EU fisheries funding financial corrections upheld as direct purchases fall outside procurement rules

Şedinţa publică din data de 29 iunie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 22.12.2016, astfel cum a fost completată prin cererea depusă la 06.03.2017, reclamanta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a solicitat, în contradictoriu cu Direcţia Generală de Control Antifraudă şi Inspecţii şi Direcţia Generală de Pescuit Autoritate de Management pentru POPAM, ambele prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, suspendarea executării şi anularea parţială a procesului-verbal de constatare a neregulilor bugetare şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/11/01.08.2016, anularea deciziei nr. 12/05.10.2016, cu consecinţa eliminării corecţiei financiare de 126.999,90 RON, aferente contractului nr. x/09.04.2014, respectiv a corecţiei financiare de 96.000 RON, aferente contractului nr. x/12.03.2014.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 2610 din 26 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă ca nefondată excepţia de nelegalitate a ordinelor M.A.D.R. nr. 706/22.04.2015, nr. 2707/16.12.2015 şi nr. 821/02.06.2016, invocată de reclamantă prin răspunsul la întâmpinare; a fost admisă în parte acţiunea; a fost anulată decizia nr. 12/05.10.2016 privind soluţionarea contestaţiei; au fost respinse ca nefondate cererile de suspendare a executării şi de anulare parţială a procesului-verbal nr. x/11/01.08.2016 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Recurenta-reclamantă Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a formulat recurs împotriva sentinţei, de mai sus, prin care a solicitat casarea sentinţei, în sensul admiterii integrale a acţiunii.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

In fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Vll-a contencios administrativ şi fiscal la data de 22.12.2016, a solicitat în contradictoriu cu Direcţia Generală de Control Antifraudă şi Inspecţii şi Direcţia Generală de Pescuit Autoritatea de management pentru P.O.P.A.M., ambele prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale suspendarea executării şi anularea parţială a procesului-verbal de constatare a neregurilor financiare si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/11/01.08.2016, anularea deciziei nr. 12/05.10.2016, cu consecinţa eliminării corecţiei financiare de 126.999,90 RON aferente contractului nr. x/09.04.2014, respectiv a corecţiei financiare de 96.000 RON, aferente contractului nr. x/12.03.2014.

Prin sentinţa recurată, a fost respins ca nefondat capătul de cerere prin care a solicitat anularea parţială a procesului-verbal de constatare a neregulilor bugetare şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/11/01.08.2016.

În ceea ce priveşte contractul de servicii de organizare proceduri de achiziţie nr. x/12.03.2014

Referitor la motivarea instanţei privind rezonabilitatea preţurilor, se arată că această susţinere are la bază o serie de informaţii preluate de pe un website care nu este destinat utilizării aplicării de mijloace electronice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică.

În acest sens, conform prevederilor legale în vigoare la momentul derulării procedurilor de achiziţie, singurul web site autorizat care permite efectuarea de cumpărări directe cu respectarea legislaţiei este prevăzut în cadrul Hotărârii Guvernului nr. 1660/2006 (art. 1 alin. (1) şi (3) şi în cadrul Instrucţiunii privind modalitatea de aplicare a prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 emisă de ANRMAP în 2011 (art. 6).

Deci, invocarea unor tarife prezentate în cadrul unor web-site-uri neautorizate pentru astfel de operaţiuni nu poate fi luată în considerare, atât timp cât singurul mijloc electronic legiferat este S.E.A.P.

Referitor la motivarea instanţei prin care se consideră că nici în cererea de finanţare, nici în devizul general, nu este prevăzută încheierea unui contract de consultanţă pentru realizarea cumpărărilor directe din cadrul proiectului, se arată că, potrivit prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 sunt legiferate procedurile de atribuire, dar tot O.U.G. nr. 34/2006 stipulează ca termen achiziţia directă de produse, servicii sau lucrări. Astfel, trebuie evidenţiată diferenţa de termeni dintre procedurile de atribuire şi termenul de proceduri de achiziţii.

