ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008

Se aprobă programele şcolare pentru clasele a V'ada şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". Programele sunt cuprinse în anexa*) care face parte integrată din prezentul ordin.

-----------

Notă *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASELE A V-A ŞI A VI-A

LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul de Limba şi literatura maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română, contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc.

Studiul limbii şi literaturii materne la clasele cu predare în limba română reprezintă, alături de studiul limbii şi literaturii române şi de cel al studiului unei limbi moderne, o componentă esenţială a ariei curriculare Limbă şi comunicare, ce garantează elevului accesul la cultura comunicaţională şi literară de bază.

Curriculumul de limba şi literatura italiană maternă îşi propune, prin obiectivele sale, dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise. În acest scop, în elaborarea prezentului curriculum s-a avut în vedere modelul comunicativ-funcţional, model care vizează dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris ("citirea/lectura") şi de exprimare scrisă. Acestea reprezintă obiectivele cadru ale disciplinei Limba şi literatura maternă pe parcursul şcolarităţii obligatorii, cărora li se adaugă, în mod special, pentru situaţia concretă a studierii limbii şi literaturii materne în şcoli cu predare în limba română, o componentă valoric-atitudinală având rolul de a favoriza formarea unor comportamente specifice comunicării în mediile multiculturale.

În structurarea prezentului curriculum s-au avut în vedere următoarele criterii

- prezentarea comunicării drept competenţă esenţială;

- echilibrarea raportului între comunicarea orală şi cea scrisă;

- centrarea obiectivelor pe dezvoltarea de capacităţi;

- formularea obiectivelor de referinţă astfel încât să precizeze rezultatele aşteptate ale învăţării la sfârşitul anului de studiu;

- sugerarea, pentru fiecare dintre obiectivele de referinţă, a unor exemple de activităţi de învăţare adecvate, care să orienteze predarea-învăţarea;

- flexibilitatea în adaptarea conţinuturilor la nivelul de dezvoltare a clasei şi la interesele copiilor;

- abordarea textului literar/nonliterar nu ca scop în sine, ci ca suport/pretext pentru comunicare;

- accentuarea formelor de comunicare activă.

Programele şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a V-a şi a VI-a cuprind

● obiectivele cadru ale predării-învăţării disciplinei pe parcursul claselor a V-a - a VIII-a;

● obiectivele de referinţă, urmărite pe parcursul clasei a V-a;

● obiectivele de referinţă, urmărite pe parcursul clasei a VI-a;

● sugestii de activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv de referinţă (sugestii de exerciţii/activităţi care pot conduce la atingerea obiectivelor);

● conţinuturi ale învăţării pentru cele trei domenii (lectura, comunicarea, elemente de construcţie a comunicării).

OBIECTIVELE CADRU

ale disciplinei limba şi literatura maternă

pentru clasele a V-a - a VIII-a

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citire/lectură) 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă 5. Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală şi interculturală

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi

1.1 să desprindă sensul global al unui - exerciţii cu alegere multiplă; exerciţii de

mesaj clar articulat, emis cu răspuns la întrebări globale;

o viteză normală - exerciţii de selectare şi ordonare de

imagini;

- exerciţii de asociere a unor imagini cu

texte/fragmente de text, potrivit semni-

ficaţiei mesajului audiat;

- exerciţii de descoperire a semnificaţiei

textului audiat, pe baza unor imagini

prezentate;

1.2 să desprindă informaţii particulare - activităţi de confirmare a răspunsului

dintr-un scurt mesaj audiat, corect (bifare, completare de tabel);

articulat clar şi rar

1.3 să sesizeze ordinea evenimentelor - exerciţii de ordonare a propoziţiilor

relatate într-un text scurt dintr-un set, conform textului audiat;

1.4 să desprindă informaţii esenţiale - adnotări pe un plan dat;

dintr-un discurs pe subiecte

familiare

1.5 să identifice secvenţele de dialog, - exerciţii de identificare a secvenţelor

de naraţiune şi de descriere descriptive, narative şi dialogate dintr-un

dintr-un mesaj oral enunţ oral;

1.6 să discearnă sensul unui cuvânt nou - exerciţii de receptare a cuvintelor noi în

prin raportare la un mesaj emis texte audiate;

clar şi rar - integrarea cuvintelor noi în serii de

sinonime şi antonime;

