Appeal declared null for unmotivated pleas; ministry's fund recovery notice upheld.

Şedinţa publică din data de 24 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată aşa cum a fost modificată la 30.05.2017, reclamantul UAT Negreşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei anularea notificării nr. 23487/22 martie 2016, prin care acesta a solicitat reclamantului restituirea sumei de 2 636 012,26 RON, acordată prin transferuri de la bugetul de stat, în vederea realizării obiectivului de investiţii Reabilitare şi modernizare drumuri în Negreşti Sat şi satele componente: Poiana, Valea Mare, Parpaniţa şi Căzăneşti" prin Programul Naţional de dezvoltare regională.

Prin Decizia nr. 891/2020 a Î.C.C.J. - S.C.A.F., s-a admis recursul declarat de U.A.T. Negreşti împotriva sentinţei nr. 104/2017 a Curţii de Apel Iaşi - S.C.A.F., fiind casată în tot sentinţa recurată, iar, în rejudecare, dispunându-se respingerea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 61/2020 din 14 iulie 2020, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reprezentantul U.A.T. Negreşti în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si Administraţiei.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 61/2020 din 14 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta U.A.T. Negreşti, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii.

În susţinerea recursului, reclamanta a arătat că, la data de 25 mai 2012, Consiliul Local Negreşti a aprobat prin Hotărârea nr. 37 obiectivul de investiţii Reabilitare şi modernizare drumuri în Negreşti Sat şi satele componente: Poiana, Valea Mare, Parpaniţa şi Căzăneşti", cuprins în lista anuală de alocaţii bugetare pe anul 2012.

În data de 26.06.2012 s-a iniţiat procedura de achiziţie publică de servicii de proiectare şi execuţie lucrări, documentaţia fiind aprobată de către ANRMAP în data de 27.06.2012.

Comisia de evaluare a desfăşurat activitatea de verificare a ofertelor, concluziile comisei fiind prezentate în Raportul Procedurii înregistrat la nr. x din 09.10.2012, declarând câştigătoare a contractului de achiziţie publică Asociaţia S.C. A. S.R.L. Murgeni - S.C. B. S.R.L., având ca lider pe S.C. A. S.R.L. Murgeni.

Recurenta arată că întocmirea contractului de proiectare şi execuţie nr. 795 din 18.10.2012 s-a realizat cu respectarea în totalitate a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

In data de 29.10.2012 este dat ordinul de începere a lucrărilor de proiectare şi elaborare a documentaţiei de avizare şi este înregistrat la Primăria Oraşului Negreşti cu nr. x. Pentru începerea lucrărilor se emite ordinul 5292 din 25.06.2013. De la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor Asociaţia execută o parte din lucrările prevăzute in contract pana pe data de 17.06.2014, data la care solicită Primăriei Oraşului Negreşti, prin adresa nr. x/17.06.2014, rezilierea contractului de lucrări.

După numeroase tentative de conciliere a motivelor ce au stat la baza solicitării de reziliere a contractului, prin adresa nr. x/29.10.2014, liderul Asociaţiei ne aduce la cunoştinţă dorinţa de a cesiona partea sa din contractul mai sus amintit. Luând la cunoştinţă de solicitarea primită, conducerea Primăriei Oraşului Negreşti arată ca este de acord cu cesionarea părţii de lucrări în condiţiile prevăzute de Noul C. civ. si a legislaţiei în vigoare.

În acest sens s-a realizat un Act adiţional nr. x la Contractul de lucrări nr. x/18.10.2012, prin care se modifică şi se completează contractul mai sus menţionat prin aceea că la art. 28.1. este menţionat:

"Executantul are dreptul de a transfera total sau parţial obligaţiile sale asumate prin prezentul contract, în condiţiile C. civ. şi a legislaţiei în vigoare, doar cu consimţământul achizitorului."

Acest document a fost comunicat la data realizării lui către- M.L.P.D.A. care a luat cunoştinţă şi de Actul adiţional nr. x/19.01.2012 cât şi de Contractul de Cesiune nr. x/05.11.2014, prin care S.C. A. S.R.L., ca lider a Asociaţiei cu care era încheiat contractul de proiectare şi execuţie, renunţă doar la partea sa de execuţie, restul dispoziţiilor contractuale rămânând valabile.

A susţinut recurenta că au fost comunicate toate documentele realizate la Contractul de proiectare si execuţie de lucrări nr. x/18.10.2012 (iniţial) cât şi a Contractului de cesiune nr. x/05.11.2014 iar M.L.P.D.A. care la momentul respectiv, au considerat procedura, legală şi toate facturile care au fost emise în baza.situaţiilor de lucrări pe S.C. C. S.R.L. au fost decontate fiind considerate legale.

După ce M.L.P.D.A. a făcut toate deconturile în cursul anului 2015, la începutul anului 2016 respectiv în martie şi prin Notificarea nr. x/22.03.2016, au solicitat restituirea sumelor integral, pe unele motivaţii aberante, cum ar fi încălcarea dispoziţiilor art. 2041 şi altele din O.U.G nr. 34/2006.

Ordonanţa invocată de către minister nu are absolut nici o putere legislativă, aceasta fiind valabilă până la atribuirea contractului, ulterior nemaiavând nici o putere. Ministerul ca si ordonator principal şi entitate care gestionează fonduri publice are obligaţia de a realiza o bună gestionare financiară si eficientă în utilizarea fondurilor publice.