Mai departe, conform devizului general actualizat în urma notificării nr. x/27.02.2014, anexă la cererea de finanţare, şi a Planului de Achiziţii publice efectuate după încheierea Contractului de finanţare - REVIZUIT în urma notificării nr. x/27.02.2014 sunt prevăzute procedurile aplicate pentru implementarea proiectului după semnarea contractului de finanţare. Deci, nici în cadrul acestui document al cărui model a fost pus la dispoziţie de Autoritatea de Management nu se precizează că vor fi aplicate doar procedurile de atribuire nominalizate în cadrul art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 ci sunt prevăzute inclusiv cumpărările directe. Deci, conform lanţului de Achiziţii publice efectuate după încheierea Contractului de finanţare, cumpărările directe sunt considerate a fi proceduri de achiziţie. În plus, prin procedurile interne de verificare a contractelor de achiziţie încheiate pentru implementarea contractului de finanţare, însăşi autoritatea de management defineşte Cumpărarea Directă ca fiind un tip de procedură de achiziţie publică ce poate fi aplicată (anexate notificările emise de Autoritatea de management.

În ceea ce priveşte contractul de servicii de consultanţă şi management nr. 2674/09.04.2014

Referitor la susţinerea instanţei că devizele financiare nu au fost semnate şi ştampilate de reprezentantul legal al proiectului, se arată că în cadrul cererilor de rambursare aceste devize poartă semnătura reprezentantului legal al proiectului. Deci, din punctul de vedere al eligbilităţii cheluielii această condiţie este îndeplinită prin asumarea prin semnătură şi ştampilă de către reprezentantul legal al proiectului.

Referitor la informaţiile care trebuiau cuprinse în cadrul devizelor financiare, se arată că informaţia referitoare la numărul de experţi este prezentată în cadrul devizelor financiare reieşind că pentru prestarea activităţii au fost utilizaţi un număr de 3 experţi; informaţia referitoare la preţul pe oră este prezentată în cadrul devizelor financiare reieşind din cadrul devizelor valorile unitare orare pentru fiecare expert în parte; informaţia referitoare la timpul lucrat pe fiecare obiect în parte este prezentată în cadrul devizelor financiare reieşind din cadrul devizelor numărul de ore prestat de fiecare expert în parte.

Recurenta a mai menţionat că în cadrul contractului de prestări servicii este prevăzut un singur obiect în cadrul art. 4 -.4.1.-Obiectul contractului îl reprezintă prestarea de servicii de consultanta si management aferente proiectului Bursa de Peste Tulcea.

Referitor la cerinţele privind calificarea experţilor, şi timpul alocat pe fiecare activitate din contract, se arată că cerinţele ca fiind excedentare întrucât nici în cadrul contractului de finanţare, nici în cadrul Anexelor la acesta nu sunt prevăzute aceste cerinţe ca fiind condiţii de eligibilitate pentru cheltuieli, cerinţele de eligibilitate fiind doar numărul de experţi şi timpul lucrat pe fiecare obiect din contract şi nu pe fiecare activitate.

Mai mult, însuşi Director General al DGP-AMPOP, în cadrul solicitării de clarificare cu nr. x/25.11.2015 referitor la verificarea Cererii de Rambursare cu nr. x a solicitat întocmirea de devize financiare de către un alt prestator de servicii din cadrul contractului de finanţare, devize financiare care să respecte modelul devizului financiar întocmit de S.C. A. S.R.L., deviz ce a fost considerat conform cu prevederile contractului de finanţare.

Recurenta a arătat că reiterează motivele formulate invocate in răspunsul la întâmpinare, asupra cărora instanţa de fond nu s-a pronunţat şi că solicită instanţei de recurs să ceară de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să depună la dosarul cauzei anexa 2 la Contractul de finanţare nerambrsabilă nr. 50/16.10.2013.

4. Apărările formulate în cauză

Pârâtele Direcţia Generală de Control Antifraudă şi Inspecţii şi Direcţia Generală de Pescuit Autoritate de Management pentru POPAM prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au formulat întâmpinare, prin care au reluat susţinerile din faţa primei instanţe.

Totodată, acestea au invocat excepţia nulităţii recursului, deoarece recurenta nu a respectat dipsoziţiile art. 488 din C. proc. civ., neindicând explşicit motvele de casare în care se încadrează susţineirle sale din memoriul de recurs.

