Annulment of administrative appeal for failure to pay mandatory judicial stamp duty
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania’s High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the ex officio nullity exception and annulled the appellant’s appeal for lack of stamp duty payment, thereby leaving the Court of Appeal of Bucharest’s 2017 judgment in force. The dispute arose in a civil administrative case where the claimant, represented by a law firm, challenged a resolution of dismissal and sought damages, but failed to pay the mandatory 50 RON judicial stamp tax required for the appeal. Relying on Article 486(2) and (3) of the Civil Procedure Code, which mandates proof of stamp payment as a condition precedent for appeals under penalty of nullity, and Articles 24 and 33 of Emergency Ordinance No. 80/2013, which establish the tax amount and advance payment requirement, the court found that the appellant had been duly notified of the payment obligation and the sanction of dismissal but did not provide evidence of payment. The court further distinguished this case from the European Court of Human Rights’ ruling in Iordache v. Romania by noting that the domestic court explicitly warned the appellant of the consequences of non-payment, thus upholding the procedural requirement for pre-payment of judicial taxes.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013; Annulment of administrative appeal for failure to pay mandatory judicial stamp duty: Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.."; (alin. (2) "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 24 iunie 2020
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti
Prin sentinţa nr. 2704 din 28 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.
A admis excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind plata daunelor şi, pe cale d e consecinţă, l-a respins, ca atare.
Totodată, a respins contestaţia împotriva rezoluţiei de clasare, formulată de reclamantul A., ca nefondată în raport de pârâţii Inspecţia Judiciară, B. şi C., respectiv pentru lipsa calităţii procesuale pasive în privinţa pârâţilor D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. Şi R..
2. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A. în calitate de reprezentant al Cabinetului de avocat A..
Prin cererea de recurs, recurentul a învederat că sentinţa este nelegală şi netemeinică, sens în care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 16 mai 2018 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fişa Ecris aflată la dosarul de recurs.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin rezoluţia de primire din 25 mai 2018, a dispus comunicarea recursului către intimaţi şi citarea recurentului cu menţiunea să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru datorată pentru recurs, sub sancţiunea anulării cererii.
4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Înalta Curte, analizând excepţia netimbrării recursului, constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."
Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.."; (alin. (2) "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.
Alin. (3) al aceluiaşi text de lege dispune că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
În speţă, şi prin rezoluţia de primire din 25 mai 2018 s-a stabilit că recurentul datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, conform art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii.
Prin adresa de la data de 25 mai 2018 precum şi prin citaţia emisă în data de 18 septembrie 2019 şi comunicată recurentului-reclamant, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosarul de recurs, s-a pus în vedere acestuia să depună la dosar, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată.
Se constată că recurentul-reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, sens în care intervine sancţiunea anulării cererii de recurs, potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
În cauza Iordache împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut încălcarea art. 6 din Convenţie faţă de împrejurarea că instanţele naţionale nu au explicat reclamantului consecinţele neplăţii taxelor de timbru aferente soluţionării apelului şi recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată; or, în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că prin adresa emisă la data de 25 mai 2018 precum şi prin citaţia emisă în data de 2 iunie 2020, recurentul a fost înştiinţat despre sancţiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată a taxei judiciare de timbru datorate în recurs.
Or, plata taxei judiciare de timbru reprezintă o condiţie legală pentru începerea procesului civil, exercitarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare, obligaţia achitării acesteia fiind prealabilă oricărei judecăţi, conform art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013.
În raport de aspectele de fapt constatate, Înalta Curte reţinând că cererea de recurs nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., urmează a proceda la anularea acesteia, în baza art. 493 alin. (5) din acelaşi act normativ.
Pentru aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul declarat de reclamantul A. în calitate de reprezentant al Cabinetului de avocat A. împotriva sentinţei civile nr. 2704 din 28 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii invocată din oficiu.
Anulează recursul declarat de reclamantul A. în calitate de reprezentant al Cabinetului de avocat A. împotriva sentinţei civile nr. 2704 din 28 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 iunie 2020.