- corelarea cuvântului cu explicaţia sa

corectă dintr-un set de definiţii date;

1.7 să manifeste atenţie faţă de - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei

interlocutor în diferite situaţii distributive şi a capacităţii de a urmări

de comunicare mesajul interlocutorului;

- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător,

urmărind formarea comportamentului

de ascultător activ;

- simulări ale unor situaţii de comunicare

pe teme cotidiene concrete;

- jocuri de grup cu teme date, simulări.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi

2.1 să articuleze corect, în cuvinte, - exerciţii de repetare după model;

sunete şi grupuri sonore apropiate - exerciţii de discriminare fonetică;

din punct de vedere fonetic

2.2 să vorbească despre sine, despre - descrieri simple cu suport verbal

persoane, despre activităţi din (întrebări, cuvinte de sprijin) şi/sau

universul imediat imagini;

2.3 să selecteze formule conversa- - dialoguri, simulări;

ţionale, potrivit situaţiei de

comunicare

2.4 să participe la interacţiuni - activităţi pe perechi/în grup;

verbale pe teme familiare

2.5 să-şi adapteze vorbirea la diferite - exerciţii de iniţiere şi de menţinere a unui

situaţii de comunicare în funcţie dialog;

de partenerul de dialog - exerciţii de fixare a unor expresii des

folosite în cadrul unui dialog cu marcarea

formulelor de salut, de adresare, de permi-

siune, de scuze, de iniţiere, menţinere şi

încheiere a unui dialog, de nuanţare a

exprimării;

- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător,

urmărind formarea comportamentului de

vorbitor activ;

- jocuri de rol pentru exersarea unor acte

de vorbire: iniţierea, menţinerea şi

încheierea unui act verbal; recunoaşterea

şi descrierea unei persoane sau a unui

obiect; povestirea unor fapte şi întâmplări;

exprimarea acordului sau dezacordului în

legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei

persoane;

- conversaţii cu unul sau mai mulţi

interlocutori pe teme familiare;

2.6 să selecteze elementele de lexic - exerciţii de determinare a sensului unor

adecvate situaţiilor de comunicare cuvinte şi de explicare a semnificaţiei

acestora în contexte adecvate;

- jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea

unor familii lexicale;

- exerciţii de utilizare a sinonimelor şi

antonimelor în contexte date;

2.7 să construiască propoziţii corecte - alcătuirea de propoziţii cu ajutorul unor

din punct de vedere gramatical cuvinte, sintagme, expresii date;

- exerciţii de construire corectă a propozi-

ţiilor simple şi dezvoltate.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citire/lectură)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi

3.1 să citească fluent, cu glas tare, - activităţi de lectură individuală sau

un text cunoscut de mică întindere în grup;

- exerciţii de accentuare şi intonare corectă;

- exerciţii de memorare şi recitare a unor

poezii;

3.2 să desprindă ideile principale - exerciţii cu alegere multiplă; răspunsuri

dintr-un text citit la întrebări de tipul "adevărat"/"fals";

- exerciţii de delimitare a unui text narativ

în fragmente logice;

- exerciţii de identificare şi de formulare

a ideilor principale din textele citite;

3.3 să asocieze informaţiile factuale - activităţi de combinare a textului cu

dintr-un text citit cu o imagine/ imaginea, punerea de etichete imaginilor;

un set de imagini

3.4 să recunoască secvenţele narative - exerciţii de semnalare a secvenţelor

şi dialogate dintr-un text dialogate dintr-un text dat;

- exerciţii de identificare a vorbirii directe

într-un text dat;

- exerciţii de argumentare a folosirii

dialogului în textele narative;

- exerciţii de citire pe roluri;

3.5 să identifice cuvinte şi expresii - exerciţii de identificare a unor cuvinte şi

noi în text expresii noi într-un text;

- exerciţii de folosire a dicţionarului;

3.6 să manifeste curiozitate şi interes - exerciţii de iniţiere în scopul citirii unor

faţă de activitatea de lectură cărţi din literatura pentru copii;

- recitarea unor poezii; povestirea textelor

citite;

- exerciţii de exprimare a propriilor gânduri

şi sentimente în legătură cu faptele şi

acţiunile personajelor prezentate în textele

literare;

- vizite la biblioteca şcolii;

