Prosecutorial competence for execution appeals following jurisdictional transfer of cases involving magistrates

Şedinţa publică din data de 19 octombrie 2023

Asupra contestaţiei de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în dosarul nr. x/2023, s-a admis contestaţia la executare formulată de către judecătorul delegat din cadrul Biroului Executări Penale a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

În baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen., s-a constatat că sentinţa penală nr. 112/F din 16.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, nu mai poate fi pusă în executare faţă de intimatul - condamnat A., ca urmare a recunoaşterii şi executării acesteia în Republica Italiană.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 338/2016 din 30.05.2018, emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

S-a constatat că persoana condamnată este deţinută începând cu data de 11.08.2023 la zi.

S-a dispus punerea în libertate a persoanei condamnate A. de sub puterea MEPI nr. 338/2016 din 30.05.2018, emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, dacă nu este reţinut, deţinut şi arestat în altă cauză.

La termenul de judecată din 16.08.2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a pus în discuţie competenţa reprezentantului Ministerului Public în cauză.

Deliberând, Curtea a stabilit că, în cauză, competenţa aparţine procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, reţinând următoarele:

Chiar dacă Direcţia Naţională a efectuat urmărirea penală în dosar şi a participat la judecata în fond şi în căile de atac, normele de competenţă s-au modificat. Astfel, a precizat că, în cauză, au fost cercetaţi şi condamnaţi doi magistraţi care au activat la Tribunalul Bucureşti, secţia penală, aspect care a determinat, ca urmare a schimbării competenţei, ca respectivul dosar să nu mai fie în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ci în competenţa secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost desfiinţată prin Legea nr. 49/2022, Curtea invocând următoarele dispoziţii din această lege:

- art. 1 alin. (1) potrivit căruia, la data intrării în vigoare a prezentei legi se desfiinţează secţia pentru Investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie denumită în continuare secţia;

- art. 3 alin. (2) potrivit căruia, de la data intrării în vigoare a legii sunt de competenţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel infracţiunile săvârşite de judecătorii de la Tribunale;

- art. 3 alin. (5) potrivit căruia procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în situaţia în care alături de persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt cercetate şi alte persoane dacă din motive temeinice privind buna desfăşurare a urmăririi penale cauza nu poate fi disjunsă.

Prin urmare, potrivit art. 1 şi art. 3 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 49/2022, competenţa pe fond revine Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, chiar dacă persoana condamnată nu are calitatea expres prevăzută de lege, respectiv magistrat.

Curtea de Apel Bucureşti a precizat că, întrucât nu există norme tranzitorii care să reglementeze situaţia dosarelor soluţionate în mod definitiv cu participarea procurorului D.N.A., normele de procedură sunt de imediată aplicare. Astfel, art. 1 şi art. 3 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 49/2022 sunt de imediată aplicare, iar la soluţionarea prezentei cauze participă un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Chiar dacă O.U.G. nr. 43/2002 prevede în art. 3 alin. (1) lit. c)2 că procurorul D.N.A. participă în condiţiile legii la şedinţele de judecată, atât timp cât nu există norme tranzitorii, condiţiile legii sunt cele în vigoare la acest moment, respectiv Legea nr. 49/2022.

Minuta sentinţei penale nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, la data de 18.08.2023, precum şi intimatului condamnat A., la locul de deţinere - Penitenciarul Craiova.

Prin adresa emisă la data de 23.08.2023, de către Biroul executări penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a comunicat Penitenciarului Craiova, faptul sentinţa penală nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în dosarul nr. x/2023 a rămas definitivă, la data de 23.08.2023, prin necontestare.

Conform adresei emise de Penitenciarul Craiova, la data de 23.08.2023, condamnatul A. a fost pus în libertate.

Împotriva acestei hotărâri, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat contestaţie, la data de 27 septembrie 2023, susţinând că hotărârea atacată este nelegală, întrucât, la soluţionarea contestaţiei la executare nu a participat procurorul competent, ci un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care hotărârea pronunţată este sancţionată cu nulitatea absolută.

