DECIZIE nr. 43 din 4 martie 1997

referitoare la excepţia de necostitutionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă

Ion Muraru - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Popa - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Raul Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Leizerovici Gita împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 136 din 5 noiembrie 1996.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 25 februarie 1997, în prezenta recurentei şi a procurorului, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunţarea pentru data de 4 martie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele

Prin Decizia nr. 136 din 5 noiembrie 1996, Curtea Constituţională a respins ca vadit

nefondata excepţia de necostitutionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă. Soluţia s-a fundamentat pe Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, care, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituţie, este obligatorie, întrucît nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei soluţii.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Leizerovici Gita, susţinând ca "prin motivarea pe care se întemeiază hotărârea atacată se recunoaşte ca fiind constituţional recursul în anulare, recurs vadit netemeinic şi ilegal".

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucît excepţia a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.

În punctele de vedere exprimate, Senatul şi Guvernul considera ca recursul este neîntemeiat, având în vedere ca prevederile recursului în anulare, astfel cum este reglementat de Codul de procedură civilă, au făcut obiectul unor decizii ale Curţii Constituţionale, definitive, care, potrivit prevederilor art. 145 alin. (2) din Constituţie, sunt obligatorii.

Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Senatului şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile recurentei şi ale procurorului, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele

Prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă au fost modificate în sensul că recursul în anulare nu mai poate fi declarat oricând, ci numai în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. În aceste condiţii, urmează a se admite recursul şi, în temeiul art. 25 din Legea nr. 47/1992, ţinând seama de noua redactare a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, urmează a se modifica decizia atacată, în sensul respingerii excepţiei de necostitutionalitate ca fiind lipsită de obiect.

În temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 şi ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

Decide

Admite recursul declarat de Leizerovici Gita şi modifica Decizia Curţii Constituţionale nr. 136 din 5 noiembrie 1996, în sensul că respinge excepţia de necostitutionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ca fiind lipsită de obiect.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 4 martie 1997.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

---------------------