copilului cu poliartrită reumatoidă, spondilita anchilozantă, alte patologii reumatismale (în faza subacută sau cronică), tulburările de statică ale coloanei, (cifo-scolioza) şi ale membrelor, luxaţiile congenitale ale şoldului, osteocondrodistrofiile, boala Down, distrofiile musculare, sechele după traumatisme ale membrelor (tablou clinico-funcţional, tratament complex şi recuperarea fizical-kinetică şi balneară), piciorul malformat la copil.

2. Recuperarea afecţiunilor neurologice ale copilului: leziuni traumatice ale nervilor periferici, sechele după traumatisme vertebrale cu leziuni mielice, sechele după poliomielita, spina bifidă, sechele surpa encefalopatii, infirmitate motorie cerebrală (tablou clinico-funcţional, tratament de recuperare fizical kinetică şi balneară).

22. PREHENSIUNE, MERS, POSTURĂ

1. Bazele anatomo-fiziologice şi metodologia de recuperare a prehensiunii

2. Bazele anatomo-fiziologice şi fiziopatologice şi metodologia de recuperare a mersului. Tratamentul fizical-balnear şi de recuperare în diferite patologii ale piciorului.

3. Bazele clinice şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi recuperării medicale în tulburările staticii vertebrale (scolioze, cifoze)

23. RECUPERAREA ÎN AMPUTAŢII

Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice la pacienţii amputaţi. Metodologia de recuperare a bolnavilor cu amputaţii (protezate sau neprotezate).

24. RECUPERAREA LA PACIENŢII CU ARSURI

25. RECUPERAREA ÎN MEDICINA SPORTIVĂ

1. Fiziopatologia stărilor posttraumatice la sportivi

2. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperării medicale în sechele precoce şi tardive ale traumatismelor sportive

3. Medicina sportivă la persoanele cu handicap, medicina sportivă pentru vârstnic

4. Posibilităţile şi limitele terapiei fizical-balneare şi de recuperare medicală în tratamentul traumatismelor sportive

1.4.12.2.Baremul activităţilor practice

1. Activitate de asistenţă a bolnavilor în clinica cu responsabilitate directă, zilnic.

2. Activitate de asistenţă în ambulator, 1 lună/an

3. Activitate de contra-vizită, 2 zile/săptămână

4. Activitate de evidenţă în clinici şi staţiuni balneare, 2 luni

5. Prezentări de cazuri clinice, 20/rezident

6. Referate din literatura de specialitate, 10/rezident

7. Tehnici de explorare clinică funcţională şi biologică a aparatului locomotor

a) clinice-bilanţ articular şi testing muscular, 10/ regiune topografică

b) paraclinice –EMG 20 explorări, miotonometrie 20, cronaximetrie 20, curba I-t 20, de efort 10

c) tehnici imagistice-radiologie 100 de explorări, scintigrafice 30, RMN 30

d) analize de laborator- interpretarea a 100 de buletine ( test de inflamaţie, imunologice, metabolice)

8. Tehnici şi metode de kinetoterapie şi masaj

a) posturare-50

b) mobilizări pasive articulare-50

c) exerciţii izotermice-100

d) exerciţii active ajutate, simple şi rezistive-100

e) tehnic de facilitare-50

f) tracţiuni şi manipulări vertebrale-30

g) scripetoterapie

h) hidrokinetoterapie la cadă şi piscină

i) programe de recuperare a mersului

j) programe de recuperare a prehensiunii

k) tehnici de antrenament la effort (inclusiv bicicleta ergonomică)-30

l) tehnici de profilaxie prin mişcare-20

m) masaj clasic pe regiuni-50

n) tehnici de masaj reflex-30

o) duş subacval şi duş masaj-20

9. Tehnici de terapie ocupaţională şi ortezare

a) tehnici de ortezare pentru mână, cot, umăr, genunchi, gleznă, coloană cervicală, coloană lombară-50

b) tehnici de adaptare la proteze şi membre-30

c) metode de terapie ocupaţională pentru recuperarea mâinii, cotului, umărului, şoldului, genunchiului, gleznei, coloanei cervico-lombare, ortostatismului, poziţiei aşezat, mersului, gestualităţii uzuale-50

10. Tehnici de electroterapie

a) băi galvanice, galvanizări, ionogalvanizări-50

b) curenţi cu impulsuri de joasă frecvenţa diadinamici, Trabert, exponenţiali, rectangulări, neofaradici, alternativi sinusoidali-50

c) curenţi de medie frecvenţa interferenţiali şi forme pure-50

d) unde scurte şi microunde-30

e) câmpuri electromagnetice şi de joasă frecvenţă-30

f) sonoterapie-30

g) fototerapie: terapie de simulare cu laseri, ultraviolete, aplicaţii de băi de lumină şi solox-50

11. Tehnici de hidro-termo şi balneo-climatoterapie

a) băi generale simple, hiperterme, ascendente, cu plante, cu ape minerale, cu nămol, cu sare, gazoase (aer şi CO2), mofete, băi kineto-50

b) tehnici de hidrotermoterapie parţiale: băi alternante şi ascendente Hauffe la extremităţi, comprese şi cataplasme, împachetări uscate şi umede, duşuri alternante, duş scoţian-30

c) tehnici de termoterapie: băi de abur, aer cald, saună, băi de lumină-30

d) aplicaţii de crioterapie

e) cura naturistă în staţiuni: helioterapia, oncţiunile cu nămol, cure profilactice cu factori termici contrastanţi, cura de teren-10

f) tehnici de pneumoterapie-inhaloterapie, RPPI, oxigenoterapie, gimnastică respiratorie şi tehnici de drenaj postural-50

g) buletine de analiză ape minerale şi nămoluri –20 (interpretare)

12. Tehnici infiltrative: paravertebrale lombare şi cervicale, intraarticulare, periarticulare locale musculare, tehnici de mezoterapie-50 de examinări

1.4.12. STAGIUL DE ELECTROMIOGRAFIE

1.4.12.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 40 ore)

1. Introducere. Investigaţia electronică neuromusculară.

2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncţiunea neuro-musculară. Fibra musculară. Arhitectura unităţii motorii. Tipurile de fibre nervoase.

3. Inervaţia radiculară, tronculară, miotomală

4. Leziuni de nervi periferici

5. Tehnici clasice de electrodiagnostic.

6. Aparatura de electromiografie

7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potenţialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibra unică.

8. Electro-mio-neurografia - principii generale

a) Studii de conducere nervoasă motorie

b) Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica şi orto-romica

c) Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire.

d) Stimularea repetativă

9. Biofeed-back electromiografic

10. Metode cantitative în electromiografie- EMG kineziologică

a) Stimularea magneto-electrică

b) Patologia EMG

- Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.

- Miopatii

- Tulburări ale transmiterii neuro-musculare

1.4.12.2. Baremul activităţilor practice

1. Efectuarea a 50 de electromiografii avizate de îndrumătorul de specialitate

2. Interpretarea a 100 de buletine de EMG

1.4.13. STAGIUL DE ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR

1.4.13.1. Tematica lecţiilor de conferinţă ( 40 ore)

1. Generalităţi despre ecografie şi sonde

2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor

3. Indicaţii ale examinării ecografice în recuperare, medicină fizică şi balneologie

4. Revărsate articulare, tenosinovite

5. Examinarea canalului carpian, tarsian

6. Examinarea ecografică a piciorului în încărcare

7. Examinarea ecografică a ţesuturilor moi muşchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze

8. Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor

9. Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale

10. Rupturile tendoanelor- achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital

11. Hematoamele şi revărsatele intra-articulare

12. Examinarea ecografică a tumorilor de ţesut moale- localizare, măsurători, puncţie ghidată ecografic, monitorizare.

1.4.13.2. Baremul activităţilor practice

Efectuarea a 200 de examinări echografice

1. Examinarea selectivă a segmentelor de anatomie topografică- 30 examinări

2. Efectuarea a 30 de ecografii ale articulaţiei umărului

3. Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei cotului

4. Efectuarea a 30 de echografii ale articulaţiei pumnului şi mâinii

5. Efectuarea a 10 echografii ale articulaţiei şoldului

6. Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei genunchiului

7. Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei gleznei şi piciorului

8. Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor tendinoase

9. Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor musculare

MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE

5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI- CONFERINŢĂ

RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE (I.1)- 10 luni (anul I) REUMATOLOGIE (I.2)-3 luni

GASTROENTEROLOGIE (I.3)-1 lună CARDIOLOGIE (I.4)- 3 luni

ONCOLOGIE (I.5) - 1 lună

MEDICINĂ DE URGENŢĂ (I.6)- 2 luni PNEUMOLOGIE (I.7)- 1 lună

GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE (I.8)- 2 lună UROLOGIE (I.9)- 1 lună

NEUROLOGIE (I.10)- 6 luni

ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.11)- 6 luni

BIOETICĂ (I.12) – 2 săptămâni (anul IV)

II.