Pe fond, intimatele au arătat că, în ceea ce priveşte primul contract, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, cumpărarea directă nu era obligatoriu să fie efectuată prin SEAP la data derulării achiziţiei, ci doar de la 10.03.2016 a fost instituită obligativitatea utilizării mijloacelor electronice (modificarea art. 21 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prin Legea nr. 20/2016). Conform art. 19 indice 1 din O.U.G. nr. 34/2006, doar notificarea cu privire la achiziţia directă a cărei valoarea depăşea echivalentul în RON al sumei de 5000 euro fără TVA, era obligatorie a fi transmisă prin SEAP. În consecinţă, afirmaţia recurentei în sensul că invocarea unor tarife prezentate în cadrul altor web site-uri în afara de SEAP nu poate fi luată în considerare, deoarece singurul mijloc electronic legiferat ar fi SEAP, este neveridică.

Din coroborarea art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 cu art. 7 din Instrucţiunea ANRMAP privind aplicarea prevederilor art. 19, rezultă că achiziţia directă nu este una din procedurile de atribuire expres reglementate de art. 18, astfel că regulile de desfăşurare prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 nu îi sunt aplicabile, ci doar cele referitoare la păstrarea documentelor.

Nefiind prevedere expresă pentru organizarea unei asemenea proceduri de achiziţie directă, fiecare autoritate va emite propriile reguli, prin care trebuie să asigure cu precădere un principiul de bază al art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv utilizarea eficientă a fondurilor publice.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea contract, neregula a constat în nerespectarea de către beneficiar a prevederilor din contractul de finanţare prin neprezentarea de documente justificative la rambursarea cheltuielilor aşa cum acesta avea obligaţia.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 din C. proc. civ.

5. Răspunsul la întâmpinare

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii şi înlăturarea celorlalte apărări formulate de către intimate.

6. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 17 martie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Ca urmare a dispoziţiilor art. 42 alin. (6) din Decretul Preşedintelui României privind instituirea stării de urgenţă nr. 195 din 16 martie 2020, prin care s-a suspendat de plin drept judecarea proceselor civile pe durata stării de urgenţă instituite prin acesta, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop, cu excepţia celor de urgenţă deosebită, stabilite de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi ca urmare a emiterii Ordinului nr. 71 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu modificările şi completările ulterioare, şi corelaţiei acestuia cu Ordinul nr. 91 din 12 martie 2020 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie completat şi consolidat prin Ordinul nr. 92 din 16 martie 2020, privind categoriile de cauze de urgenţă deosebită in care a continuat activitatea de judecată, prezenta cauză a fost suspendată de drept la data de 17 martie 2020.

In raport de dispoziţiile art. 415 pct. 4 din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 42 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României şi art. 63 alin. (13) din Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, a fost fixat termen pentru redeschiderea judecăţii la data de 29 iunie 2020.

7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

7.1. Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă

Urmare aprobării cererii de finanţare nr. x, între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Pescuit-Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Pescuit, în calitate de autoritate contractantă, şi reclamanta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de finanţare nr. x/16.10.2013, având ca obiect acordarea din partea autorităţii contractante a finanţării nerambursabile în cuantum maxim de 22.375.322,20 RON pentru implementarea proiectului intitulat "Bursa de peşte".

Pe durata derulării acestui contract, părţile au încheiat 7 acte adiţionale, prin care au modificat sau completat unele clauze. Potrivit actului adiţional nr. x/16.12.2015, durata de execuţie a contractului a fost prelungită până la data de 15.01.2016, cu obligaţia depunerii ultimei cereri de rambursare în luna ianuarie 2016, incluzând toate cheltuielile eligibile efectuate până la 31.12.2015, când beneficiarul are obligaţia finalizării procedurilor de achiziţie publică.

În vederea implementării proiectului, beneficiarul, în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat şi desfăşurat mai multe proceduri de achiziţie publică, dintre care una s-a finalizat prin încheierea contractului de servicii consultanţă şi management nr. 2674/09.07.2014 cu S.C. A. S.R.L., iar alta prin încheierea contractului de servicii de organizare a procedurilor de achiziţie nr. x/12.03.2014 cu S.C. B. S.R.L.

Urmare adreselor nr. x/24.02.2016 şi nr. y/01.03.2016 referitoare la notele de descoperire a unei nereguli şi notificările privind suspiciunea de neregulă, în perioada 04.03-08.07.2016, o echipă de control din cadrul Direcţiei Generale Control, Antifraudă şi Inspecţii a procedat la verificarea documentară a aspectelor constatate de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României şi consemnate în proiectul de raport sistem AA-nr. x/11.02.2016.

