ORDIN nr. 5.793 din 29 octombrie 2009

Elevii din secţiile bilingve francofone, care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone" şi care au un orar specific de cursuri în limba franceză şi de discipline nonlingvistice predate în limba franceză, au dreptul de a obţine menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.

METODOLOGIE 29/10/2009

(1) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe specifice

a) proba anticipată;

b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză;

c) proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.

(2) Elevii din secţiile bilingve francofone susţin proba anticipată în clasa a XI-a, iar probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză şi proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, în clasa a XII-a.

Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii

susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale

"secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, structura

probelor şi structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru

modulul interdisciplinar de proiect şi pentru proba orală la disciplina

nonlingvistică studiată în limba franceză

DISCIPLINA MATEMATICĂ

1. Tipuri de clase

Examenul oral la matematică se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone"

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;

b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

c) clasă bilingvă filiera tehnologică.

2. Competenţe de evaluat

a) Utilizarea corectă a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicare

b) Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

c) Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate

d) Exprimarea şi redactarea corectă şi într-o manieră coerentă, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

e) Analiza de situaţii-problemă şi determinarea ipotezelor necesare pentru a obţine o concluzie

f) Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor.

În plus, vor fi urmărite competenţe specifice ale programei şcolare.

3. Teme reţinute

Funcţii

- generalităţi (a IX-a, a X-a);

- funcţii particulare (funcţia de gradul 1, funcţia de gradul 2, funcţia radical, funcţia exponenţială, funcţia logaritm);

- aplicaţii ale derivatelor (profil real);

- calcul integral (profil real).

Combinatorică

- permutări, aranjamente, combinări;

- binomul lui Newton.

Geometrie analitică în plan

- reper cartezian, dreapta;

- distanţa de la un punct la o dreaptă (profilul real);

- cercul (profilul real).

Numere complexe

- forma algebrică - interpretare geometrică;

- forma trigonometrică;

- operaţii - adunare, scădere, înmulţire, împărţire, putere, rădăcină de ordinul n;

- ecuaţii binome.

Şiruri

- definiţie, şir crescător/descrescător, şiruri limitate;

- şiruri particulare (şiruri aritmetice, şiruri geometrice);

- limita unui şir, şiruri convergente (profilul real).

NOTĂ

Nu va fi necesar ca totalitatea temelor să fie predate în limba franceză, dar se va urmări ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea exerciţiilor.

4. Structura examenului

Pe fiecare bilet vor fi câte două exerciţii, unul provenit din temele combinatorică, geometrie analitică în plan sau numere complexe şi celălalt din temele şiruri sau funcţii.

DISCIPLINA FIZICĂ

1. Tipuri de clase

Examenul oral la fizică se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone"

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;

b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

c) clasă bilingvă filiera tehnologică.

2. Competenţe de evaluat şi teme reţinute

*Font 8*

Teme propuse pentru clasa a IX-a

Teme reţinute Competenţe de evaluat

I. Energia mecanică a unui sistem ● Aplicarea legii conservării energiei în cazul sistemelor mecanice studiate ● Aplicarea teoremei variaţiei energiei cinetice a punctului material în cazul sistemelor mecanice studiate ● Abordarea din perspectivă istorică şi interdisciplinară a conceptului de energie şi a legilor de conservare a acesteia

Teme propuse pentru clasa a XII-a

Teme reţinute Competenţe de evaluat

I. Efectul fotoelectric ● Argumentarea calitativă, din perspectivă istorică, a ipotezei naturii duale a luminii: ondulatorie şi corpusculară ● Descrierea fotonului prin proprietăţile specifice particulei (energie, impuls etc.) ● Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru explicarea efectului fotoelectric extern ● Enunţarea şi scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind ecuaţia lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern ● Utilizarea corectă şi adecvată a conceptelor, a termenilor ştiinţifici şi a mărimilor fizice cu unităţile lor de măsură ● Identificarea erorilor logice în afirmaţii ● Identificarea valorii logice de adevărat/fals dintr-o suită de afirmaţii referitoare la o situaţie dată ● Argumentarea fizică/ştiinţifică a formei matematice a unei legi fizice ● Descrierea etapelor unui calcul

Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordată din mai multe perspective - experimental, istoric etc.