- formulări de întrebări şi de răspunsuri

vizând conţinutul textelor citite.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi

4.1 să ceară/să ofere în scris detalii - completare de formulare cu date personale;

personale - redactare de scrisori în registru familiar;

4.2 să respecte regulile de despărţire - exerciţii de aplicare a regulilor de

în silabe, ortografia şi punctuaţia despărţire în silabe în dictări şi

într-un text propriu autodictări, copieri sau în scrierea unor

enunţuri proprii;

- exerciţii de scriere a cuvintelor care

conţin consoane duble, grupuri de sunete;

- exerciţii de utilizare corectă a semnelor

de punctuaţie;

- autodictări, autocorectări, corectare în

perechi, etc.;

4.3 să scrie despre evenimente, - activităţi de redactare de text, paragraf;

persoane din mediul familiar,

după un plan dat

4.4 să producă texte de mică întindere, - elaborarea de texte scurte, pe baza unui

ţinând seama de părţile componente suport vizual, după o ilustraţie/un şir

ale unei compuneri de ilustraţii, benzi desenate, şir de

întrebări;

- exerciţii de redactare a povestirii unor

fragmente de text;

- exerciţii de structurare a textului scris

în cele trei părţi: introducere, cuprins,

încheiere;

4.5 să redacteze mesaje scurte pe o anumită - exerciţii de alcătuire dirijată a planului

temă, urmărind un plan dat simplu de idei;

- exerciţii de selectare a ideilor pentru un

text propriu;

- exerciţii de redactare a unei pagini de

jurnal personal;

- exerciţii de construire a unor enunţuri

simple şi dezvoltate, respectând topica

specifică limbii italiene.

5. Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală şi interculturală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi

5.1 să demonstreze interes pentru - utilizarea hărţilor, albumelor şi a unor

cunoaşterea unor aspecte geografice surse de documentare audio-vizuală;

specifice Italiei

5.2 să manifeste curiozitate faţă - activităţi de grup: audiţii, vizionări,

de tradiţii/obiceiuri specifice recitări, prezentarea unor sărbători

spaţiului de cultură şi tradiţionale, a unor obiceiuri, prin

civilizaţiei italiene utilizarea unor documente autentice;

- programe artistice şi serbări.

CONŢINUTURILE INVĂŢĂRII

1. LECTURĂ/CITIRE

● Cartea. Rolul ilustraţiilor.

● Textul literar

Textul narativ. Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ.

Poezii pentru copii.

- Textul nonliterar: afişe publicitare, reclame, benzi desenate, articole din reviste pentru copii, etc.

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Pentru realizarea obiectivelor din programa şcolară se vor studia 8-10 texte

literare şi nonliterare, adecvate nivelului de pregătire şi particularităţilor

de vârstă ale elevilor. Pentru textele literare se recomandă următoarele

specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori.

Pentru textele nonliterare se recomandă benzi desenate, afişe publicitare,

buletin meteo, articole din reviste pentru copii, rebus, filme şi desene

animate. Atât textele literare cât şi cele nonliterare vor ilustra tematica

recomandată mai jos.

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Teme recomandate

● Cartea (prezentare generală)

● Copilul despre sine

● Familia

● Şcoala

● Vremea

● Copilul şi lumea înconjurătoare

● Jocul şi jucării, jocul pe calculator

● Lumea fantastică (personaje de basm, desen animat, film)

● Cultură şi civilizaţie (aspecte geografice, nume de oraşe, povestiri şi anecdote, sărbători tradiţionale, cântece şi poezii).

2. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII

● Comunicare orală

Componentele comunicării dialogate. Factorii perturbatori ai comunicării. Adaptarea la particularităţile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.

Povestirea orală a unor texte citite sau audiate. Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative.

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire

1. a localiza în spaţiu

2. a compara calităţi

3. a exprima preferinţe

4. a descrie persoane

5. a iniţia, menţine şi încheia un schimb verbal

6. a cere şi a da indicaţii de orientare

7. a situa în timp, a relata activităţi, la prezent, la trecut, la viitor

8. a propune şi a accepta

9. a cere şi a da informaţii practice (timp, loc)

10. a exprima sentimente (satisfacţie, bucurie, nelinişte, teamă)

11. a exprima cantitatea

● Comunicare scrisă

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea.

Planul iniţial al compunerii.

Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea.

Contexte de realizare

a) Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia.

b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat.

Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor cuvinte şi expresii date.

c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Planul simplu de idei.

Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Fonetică şi ortografie

- alfabetul limbii italiene

- aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii

- eliziunea şi apostroful

- despărţirea în silabe

II. Gramatica

● Substantivul

formarea femininului

formarea pluralului

● Articolul

hotărât şi nehotărât

partitiv

● Adjectivul

formarea femininului adjectivelor calificative

interogativ (exclamativ) che, quale, quanto?

nehotărât: ogni, tutto, molto, poco

● Numeralul

cardinal şi ordinal

● Pronumele

personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie

reflexiv

● Verbul

Indicativul prezent al verbelor auxiliare

Indicativul prezent al verbelor servile: dovere, sapere, potere, volere; folosirea verbelor servile cu infinitivul

indicativul prezent al verbelor regulate

indicativul prezent al verbelor neregulate: andare, bere, dare, dire, fare, valere, venire, uscire, tenere, salire, scegliere

perfectul compus al verbelor regulate

participiul trecut; acordul participiului

perfectul compus al principalelor verbe neregulate

verbele impersonale care indică fenomene atmosferice

viitorul simplu al verbelor regulate; viitorul auxiliarelor avere şi essere

● Adverbul

Formarea adverbelor din adjective cu sufixul -mente

Adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate)

● Prepoziţia

prepoziţii articulate

● Conjuncţia

Conjuncţii coordonatoare: e, ed, anche, ancora, neppure, neanche, oppure, ma, pero, quindi, dunque, ebbene, ne ...ne

● Interjecţia

interjecţii care exprimă uimirea, bucuria, ameninţarea, îndemnul.

NOTĂ: Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specia- litate. Terminologia nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice, utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi

1.1 să desprindă informaţii factuale - exerciţii de tip "adevărat"/"fals";

dintr-un mesaj clar articulat, emis exerciţii cu alegere multiplă;

cu o viteză normală - exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei

textului audiat, pe baza unor imagini

prezentate;

1.2 să distingă informaţiile esenţiale - exerciţii de identificare a informaţiilor

de cele secundare şi să stabilească noi dintr-un text ascultat; exerciţii de

legături sau diferenţieri interpretare a mesajului comunicat;

1.3 să identifice elemente cheie - activităţi de confirmare a răspunsului

dintr-un discurs pe teme familiare corect (bifare, completare de tabel);

1.4 să sesizeze sensul cuvintelor noi - exerciţii de receptare auditivă a unităţilor

în funcţie de context lexicale noi în scurte texte literare şi

nonliterare; exerciţii de stabilire a

sensului unui cuvânt necunoscut prin folo-

sirea contextului;

1.5 să recepteze adecvat formule de - exerciţii de sesizare a formulelor de

iniţiere, menţinere şi încheiere iniţiere, menţinere şi încheiere a unui

a unui dialog dialog;

1.6 să manifeste interes pentru mesajul - exerciţii de urmărire a unor dialoguri, de

ascultat şi pentru partenerii de participare la realizarea lor şi de inducere

dialog a unui comportament comunicativ adecvat;

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi

2.1 să rostească enunţuri afirmative, - exerciţii de rostire după model, participare

negative, exclamative, interogative la dialog;

cu intonaţia corespunzătoare

2.2 să realizeze succesiunea corectă - exerciţii de realizare a unui plan simplu

a ideilor într-un mesaj oral de idei; exerciţii de dezvoltare a acestui

plan prin adăugarea ideilor secundare;

exerciţii de transfer comunicativ de la

planul dezvoltat la povestirea orală;

2.3 să utilizeze sinonimia şi antonimia - exerciţii de folosire a sinonimelor şi

în elaborarea mesajului oral antonimelor în contexte date; exerciţii de

determinare a sensurilor unor cuvinte şi de

explicare a sensului acestora în contexte

diferite;

2.4 să utilizeze categoriile - exerciţii de construire corectă a propo-

gramaticale învăţate în diverse ziţiilor simple şi dezvoltate; exerciţii

tipuri de propoziţii de construire a unor fraze prin utilizarea

corectă a pronumelui relativ che;

2.5 să utilizeze corect formulele de - exerciţii de iniţiere, de menţinere şi

iniţiere, de menţinere şi de de încheiere a unui dialog cu diferite

încheiere a unui dialog categorii de interlocutori cunoscuţi;