EMG (II.1)- 2 luni trimestrul 4, anul IV

ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR (II.2)- 2 luni trimestrul 1, anul V

III. RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE (I.1)- 19½ luni

ANUL

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.1

II.1

I.13

II.2

I.1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

REUMATOLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE

1. Descrierea disciplinei

Reumatologia este specialitatea medicală care se ocupă de diagnosticul şi îngrijirea bolilor şi tulburărilor funcţionale ale sistemului musculoscheletal, adică ale aparatului locomotor şi ţesuturilor conjunctive. Acestea includ bolile inflamatoare ale ţesutului conjunctiv şi ale oaselor, bolile degeneratoare ale articulaţiilor şi ale coloanei vertebrale, bolile metabolice care afectează aparatul locomotor, bolile părţilor moi, organelor interne şi ale sistemului nervos, în măsura în care acestea sunt în relaţie cu bolile enumerate mai sus (conform listei din “Clasificarea bolilor aparatului locomotor”, Compendia Rheumatologica, EULAR Publ., Basel, 1979). Astfel, reumatologia include cunoştinţe interdisciplinare, în particular cele de medicină internă, ortopedie, neurologie şi neurochirurgie, medicină fizică şi recuperare etc.

2. Scopurile pregătirii postuniversitare

Învăţământul postuniversitar va duce la recunoaşterea specialistului ca reumatolog şi va furniza candidatului cunoştinţe şi aptitudini care să-i permită să fie competent în întregul câmp al reumatologiei, ceea ce include următoarele activităţi

■ desfăşurarea practicii în specialitate

■ furnizarea de consultanţă intra- şi interdisciplinară

■ conducerea unui program de terapie fizicală şi recuperare în bolile reumatologice (pentru bolnavi ambulatori sau internaţi) în spital, unităţi ambulatorii sau în practica privată

■ participarea activa în prevenirea bolilor reumatologice şi educaţia sanitară a pacienţilor

3. Programa de învăţământ

3.1. Cunoştinţe

A. Cunoştinţe generale: anatomia, biochimia, fiziologia, biomecanica, fiziopatologia durerii, imunologia, biologia moleculară şi genetica relevante pentru bolile reumatologice.

B. Cunoaşterea bolilor reumatologice. Cunoştinţe teoretice privind bolile reumatologice listate în apendicele A, sub aspect epidemiologic, etiologic, fiziopatologic şi morfopatologic, clinic, evolutiv şi terapeutic.

C. Contactul clinic cu pacientul. Examenuul clinic (anamneză şi examen obiectiv) al bolnavului cu boli musculoscheletale, cu detaliile precizate în fişa de evaluare.

D. Evaluarea unei boli multisistemice, cu detalii privind funcţia şi manifestările clinice ale organelor ţintă: rinichi, plămân, ochi, etc.

E. Selectarea şi interpretarea testelor de laborator adecvate: hematologice, imunologie, biochimie, histopatologie, privind bolile reumatologice şi osoase.

F. Cunoaşterea locului tehnicilor imagistice în investigarea bolilor reumatologice: radiologie conventională, tomografie computerizată, rezonanţă magnetică nucleară, echografie, scintigrafie.

G. Cunoaşterea locului tehnicilor de măsurare în reumatologie: densitometria osoasă.

H. Rolul neurofiziologiei în investigatia bolilor reumatologice: electromiografie şi conducere nervoasă. Experienţa în relaţia boli reumatologice – vârsta, inclusiv cu starea de gravitate.

I. Urgenţe reumatologice

J. Înţelegerea indicaţiilor, acţiunii şi monitorizării tratamentului medicamentos: antiinflamatoare nesteroidiene, medicaţia remisivă, imunosupresivă, citotoxice, steroizi, agenţi biologici, analgezice, psihotrope, antiosteosporotice, gastroprotectoare.

K. Rolul personalului ajutător în îngrijirea bolilor reumatologice: Fizioterapie/balneologie, ergoterapie. Aici se includ cunoştinţe despre consecinţele sociale, comunitare, psihologice ale bolilor şi gestionarea imobilizării în raport cu activităţile cotidiene.

L. Rolul altor specialităţi în îngrijirea bolnavului reumatologic: ortopedie, anestezie, recuperare, radiologie, şi subspecialităţi ale medicinii interne.

M. Rolul educaţiei sanitare în autoingrijirea pacientului şi colaborarea cu familia precum şi abordarea în echipa multidisciplinară

N. Aspecte socio-economice şi legale ale bolilor reumatologice. Drepturile pacienţilor, aspecte etice şi legale legate de relaţia cu profesia medicală. Capacitatea de a prescrie o expertiză medicolegală.

O. Înţelegerea progresului ştiinţific în reumatologie prin reviste ale literaturii, participarea la activităţi educaţionale sau implicare directă în activităţi de cercetare.

P. Aptitudini de comunicare în educaţia pacientului şi pregătirea profesională a colaboratorilor.

R. Cunoştinţe de organizare a activităţilor medicale şi management sanitar

S. Cunoaşterea metodelor medicinii neconvenţionale cu analiza critică a relevanţei lor pentru pacienţii reumatologici.

3.2.1. Aptitudini de bază

A. Aspirarea şi injectarea articulaţiilor perifericeşsi analiza lichidului sinovial

B. Puncţia-biopsie sinovială

C. Infiltraţia ţesuturilor moi

D. Expertiza în comunicarea cu pacientul şi familia

E. Aptitudini manageriale în conducerea unui serviciu de reumatologie

F. Experienţa în metodologia de audit şi asigurarea calităţii

3.1.3. Aptitudini suplimentare

A. Capacitatea de a interpreta şi/sau realiza următoarele activităţi

 biopsie cutanată, osoasă, musculară, rectală a glandelor salivare labiale şi a

ţesutului celular subcutanat

 osteodensitometrie

 ecografie musculoscheletală

 rezonanţa magnetică nucleară periferică

 examinări de laborator

 electromiografie

 artroscopie

 scintigrafie

 infiltraţii tronculare

 manipulări şi tehnici de mobilizare

 capilaroscopie

 injectarea şi aspiraţia discului intravertebral şi nucleoliza

Anexa 1 Lista bolilor cărora li se aplică temele din programul de învăţare

1. Sindroame algice regionale: Cervicalgia

Lombalgia Stenoza lombară

Dureri în umar, cot, genunchi, gleznă Sindromul umăr-umăr

Toracodinie

Bursite, algodistrofie, fasciita plantară Fibromialgie

2. Artroze şi boli înrudite: Artroza articulaţiilor mari

Hiperostaza scheletală idiopatică Artritele neuropatice

Artropatiile microcristaline: guta, condrocalcinoza, boala prin depozitarea apatiei Modificări osteoarticulare în boli endocrine şi hemoglobinopatii

Acromegalia

Anomalii osoase şi articulare în bolile tiroidei

3. Poliartrita reumatoidă

Boala precoce, progresivă şi avansată

Afectarea sistemică: oculară, vasculară, neurologică, etc.

Complicaţii: mielopatia cervicală, artrita septică, chistul Baker rupt, amiloidoza

4. Artrita cronică juvenilă şi boala Still a adultului

5. Spondilartropatii

Spondilita anchilozantă

Artrita psoriazică Artropatiile enterale

Artritele reactive şi sindromul Reiter Boala lui Whipple

6. Colagenoze

Lupusul eritematos sistemic Sclerodermia

Sindromul Sjogren Conectivitele intricate Miopatiile inflamatoare Vasculite

Poliartrita

Polimialgia reumatică şi arterita gigantocelulară Granulomatoza Wegener

Boala Takayasu Paniculita Vasculita cutanată Boala Behcet

Boala Churg-Strauss

Vasculite la copii (purpura Henoch-Schoenlein, sindromul Kawasaki)

7. Osteopatii metabolice: Osteoporoza

Rahitismul şi osteomalacia Osteodistrofia renală Suferinţe regionale osoase

Algoneurodistrofia Osteoartropatia hipertrofică Boala Paget

Osteonecroza Boala Legg-Perthes Tumorile osoase

Bolile ereditare ale ţesutului conjunctiv Displazii osoase şi articulare

8. Artrite infecţioase

Leziuni osoase şi artrite septice Boala Lyme

Artropatii mycobacteriene, fungice şi parazitare Artrite virale

Sindromul imunodeficienţei umane dobândite

9. Boli diverse

Sarcoidoza

Sindroame de intricare

Fasciita cu eozinofile şi sindromul mialgie-eozinofilie Febra mediteraneana familială

Policondrita recidivantă Sindromul antifosfolipidic

Artrita din hipogamaglobulinemie

Durata: 5 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Structura stagiilor

 Medicina internă: 2 ani

 Reumatologie: 3 ani, din care

► Medicina fizică, balneologie şi recuperare medicală: 3 luni

► Ecografie musculo-scheletală: 1 lună

► Bioetica: ½ lună

1. Stagiul de medicină internă (trunchiul comun) (durata: 2 ani)

1. 1. Tematica lecţiilor-conferinţă ( 400 ore)

