Timeliness of civil revision: One-month term runs from finality of judgment, not notification of contradictory reasoning

Şedinţa publică din data de 9 octombrie 2023

Asupra recursului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Decizia recurată

Prin decizia nr. 283 din 9 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 5032 din 30 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

În motivare, s-a reţinut că termenul de declarare a căii extraordinare de atac a revizuirii s-a împlinit la 30 octombrie 2022, ceea ce a făcut ca formularea, la 6 decembrie 2022, a cererii de revizuire deduse judecăţii să fie realizată cu încălcarea termenului legal stipulat în acest sens.

2. Cererea de recurs

Împotriva deciziei menţionate la pct. 1, revizuenta A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători sub nr. x/2023.

Prin memoriul de recurs arată că a formulat cererea de revizuire în termenul legal deoarece hotărârea i-a fost comunicată la 21 noiembrie 2022 şi, în plus, pentru formularea cererii de revizuire era necesar să cunoască considerentele hotărârii atacate.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul dedus judecăţii, Înalta Curte constată că este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

Critica privind greşita aplicare a regulilor de procedură civilă invocată de recurentă se circumscrie motivului de casare prevăzut de pct. 5 al art. 488 din C. proc. civ.

Examinând lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că, în cauză, prin cererea de revizuire formulată, revizuenta a invocat contrarietatea între decizia civilă nr. 5032 din 30 septembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, pronunţată în dosarul nr. x/2021 şi decizia nr. 4258 din 16 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019.

Conform dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., termenul de revizuire de o lună se va socoti în cazul de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., care este temeiul juridic al cererii formulate de recurenta-revizuentă, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Ultima hotărâre judecătorească, a cărei anulare se solicită prin cererea de revizuire, este decizia civilă nr. 5032 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în data de 30 septembrie 2022, dată la care a rămas definitivă, aşa că instanţa de revizuire a calculat corect termenul legal de introducere a cererii de revizuire în raport de acest moment.

Invocând incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenta pretinde că termenul de revizuire se impunea a fi fost calculat de la un alt moment, anume de la data comunicării hotărârii menţionate, 21 noiembrie 2022, dată la care a luat cunoştinţă de considerentele pretins contradictorii.

Termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este, însă, un termen legal, imperativ şi absolut, astfel că încălcarea sa atrage, în baza legii, sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac.

Norma de procedură menţionată prevede, cu claritate, momentul de la care termenul de revizuire începe să curgă, anume data rămânerii definitive a ultimei hotărâri aşa că, în aplicarea sa, instanţa de revizuire avea a se raporta la acest moment în calcularea termenului.

Argumentul invocat de recurentă în justificarea depăşirii acestui termen, anume cunoaşterea considerentelor contradictorii abia la momentul comunicării hotărârii, nu poate fi analizat pe cale incidentală, astfel cum pretinde prin recurs, acesta putând face obiectul unei cereri de repunere în termen, pe temeiul art. 411 şi urm. din C. proc. civ., cerere ce nu a fost supusă examinării instanţei de revizuire.

Prin urmare, în acord cu instanţa de revizuire, în aplicarea dispoziţiilor legale anterior menţionate la speţa dedusă judecăţii şi a dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., ce prevăd că sunt definitive "4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs;", se constată că momentul la care a rămas definitivă ultima hotărâre este data de 30 septembrie 2022, data pronunţării deciziei civile nr. 5032 a Curţii de Apel Bucureşti, şi că termenul de revizuire s-a împlinit în data de 30 octombrie 2022.

Totodată, în absenţa unei cereri de repunere în termen ce permitea instanţei de revizuire examinarea motivelor care au condus la depăşirea termenului legal, rezultă că cererea de revizuire din 06 decembrie 2022, înregistrată la instanţă la 08 decembrie 2022, a fost formulată de revizuenta A. cu depăşirea termenului legal, care se împlinise anterior, în 30 octombrie 2022.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că instanţa de revizuire a reţinut corect incidenţa în cauză a sancţiunii decăderii revizuentei din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, potrivit art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.

Înalta Curte reţine şi că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională (de exemplu, prin deciziile nr. 766/2011, nr. 470/2012 şi nr. 655/2014), a constatat că obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv, că instituirea unor termene procesuale serveşte unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.

În considerarea celor expuse în precedent, care relevă legalitatea hotărârii din perspectiva aplicării art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a respinge, ca nefondat, recursul dedus judecăţii în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 283 din 09 februarie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 octombrie 2023.