2.6 să manifeste atitudine favorabilă - exerciţii de susţinere a unui schimb verbal

progresului comunicării într-o conversaţie de grup utilizând corect

limba literară.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi

3.1 să citească expresiv un text - lectură pe roluri;

cunoscut

3.2 să extragă informaţii esenţiale - activităţi de completare de tabele,

factuale dintr-un text citit în exerciţii cu alegere multiplă, răspunsuri

gând; să deosebească elementele la întrebări;

de ansamblu de cele de detaliu

3.3 să transfere informaţiile dintr-un - completare de tabel/diagramă;

text citit înserându-le într-un

tabel/diagramă

3.4 să distingă secvenţele narative, - exerciţii de identificare a elementelor

descriptive şi dialogate dintr-un descriptive dintr-un text narativ;

text narativ - exerciţii de identificare a dialogului

prezent într-un text narativ;

- exerciţii de evidenţiere a diferenţelor

dintre o descriere şi un dialog;

3.5 să utilizeze un lexic diversificat - exerciţii de utilizare a sinonimelor şi

recurgând la categoriile semantice antonimelor în contexte diferite;

studiate

3.6 să manifeste interes faţă de - formularea de întrebări şi răspunsuri

activitatea de lectură referitoare la textele citite;

3.7 să identifice trăsăturile fizice - exerciţii de recunoaştere a personajelor

şi sufleteşti ale personajelor din din textele studiate;

textele studiate - exerciţii de prezentare sumară a trăsătu-

rilor fizice şi sufleteşti ale personajelor.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

va fi capabil

4.1 să scrie relatări simple ale unor - exerciţii de diferenţiere a ideilor

evenimente trecute şi experienţe principale de ideile secundare;

personale - exerciţii de selectare a ideilor pentru

un text propriu;

4.2 să scrie propoziţii şi fraze - exerciţii de ortografiere corectă a

corecte din punct de vedere grupurilor consonantice şi a consoanelor

gramatical, folosind corect duble;

semnele ortografice şi de - exerciţii de folosire corectă a semnelor

punctuaţie de ortografie şi de punctuaţie;

4.3 să scrie texte scurte care privesc - elaborare de redactări cu structură simplă;

universul familiar şi mediul

înconjurător

4.4 să manifeste interes pentru - exerciţii de combinare a informaţiilor

redactarea unui text conform propriului univers afectiv;

exerciţii de formulare a unor opinii asupra

textelor studiate.

5. Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală şi interculturală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi

5.1 să demonstreze interes pentru - vizionări de diapozitive şi casete; utili-

cunoaşterea unor locuri/zone de zarea hărţii şi a albumelor; realizarea,

importanţă turistică/culturală în în grup, a unor seturi de materiale

configuraţia Italiei ilustrative;

5.2 să manifeste curiozitate în - alcătuirea unor seturi de documente privind

descoperirea unor aspecte preocupările tinerilor, raportul dintre

caracteristice ale vieţii generaţii, viaţa şcolară etc.;

cotidiene din Italia - activităţi de proiect.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. LECTURĂ/CITIRE

Cartea (actualizare) Rolul ilustraţiilor. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul.

Teoria literară

● Structura textului narativ. Naraţiunea. Descrierea (scopul, destinatarul). Dialogul.

Personajul: caracterizarea sumară - portretul fizic şi portretul moral.

● Figurile de stil: Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Pentru realizarea obiectivelor din programa şcolară se vor studia texte

literare şi nonliterare, de mică întindere, uşoare şi plăcute. Pentru textele

literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii

pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele nonliterare se recomandă benzi

desenate, afişe publicitare, buletin meteo, articole din reviste pentru copii,

rebus, filme şi desene animate. Atât textele literare cât şi cele nonliterare

trebuie să reflecte tematica recomandată mai jos.

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Teme sugerate

● Non voglio piu andare a scuola, Paola Danziger;

● La nuova maestra, Paola Valente;

● Îl Re Mida, Gianni Rodari;

● În volo, Bianca Pitzorno;

● Îl lettore che c'era e non c'era, Roberto Piumini;

● Scrivere pubblicita da Ricetario di scrittura creativa, Stefano Brugnolo, Giulio Mozzi;

● Le nuvole, Fabrizio De Andre;

● Camini, Corrado Govoni;

● Îl padre vecchio da Fiabe campane, Roberto de Simone.