În urma verificării efectuate, Direcţia Generală Control, Antifraudă şi Inspecţii Pârâta a încheiat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/11/01.08.2016, prin care a constatat următoarele nereguli:

1) Cu privire la contractul de servicii de consultanţă şi management nr. 2674/09.04.2014, s-a constatat că beneficiarul nu a respectat obligaţiile stabilite prin Anexa V din contractul de finanţare, neprezentând cu ocazia cerilor de rambursare devizele financiare lunare pentru serviciile prestate.

În concret, s-a constatat că devizele financiare prezentate de beneficiar sunt informe, întrucât: nu sunt semnate şi ştampilate de către reprezentantul legal al proiectului; nu se precizează câţi experţi au fost implicaţi în proiect şi calificarea lor; nu se menţionează timpul alocat pe fiecare activitate din contract; devizele financiare au fost întocmite identic pentru fiecare lună în parte, pentru funcţii, ore prestate şi preţ unitar, deşi activităţile lunare aşa cum sunt prezentate prin raportul de activitate diferă de la o lună la alta în funcţie de avansarea implementării proiectului şi nevoile de consultanţă.

Echipa de control a constatat că beneficiarul nu a respectat nici clauzele contractuale, nici prevederile art. 3 din H.G. nr. 442/2009, a încadrat această abatere ca fiind neregulă, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Anexa I la contractul de finanţare, potrivit cărora "orice rambursare excedentară constituie plată necuvenită, iar beneficiarul are obligaţia de a restitui sumele necuvenite". În consecinţă, a constatat că valoarea cheltuielilor menţionate în cele 5 cereri de rambursare a fost autorizată la plată în mod nelegal, astfel că a stabilit suma de 126.999,90 RON drept creanţă bugetară în sarcina beneficiarului.

În legătură cu acest contract, echipa de control a mai făcut constatări legate de indicatorii de fraudă prevăzuţi în Anexa 1 la H.G. nr. 875/2011, fără incidenţă asupra creanţei bugetare.

2) Referitor la contractul de servicii organizare proceduri de achiziţie nr. x/12.03.2014, s-a constatat că beneficiarul nu a respectat prevederile legale şi contractuale cu privire la rezonabilitatea preţurilor şi asigurarea unui control adecvat pentru implementarea contractului.

În concret, echipa de control a constatat diferenţe semnificative de preţuri între valorile înscrise în Anexa nr. 2 la contractul nr. x/12.03.2014 şi cele practicate pe piaţă pentru aceleaşi activităţi, a considerat că beneficiarul a nesocotit clauzele contractuale şi dispoziţiile art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011 şi art. 3 din H.G. nr. 875/2011, a încadrat această abatere ca fiind neregulă, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, şi a stabilit suma de 66.000 RON drept creanţă bugetară în sarcina beneficiarului. Această sumă reprezintă diferenţa dintre suma rambursată de 78.000 RON, aferentă celor 2 proceduri de atribuire stabilite prin Anexa nr. 2 la contractul de servicii nr. x/12.03.2014 (din care 38.500 RON pentru obiectivul "Proiectare şi execuţie lucrări la sediul central, punct de colectare fix, pontoane şi dotări sediu, inclusiv mijloace de transport frigorifice", mai puţin 6.000 RON pentru asigurarea experţilor cooptaţi de către ANPA, şi 39.500 RON pentru obiectivul "Dezvoltarea sistemului IT pentru informatizarea vânzărilor prin bursa de peşte electronică") şi valoarea rezonabilă stabilită de către echipa de control de 12.000 RON, urmare consultării bazelor de date existente pe internet.

De asemenea, echipa de control a constatat că nici în cererea de finanţare, nici în devizul general revizuit nu este prevăzută încheierea unui contract de consultanţă pentru realizarea cumpărărilor directe din cadrul proiectului. În concret, a constatat că serviciile ce urmau a fi contractate se refereau numai la organizarea procedurilor de achiziţie, nu şi la achiziţiile directe. Referitor la modul de derulare a contractului, a constatat că activităţile ce fac obiectul contractului se suprapun cu activităţile desfăşurate de către echipa de implementare a proiectului constituită la nivelul beneficiarului, pentru care membrii acesteia au fost remuneraţi suplimentar faţă de salariul de bază lunar, în sensul creşterii salariale prin majorare cu până la 25 de clase aplicată la salariul de bază. Echipa de control a încadrat această abatere ca fiind neregulă, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, a constatat că cele 4 achiziţii directe, în valoare totală de 30.000 RON, nu fac obiectul unor proceduri de atribuire, a considerat valoarea acestora ca fiind neeligibilă şi a stabilit suma de 30.000 RON drept creanţă bugetară în sarcina beneficiarului, rezultând o creanţă bugetară totală aferentă acestui contract de 96.000 RON.