 Pneumoniile bacteriene şi nebacteriene

 Astmul bronşic

 Bronhopneumopatia obstructivă cronică

 Tuberculoza pulmonară

 Neoplasmul bronho-pulmonar

 Pleurezii

 Insuficienţa respiratorie

 Endocardite

 Miocardite şi miocardiopatii

 Cardiopatia ischemică

 Tulburările de ritm şi de conducere

 Pericardite

 Edemul pulmonar hemodinamic

 Insuficienţa cardiacă

 Hipertensiunea arterială

 Arteriopatiile periferice

 Tromboflebitele şi boala tromboembolică

 Glomerulonefritele acute şi cronice

 Sindroamele nefrotice

 Pielonefrite

 Litiaza renală

 Insuficienţa renală acută

 Insuficienţa renală cronică

 Gastrite

 Ulcerul gastric şi duodenal

 Neoplasmul gastric

 Neoplasmul colic şi rectal

 Hepatita cronică

 Cirozele hepatice

 Colecistopatiile şi litiaza biliară

 Pancreatita acută şi cronică

 Neoplasmul de pancreas

 Peritonita acută

 Ileus

 Anemii

 Leucoza acută

 Leucozele cronice

 Limfoamele maligne

 Mielomul multiplu

 Sarcoidoza

 Sindroamele hemoragipare

 Diabetul zaharat

 Dislipidemiile si ateroscleroza

1. 2. Baremul activităţilor practice

 Examenunl clinic şi întocmirea foii de observaţie (250)

 Prezentare de cazuri clinice (30)

 Interpretarea examinărilor de laborator pentru bolile prevăzute la 1.1 (250)

 Interpretarea examenelor radiologice pentru bolile prevăzute la 1.1 (la caz)

 Interpretarea electrocardiogramei (100)

 Interpretarea ecocardiogramei (demonstraţii)

 Interpretarea ecografiei abdominale (demonstraţii)

 Toracocenteza (10)

 Paracenteza (10)

 Interpretarea buletinului de explorare a funcţiei secretorii gastrice (10)

 Examenunl urinii (30)

 Interpretarea testului hiperglicemiei provocate (10)

 Oscilometria (20)

 Interpretarea buletinelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) (câte 5 din fiecare)

 Interpretarea examenului fundului de ochi (20)

 Interpretarea examenelor din sângele periferic (20) şi din măduva osoasă (5), pentru bolile prevăzute la 1.1

 Interpretarea datelor de explorare funcţională renală (20), hepatică (30) şi pancreatică (10)

 Interpretarea datelor examenului bacteriologic din urină, spută, bilă, sânge

şi lichidul cefalorahidian (câte 5 din fiecare)

2. Stagiul de reumatologie (pregătirea de specialitate) -durata: 3 ani

2. 1. Tematica lecţiilor-conferinţă ( 600 ore)

 Structura şi funcţiile aparatului locomotor

 Structura şi funcţiile ţesutului conjunctiv

 Structura şi metabolismul osului

 Complexul major de histocompatibilitate şi bolile reumatologice

 Imunitatea umorală şi celulară

 Autoimunitatea

 Inflamaţia

 Fiziopatologia durerii

 Antiinflamatoarele nesteroidiene

 Glucocorticoizii şi utilizarea acestora în reumatologie

 Medicamente modificatoare de boală (remisive) în reumatologie: antimalarice de sinteză, chelaţi de aur, d-penicilamina, sulfasalazina, leflunomid, imunodepresoare-citotoxice, medicamente biologice

 Poliartrita reumatoidă a adultului

 Artrita juvenilă idiopatică şi boala Still a adultului

 Spondiloartropatiile seronegative: spondilita anchilozantă, spondilartrita psoriazică, sindromul Reiter, spondiloartropatiile enterale, etc.

 Lupusul eritematos sistemic

 Sindromul antifosfolipidic

 Sclerodermia sistemică

 Fenomenul Raynaud

 Miopatiile inflamatoare

 Boala mixtă a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate

 Fasciita eozinofilică difuză şi sindromul mialgie-eozinofilie

 Sindromul Sjogren

 Policondrita recidivantă

 Vasculitele sistemice: poliarterita, boala Takayasu, arterita gigantocelulară şi polimialgia reumatică, granulomatoza Wegener, vasculite cutanate (purpura Scholein-Henoch, eritemul nodos, etc.)

 Boala (sindromul) Behcet

 Boala artrozică periferică: gonartroza, coxartroza, artroza digitală

 Boala degenerativă a coloanei vertebrale: cervicalgia cronică, lumbago şi lombalgia cronică, sindroamele algice disco-radiculare (nevralgia cervico- brahială, lombosciatica, lombocruralgia, meralgia parestezică), stenoza canalului rihidian

 Periartrita scapuloumerală

 Forme comune de reumatism abarticular (entezopatii, fasciite, capsulite, bursite, tendinite şi tenosinovite)

 Neuropatiile compresive periferice

 Distrofia simpatică reflexă

 Artritele microcristaline: guta, condrocalcinoza articulară, boala prin depozitarea hidroxiapatitei

 Artritele septice şi infecţioase (bacteriene, virale, fungice, parazitare)

 Tuberculoza osteo-articulară

 Boala de Lyme

 Manifestări reumatologice în infecţia cu HIV

 Osteoartropatia hipertrofică

 Bolile ereditare ale ţesutului conjunctiv

 Tumorile primare şi secundare ale oaselor şi articulaţiilor

 Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale

 Osteoporoza

 Osteomalacia şi rahitismul

 Osteonecroza aseptică

 Boala Paget a osului

 Manifestări reumatologice în boli endocrine (hipertiroidism, acromegalie, etc.)

 Reumatismul şi sarcina

 Urgenţe reumatologice

2. 2. Baremul activităţilor practice

2. 2. 1. Obligatoriu

 Examenul clinic complex şi foaia de observaţie a bolnavului reumatologic (500)

 Comunicare cu pacientul şi cu familia (la caz)

 Prezentare de cazuri clinice (60) şi referate (15)

 Puncţia articulară şi examenul lichidului sinovial (30)

 Principiile tehnice şi interpretarea testelor biologice de inflamaţie (VSH, proteina C-reactivă, fibrinogenemie, etc.) şi de alterare a răspunsului imun (ASLO, factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, complement, anticorpi antifosfolipidici, complexe imune circulante, etc.), pentru bolile prevăzute la 3.1 (la caz)

 Metode pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic şi interpretarea acestora (la caz, cel putin 20)

 Cunoaşterea rolului şi interpretarea tehnicilor instrumentale în investigarea bolilor reumatologice (radiologie convenţională, tomografie computerizată, rezonanţă magnetică nucleară, ultrasonografie, scintigrafie, electromiografie, osteodensitometrie, artrografie, artroscopie, capilaroscopie, biopsie musculara şi cutanată) (la caz)

 Tehnici infiltrative în reumatologie: intrarticulare (sinoviorteza) (câte 6 pentru cel puţin 8 sedii diferite), periarticulare (idem, ca mai sus), paravertebrale (5), epidurale (10), tronculare (câte 4, pentru sedii diferite)

2. 2. 2. Opţional

Nota: Eventual de aprofundat în anul suplimentar.

 Executarea şi interpretarea la nivel de expert a următoarelor

o Examinări de laborator (cu rol în cercetare)

o Ecografie musculo-scheletală

o Artroscopie

o Electromiografie

o Capilaroscopie

o Scintigrafie osteo-articulară

o Osteodensitometrie

o Injectarea/aspiraţia intervertebral (discografie, discorteză) şi nucleoliza

 Pregatire pedagogică

 Tehnica informaţiei şi interpretarea rezultatelor în cercetarea ştiinţifică

 Pregătire managerială în domeniul sănătăţii

3. Stagiul de medicină fizică, balneologie şi recuperare medicală (3 luni, din cadrul pregătirii în specialitate)

3. 1. Tematica lecţiilor-conferinţă ( 50 ore)

 Bazele fiziologice ale kinetoterapiei

 Exerciţii fizice terapeutice: clasificare, mecanisme de acţiune, efecte şi indicaţii

 Bazele fiziologice ale termoterapiei

 Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acţiune, efecte

 Electroterapia: bazele fizice, mecanisme de acţiune, efecte fiziologice şi terapeutice, clasificare şi indicaţii

 Fototerapia şi laserterapie

 Ultrasonoterapia

 Clasificarea, mecanismele de acţiune şi indicaţiile factorilor naturali de cură în bolile reumatologice

 Planul de tratament fizical şi recuperator în principalele boli reumatologice

3. 2. Baremul activităţilor practice

 Bilanţul articular şi testarea musculară în perspectiva tratamentului recuperator (10)

 Tehnici de kinetoterapie activă şi pasivă (10)

 Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracţiuni, manipulări) (câte 3 pentru fiecare)

 Tehnici de hidrotermoterapie locală şi generală (10)

 Tehnici de electroterapie (galvanizare, galvanoionizare, curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă) (câte 3 din fiecare)

 Tehnici de fototerapie (5)

 Tehnici de sonoterapie şi sonoforeză (10)

 Tehnici de balneo- şi crenoterapie (demonstraţii)