Teme recomandate

● Cartea (prezentare generală);

● Copilul despre sine;

● Familia;

● Şcoala;

● Vremea;

● Copilul şi lumea înconjurătoare;

● Jocul şi jucării, jocul pe calculator;

● Lumea fantastică (personaje de basm, desen animat, film);

● Cultură şi civilizaţie (aspecte geografice, nume de oraşe, anecdote, povestiri şi anecdote, sărbători tradiţionale, cântece şi poezii).

2. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII

● Comunicare orală

a. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată. Acomodarea limbajului la scopul comunicării.

b. Structura textului oral. Organizarea logico-semantică a mesajului: ideea principală; ideea secundară; planul simplu şi planul dezvoltat de idei.

c. Organizarea formală a mesajului: selectarea cuvintelor; organizarea propoziţiei şi a frazei.

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire

1. a localiza în spaţiu (actualizare);

2. a compara două sau mai multe obiecte, persoane, idei;

3. a exprima preferinţe;

4. a descrie persoane, obiecte, ansamblu de obiecte, animale, peisaje;

5. a iniţia, menţine şi încheia un schimb verbal (actualizare);

6. a cere şi a da indicaţii de orientare;

7. a situa în timp, a relata activităţi, la prezent, la trecut, la viitor (actualizare);

8. situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;

9. a exprima acordul sau dezacordul, gusturile, punctele de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;

10. a cere şi a da informaţii practice (timp, loc);

11. a exprima sentimente (satisfacţie, bucurie, nelinişte, teamă);

12. a exprima cantitatea.

● Comunicare scrisă

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul iniţial al compunerii.

Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea.

Contexte de realizare

a) Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia (actualizare); notiţele, temele, extemporalul, lucrarea semestrială;

b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat.

Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor cuvinte şi expresii date. Descrierea obiectivă şi subiectivă.

c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Planul simplu de idei.

Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei.

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Fonetică şi ortografie

- alfabetul limbii italiene

- aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii

- eliziunea şi apostroful

- despărţirea în silabe

II. Lexic

Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

III. Gramatica

● Substantivul

formarea femininului (reluare)

formarea pluralului (reluare)

substantive defective

substantive cu două forme de plural (cele mai frecvente)

● Articolul

hotărât şi nehotărât (reluare)

partitiv

● Adjectivul

formarea femininului adjectivelor calificative (reluare)

● Poziţia adjectivului calificativ

adjectivele demonstrative: adjectivul posesiv şi folosirea articolului: adjectivul demonstrativ

adjectivul nehotărât: ogni, tutto, molto, poco

● Numeralul

cardinal (de la 1000 la 100.000)

ordinal (formarea)

multiplicative

● Pronumele

personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie (reluare)

pronumele în dativ cu şi fără prepoziţie

pronumele reflexive

● Verbul

indicativul prezent al verbelor regulate

indicativul prezent al verbelor neregulate (actualizare)

perfectul compus al verbelor regulate (actualizare)

perfectul compus al principalelor verbe neregulate

verbele impersonale care indică fenomene atmosferice

viitorul simplu al verbelor regulate; viitorul auxiliarelor avere şi essere

imperfectul şi mai mult ca perfectul verbelor regulate

imperativul cu persoana a doua a verbelor

● Adverbul

Formarea adverbelor din adjective cu sufixul -mente

Adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate)

● Prepoziţia

prepoziţii articulate (reluare)

folosirea celor mai uzuale prepoziţii; di, a, da, su, în, per, con

● Conjuncţia. Folosirea conjuncţiilor coordonatoare în prepoziţii şi fraze

● Interjecţia

interjecţii care exprimă uimirea, bucuria, ameninţarea, îndemnul

NOTĂ: Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specia- litate. Terminologia nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice, utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

-----------

Programa şcolară cuprinsă în anexă se aplică integral începând cu anul şcolar 2008-2009.

Se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.171/2007 privind aprobarea programei şcolare pentru clasa a V'ada la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă".

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p. Ministrul educaţiei,

cercetării şi tineretului,

Zvetlana Preoteasa,

secretar de stat

Bucureşti, 1 septembrie 2008.

Nr 5.242.

cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă"

În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar,

ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.