DECIZIE nr. 1.121 din 10 septembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială "CFR Transauto" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 32/2008 al Curţii de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele

Prin Încheierea din 13 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 32/2008, Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială "CFR Transauto" - S.A. din Bucureşti într-un litigiu arbitral.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât înfiinţarea de instanţe specializate în anumite materii se poate realiza numai prin legi organice, iar înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece arbitrajele comerciale nu întrunesc caracteristicile unor instanţe extraordinare, iar procedurile urmate în arbitraj nu încalcă şi nu restrâng drepturile procesuale ale părţilor.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 6 decembrie 2007, cu următorul cuprins: "Camerele judeţene au următoarele atribuţii principale: [...] i) organizează activitatea de soluţionare a litigiilor comerciale şi civile prin mediere şi arbitraj ad-hoc şi instituţionalizat;".

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (5) privind interzicerea înfiinţării de instanţe extraordinare şi posibilitatea înfiinţării de instanţe specializate în anumite materii, prin lege organică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că instanţele de arbitraj comercial nu sunt instanţe judecătoreşti, în sensul prevederilor art. 126 şi ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, ci jurisdicţii menţionate expres de Legea fundamentală în art. 146 lit. d), iar înfiinţarea acestora nu este condiţionată de adoptarea unei legi organice. Litigiile soluţionate de instanţele de arbitraj comercial se finalizează prin hotărâri supuse controlului judecătoresc în condiţiile prevăzute de art. 364 din Codul de procedură civilă.

Curtea nu poate primi nici susţinerea privind încălcarea prevederilor art. 126 alin. (5) din Constituţie, dat fiind că instanţele de arbitraj comercial nu întrunesc trăsăturile caracteristice instanţelor extraordinare. Procedura urmată de aceste organe de jurisdicţie nu încalcă şi nici nu restrânge drepturile procesuale ale părţilor prevăzute în Codul de procedură civilă şi nici alte drepturi sau libertăţi ale acestora.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială "CFR Transauto" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 32/2008 al Curţii de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 septembrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

-------------