Cunoştinţele cerute pe planul disciplinar pentru lucrarea orală nu sunt diferite de cele cerute pentru lucrarea scrisă.

3. Structura examenului

Un bilet conţinând 3 întrebări este tras la sorţi de către candidat. O întrebare este de ordin teoretic, celelalte două sunt de ordin practic.

DISCIPLINA CHIMIE

1. Tipuri de clase

Examenul oral la chimie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone"

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

b) clasă bilingvă filiera tehnologică;

c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist (pentru acest profil, un asterisc va preceda părţile din programă care îi sunt destinate).

2. Competenţe de evaluat şi teme reţinute

*Font 8*

Teme reţinute Competenţe de evaluat

A. Clasificarea reacţiilor chimice: ● Transformări lente şi rapide ●* Cupluri oxidant/reductor şi scrierea ecuaţiilor acestor reacţii ●* Reacţii reversibile şi ireversibile; exemple ● Introducerea noţiunii de pH şi a măsurării sale ●* Scrierea ecuaţiei reacţiei asociate unei transformări de oxidoreducere şi identificarea în această ecuaţie a celor două cupluri oxidant/reductor ●* Definirea şi identificarea unui oxidant şi a unui reductor ●* Definirea şi identificarea unui acid sau a unei baze după Bronsted ●* Scrierea şi calcularea ecuaţiei reacţiei asociate unei transformări acido-bazice; identificarea în această ecuaţie a celor două cupluri acid-bază conjugate ● Cunoaşterea definiţiei pH-ului pentru soluţiile apoase diluate

B.1. Starea de echilibru a unui sistem chimic ● Constanta de echilibru K asociată ecuaţiei unei reacţii, la o temperatură dată ● Autoprotoliza apei; Constanta de echilibru numită produs ionic al apei şi notată K(e) şi pK(e) ● Scala de pH: soluţie acidă, bazică şi neutră ● De ştiut că atunci când starea de echilibru a sistemului este atinsă cantităţile de materie nu mai evoluează şi că această stare de echilibru este dinamică ● De ştiut că Kw este constanta de echilibru asociată autoprotolizei apei ● Cunoscând valoarea pH-ului unei soluţii apoase, de precizat dacă este acidă, bazică sau neutră ● Plecând de la concentraţia molară a ionilor H(3)O+ sau OH-, să se deducă valoarea pH-ului soluţiei.

2. Baterii electrice: ● Transferuri spontane de electroni între specii chimice (amestecate sau separate) de două cupluri oxidant/reductor de tipul ion metalic/ metal, M^n+/M(s) ● Constituirea şi funcţionarea unei baterii: observarea sensului de circulaţie a curentului electric, mişcarea purtătorilor de sarcini, rolul punţii de sare, reacţiile la electrozi ● Exemple de baterii uzuale ● Schematizarea unei baterii ● Utilizarea criteriului de evoluţie spontană pentru a determina sensul de deplasare a purtătorilor de sarcină într-o baterie ● Interpretarea funcţionării unei baterii dispunând de o informaţie: sensul de circulaţie a curentului electric ● Scrierea ecuaţiilor reacţiilor la electrozi; relaţiile dintre cantităţile de materie ale categoriilor formate sau consumate de intensitatea curentului şi de durata transformării într-o baterie sau în timpul unei electrolize

C. Clasificarea compuşilor organici: *Alcooli ● Esteri: - hidroliza unui ester - definiţia randamentului unei transformări ●* Grăsimile ●* Săpunuri şi detergenţi: utilizări ●* Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii ●* Utilizarea corectă a nomenclaturii compuşilor organici ●* Aplicarea de algoritmi specifici pentru a rezolva probleme cantitative ●* Corelarea proprietăţilor compuşilor organici studiaţi cu rolul lor fiziologic

3. Structura examenului

Un bilet este tras la sorţi de către candidat. Subiectul abordează o temă din viaţa cotidiană sau tratează probleme actuale (aspecte transdisciplinare).

