Unstamped administrative appeal: Nullity of cassation lacking mandatory judicial stamp duty

Şedinţa publică din data de 29 iunie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE, a formulat contestaţie împotriva Raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţionala de Integritate la data de 14.10.2016 emis în dosarul de cercetare nr. x/05.06.2013 şi primit la data de 20.10.2016, prin care se retine ca au fost identificate elemente de incalcare a dispoziţiilor legale privind reginul juridic al incompatibilitatilor, în sensul dispoziţiilor art. 94 alin. (2) lit. a), art. 95 alin. (1) şi art. 96 alin. (91) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1368 pronunţată în data de 12 aprilie 2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1368 pronunţată în data de 12 aprilie 2017 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamanta A. şi, fără a încadra criticile sale în unul sau mai multe din motivele de casare expres şi limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea în totalitate a sentinţei de fond, ca fiind netemeinică şi nelegală şi pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti corecte şi legale, bazată pe întreg probatoriul administrat, iar în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de recurenta - reclamantă A. a formulat întâmpinare intimata -pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, în cadrul căreia aceasta a invocat nulitatea recursului, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar pe fondul căii de atac a solicitat respingerea acestuia, ca fiind nefondat, constatându-se că soluţia de respingere a acţiunii formulate de aceasta împotriva Raportului de evaluare nr. x din 14.10.2016 este temeinică şi legală.

Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului, ataşată la dosar, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 17 martie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

La termenul de judecată din data de 17 martie 2020, având în vedere dispoziţiile art. 42 alin. (6) din Decretul Preşedintelui României privind instituirea stării de urgenţă, nr. 195 din 16 martie 2020 şi Ordinul nr. 71 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu modificările şi completările ulterioare şi corelaţia acestuia cu Ordinul nr. 91 din 12 martie 2020, completat şi consolidat prin Ordinul nr. 92 din 16 martie 2020, s-a constatat suspendarea de plin drept a cauzei, prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului, întocmită la data de 19 mai 2020, ataşată la dosar, fixându-se termen pentru redeschiderea judecăţii la data de 29 iunie 2020, cu citarea părţilor.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Înalta Curte, înainte de a analiza excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata - pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, prin întâmpinare, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va analiza cu prioritate regularitatea învestirii sale cu această cale de atac, constatând neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, întrucât cererea de recurs nu a fost timbrată.

Verificând actele şi lucrările dosarului sub acest aspect, reţine Înalta Curte că, deşi prin cererea de recurs recurenta- reclamantă A. nu a încadrat criticile sale în unul sau mai multe din cazurile de casare prevăzute limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., lecturându-se cererea de recurs, s-au regăsit critici ce ar putea fi încadrate la cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 din C. proc. civ., pentru care legiuitorul, prin art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit cuantumul acestei taxe la suma de 100 RON, astfel:

"Art. 24 .(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

Înalta Curte reţine deopotrivă şi dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 ce prevăd că " taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat".

Cum recurenta- reclamantă nu s-a conformat acestei dispoziţii, neataşând la dosar şi dovada " achitării taxei de timbru, conform legii", astfel cum impun şi dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., încă din procedura de regularizare a cererii de recurs i s-a comunicat recurentei - reclamante obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 100 RON, menţinută în cadrul citaţiilor ce i-au fost emise părţii pentru termenele de judecată din data de 17 martie 2020 şi 29 iunie 2020, conform Proceselor-verbale de înmânare ataşate la dosar, fără ca aceasta să facă dovada îndeplinirii obligaţiei.

Or, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice.

Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei", iar art. 32 din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".

De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ. "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Deopotrivă, instanţa de control judiciar are în vedere şi dispoziţiile art. 494 din C. proc. civ., conform cărora " Dispoziţiilor de procedură privind judecata în primă instanţă şi în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta acţiune."

Se reţine astfel că actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluţionarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plăţii taxelor de timbru corespunzătoare.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., menţiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiaşi articol este prevăzută sub sancţiunea nulităţii: "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile".

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurentă, o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, ori cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, astfel cum permit dispoziţiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Astfel, observând că, în speţă, recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta- reclamantă a fost legal citată, inclusiv pentru acest termen de judecată cu menţiunea " de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON", fără ca aceasta să se conformeze însă dispoziţiilor date de instanţă, observând deopotrivă că, în cauză, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării, Înalta Curte, dând eficienţă dispoziţiilor textelor de lege evocate mai sus, va anula recursul formulat de recurenta- reclamanta A., ca netimbrat, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ.

Pe cale de consecinţă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1368 din 12 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2020.