DECIZIE nr. 117 din 3 februarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) frazele întâi şi a doua din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "primelor două teze ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", excepţie ridicată de Dorel Moldovan, Simion Vasile Briciu, Aurel Moldovan, Ioan Oltean, Gheorghe Cuc, Liviu Crişan, Valentin Manache, Ioan Mureşan, Ioan Adrian Groza, Cornelia Nicoleta Marin, Ion Marin, Vasile Marinel Ones, Marius Criste, Dorel Moldovan, Ioan Rad, Ioan Vaniamin Farcas, Pavel Inclezan, Gheorghe Centea, Constantin Giurgiu, Martin Canta, Gavril Rus, Vasile Rus, Nicolae Szekely, Simion Jucan, Alexandru Gaja, Ioan Balint, Ioan Petrişor, Radu Petru Pop, Gavril Ola în Dosarul nr. 5.405/117/2007 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele

Prin Încheierea din 3 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.405/117/2007, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor primelor două teze ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dorel Moldovan, Simion Vasile Briciu, Aurel Moldovan, Ioan Oltean, Gheorghe Cuc, Liviu Crişan, Valentin Manache, Ioan Mureşan, Ioan Adrian Groza, Cornelia Nicoleta Marin, Ion Marin, Vasile Marinel Ones, Marius Criste, Dorel Moldovan, Ioan Rad, Ioan Vaniamin Farcas, Pavel Inclezan, Gheorghe Centea, Constantin Giurgiu, Martin Canta, Gavril Rus, Vasile Rus, Nicolae Szekely, Simion Jucan, Alexandru Gaja, Ioan Balint, Ioan Petrişor, Radu Petru Pop, Gavril Ola într-o cauză civilă având ca obiect un litigiu izvorât din modul de calcul al salariului pentru o anumită categorie de funcţionari publici.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât acordă Guvernului posibilitatea ca, printr-o ordonanţă, să abroge o lege adoptată de Parlament, chiar şi atunci când legislativul respinge ordonanţa de abrogare, şi acordă Guvernului prerogative care aparţin exclusiv Parlamentului. Se arată, totodată, că respingerea de către Parlament a ordonanţei abrogatoare nu are nicio valoare, întrucât, indiferent de voinţa organului legiuitor, o ordonanţă respinsă îşi produce în totalitate efectele.

Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşa cum rezultă din încheierea de sesizare, dispoziţiile primelor două fraze ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004, care au următorul conţinut

Art. 62 alin. (3): "Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. (...)"

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) care instituie obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării şi art. 115 alin. (1), (3) şi (7) privind delegarea legislativă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate nu contravin în niciun mod prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorii excepţiei.

Potrivit dispoziţiilor constituţionale invocate, Parlamentul şi Guvernul - pe calea delegării legislative, în condiţiile art. 115 din Legea fundamentală - au competenţa de a institui, modifica, completa, suspenda sau abroga norme juridice. În ceea ce priveşte operaţiunea de abrogare, sunt de semnalat unele aspecte, faţă de susţinerile autorilor excepţiei. Astfel, printr-o ordonanţă emisă în baza unei legi de abilitare nu pot fi abrogate ordonanţe de urgenţă care reglementează materii rezervate legilor organice şi nici legi organice adoptate de Parlament. În calitatea sa de unică autoritate legiuitoare, Parlamentul este suveran în a aproba, cu sau fără modificări, inclusiv abrogări, ordonanţele - simple sau de urgenţă - emise de Guvern ori de a le respinge, pur şi simplu.

Curtea reţine că primele două fraze ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 consacră, pe de o parte, caracterul definitiv al abrogării actelor normative, care nu mai pot produce efecte în viitor, iar pe de altă parte, interdicţia revigorării unui act normativ prin abrogarea actului abrogator al acestuia. Acestea reprezintă reguli de tehnică legislativă care au fost edictate în scopul de a asigura coerenţa şi stabilitatea ansamblului legislativ, pentru a evita posibilele suprapuneri şi necorelări care ar genera haos şi confuzie în sistemul legislaţiei.

De altfel, Curtea observă că toate criticile formulate de autorii excepţiei vizează, în realitate, fraza a treia a art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, care stabileşte că fac excepţie de la regula stabilită în primele două fraze "prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament". Acest text de lege nu formează însă obiect al excepţiei, astfel cum se poate constata din cuprinsul încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) frazele întâi şi a doua din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepţie ridicată de Dorel Moldovan, Simion Vasile Briciu, Aurel Moldovan, Ioan Oltean, Gheorghe Cuc, Liviu Crişan, Valentin Manache, Ioan Mureşan, Ioan Adrian Groza, Cornelia Nicoleta Marin, Ion Marin, Vasile Marinel Ones, Marius Criste, Dorel Moldovan, Ioan Rad, Ioan Vaniamin Farcas, Pavel Inclezan, Gheorghe Centea, Constantin Giurgiu, Martin Canta, Gavril Rus, Vasile Rus, Nicolae Szekely, Simion Jucan, Alexandru Gaja, Ioan Balint, Ioan Petrişor, Radu Petru Pop, Gavril Ola în Dosarul nr. 5.405/117/2007 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 februarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

-----