DECIZIE nr. 31 din 13 ianuarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicată de Zemeili Mahmud Fahmi în Dosarul nr. 3.354/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curţii că partea Oficiul Român pentru Imigrări a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că autorul acesteia are în vedere chestiuni legate de interpretarea şi aplicarea textului de lege criticat, care excedează competenţei Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele

Prin Încheierea din 6 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.354/4/2008, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Zemeili Mahmud Fahmi într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de acesta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins

- Art. 64 alin. (1): "Plângerea se soluţionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea."

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că plângerile formulate împotriva hotărârilor emise de Oficiul Român pentru Imigrări trebuie soluţionate de instanţele de contencios administrativ, competenţa de soluţionare în fond a acestora revenind, în opinia autorului excepţiei, secţiilor de contencios administrativ şi fiscal din cadrul curţilor de apel.

Dispoziţiile din Legea fundamentală ce se pretinde a fi încălcate sunt cele ale art. 126 alin. (6), care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a mai exercitat controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentul dosar şi prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală ca şi cele invocate în prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 11 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 25 februarie 2008, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo reţinute.

Întrucât nu au intervenit elemente de noutate care să justifice modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată cu acel prilej şi argumentele pe care aceasta s-a întemeiat îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicată de Zemeili Mahmud Fahmi în Dosarul nr. 3.354/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 ianuarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

__________