Se pleacă de la un text de 10 rânduri la o pagină cu ilustraţii, extras din reviste de popularizare ştiinţifică (Science et Vie, La Recherche, Sciences et avenir, Pour la Science etc.), de pe internet. Aceste texte sunt în acord cu temele alese şi cu noţiunile abordate în programa bacalaureatului român.

Partea 1: I se cere candidatului să stabilească problematica abordată în text şi să o prezinte oral juriului.

Partea 2: Un ansamblu de întrebări scurte, referitoare la fenomene prezentate în text, care solicită descrierea unor aspecte calitative şi scrierea reacţiilor chimice, urmate de un calcul simplu; întrebările sunt legate de aspecte din viaţa cotidiană şi de evoluţia ideilor ştiinţifice. Scopul este de a-i face pe elevi să vorbească despre problematica abordată în text, prin răspunsurile prezentate la diferite întrebări.

Partea 3: O problemă clasică de chimie, apropiată de exerciţiile tratate în manuale, asemănătoare cu cele existente în probele scrise ale bacalaureatului românesc. Ea poate lipsi dacă subiectul nu se pretează la aşa ceva.

DISCIPLINA BIOLOGIE

1. Tipuri de clase

Examenul oral la biologie se adresează următorului tip de clasă, care face parte din Proiectul ●De la învăţământul bilingv către filierele francofone●

- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real (specialitate matematică-informatică, ştiinţele naturii).

2. Teme reţinute

Au fost reţinute 8 teme din programele de clasele a XI-a şi a XII-a.

*Font 9*

Teme reţinute pentru clasa a XI-a

Tema din programa românească Teme reţinute

II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 1. Funcţiile de relaţie: a) Sistemul nervos Sistemul nervos somatic: actul reflex; reflexe somatice

II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 1. Funcţiile de relaţie: b) Analizatorii Fiziologia vederii: vederea şi defectele de vedere

II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 1. Funcţiile de relaţie: c) Glandele endocrine Printre diferitele glande studiate vom reţine: - fiziologia glandei tiroide şi disfuncţii ale acesteia - fiziologia pancreasului şi disfuncţii ale acestuia.

II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 2. Funcţiile de nutriţie: a) Digestia şi absorbţia Transformări fizico-chimice ale alimentelor Absorbţia intestinală Noţiuni elementare de igienă, patologie

II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 3. Funcţia de reproducere Sisteme reproducătoare: componente, fiziologie

Teme reţinute pentru clasa a XII-a

Partea din programa românească Teme reţinute

I. Genetica - Genetica moleculară Structura şi funcţia acizilor nucleici

I. Genetica - Genetica umană Determinismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane

II. Ecologie umană Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale

Au fost reţinute 9 teme din programele de clasele a IX-a şi a X-a.

*Font 9*

Teme reţinute pentru clasa a IX-a

Tema din programa românească Teme reţinute

II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii ● Eucariot b) Citoplasma - organite celulare Organite celulare

II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii ● Eucariot c) Nucleu Nucleul - structură, ultrastructură şi rol

II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii - Diviziunea celulară Mitoza: faze şi importanţă

III. Ereditatea şi variabilitatea organismelor vii - Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare - Legile mendeliene ale eredităţii Legea purităţii gameţilor Legea segregării independente a perechilor de caractere Abateri de la separarea mendeliană

Teme reţinute pentru clasa a X-a

Tema din programa românească Teme reţinute

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii - Funcţiile de nutriţie ● Nutriţia autotrofă Fotosinteza

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii - Funcţiile de nutriţie ● Respiraţia - Respiraţia la animale Respiraţia la mamifere

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii - Funcţiile de nutriţie ● Circulaţia - Circulaţia la animale Mediul intern la mamifere

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii - Funcţiile de nutriţie ● Excreţia - Excreţia la plante Transpiraţia şi influenţa factorilor de mediu asupra transpiraţiei

II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii - Funcţiile de relaţie Sensibilitatea la plante Tropisme, nastii, tactisme la plante

3. Structura examenului

Fiecare subiect va îndeplini următoarele criterii

- va conţine unul până la 3 documente (fotografii, scheme, grafice simple, texte ştiinţifice simple);

- va conţine două sau 3 întrebări

- o întrebare va solicita competenţele de redare organizată a cunoştinţelor. Această întrebare va pune în valoare competenţele generale 1 şi 2 ale programelor, adică ●a se informa asupra lumii vii●, ●explorarea sistemelor biologice●.

