DECIZIE nr. 189 din 12 februarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală

Ioan Vida - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Aurel Enea în Dosarul nr. 1.390/57/2008 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru cauze cu minori şi de familie.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele

Prin Încheierea din 2 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.390/57/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Aurel Enea.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate permit exercitarea recursului doar în ipoteza unei hotărâri de desesizare şi restituire a cauzei la procuror. O atare situaţie este, în opinia autorului excepţiei, în contradicţie cu dreptul la un proces echitabil, deoarece inculpatul nu beneficiază de un tratament egal cu al procurorului. De asemenea, inadmisibilitatea recursului împotriva respingerii cererii de restituire este o îngrădire a exerciţiului dreptului la apărare şi a liberului acces la justiţie.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale. Invocă bogata jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în această materie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror şi de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă."

În susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Se invocă, totodată, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispoziţiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 854 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008, şi a Deciziei nr. 736 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 16 iulie 2008, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Aurel Enea în Dosarul nr. 1.390/57/2008 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

------