4. Stagiul de ecografie musculoscheletală (1 lună, din cadrul pregătirii de specialitate)

4.1. Tematica lecţiilor-conferinţă ( 50 ore)

■ Generalităţi: noţiuni despre ultrasunete, tipuri de examinare ecografică, metodologie de examinare, artefacte

■ Semiologia ecografica normală a structurilor musculoscheletale: muşchi, tendoane, ligamente, periost şi os, articulaţii (cartilaj, sinovială, burse, capsulă), nervi, ţesut celular subcutanat

■ Semiologia ecografică a principalelor tipuri de leziuni musculoscheletale: miozită, abces muscular, rupturi musculare, procese degenerative musculare; tendinite, tenosinovite, peritendinite, rupturi tendinoase, entezite; rupturi ligamentare; periostite, colecţii subperiostale, fracturi, eroziuni osoase, proliferări osoase; colecţii intraarticulare, leziuni cartilaginoase, bursite; edem subcutanat, noduli subcutanaţi; corpi străini

■ Examinarea ecografică a articulaţiilor membrului superior (umăr, cot , mână)

■ Examinarea ecografică a articulaţiilor membrului inferior (şold, genunchi, picior)

■ Examinarea ecografică a trunchiului şi toracelui

■ Ecografia tumorilor sistemului musculoscheletal

■ Tehnici de ecografie intervenţională: puncţii, infiltraţii, biopsii ghidate ecografic

■ Examinarea ecografică a principalelor boli reumatologice: poliartrita reumatoidă, artroze, spondilartropatii seronegative

4.2. Baremul activiăţilor practice

■ Tehnica de examinare ecografică a membrului superior (umăr, cot, mînă)

■ Tehnica de examinare ecografica a membrului inferior (şold, genunchi, picior)

■ Tehnica de examinare ecografica a toracelui şi trunchiului

■ Examinarea ecografică a principalelor boli boli reumatologice: poliartrita reumatoidă, artroze, spondilartropatii seronegative

5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

5.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore

1. Consimţământul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient

3. Relaţia medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

ştiinţifică

5.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

REUMATOLOGIE

5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ REUMATOLOGIE (I.1) 6 LUNI

MEDICINA INTERNĂ (I.2) 2 ANI RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI

BALNEOLOGIE (I.3) 3 LUNI

ECOGRAFIE MUSCULO-SCHELETALĂ (I.4) 1 LUNĂ BIOETICA (I.5) ½ LUNĂ

REUMATOLOGIE (II.1) 2 ANI 1 LUNĂ ŞI 2 SĂPT.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

II.1

I.4

I.5

II.1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

DEFINIŢIE

Sănătatea Publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătăţii populaţiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea şi de evaluarea serviciilor de sănătate.

„Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate şi organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populaţional, incluzând astfel procesul de informare în vederea caracterizării stării de sănătate a populaţiei şi mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esenţa sănătăţii publice este starea de sănătate a populaţiei aceasta include organizarea personalului şi a unităţilor medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătăţii, prevenirea bolilor, diagnosticare şi tratamentul bolilor, precum şi reabilitarea fizică, socială şi profesională”.

DURATA: 4 ani

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70- 80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social- administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate

STRUCTURA STAGIILOR

1) Măsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor ei (5 1/2 luni).

2) Mediul în relaţie cu sănătatea umană (2 luni).

3) Igiena mediului în relaţie cu Sănătatea Publică (4 luni).

4) Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sănătatea umană (3 luni).

5) Igiena copiilor şi tinerilor (3 luni).

6) Promovarea sănătăţii şi strategii preventive (3 luni).

7) Epidemiologie generală (8 luni).

8) Epidemiologie specială (4 luni).

9) Bolile cronice ca problemă de Sănătate Publică (1 lună).

10) Metode de cercetare a serviciilor de sănătate (2 luni).

11) Managementul serviciilor de sănătate şi sociale (3 luni).

12) Bioetică (½ lună).

13) Stagii practice de Sănătate Publică şi Management – se vor efectua activităţi metodologice şi de conducere în unităţi sanitare, institute, Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene, Case Judeţene de Asigurări de Sănătate (9 luni).

CONŢINUTUL STAGIILOR

1) MĂSURAREA ŞI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI A DETERMINANŢILOR EI – 5 1/2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă – 90 ore

1.1) Introducere în sănătatea publică

 Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor

 Definirea domeniului sănătăţii publice

 Principiile metodei ştiinţifice

 Evoluţia concepţiilor în sănătate publică

 Măsurarea stării de sănătate a populaţiei

 Bioetică

1.2) Demografie

 Statica populaţiei

 Mişcarea mecanică şi naturală: natalitatea şi mortalitatea

 Metode de standardizare

 Tabele de mortalitate

1.3) Evaluarea poverii bolilor

 ani de viaţă potenţial pierduţi

1.4) Morbiditate, incidenţa, prevalenţa

1.5) Calitatea vieţii

1.6) Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii

 Factori biologici

 Factori de mediu

 Factori de stil de viaţă (comportamentali)

 Serviciile de sănătate

1.7) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează

 Criterii de alegere a metodelor de cercetare

 Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor

 Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative

1.8) Prelucrarea automată a datelor

 Editarea de documente (text şi grafică)

 Baza de date

 Documentarea asistată de calculator

 Programe de comunicaţii

 Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS,etc.

1.9) Biostatistică

 Indicatori de tendinţă centrală şi dispersie

 Eşantionaj şi inferenţă statistică

 Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi neparametrice)

 Regresia logistică

 Corelaţia şi regresia liniară

 Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.

 Statistică superioară

Tematica activităţilor practice

1.10) Introducere în sănătatea publică

 Identificarea surselor de informare ştiinţifică şi de date statistice relevante pentru sănătatea publică

 Citirea şi evaluarea critică a rezultatelor din publicaţii ştiinţifice

 Prezentarea şi diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea şi susţinerea unei comunicări, redactarea unui articol ştiinţific

1.11) Demografie

 Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei

 Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.)

 Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile

 Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stării de sănătate

1.12) Morbiditate

 Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli

 Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli

 Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţie

1.13) Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii

 Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii

 Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei

 Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii

 Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei

1.14) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care influenţează

 Realizarea şi testarea unui chestionar

 Proiectarea şi realizarea unei anchete de tip calitativ

1.15) Introducere în informatică

 Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale

 Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafică

 Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date

 Utilizarea unui program de calcul tabelar

 Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator

 Utilizarea poştei electronice

 Utilizarea mijloacelor multimedia

1.16) Biostatistică

 Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu

 Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi redactarea concluziilor

 Proiectarea unui studiu pe eşantion

 Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice

2) PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI STRATEGII PREVENTIVE – 3 luni

Tematica lecţiilor conferinţă – 50 ore

2.1) Strategii preventive. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Carta de la Otawa

2.2) Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii

2.3) Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate

2.4) Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului

2.5) Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală

2.6) Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice

2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri

2.8) Marketing social

2.9) Bioetică

Tematica activităţilor practice

2.1) Strategii preventive. Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate

► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică

► Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie dată

2.2) Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii

► Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală

2.3) Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate

► Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sănătate

► Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat

2.4) Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului

► Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile

► Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile

2.5) Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală

► Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii

► Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video)

2.6) Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice

► Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu

► Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi

2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri

► Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri

► Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi comportamentelor

3. MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă – 40 ore

3.1) Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole şi oportunităţi în rezolvarea problemelor de

sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos

3.2) Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului

3.3) Toxicologie de mediu: principii generale, absorbţia, distribuţia, excreţia, bio-transformarea, efecte toxice pe organe şi sisteme, efecte cancerigene şi genetice

3.4) Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura şi caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătăţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului)

3.5) Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde şi norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanţilor la procesul de luare a deciziilor

3.6) Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunităţii, parteneriat cu liderii comunităţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării

4. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ – 4 luni

Tematica lecţiilor conferinţă – 66 ore

4.1) Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic

4.2) Radiaţii ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acţiune, surse, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi de combatere a expunerii umane

4.3) Radiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătăţii umane, măsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive

4.4) Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive

4.5) Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor

4.6) Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei

4.7) Compoziţia minerală a apei în relaţie cu sănătatea. Poluarea chimică a apei şi efecte asupra sănătăţii: patologia hidrică neinfecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere

4.8) Poluarea biologică a apei şi efectele asupra sănătăţii: patologia hidrică infecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere

4.9) Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive

4.10) Reziduurile: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive

4.11) Aşezările urbane şi efectele asupra sănătăţii date de urbanizare. Conceptul de „oraş sănătos”. Dezvoltarea socio-economică a mediului rural

4.12) Spaţiul de locuit în relaţie cu sănătatea umană: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianţa termică, vicierea aerului, iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile); prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi accidentelor din spaţiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire şi combatere

4.13) Cerinţe de igienă în unităţile medico-sanitare

4.14) Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive

4.15) Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico- sanitare de gestionare a acestor crize