- una sau două întrebări vor solicita competenţe legate de elemente ale unui demers ştiinţific (a adopta un demers explicativ prin referire la cunoştinţe, integrând date noi). Această întrebare va permite punerea în valoare a competenţelor generale 3 şi 4 ale programelor, adică ●a utiliza şi a construi modele analogice pentru a demonstra principii●, ●a transfera şi a integra cunoştinţe şi metode în contexte noi●.

DISCIPLINA ISTORIE

1. Tipuri de clase

Examenul oral la istorie îi priveşte în special pe elevii din clasa a XII-a profil umanist (două ore/săptămână). Pentru elevii de la profilul real care vor alege istoria ca probă de bacalaureat, structura subiectului va fi păstrată, iar competenţele evaluate vor fi adaptate la programa lor (o oră/săptămână).

2. Teme reţinute

Tema B. Oamenii, societatea şi lumea ideilor

2. Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX şi XX; curente şi politici culturale; identităţi naţionale şi identitate europeană

3. Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa

4. Constituţiile din România

Tema C. Statul şi politica

4. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţa anticomunistă

Tema D. Relaţiile internaţionale

2. România şi concertul european: de la ●criza orientală● la marile alianţe ale secolului XX

3. România în perioada Războiului Rece

3. Competenţe de evaluat

*Font 8*

Competenţe specifice Domenii de conţinut/teme reţinute

1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice 1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări şi explicaţii interdisciplinare 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii nonformale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate 4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi complementare în legătură cu fenomenele istorice Oamenii, societatea şi lumea ideilor Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX şi XX; curente şi politici culturale; identităţi naţionale şi identitate europeană Secolul XX între democraţie şi totalitarism Ideologii şi practici politice în România şi în Europa Constituţiile din România

1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări şi explicaţii interdisciplinare 2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea de scopuri comune 2.4. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite Statul şi politica România postbelică. Stalinism, naţional- comunism şi disidenţa anticomunistă

2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate 4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi complementare în legătură cu fenomenele istorice Relaţiile internaţionale România şi concertul european: de la ●criza orientală● la marile alianţe ale secolului XX România în perioada Războiului Rece

4. Structura examenului

Pe fiecare bilet va fi un singur subiect, compus fie din două texte, fie dintr-un text şi o hartă foarte clară sau un text şi o caricatură (ori altă imagine în alb-negru uşor de fotocopiat şi foarte clar lizibilă).

Consemnele formulate în 4 sau 5 itemi pun în valoare capacitatea candidatului de a degaja o problematică, de a înţelege şi de a explica fenomenele şi procesele istorice, de a înfăţişa cunoştinţele şi de a le exprima în limba franceză.

Subiectele precizează profilul clasei, tema, competenţele înscrise în programa românească şi consemnele de lucru pentru candidat.

DISCIPLINA GEOGRAFIE

1. Tipuri de clase

În cadrul examenului de bacalaureat, menţiunea bilingv-franceză, geografia (România - Europa - Uniunea Europeană. Probleme fundamentale) are un statut de disciplină opţională. Examenul oral la geografie se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv ●De la învăţământul bilingv către filierele francofone●

- clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;

- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

- clasă bilingvă filiera tehnologică.

2. Competenţe de evaluat

a) Competenţe disciplinare generale

1. Utilizarea adecvată a termenilor şi a limbajelor specifice, pentru explicarea elementelor şi faptelor din mediul geografic

2. Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie la mediul înconjurător ca întreg şi explicarea relaţiilor specifice dintre acestea

3. Capacitatea de a identifica, pe reprezentări grafice, cartografice şi imagistice, elemente şi fenomene din natură şi societate

4. Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în condiţiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achiziţiilor dobândite

b) Competenţe lingvistice

1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situaţii de comunicare

1.1. Desprinderea sensului global al unui mesaj/text

1.2. Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

2. Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare

2.1. Oferirea şi solicitarea de informaţii şi instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

2.2. Argumentarea într-o manieră eficientă, convingătoare

3. Teme reţinute şi competenţe evaluate

A. Europa şi România - elemente geografice de bază

*Font 9*

Competenţe specifice Teme reţinute

1.1. Prezentarea orală a aspectelor defini- torii ale spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent termenii specifici domeniului 1.3. Realizarea unor corelaţii între elemente, date, fapte, procese, utilizând limbajul specific domeniului 1.4. Identificarea informaţiilor specifice problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate 2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic) la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor 2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic european, utilizând date statistice, modele grafice şi cartografice adecvate 3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese, prin interpretarea reprezentărilor grafice, cartografice şi imagistice a. Elemente de geografie umană a Europei şi României: d) harta politică a Europei; România ca stat al Europei e) populaţia şi caracteristicile ei geodemografice f) sistemul de oraşe al Europei, analiza geografică a unor oraşe (4 oraşe europene, oraşul Bucureşti şi două oraşe din România) b. Mediul înconjurător şi peisajele: g) caracteristici ale unor medii şi peisaje geografice din Europa şi din România h) Carpaţii - studiu de caz al unei regiuni geografice i) ţările vecine României (studiu de caz)

B. România şi Uniunea Europeană

*Font 9*

Competenţe specifice Teme reţinute

1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la elemente geografice ale Franţei, utilizând corect şi coerent termenii specifici domeniului 1.4. Identificarea informaţiilor specifice problematicii geografice a Franţei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate 2.4 Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic al Franţei, utilizând date statistice, modele grafice şi reprezentări cartografice adecvate 3.1. Transferul informaţiei statistice, grafice sau cartografice în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ, probleme, situaţii problemă ● Statele Uniunii Europene c) studiu de caz: Franţa d) organizarea şi amenajarea spaţiului geografic în Uniunea Europeană şi în România (organizarea teritoriului, migraţia populaţiei şi a forţei de muncă, dispariţiile regionale, evoluţia agriculturii)

C. Europa şi Uniunea Europeana în lumea contemporană

*Font 9*

Competenţe specifice Teme reţinute

1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic mondial, utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului 2.4. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii contemporane şi Europa 3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice referitoare la Europa, Uniunea Europeană, România şi lumea contemporană e) Rolul Europei în construirea lumii contemporane

4. Structura examenului

Proba orală va consta în rezolvarea unui subiect, formulat sub formă de întrebare, parţial problematizată.

Subiectul va fi însoţit de documente geografice specifice, în număr de maximum 3: hărţi tematice, scurte texte geografice, imagini, date statistice, grafice etc., a căror rezolvare permite evaluarea atât a competenţelor de specialitate (construirea unui plan demonstrativ, asocierea analizei documentare cu propriile cunoştinţe dobândite etc.), cât şi a celor lingvistice.

Ansamblul documentar este urmat de

- 3 întrebări puse candidatului în scopul structurării planului său demonstrativ, expunerii;

- 2-3 alte întrebări care pot fi puse de examinatori în timpul celor 10 minute de evaluare prin dialog.

Subiectul va fi ales de candidat prin tragere la sorţi din întregul număr de variante înscrise în programa disciplinei alese.

DISCIPLINA ECONOMIE

1. Tipuri de clase

Examenul oral la economie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone"

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

b) clasă bilingvă filiera tehnologică;

c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist.

2. Competenţe de evaluat

1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală

1.1. Identificarea şi caracterizarea rolului de consumator pe care îl îndeplineşte orice persoană

1.2. Recunoaşterea caracteristicilor generale ale pieţei în diferite forme concrete de manifestare a acesteia

2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii-problemă, precum şi în analiza posibilităţilor personale de dezvoltare

2.1. Analiza eficienţei utilizării factorilor de producţie

2.2. Compararea unor fenomene şi procese specifice dinamicii economice

3. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare

3.1. Identificarea tendinţelor de integrare şi globalizare, specifice dinamicii economice actuale

4. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii

4.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro- şi macroeconomică sau individuală şi socială

3. Teme reţinute (conform programei analitice de economie)

Consumatorul

Nevoi şi resurse

Consumatorul; costul de oportunitate; utilitatea economică

Producătorul/întreprinzătorul

Factorii de producţie şi combinarea acestora

Costurile

Productivitatea

Profitul

Piaţa - întâlnire a operatorilor economici

Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă

Economia deschisă

Uniunea Europeană - mecanisme de integrare economică

4. Structura examenului

Proba orală va consta în 2 itemi a căror rezolvare permite evaluarea atât a competenţelor de specialitate, cât şi a celor lingvistice.