La punctul 4 se menţionează dispoziţiile art. 1315 din N. C. civ., cele în baza cărora a realizat actele adiţionale şi multe alte dispoziţii legale în vigoare iar cu toate acestea solicită restituirea sumei de 2.636.012,26 RON şi totodată blocarea lucrărilor care se deteriorează, acestea nefiind finalizate.

In ceea ce priveşte condiţiile de validitate si efectivitate ale cesiunii de contract precizează că acestea au fost respectate în totalitate si în deplină concordanţă cu prevederile din Noul C. civ.. Astfel, pentru ca operaţiunea juridică să producă efectele complexe pe care legea i le conferă -transmisiunea drepturilor si obligaţiilor contractuale - este necesar sa fie îndeplinite doua condiţii de efectivitate şi anume: existenta consimţământului contractantului cedat si prestaţiile din contractul iniţial sa nu fie încă integral executate.

Un alt aspect in favoarea cesiunii de contract este acela ca legiuitorul nu a menţionat in mod expres faptul ca in materia achiziţiilor publice cesiunea de contract nu ar fi posibila astfel încât apreciem ca aceasta lacuna legislativa nu ar trebui sub nici o formă să ne îngrădească dreptul prevăzut de art. 1315 alin. (1) noul C. civ. Dacă legea nu prevede o interdicţie în mod expres, nu există nici o sancţiune.

Reluarea licitaţiei pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor rămase de executat presupunea o perioada de cel puţin 6 luni de zile necesare procedurilor de licitaţie, la care se adaugă cheltuielile suplimentare la care instituţia pârâtă era supusa în vederea expertizării şi proiectării restului de executat în urma moidificărilor legislative apărute în legislaţia de proiectare.

Din dorinţa de a respecta dispoziţiile legale în materie, recurenta arată că a solicitat depunerea documentaţiei de calificare din partea cesionarului în vederea verificării respectării condiţiilor de calificare impuse prin fisa de date a achiziţiei. In urma acestor verificări, recurenta a constatat că noul operator economic îndeplineşte toate cerinţele minime de calificare, asumându-si executarea contractului în limitele stabilite prin Caietul de Sarcini şi prin oferta tehnică şi financiară depusa de câştigătorul procedurii.

De asemenea, recurenta reiterează faptul ca de la prima decontare din decembrie 2014, a transmis în permanentă autorităţilor centrale competente documentele justificative decontării lucrărilor (contract de lucrări, acte adiţionale, contract de cesiune, situaţii de plata, facturi) toate cu noul contractant respectiv S.C. C. S.R.L în baza contractului de cesiune dar nu ni s-a semnalat nici un fel de neconformitate, ba mai mult, au fost decontate toate acele facturi.

Raportat la concluzia instanţei de fond, care concluzionează în mod eronat faptul că " Prin urmare, este necesar a se vedea şi care este opinia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la o astfel de modificare contractuală, constând în înlocuirea contractului iniţial.", recurenta subliniază faptul că particularitate acestei cauze, este că doar o parte a contractului iniţial încheiat cu asociaţia respectivă a fost cedat, deci nu putem concluziona contractual a fost înlocuit în mod total, doar pentru faptul că documentului respectiv i s-a repartizat un nou număr de înregistrare, ci doar parţial, ceea ce în opinia noastră considerăm că soluţia abordată la momentul respectiv nu a fost neconformă.

În fine, recurenta arată că notificarea care face obiectul prezentei cereri produce o gravă prejudiciere prin sistarea lucrărilor şi simultan deteriorarea acestora şi consideră responsabili şi pe cei din cadrul Ministerului, deoarece au decontat în contul documentelor prezentate, iar dacă nu era corect nu ar fi trebuit să achite sumele solicitate, ca mai apoi să impună a restitui suma de 2.636.012,26 RON, în condiţiile în care entitatea contractantă Oraş Negreşti nu dispune de posibilitatea financiara de realizare a unor astfel de lucrări din surse proprii sau atrase în alte condiţii.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanţei de recurs, pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

II.1. Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului declarat de reclamantă, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru considerentele ce se succed:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. legiuitorul sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate(ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat) dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Prevederile legale menţionate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamanta îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conţinutul concret al hotărârii atacate.

Motivarea recursului se rezumă la preluarea integrală a conţinutului cererii de chemare în judecată, fără a cuprinde argumente referitoare la sentinţa atacată, respectiv critici efective la adresa soluţiei instanţei de fond şi a raţionamentului juridic pe care s-a întemeiat aceasta.

În plus faţă de cererea de chemare în judecată, s-a arătat prin memoriul de recurs că întocmirea contractului de proiectare şi execuţie nr. 7905 din 18.10.2012 s-a realizat cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, dar recurenta nu circumstanţiază în niciun mod critica sa, în sensul că hotărârea primei instanţe este pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material aplicabile cauzei.

O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei şi apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanţa fondului încalcă sau reprezintă o greşită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

Deoarece recurenta nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la preluarea integrală a conţinutului cererii de chemare în judecată şi expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi constata nulitatea recursului declarat împotriva sentinţei nr. 61/2020 din 14 iulie 2020 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei Publice.

Constată nulitatea recursului formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Negreşti împotriva sentinţei nr. 61/2020 din 14 iulie 2020 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.