În legătură cu acest contract, echipa de control a mai făcut constatări legate de indicatorii de fraudă prevăzuţi în Anexa 1 la H.G. nr. 875/2011, fără incidenţă asupra creanţei bugetare.

Prin titlul de creanţă, echipa de control a mai stabilit în sarcina beneficiarului o creanţă bugetară în cuantum de 77.316,69 RON, care nu face obiectul litigiului de faţă.

Împotriva titlului de creanţă, reclamanta a depus contestaţie administrativă, care a fost respinsă ca nefondată prin decizia nr. 12/05.10.2016 .

7.2. Analiza motivelor de casare invocate de recurenta-reclamantă şi a apărărilor intimatelor-pârâte

În prealabil, în ceea ce priveste excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru Direcţia Generală de Control Antifraudă şi Inspecţii şi pentru Direcţia Generală de Pescuit Autoritate de Management pentru POPAM, Înalta Curte constată că, deşi recurenta-reclamantă a indicat generic prevederile art. 483-502 C. proc. civ., această omisiune procedurală nu este de natură să atragă automat nulitatea cererii de recurs pentru neîncadrarea sa în motivele de casare prev. de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., cât timp, din dezvoltarea criticilor, se poate realiza, conform art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., o asemenea încadrare de către instanţa de recurs.

Or, lecturând cererea de recurs, Înalta Curte constată că aceasta cuprinde critici privind greşita aplicare a legii de către prima instanţă, fiind indicate şi prevederile legale în privinţa cărora se invocă efectuarea unei greşeli de drept de către prima instanţă; prin urmare, excepţia nulităţii recursului va fi respinsă ca nefondată.

În ceea ce priveşte fondul recursului, cu privire la criticile legate de greşita aplicare a legii de către prima instanţă în ceea ce priveşte contractul de servicii de organizare proceduri de achiziţie nr. x/12.03.2014, Înalta Curte constată că sunt nefondate.

Aspectul esenţial în soluţionarea acestui motiv de recurs îl reprezintă calificarea naturii contractelor de achiziţie publică respectiv dacă aceste reprezentau proceduri de achiziţie publică sau nu.

Înalta Curte constată că în mod corect a reţinut prima instanţă faptul că cele 4 achiziţii directe, în valoare totală contractată de 30.000 RON, stabilite în cadrul contractului de servicii nr. x/12.03.2014, nu reprezintă proceduri de atribuire, astfel că este corectă concluzia echipei de control, în sensul că întreaga valoare a acestora reprezintă cheltuială neeligibilă, constituindu-se drept creanţă bugetară.

În mod corect, din coroborarea prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 (care nu prevăd achiziţia directă) cu art. 7 din Instrucţiunile emise de ANRMAP în ceea ce priveşte modul de aplicare a prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, prima instanţă a concluzionat în sensul că achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire. Cum nici în cererea de finanţare, nici în devizul general revizuit nu este prevăzută încheierea unui contract de consultanţă pentru realizarea cumpărărilor directe din cadrul proiectului, aceste cheltuieli erau neeligibile. Conform devizului general anexă la cererea de finanţare, notificării nr. x/27.02.2014 privind modificările la bugetul indicativ al proiectului, precum şi programului anual al achiziţiilor publice ANPA nr. 1441/04.03.2014, serviciile ce urmau a fi contractate se refereau doar la organizarea procedurilor de achiziţie.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte criticile referitoare la rezonabilitatea preţurilor, recurenta a invocat faptul că invocarea unor tarife prezentate în cadrul unor website-uri neautorizate pentru astfel de operaţiuni nu poate fi luată în considerare, atât timp cât singurul mijloc electronic legiferat este S.E.A.P.