Varianta 1

Item 1. Analiza unui text de aproximativ 10 rânduri pe baza a 3 întrebări

● Întrebarea 1: Identificarea în text a două concepte economice

● Întrebarea 2: Explicitarea conceptelor economice identificate la întrebarea 1

● Întrebarea 3: Corelarea celor două concepte cu un al treilea concept şi justificarea alegerii făcute, explicând relaţia dintre ele

Competenţe (în conformitate cu programa de bacalaureat)

j) Caracterizarea comportamentelor, a fenomenelor şi a proceselor economice

k) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene şi diferitele procese economice

Item 2. Rezolvarea unei probleme pornind de la 3 întrebări

● Întrebarea 1: Un calcul simplu

● Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o scurtă analiză

● Întrebarea 3: Compararea rezultatelor care să permită interpretarea unui comportament

Competenţe (în conformitate cu programa de bacalaureat)

l) Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)

m) Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic

n) Rezolvarea unei probleme cu conţinut economic

o) Evaluarea în termeni cantitativi şi calitativi a unei decizii economice

Varianta 2

Item 1. Realizarea unei analize simple

● Întrebarea 1: Corelarea a două concepte economice date

● Întrebarea 2: Explicarea modului în care ele se influenţează reciproc

● Întrebarea 3: Construirea unui exemplu, în cifre sau nu, care să ilustreze influenţa unui concept asupra celuilalt

Competenţe utilizate (în conformitate cu programa de bacalaureat)

p) Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic

q) Analizarea legăturilor dintre comportamente, fenomene şi diferitele procese economice

Item 2. Rezolvarea unei probleme cu 3 cerinţe

● Întrebarea 1: Un calcul simplu

● Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o analiză

● Întrebarea 3: O comparaţie a rezultatelor care să permită interpretarea unui comportament

Competenţe utilizate (în conformitate cu programa de bacalaureat)

r) Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)

s) Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic

t) Rezolvarea unei probleme cu conţinut economic

u) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene şi diferite procese economice

DISCIPLINA INFORMATICĂ

1. Tipuri de clase

Proba orală la disciplina Informatică, pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" la examenul de bacalaureat, se adresează următorului tip de clasă, care face parte din Proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone"

- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real, specializarea Matematică-Informatică.

2. Competenţe de evaluat

1. Utilizarea corectă a terminologiei în limba franceză, specifice informaticii, în diferitele sale contexte de aplicare

2. Identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite sau proprii, specifice unui limbaj de programare

3. Identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari

4. Identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare

5. Identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat

6. Organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate

7. Organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control adecvate

8. Reprezentarea algoritmilor prin intermediul programelor pseudocod şi a programelor scrise într-un limbaj de programare (Pascal sau C++, la alegere)

9. Analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor care sunt prelucrate de către algoritmul corespunzător

10. Construirea de algoritmi echivalenţi cu un algoritm dat

În plus, vor fi urmărite competenţele specifice ale programei şcolare.

3. Teme reţinute

1. Algoritmi

1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici ale unui algoritm

1.2. Date, variabile, expresii, operaţii

1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)

1.4. Descrierea unui algoritm (programe în pseudocod)

2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C++, la alegere)

2.1. Vocabularul limbajului

2.2. Constante. Identificatori

2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali

2.4. Definirea tipurilor de date

2.5. Variabile. Declararea variabilelor

2.6. Definirea constantelor

2.7. Structura programelor. Comentarii

2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire

2.9. Citirea şi scrierea datelor

2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structurile alternative şi repetitive)

3. Subprograme predefinite

3.1. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor

3.2. Proceduri şi funcţii matematice predefinite

4. Tipuri structurate de date

4.1. Tablouri unidimensionale

5. Algoritmi elementari

5.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr

5.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid

5.3. Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume de termen general dat

5.4. Determinarea elementului minim/maxim al unei mulţimi de valori

5.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţiei, selecţiei, numărării)

5.6. Metode de căutare (secvenţială, binară)

5.7. Interclasare

NOTĂ

Nu este necesar ca totalitatea temelor să fie studiate în limba franceză, ci se va avea în vedere ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea şi prezentarea în cadrul probei orale.