Prealabil, s-a susţinut că prezenta contestaţie a fost declarată în termenul legal, de 3 zile de la comunicare, prevăzut de art. 597 alin. (7) C. proc. pen., având în vedere că, hotărârea penală atacată nu a fost comunicată Direcţiei Naţionale Anticorupţie, astfel că termenul legal nici nu început să curgă pentru unitatea de parchet competentă.

În motivare, s-a susţinut că, la judecarea cauzei, care are ca obiect o contestaţie la executare formulată de judecătorul delegat cu executarea din cadrul instanţei de executare raportat la o persoană condamnată, care nu are calitatea de magistrat, în privinţa căreia cercetarea penală a fost efectuată de Direcţia Naţională Anticorupţie şi care a fost trimisă în judecată printr-un rechizitoriu al aceleiaşi direcţii specializate, trebuie să participe obligatoriu, potrivit legii (art. 72 din Legea nr. 304/2022, art. 3 alin. (1) lit. c)2 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013), un procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Lipsa procurorului competent din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la judecarea contestaţiei la executare echivalează cu lipsa procurorului, fiind încălcate prevederile legale ale art. 281 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. coroborat cu art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, cu consecinţa nulităţii absolute a sentinţei penale nr. 152/F din data de 18.08.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.

S-a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti, astfel încât la rejudecarea contestaţiei la executare să participe un procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, competent potrivi legii.

Examinând legalitatea hotărârii atacate, în raport cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată contestaţia ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Prealabil, Înalta Curte apreciază că nu se poate reţine că prezenta cale de atac a fost formulată cu depăşirea termenului prevăzut de art. 597 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a invocat apărătorul intimatului, având în vedere motivul declarării contestaţiei de către Direcţia Naţională Anticorupţie, respectiv neparticiparea la soluţionarea contestaţiei la executare a unui procuror competent, astfel că, minuta hotărârii pronunţate nu a fost comunicată acestei structuri de parchet şi, ca atare, termenul nu a început să curgă.

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate invocat de Direcţia Naţională Anticorupţie, Înalta Curte constată că nu este întemeiat, în cauză, nefiind incidente dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., potrivit cărora intervine sancţiunea nulităţii absolute pentru încălcarea dispoziţiilor privind participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii.

Potrivit art. 72 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, "în procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului."

Înalta Curte are în vedere că norma invocată de contestatoare are caracterul unei norme generale care guvernează participarea procurorului la şedinţele de judecată, numai în cursul soluţionării unei cauze pe fond, când conform art. 3 alin. (1) lit. c)2 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, compentenţa ar reveni procurorului din cadrul DNA, dacă urmărirea penală s-a realizat de către acesta.

Dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. c)2 din O.U.G. nr. 43/2002 prevăd printre atribuţiile procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată. Totodată, conform dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcţia Naţională Anticorupţie potrivit legii vechi, precum şi a celor care au rămas în competenţa acesteia în condiţiile alin. (1), participă procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În speţă, suntem în prezenţa unei cereri ulterioare judecării definitive a cauzei, în faza execuţională, fiind aplicabile prevederile art. 67 lit. e) din Legea nr. 304/2022 privind regula de drept comun referitoare la participarea procurorului la şedinţele de judecată.

Or, potrivit art. 597 alin. (3) C. proc. pen., participarea procurorului este obligatorie la judecarea cauzelor de către instanţa de executare.

Cum nu sunt prevederi speciale referitoare la participarea procurorului la incidentele ivite la executare, observând modificarea normelor de competenţă în privinţa persoanelor având calitatea de magistraţi, ceea ce a determinat trecerea cauzei în competenţa secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, raportat la art. 1 şi art. 3 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 49/2022, competenţa de a participa la soluţionarea contestaţiei la executare aparţine procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, aşa cum a reţinut prima instanţă.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în dosarul nr. x/2023, privind persoana condamnată A..

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana condamnată, în cuantum de 340 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 152/F din data de 18 august 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în dosarul nr. x/2023, privind persoana condamnată A..

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana condamnată, în cuantum de 340 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2023.