4.16) Poluarea transfrontalieră şi probleme globale de impact asupra mediului şi sănătăţii umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice şi efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversităţii speciilor, despăduririle, deşertificările, transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase

4.17) Mediul ocupaţional în relaţie cu sănătatea umană

Tematica activităţilor practice

4.18) Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor

4.19) Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect

4.20) Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic

4.21) Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea şi discutarea rezultatelor

4.22) Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei

4.23) Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale şi locale cu apă potabilă

4.24) Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei

4.25) Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă

4.26) Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor

4.27) Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătăţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioară)

4.28) Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore

4.29) Metodologia cercetării expunerii populaţiei la radiaţii ionizante

4.30) Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare

4.31) Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenţie operativă în cazul unei calamităţi sau catastrofe

4.32) Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situaţie dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată

4.33) Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu ocupaţional

5. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 3 luni

Tematica lecţiilor conferinţă – 80 ore

5.1) Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie–nutriţie–sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate

5.2) Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriţiei, de la alimente la nutrimente şi funcţiile organismului; necesarul de energie, de macro- şi micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnică, efectele consumului neadecvat)

5.3) Etiopatogenia bolilor carenţiale : hipovitaminoze, carenţa în elemente minerale, malnutriţia protein-calorică, anemii nutriţionale

5.4) Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic

5.5) Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar

5.6) Comportamente cu risc nutriţional: vegetarismul, vegetalismul, macrobiotismul

5.7) Calitatea nutriţională a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice): modul de obţinere, formele de comercializare şi consum, compoziţia şi valoarea

nutritivă, cantităţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat

5.8) Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stării de nutriţie şi sănătate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar

5.9) Alimente funcţionale, alimente modificate genetic, alimente cu destinaţie nutriţională specială, suplimente alimentare, în relaţie cu starea de sănătate

5.10) Principii de gastrotehnie

5.11) Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente

5.12) Igiena unităţilor cu profil alimentar

Tematica activităţilor practice

5.13) Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calităţii igienico- sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea şi discutarea rezultatelor

5.14) Strategii de control a securităţii sanitare a alimentelor în unităţi alimentare. Principii de evaluare a riscului în unităţi alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points)

5.15) Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici

5.16) Metode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete

5.17) Noţiuni practice de nutriţie în diferite etape fiziologice şi tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv

5.18) Principii generale de dietoterapie

5.19) Analiza riscului legat de consumul de alimente

5.20) Educaţie şi intervenţii nutriţionale de teren: politici şi programe de supraveghere şi educaţie nutriţională, intervenţie nutriţională în teren (şcoală, colectivităţi locale, parteneriate public/privat )

5.21) Strategie şi comunicare nutriţională: mediile şi actorii comunicării, structurile de comunicare, strategie de marketing – lansarea unui produs alimentar nou – de la reglementări până la comunicare

6. IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR – 3 luni

Tematica lecţiilor conferinţă – 80 ore

6.1) Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară

6.2) Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporţiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor şi sistemelor cu vârsta

6.3) Dezvoltarea neuropsihică abordată prin prisma principalelor legi care o guvernează

6.4) Dezvoltarea neuropsihică şi factorii care o influenţează: ereditatea, mediul, educaţia

6.5) Etapele de dezvoltare a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterină, dezvoltarea neuropsihică între 0-19 ani

6.6) Dezvoltarea neuropsihică în relaţie cu activitatea intelectuală: condiţionare reciprocă; eşecul şcolar: dezadaptarea şcolară, tulburările de învăţare; problematica instruirii şi educării copilului cu deficienţe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice şi de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat

6.7) Dezvoltarea neuropsihică şi relaţiile interpersonale în colectivităţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi

6.8) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv- educativ, la antepreşcolari (0 – 3 ani): particularităţi igienice pe grupe de vârstă, jocurile şi jucăriile, creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul instituţionalizat din creşele de copii

6.9) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv- educativ la preşcolari (3–7 ani): creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului şi educaţie fizică, odihna şi somnul, deprinderea de a munci, programul instituţionalizat din grădiniţele de copii

6.10) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv- educativ la elevi şi studenţi: capacitatea de lucru şi curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, programul instituţionalizat din şcoli şi facultăţi, orarul şcolar, reuşita şcolară, orientarea şcolară şi profesională, creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului şi educaţia fizică, odihna şi somnul

6.11) Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic şi psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire şi combatere

6.12) Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasarea, terenul, planificarea şi organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noţiuni de ergonomie şcolară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile şi materialele didactice,

dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă, alimentaţia colectivă. Norme specifice pentru creşe, leagăne de copii, grădiniţe, şcoli, universităţi

6.13) Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivităţile de copii şi tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noţiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminaţi în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvenţă crescută, măsuri de prevenire şi combatere a bolilor acute transmisibile

6.14) Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivităţile de copii şi tineri: boli cronice şi forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficienţa măsurilor medicale în morbiditatea cronică

Tematica activităţilor practice

6.1) Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal şi de percentile

6.2) Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii şi metode de cercetare, psihodiagnoză

6.3) Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnă în creşe, grădiniţe, şcoli şi universităţi. Aprecierea reuşitei şcolare

6.4) Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolară şi profesională

6.5) Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc

6.6) Metodologia aprecierii alimentaţiei: calcularea raţiei alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivităţi, aprecierea stării de nutriţie

6.7) Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii şi tineri

6.8) Expertiza unui proiect de construcţie sau a unei construcţii reprezentând o instituţie de copii şi tineri

6.9) Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină şcolară

7) EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 8 luni (166 ore curs)

Tematica lecţiilor conferinţă

7.1) Introducere in Epidemiologie

 Definiţie, scop, domenii de utilizare

 Istoric

 Concepte utilizate in epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiţii de caz, prevenţie, control, etc.)

 Istoria naturala a bolii

 Nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară şi terţiară)

 Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică )

7.2) Epidemiologie descriptivă

 Persoana (definire variabile, utilizare)

 Loc, timp ( definire, utilizare)

7.3) Studii analitice

 Ciclul studiilor epidemiologice

 Conceptul cauzalităţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii)

 Studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare)

 Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri si controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate si Odds Ratio, avantaje şi dezavantaje)

 Studii analitice tip cohortă (definire cohorte şi grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje).

 Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)

 Studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)

7.4) Screeningul in depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare)

7.5) Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică

 Istoric, definiţie, utilizare

 Obiective

 Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator)

 Elementele unui sistem de supraveghere

 Analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere

 Evaluarea unui sistem de supraveghere

 Atributele supravegherii

8) EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 4 luni

8.1) Epidemiologia bolilor infecţioase – 70 ore curs

8.1.1) Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare)

8.1.2) Focar epidemiologic(definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare)

8.1.3) Procesul epidemiologic (definiţie, factori şi forme de manifestare)

8.1.4) Investigarea şi controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)

8.1.5) Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea)

8.1.6) Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase

8.1.6)1. Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B

8.1.6)2. Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.

8.1.6)3. Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina

8.1.6)4. Boli cu transmitere predominant parenterală: infecţia cu HIV/SIDA, infecţia cu virus hepatitic C

8.1.6)5. Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorială

8.1.6)6. Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecţiile cu Chlamydia.

8.1.6)7. Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza

8.1.6)8. Parazitoze.

8.1.6)9. Infecţii nosocomiale.

8.2) Epidemiologia bolilor neinfecţioase – 30 ore curs

8.2.1) Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism şi nutriţie)

8.2.2) Epidemiologie ocupaţională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică)

8.2.3) Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)

Tematica activităţilor practice epidemiologie generală şi specială

8.3) Sistemul informaţional în bolile transmisibile

8.4) Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase

8.5) Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice, de profilaxie şi combatere

► Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni

8.6) Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse biologice şi de mediu

► Tehnici de recoltare

► Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice şi privind căile de transmitere

8.7) Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD

► Tehnici şi metode de dezinfecţie în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienţei unei acţiuni de dezinfecţie

- activitatea şi tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării)

► Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor

► Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor

8.8) Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă

► Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară şi definitivă

► Măsuri pentru îngrădirea şi lichidarea focarului epidemiologic declarat

► Urmărirea focarului epidemic până la lichidare

8.9) Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei – imunoprofilaxia profilactică activă şi pasivă

8.10) Legislaţie sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă, apărarea sanitară a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje)

8.11) Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase

8.12) Program plan de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamităţile naturale şi mişcare migraţională nereglementată) şi bioterorism

9) BOLILE CRONICE CA PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

– 1 lună

Tematica lecţiilor conferinţă – 16 ore

9.1) Profilaxie, morbiditate, mortalitate, educaţie pentru sănătate, programe de sănătate, organizarea şi funcţionarea serviciilor de supraveghere şi control în

 Boli cardiovasculare

 Tumori maligne

 Accidente

 Boli respiratorii cronice

 Boli digestive cronice

 Boli reumatismale

 Boli de nutriţie

 Boli psihice

Tematica activităţilor practice

9.2) Proiectarea unor anchete (scop, obiective, metode, rezultate parţiale şi/sau finale), privind bolile cronice

10) METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE – 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţă – 30 ore

10.1) Identificarea problemelor

10.2) Analiza şi prezentarea problemei

10.3) Ierarhizarea priorităţilor

10.4) Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie

10.5) Formularea obiectivelor

10.6) Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eşantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor

10.7) Pretestarea metodologiei

10.8) Planul de lucru

10.9) Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor

10.10) Bugetarea acţiunilor

10.11) Implementarea proiectului

10.12) Prezentarea rezultatelor

Tematica activităţilor practice

10.13) Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate

10.14) Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare

10.15) Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare

10.16) Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date

10.17) Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)

10.18) Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor

10.19) Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT

10.20) Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate

10.21) Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor

10.22) Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate

 Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice

 Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate

 Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condiţiile practicii de grup

 Evaluarea gradului de satisfacţie al pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.

 Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate

11) MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE

– 3 luni

Tematica lecţiilor conferinţă – 120 ore

11.1) Planificare şi programare

11.2) Comunicare (în organizaţie, cu pacientul)

11.3) Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de sănătate

11.4) Organizarea serviciilor de sănătate – macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.

11.5) Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare

11.6) Principiile şi funcţiile managementului

 Procesul de luare a deciziei

 Conflict şi negociere

11.7) Management organizaţional – structură, cultură, managementul schimbării

11.8) Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar

11.9) Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private)

11.10) Managementul financiar ( alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor)

11.11) Managementul resurselor umane în domeniul sanitar

11.12) Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate

11.13) Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente)

11.14) Noţiuni de legislaţie medicală

11.15) Etică şi deontologie medicală

11.16) Integrarea in Uniunea Europeană (instituţii, programe, reguli şi recomandări)

Tematica activităţilor practice

11.17) Analiza şi interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate

11.18) Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate

11.19) Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate

11.20) Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor

11.21) Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale şi private de sănătate şi în sisteme naţionale de sănătate

11.22) Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu

11.23) Elaborarea unui proiect de buget şi analiza execuţiei bugetului pentru o instituţie de sănătate

11.24) Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficu şi cost/utilitate

11.25) Măsurarea inflaţiei specifice sectorului de sănătate

11.26) Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate şi sistemului serviciilor de sănătate

11.27) Evaluarea activităţilor de planificare în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii

11.28) Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii

11.29) Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene sau a unui spital

11.30) Evaluarea structurii şi culturii organizaţionale într-o instituţie din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Judeţeană, Casa de Asigurări de Sănătate

11.31) Evaluarea stilului de conducere şi a rolurilor manageriale ale unor directori de instituţii

11.32) Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie

11.33) Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului

11.34) Evaluarea unui program de dezvoltare de personal

11.35) Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă

11.36) Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile

11.37) Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie

11.38) Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate

11.39) Analiza fluxurilor de informaţii între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România şi a schimbărilor legate de reformă

11.40) Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor într-o unitate sanitară

11.41) Compararea unor instituţii de sănătate publice şi private din punct de vedere al strategiei instituţionale, managementului financiar şi al resurselor umane

11.42) Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unităţi sanitare sau al unui judeţ

11.43) Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor şi reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate

11.44) Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări

11.45) Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor

12. Structura stagiilor practice

 Igienă (3 luni): Inspecţia Sanitară de Stat, Institut de Sănătate Publică, Centru de Sănătate Publică

 Epidemiologie (3 luni): Inspecţia Sanitară de Stat, Institut de Sănătate Publică, Centru de Sănătate Publică

 Sănătate Publică şi Management (3 luni): spital public, Autoritatea de Sănătate Publică Judeţeană, Casa de Asigurări de Sănătate Judeţeană, Institute de Sănătate Publică, Centru de Sănătate Publică, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar

MODULUL DE BIOETICĂ – 2 saptamani TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore.

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore.

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore.

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore.

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore.

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore.

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore.

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore.

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore.

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore. 1.Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore.

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore.

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore.

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore.

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore.

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore.

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore.

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore.

Notă

* În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat şi prezentat un

referat personal sau un proiect pe o temă aleasă (din tematica abordată în stagiul respectiv) în urma consultării îndrumătorului de stagiu.

Examenul final pentru obţinerea specialităţii, va consta din trei (3) probe

1. probă scrisă.

2. probă practică.

3. susţinerea unei lucrări personale (de disertaţie).

** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susţinerea examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor în elaborarea listelor de materiale bibliografice şi publicarea manualelor unice pe specialităţi.

SĂNĂTATE PUBLICA ŞI MANAGEMENT 4 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINTĂ

1018

I.1 Sănatate publică şi management - Măsurarea si evaluarea stării de sănatăte şi a

determinanţilor 5 1/2 LUNI

I.2 Bioetică 2 sapt.

I.3 IGIENĂ - Mediul în relaţie cu sănatătea umană 2 LUNI

I.4 IGIENĂ -Igiena mediului în relaţie cu Sănătatea publică 4 LUNI

I.5 IGIENĂ - Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sănătatea umană 3 LUNI

I.6 IGIENĂ- Igiena copiilor şi tinerilor 3 LUNI

I.7 Sănătate publică şi management - Promovarea sănătaţii şi strategii preventive 3 LUNI

I.8 EPIDEMIOLOGIE - Epidemiologie generală 8 LUNI

I.9 EPIDEMIOLOGIE - Epidemiologie specială 4 LUNI

I.10 Sănătate publică şi management - Bolile cronice ca problemă de sănătate publică 1 LUNA

I.11 Sănătate publică şi management - Metode de cercetare a serviciilor de sănătate 2 LUNI

I.12 Sănătate publică şi management - Managementul serviciilor de sănătate şi sociale 3 LUNI

I.13 STAGIU PRACTIC MANAGEMENT 3 LUNI

I.14 STAGIU PRACTIC IGIENĂ 3 LUNI

I.15 STAGIU PRACTIC EPIDEMIOLOGIE 3 LUNI

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

I.14

I.15

DURATA

51/2

luni

2 luni

4 luni

3 luni

5 luni

4 luni

1 luna

2 luni

3 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

UROLOGIE

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

UROLOGIE

DEFINIŢIE: „Urologia este specialitatea care se ocupă de depistarea, tratarea şi recuperarea chirurgicală a bolnavilor cu suferinţe ale aparatului urinar la bărbat şi femeie, precum şi ale aparatului genital masculin.

I. DURATA PREGĂTIRII POSTUNIVERSITARE - 5 ANI

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

II. STRUCTURA STAGIILOR

A. Chirurgie Generală - 8 luni

B. Chirurgie Toracică - 2 luni

C. Chirurgie Vasculară -2 luni

D. Imagistică Radiologică -3 luni

E. Nefrologie -3 luni

F. Anatomia Patologică -2 luni

G. Urologie -3 ani şi 2 săpt. (include modulul de Urodinamică 2 săpt.)

H. Echografie Generală -3 luni

I. Modul de bioetică - 2 săpt.

III. CONŢINUTUL STAGIILOR

A. Stagiul de Chirurgie Generală Tematica de pregătire (160 ore)

1. Asepsia şi antisepsia

2. Transfuzia şi accidentele ei

3. Şocul chirurgical

4. Marile sindroame vitale(embolii, infarctizare, hemoragii)

5. Varicele membrelor inferioare

6. Trombloflebitele

7. Arteritele membrelor inferioare. Embolii arteriale periferice

8. Herniile inghinale şi femurale

9. Ulcerul gastro duodenal

10. Cancerul gastric

11. Apendicita acută

12. Ocluzia intestinală

13. Peritonita acută difuză

14. Infarctul enteromezenteric

15. Pancreatita acută

16. Colecistita acută şi cronică litiazică

17. Cancerul hepatic

18. Cancerul colic

19. Cancerul rectal

20. Prolapsul genital

21. Tumorile utero -anexiale

22. Sarcina extrauterină

23. Noţiuni de chirurgie laparoscopică

Barem de activităţi practice

Cura chirurgicală a herniei inghinale şi femurale

Apendicectomie

Enterectomii segmentare

Colectomii segmentare

Colecistectomii

Splenectomii

Colostomie (anus iliac)