4. Structura examenului

Fiecare bilet va conţine 2 itemi

I. Primul item constă în prezentarea unui algoritm scris în pseudocod şi a 3 cerinţe cu privire la acesta, după cum urmează

a) prima cerinţă furnizează un set de date de intrare pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de ieşire, argumentând răspunsul său;

b) a doua cerinţă furnizează un set de date de ieşire pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de intrare, argumentând răspunsul său;

c) a treia cerinţă solicită elevilor să modifice algoritmul dat în unul echivalent, după anumite reguli specificate în enunţ.

II. Al doilea item constă în enunţul unei probleme a cărei rezolvare presupune elaborarea de către elev a unui algoritm sub forma unui program complet, redactat în limbaj de programare (C++ sau Pascal, la alegere). Elevul trebuie să fie capabil să explice modul de funcţionare a algoritmului conceput de el.

Grile de evaluare/Bareme de notare

GRILA DE EVALUARE PENTRU MODULUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PLURIDISCIPLINAR

I. Control continuu: maximum 20 de puncte

Cercetare documentară: maximum 10 puncte

Calitatea cercetării documentare, consistenţa acesteia, calitatea tratării subiectului şi a exploatării documentelor

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ţinerea unui carnet de bord: maximum 10 puncte

Notarea sistematică în timpul cursurilor consacrate modulului respectiv

Raport al cercetărilor documentare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

II. Produsul final: maximum 20 de puncte

Pertinenţa produsului final, inventivitate, adecvare între forma aleasă şi subiectul tratat: maximum 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nota sintetică: maximum 10 puncte

Coerenţa în construcţia notei, calitatea expresiei scrise: 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

III. Prezentare şi susţinere: maximum 50 de puncte

Coerenţă/pertinenţă a prezentării, respectarea unui plan, enunţul clar al unei problematici: maximum 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Reactivitate la întrebări: maximum 20 de puncte

Capacitate de confirmare, nuanţare şi precizare a ideilor: maximum 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Capacitate de a reacţiona la argumentele celuilalt pentru a-şi apăra poziţia: maximum 10 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nivel de franceză (vocabular/sintaxă): maximum 20 de puncte

Bogăţia şi pertinenţa lexicului: maximum 7 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7

Corectarea morfosintaxei: maximum 8 puncte

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Stăpânirea sistemului fonologic (pronunţie şi intonaţie clare): maximum 5 puncte

0 1 2 3 4 5

IV. Prezenţa candidatului la examen: 10 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu fiecărui candidat prezent în faţa juriului.

TOTAL: 100 puncte

PROBA ORALĂ DE DNL - BAREM DE NOTARE

Se acordă maximum 60 de puncte pentru abilităţi în sfera disciplinei

0 10 20 30 40 50 60

Se acordă maximum 30 de puncte pentru calitatea limbii.

Pronunţie, vocabular, morfosintaxă

0 10 20 30

Se acordă 10 puncte din oficiu.

______________

(1) Probele specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat se organizează şi se desfăşoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, structura probelor şi structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru modulul interdisciplinar de proiect şi pentru proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată în clasa a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susţin în clasa a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.

Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul şcolar 2009-2010.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice prevedere contrară prevederilor prezentului ordin se abrogă.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Direcţia generală educaţie timpurie, şcoli, performanţă şi programe, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p. Ministrul educaţiei,

cercetării şi inovării, interimar,

Cătălin Ovidiu Baba,

secretar de stat

Bucureşti, 29 octombrie 2009.

Nr. 5.793.

privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat

În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile Acordului interguvernamental franco-român de la Bucureşti din data de 28 septembrie 2006, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,

ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, interimar, emite prezentul ordin.