Dincolo de apărarea intimatelor, în sensul că nu exista obligaţia efectuării achiziţiei directe prin SEAP la data derulării achiziţiei, Înalta Curte reţine că echipa de control a constatat în mod justificat diferenţe semnificative de preţuri între valorile înscrise în Anexa nr. 2 la contractul nr. x/2014 şi cele practicate pe piaţă pentru aceleaşi activităţi, prezentate în cuprinsul actului administrativ contestat. Dovada caracetrului rezonabil al preţurilor, reprezentând un aspect de fapt, poate fi făcută în faţa primei instanţe prin orice mijloc de probă şi poate fi invocată în faţa isntanţei de recurs doar o greşită aplicare a legii cu privire la o eventuală administrare a probatoriului de către instanţa de fond; astfel, singura critică adusă concret de recurentă fiind aceea legată de incorectitudinea cercetării preţurilor pe alte baze de date electronice decât SEAP, critică ce nu se bazează pe vreo dispoziţie legală care să creeze o asemenea exclusivitate a procesului de verificare a rezonabilităţii preţurilor, este în mod evident nefondată.

În ceea ce priveşte criticile de nelegalitate referitoare la modul de aplicare a legii de către prima instanţă referitor la contractul de servicii de consultanţă şi management nr. 2674/09.04.2014, Înalta Curte constată că sunt nefondate, prima isntanţă aplicând corect legea la situaţia de fapt reţinută.

Astfel, conform celor statuate în contractul de finanţare:

"devizele financiare pentru servicii trebuie să fie datate, semnate şi ştampilate de furnizorul de servicii şi de reprezentantul legal al proiectului. Acestea trebuie să fie în conformitate cu ofertele financiare prezentate de furnizorul de servicii şi declarate câştigătoare şi să cuprindă informaţii referitoare la numărul de experţi, preţul pe oră şi timpul lucrat pentru fiecare obiect din contractul de servicii".

Singura susţinere din recurs a recurentei este în sensul că devizele purtau semnătura reprezentantului legal al proiectului; or, faţă de prevederile contractuale, ce au fost asumate de către beneficiar, nu pot fi primite susţinerile acestuia, în sensul că devizele financiare au fost consemnate ca anexă la procesele-verbale de recepţie calitativă şi cantitativă a serviciilor, semnate şi ştampilate de reprezentantul legal al proiectului, astfel că nu a mai fost necesară semnarea şi ştampilarea devizelor de către acesta.

Mai susţine recurenta că informaţia referitoare la numărul de experţi este prezentată în cadrul devizelor financiare, reieşind că pentru prestarea activităţii au fost utilizaţi un număr de 3 experţi; informaţia referitoare la preţul pe oră este prezentată în cadrul devizelor financiare, reieşind din cadrul devizelor valorile unitare orare pentru fiecare expert în parte; informaţia referitoare la timpul lucrat pe fiecare obiect în parte este prezentată în cadrul devizelor financiare, reieşind din cadrul devizelor numărul de ore prestat de fiecare expert în parte.

Prima instanţă a constatat, analizând înscrisurile depuse la dosar, că beneficiarul nu a respectat aceste cerinţe contractuale, depunând devize financiare informe, întrucât: nu se precizează câţi experţi au fost implicaţi în proiect şi calificarea lor; nu se menţionează timpul alocat pe fiecare activitate din contract; sunt întocmite identic pentru fiecare lună în parte, pentru funcţii, ore prestate şi preţ unitar, deşi activităţile lunare, aşa cum sunt prezentate prin raportul de activitate, diferă de la o lună la alta, în funcţie de avansarea implementării proiectului şi nevoile de consultanţă; nu se poate verifica dacă devizele financiare sunt în conformitate cu ofertele financiare prezentate de furnizorul de servicii şi declarate câştigătoare, atâta timp cât oferta financiară înaintată are la bază doar valoarea totală şi activităţile.

Or, susţinerile din cererea de recurs nu combat aceste reţineri ale primei instanţe, ci cer reinterpretarea menţiunilor din devize în sensul constatării respectării cerinţelor din contract; fiind o chestiune de fapt, judecată definitiv de către prima instanţă, instanţa de recurs reţine că nu există aspecte de drept ce pot fi analizate în prezentul demers procesual.

În concluzie, în mod corect a reţinut prima instanţă că sumele ce au făcut obiectul celor 5 cereri de rambursare au fost plătite cu încălcarea clauzelor contractului de finanţare şi prevederilor art. 3 lit. b) şi c) din H.G. nr. 442/2009.

7.3. Temeiul procesual al soluţiei date recursului

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. raportat la art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului şi va respinge recursul formulat de reclamanta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul formulat de reclamanta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură împotriva sentinţei nr. 2610 din 26 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2020.