Hemicolectomie

Montare cateter de dializă peritoneală

B. Stagiul de Chirurgie Toracică Tematica de pregătire (30 ore)

1. Explorarea imagistică a toracelui

2. Traumatisme toracice închise şi deschise

3. Politraumatisme cu componentă toracică

4. Infecţii pulmonare chirurgicale

5. Pleurezii purulente

6. Tumori pulmonare benigne şi maligne

7. Chistul hidatic pulmonar

8. Intervenţii de graniţă

9. Mediastinul: afecţiuni inflamatorii, tumori benigne şi maligne

Barem de activităţi practice

1. Toracotomia 10

2. Puncţii pleurale 10

3. Drenaj pleural 10

4. Primul ajutor în voletul costal 10

5. Primul ajutor în plăgile toraco-pulmonare 10

C. Stagiul de Chirurgie Vasculară Tematica de pregătire (30 ore)

1. Imagistica patologiei vasculare

2. Traumatisme vasculare şi politraumatisme cu componentă vasculară

3. Anevrisme arteriale

4. Ischemia acută periferică

5. Arteriopatii cronice obstructive

6. Varicele membrelor inferioare

7. Boala tromboembolică

8. Sindromul posttrombotic

9. Limfedemul

10. Suturi vasculare: indicaţie terapeutică

Barem de activităţi practice

1. Suturi vasculare

2. Cura varicelor membrelor pelvine

3. Plastii vasculare cu venă

4. Plastii vasculare cu grefe

5. Embolectomii periferice

6. Arteriografii

7. Flebografii

8. Acces vascular pentru dializă

D. Stagiul de Imagistică Radiologică (50 ore)

a. Radiologie (tehnici de examen radiologic şi interpretare ) clasică

1. Radiologie reno -vezicală simplă

2. Urografie şi variantele ei (convenţională, prin perfuzie, minutată, cu diuretic)

3. Pielografia şi ureteropielografia (UPR) -anterogradă, retrogradă.

4. Uretrocistografia (micţională, retrogradă)

5. Investigaţii particulare radiologice

b. Angiografia renală şi suprarenală (Seldinger, extracţie digitală)

1. Metode de dilatare endoluminală

2. Cavografia şi flebografia 3.Limfografia

c. Diagnosticul cu izotopi în urologie

1. Scintigrafia renală (scintigrafia renală statică, scintigrafia renală secvenţială, scintigrafia renală cu nefrograma izotopică)

2. Scintigrafia glandei suprarenale

3. Scintigrafia osoasă

4. Scintigrafia hepatică

5. Limfoscintigrama

d. Radiologia intervenţională la nivelul aparatului urinar

e. Tomografia computerizată abdomino -pelvină în explorarea afecţiunilor urologice

f. Rezonanţa magnetică nucleară abdomino -pelvină

Barem de activităţi practice

1. Interpretare RRVS

2. Interpretare UIV

3. Interpretare TC

4. Interpretare RMN

5. Interpretare scintigrafie renală

E. Stagiul de Nefrologie Tematica de pregătire (50 ore)

I. Fiziopatologia renală

1. - tulburări de diureză

2. –tulburări de micţiune

3. –rinichiul şi metabolismul apei şi electrolitilor

4. –rinichiul şi echilibrul acido -bazic

II Marile sindroame nefrologice

1. nefritic

2. nefrotic

3. hipertensiv

4. insuficienţa renală acută şi cronică de cauză urologică

5. tratamentul insuficienţei renale acute şi cronice de cauză urologică

III. Sindroame nefrologice particulare

IV. Imunologia nefropatiilor

V. Biopsia percutană renală

VI. Noţiuni de terapeutică nefrologică

VII. Alternative de substituţie a funcţiei renale (Hemodializa, Dializa peritoneală, Transplant renal)

Barem de activităţi practice

1. Interpretarea testelor biologice renale

100

2. Interpretarea testelor functionale renale

100

3. Interpretarea testelor bacteriologice

100

4. Interpretarea testelor imunologice

5. Biopsii renale

F. Stagiul de Anatomie Patologică Tematica de pregatire (30 ore)

1. Noţiuni generale de histologie a aparatului urogenital

2. Tehnici de examinare histopatologică

3. Examenul citologic în patologia urogenitală

4. Examenul bioptic în urologie

5. Nefropatii glomerulare, tubulare, interstiţiale şi vasculare

6. Tuberculoza urogenitală

7. Aspecte anatomopatologice în afecţiunile inflamatorii urogenitale

8. Anatomia patologică a tumorilor benigne şi maligne ale aparatului urogenital

Barem de activităţi practice

1. Orientare material bioptic

2. Prelucrare tehnică (parafină, microtomie, coloraţie)

3. Examinare histopatologică din patologia tumorală uro-genitală

100

4. Examinare histopatologică din patologia inflamatorie uro-genitală

MODUL DE BIOETICĂ - 2 săpt.

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariţiei bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii şi metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)

III. Relaţia medic -pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic - pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relaţiei medic - pacient

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic -pacient II - 2 ore

1. Consimţămîntul informat

2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient

3. Relaţia medic - pacient minor

4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia şi suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

G. Stagiul de UROLOGIE (610 ore)

Tematica de pregătire (după noua formulare aprobată de Comitetul A.R.U.)

1. Formarea urinii

2. Fiziologia şi fiziopatologia hemodinamicii renale. Explorarea hemodinamicii renale

3. Factorii renali în reglarea hidroelectrolitică, acido –bazică, metabolică

4. Teste pentru aprecierea funcţiei renale (sanguine, urinare, combinate, provocate )

5. Investigaţii vasculare, limfatice ale aparatului urinal şi genital masculin (arteriografii, renografii, limfografii) şi izotopice

6. Investigaţii imagistice ale aparatului urinar (R.R.V.S., U.I.V., U.P.R., echografie, tomografie computerizată, rezonanţă magnetică nucleară)

7. Şocul endotoxic - M.S.O.F.

8. Tulburările cantitative ale diurezei

9. Insuficienţa renala acută. Anuria obstructivă

10. Insuficienţa renală cronică de cauză urologică

11. Semiologie urinară (polachiuria, disuria, retenţia incompletă de urină, retenţia completă de urină, piuria, hematuria, incontinenţa de urină, durerea în afecţiunile urologice)

12. Anomaliile aparatului urogenital

13. Hidronefrozele

14. Ptoza renală

15. Traumatismele aparatului urinar şi genital la bărbat şi femeie

16. Pielonefritele acute şi cronice de cauză urologică

17. Pielonefritele

18. Pionefroza

19. Perinefrita

20. Sindromul cistitei acute. Pericistitele şi cistitele cronice nespecifice

21. Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie genitală). Gangrenele genitale

22. Prostato - veziculitele acute (abcesul prostatic, empiemul vezicular etc.) şi cronice

23. Orhiepididimitele acute şi cronice

24. Litiaza urinară

25. Tumorile renale parenchimatoase (la adult şi copii)

26. Tumorile căilor urinare superioare

27. Tumorile retroperitoneale

28. Tumorile prostatice

29. Tumorile vezicale

30. Tumorile uretrale

31. Tumorile penisului

32. Tumorile conţinutului scrotal (testicul, epididim, funicul spermatic, învelişuri)

33. Tumorile glandei suprarenale

34. Hipertrofia benignă de prostată

35. Maladiile colului vezical

36. Tuberculoza urogenitală

37. Stricturile uretrale

38. Hidrocelul şi colecţiile intravaginale

39. Torsiunea cordonului spermatic

40. Varicocelul

41. Fimoza, parafimoza

42. Priapismul

43. Disfuncţiile erectile şi infertilitatea masculină

44. Incontinenţele urinare

45. Hipertensiunea renovasculară

46. Vezica neuropată

47. Fibroza retroperitoneală

48. Maladia La Peyronie

49. Transplantul renal: Indicaţii. Contraindicaţii. Complicaţii

Baremul de activităţi practice în stagiul de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal.

ANUL III

1. Cistoscopia

2. Cateterismul ureteral (+UPR)

3. Montare /extragere sondă Cook

4. Cistostomie suprapubiană

5. Nefrostomie percutană

6. Biopsie prostatică

7. Biopsie vezicală

8. Orhidectomie (scrotală, inghinală)

9. Cura chirurgicală a varicocelului

10. Cura chirurgicală a hidrocelului

11. Circumcizia

12. Orhidopexia

13. Cistolitotomia

14. Şunt spongio - venos glandular

ANUL

IV - V

Nefrectomia

Nefrectomia radicală

Pielolitotomia, Ureterolitotomia

Pieloplastia

Ureterocistoneostomia

Ureterostomia cutanată

Cistectomia radicală

Derivaţia urinară ureterointestinală

Adenomectomia transvezicală

Amputaţia peniană

Emasculaţia

Cura fistulei vezico -vaginale

13.

Rezecţia transuretrală a prostatei

100

14.

Rezecţia transuretrală a vezicii

100

15.

Litotriţia calculului vezical

16.

Uretrotomia optică internă

17.

Nefrolitotomia percutanată

18.

Ureteroscopia retrogradă

19.

Litotriţie extracorporeală

20.

Suprarenalectomia (clasic şi laparoscopic)

21. Realizarea abordului retroperitoneoscopic

pentru entităţi patologice urologice 10

22. Uretroplastia în 2 timpi 5

Stagiul de Explorare urodinamică 2 săpt. În cadrul stagiului de Urologie Tematica de pregătire

1. Uroflowmetria

2. Cistomanometria

3. Uretromanometria (profilul uretral)

4. Electromiografia muşchilor perineali

Barem de activităţi practice

1. Interpretare uroflowmetrie

2. Interpretare citomanometrie

3. Interpretare uretromanometrie

4. Interpretare electromiografie

H. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ = 3 LUNI (50 ore)

1. indicaţii şi limite ale explorării ecografice

2. pregătirea pacientului pentru examinare

3. alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată

4. alegerea ferestrei de explorare adecvate

5. reglarea echipamentului (sistemul de “gain “, compensarea în timp a ecourilor -TGC, plasarea focarului /focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanţe şi volume

6. obţinerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secţiune standardizate utilizate în ultrasonografie

7. recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare ale acestora

8. deosebirea stării de ”organ normal“ de cea de “organ patologic“ prin folosirea semiologiei şi terminologiei ecografice specifice

9. precizarea stării patologice şi includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic

10. documentarea imaginilor

11. redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experienţă similară sau mai mare.

Recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinică şi ecografică a pacientului, în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport cost/eficienţă optim, cu durata de timp minimală.

TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ

NIVEL DE FORMARE 1 -pentru medici rezidenţi

(învăţământ teoretic)

Specialităţi: Medicină internă, Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie

A. TRUNCHIUL COMUN

Nr.

Tematica cursului teoretic

Numărul ore

Fizica ultrasunetelor

Artefacte întâlnite în ultrasonografie

Echipamente, imaginea ultrasonografică

Semiologie ultrasonografică de bază

Secţiuni elementare

Ficatul

Arborele biliar

Pancreasul

Splina

Spaţiul retroperitoneal

Tubul digestiv

Aparatul urinar

Peritoneu şi anexe

Urgenţe abdominale

Total

B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENŢIATĂ PE SPECIALITĂŢI

(completarea trunchiului comun)

Tema cursului/Ore de

curs

Medicină

Internă

Gastroenterologie

Nefrologie

Pediatrie

Urologie

Algoritmuri de

diagnostic

Tubul digestiv -noţiuni

avansate

Prostata şi veziculele

seminale

Vase periferice

Cord şi pericard

Aplicaţii în patologia

pediatrică

Structuri moi

superficiale

Pelvis feminin

Ecografie

intervenţională

Progrese în

ultrasonografie

Total

Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcţie de specialitatea considerată.

Observaţii

4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică).

5. tematica prelegerilor de ecografie intervenţională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament.

BAREM DE MANUALITĂŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL

DE FORMARE

1. PENTRU MEDICI REZIDENŢI

(ÎNVĂŢĂMÂNT PRACTIC)

Premise

greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “standardizare“ a acestor imagini, componenta “operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.

Realizarea acestui deziderat presupune

a) existenţa unui “barem de manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură, încă, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului;

b) existenţa unui personal specializat pentru instruirea medicilor începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici ) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice;

c) echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;

d) existenţa unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Această “bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de catre personalul abilitat să desfaşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.

OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularităţile fiecarei specialităti medicale.

A. TRUNCHIUL COMUN

1. Noţiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic

- pornirea aparatului

- selectarea transductoarelor

- reglarea parametrilor tehnici ai imaginii

- optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor

- măsuratori pe imagine

- salvarea imaginii

- structura şi redactarea unui buletin ecografic

2. Abdomenul

Ficatul

- identificarea organului

- vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii şi segmentele)

- precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate

Sistemul venos port

- evidenţierea şi măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)

Căile biliare

- evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng)

şi extrahepatice

Colecistul

- evidenţierea colecistului

- identificara componentelor anatomice

- măsurarea lumenului şi pereţilor

- identificarea raporturilor anatomice pricipale

Pancreasul

- evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante)

- identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic

- identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct

Spaţiul retroperitoneal

- aorta

 identificare în secţiuni longitudinale şi transversale

 identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali

 precizarea raporturilor aortei abdominale

- vena cavă inferioară

 identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale

 identificarea vaselor emergente

 precizarea raporturilor anatomice

- ţesutul grăsos retroperitoneal

 identificare şi caracterizare

Splina

 identificarea şi măsurarea splinei

 vizualizarea hilului

 precizarea elementelor vasculare componente

 identificarea organelor cu care splina intră în raport

Rinichii

 evidenţierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare

 identificarea elementelor componente

* parenchim - evaluare, măsurare

*sinus

*aparat pielo –calicial -evaluare

 identificarea ureterului

Lojele suprarenaliene

 identificarea lojelor suprarenaliene

 evaluarea stucturii glandelor suprarenale

 măsurarea glandelor suprarenale

Tubul digestiv

 identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subţire şi gros)

 măsurarea pereţilor, evaluarea conţinutului

Structurile mezentero -epiploice

 identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice

 identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană

 identificarea peritoneului parietal

3. Organe aflate la nivelul micului bazin

a) vezica urinară

 identificarea în condiţii de depleţie şi de vacuitate

 evacuarea şi măsurarea pereţilor

 identificarea organelor învecinate

b) prostata (explorare suprapubiană)

 identificare, măsurare

 precizarea lobilor

 identificarea organelor cu care prostata intră în raport

c) uterul (explorare suprapubiană )

 identificare

 măsurare

 recunoaşterea elementelor componente

 evaluarea ecostructurii

d) ovare

 identificarea şi măsurarea ovarelor

 evaluarea ecostructurii

B. TEMATICA PROPRIE DIFERITELOR SPECIALITĂŢI

1. CORDUL, PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)

a. identificarea şi evaluarea structurilor cardiace -cavităţi, aparate valvulare, miocard -şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;

b. se aplică umătoarelor specialităţi: I.MEDICINĂ INTERNĂ II.NEFROLOGIE III.PEDIATRIE

2. VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)

 identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice

 diferenţierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat

 identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color

c. se aplică următoarelor specialităţi

I. MEDICINĂ INTERNĂ

II GASTROENTEROLOGIE III.NEFROLOGIE IV.PEDIATRIE V.UROLOGIE

3. ECOGRAFIE CERVICO -FACIALĂ

a. tiroida, paratiroida, glande salivare (parotidă, submandibulară, sublinguală), limfonoduli

-identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii

b. axul vascular cervical

-identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri şi Doppler pulsat, măsurarea lumenului, aprecierea structurii pereţilor

c. fosa supraclaviculară şi suprasternală

-identificarea structurilor anatomice

d. se aplică următoarelor specialităţi

I. MEDICINĂ INTERNĂ

II. NEFROLOGIE III.PEDIATRIE

4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ

-identificarea şi evaluarea emisferelor cerebrale şi a sistemului ventricular

-identificarea principalelor structuri anatomice(substanţa albă şi cenuşie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)

a. se aplică următoarelor specialităţi

I. PEDIATRIE

5. EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANĂ)

- explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian

- identificarea, precizarea poziţiei şi măsurarea placentei

- identificarea elementelor anatomice normale ale fătului

- aprecierea vârstei fetale

a. se aplică următoarelor specialităţi

I.MEDICINĂ INTERNĂ

II GASTROENTEROLOGIE III.NEFROLOGIE IV.PEDIATRIE V.UROLOGIE

6. ALTE APLICAŢII SPECIFICE vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialităţi, întrucât implică dobândirea unor noţiuni teoretice suplimentare.Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând

-Algoritmuri de diagnostic

-Tubul digestiv - noţiuni avansate

-Prostata şi veziculele seminale

-Ecografie intervenţională

-Progrese în ultrasonografie

UROLOGIE

5 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ

* CHIRURGIE GENERALĂ - 8 LUNI

* CHIRURGIE TORACICĂ - 2 LUNI

* CHIRURGIE VASCULARĂ - 2 LUNI

* ECHOGRAFIE GENERALĂ - 3 LUNI

* IMAGISTICĂ RADIOLOGICĂ - 3 LUNI

* NEFROLOGIE - 3 LUNI

* ANATOMIE PATOLOGICĂ - 2 LUNI

* BIOETICĂ - 2 SAPT

STAGII – CURS UROLOGIE - 36 LUNI şi 2 săpt. (include modulul de urodinamică 2 săpt.)

N.B.

1. Stagiul de Ecografie Generală se va efectua în trimestrul IV din anul IV

2. În cadrul Stagiului de Urologie va fi asigurată, pe principiul rotaţiei periodice, activitatea practică a tuturor rezidenţilor în toate departamentele, respectiv profilurile activităţii de diagnostic /tratament din cadrul Clinicii urologice acreditate pentru pregătirea rezidenţilor în Urologie.

3. În cadrul Stagiului de Urologie va fi efectuat şi modulul de Urodinamică cu durata de 2 săptămâni.

4. Fiecare stagiu va fi finalizat printr-o formă de evaluare a cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite, tradusă printr-o notă pusă de Şeful Clinicii/ Serviciului formator abilitat.

În cadrul Stagiului de Urologie, la finalul anilor III, IV şi V se va proceda la evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor practice dobândite conform Tematicii şi Baremului de activităţi practice corespunzător.

La finele anului terminal al ciclului de rezidenţiat, medicul rezident urolog va fi supus unei evaluări finale a cunoştinţelor şi abilităţilor practice dobândite în cursul tuturor stagiilor. Evaluarea se va face prin susţinerea examenului de medic specialist, examen ce cuprinde o teză scrisă, un examen clinic (caz clinic) şi o probă operatorie.

ANEXĂ din 28 iunie 2007

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?