Accumulation of unexecuted complementary penalties in post-conviction recidivism under Art. 45(3)(b) of the Romanian Penal Code

Şedinţa publică din data de 28 februarie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2022 din 04 aprilie 2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Infracţiunilor de Terorism şi a Criminalităţii Informatice a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunilor de "promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni" şi "accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau a altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea unor astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare", fapte prevăzute de art. 332 alin. (4) şi art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi art. 38 alin. (1) din C. pen.

În fapt, s-a reţinut că inculpata A. în perioada cuprinsă între data de 26.06.2022 (26.06.2022, prima accesare şi deţinere identificată) - 23.11.2022 (23.11.2022, ultima accesare şi deţinere identificată) a accesat, în mod repetat, materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice, precum şi a deţinut astfel de materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiei teroriste ISIL/DAESH, în scopul însuşirii ideologiei teroriste de factură islamică, ca parte a procesului de radicalizare islamică pe care l-a parcurs, această faptă fiind incriminată de dispoziţiile art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

De asemenea, s-a reţinut că inculpata A. în perioada cuprinsă între data de 26.06.2022 (data de 26.06.2022 fiind prima distribuire publică identificată a unor mesaje de propagandă teroristă islamică, mesaje găsite cu ocazia investigaţiilor online) - 19.09.2022 (data de 19.09.2022 fiind ultima distribuire publică identificată a unor mesaje de propagandă teroristă islamică, mesaje găsite cu ocazia investigaţiilor online), a promovat mesaje de susţinere a organizaţiei teroriste ISIL/DAESH, prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public (şi anume, utilizând sisteme informatice de tipul telefoanelor mobile, conectându-se prin intermediul conturilor publice deţinute pe reţelele sociale Facebook, Telegram, Instagram, Tik-Tok şi platformei online You Tube), cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, prin mesaje care susţineau în mod direct terorismul, faptă ce constituie infracţiune, conform art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Organul de urmărire penală a menţionat că starea de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei s-a sprijinit pe următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Youtube, încheiat la data de 23.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Youtube, încheiat la data de 23.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Youtube, încheiat la data de 23.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma TikTok, încheiat la data de 09.09.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma TikTok, încheiat la data de 16.11.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma TikTok, încheiat la data de 19.09.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Telegram, încheiat la data de 09.09.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Instagram, încheiat la data de 12.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Instagram, încheiat la data de 09.09.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Instagram, încheiat la data de 16.11.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Facebook, încheiat la data de 09.09.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Facebook, încheiat la data de 16.09.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Facebook, încheiat la data de 16.11.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de verificare cont de pe platforma Facebook, încheiat la data de 18.11.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de identificare persoane care urmăresc şi apreciază activitatea de pe reţelele sociale ale conturilor utilizate de inculpata A., încheiat la data de 18.01.2023, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de redare material audio-video, încheiat la data de 15.08.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; două suporturi optice tip DVD, ce conţin procese-verbale de verificări în mediul online ; traduceri autorizate din limba arabă, engleză şi franceză în limba română, întocmite de traducătorii autorizaţi, desemnaţi în cauză ; procesul-verbal de investigaţii, încheiat la data de 17.11.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; procesul-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare, încheiat la data de 23.11.2022, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.I.I.C.O.T - Structura Centrală şi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; planşă fotografică privind înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare, din data de 23.11.2022, efectuate la locuinţa inculpatei A. ; declaraţie suspect A., din data 23.11.2022; declaraţie inculpat A., din data 23.11.2022 ; declaraţie suspect A., din data 24.03.2023 ; declaraţie inculpat A., din data 24.03.2023 ; suport optic tip DVD, privind audierea, la data de 23.11.2022, a inculpatei A.; suport optic tip DVD, privind audierea, la data de 24.03.2023, a inculpatei A.; fişă cazier judiciar ale inculpatei A.; procesul-verbal de percheziţie informatică, din data de 13.12.2022, încheiat de specialişti din cadrul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală - Biroul pentru Coordonarea Activităţilor Tehnice de Specialitate ; suport optic tip CD, ce conţine rezultatul percheziţiei informatice din data de 13.12.2022; raport de constatare nr. 696/II-6/2022 din data de 03.01.2023, încheiat de specialişti din cadrul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală - Biroul pentru Coordonarea Activităţilor Tehnice de Specialitate ; raport de constatare nr. 18/II-6/2023 din data de 09.01.2023, încheiat de specialişti din cadrul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală - Biroul pentru Coordonarea Activităţilor Tehnice de Specialitate; procesul-verbal de percheziţie informatică, din data de 25.01.2023, încheiat de specialişti din cadrul D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală - Biroul pentru Coordonarea Activităţilor Tehnice de Specialitate ; suport optic tip CD, ce conţine rezultatul percheziţiei informatice din data de 25.01.2023 ; procesul-verbal din data de 10.02.2023, de analiză parţială a datelor rezultate în urma efectuării percheziţiilor informatice autorizate în cauză, încheiat de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.I.I.C.O.T - Structura Centrală ; procesul-verbal din data de 17.02.2023, de analiză a datelor rezultate în urma efectuării percheziţiilor informatice autorizate în cauză, încheiat de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.I.I.C.O.T - Structura Centrală ; traduceri autorizate din limba arabă, engleză şi franceză în limba română, întocmite de traducătorii autorizaţi, desemnaţi în cauză, privind datele obţinute în urma efectuării percheziţiilor informatice ; traduceri autorizate din limba arabă, engleză şi franceză în limba română, întocmite de traducătorii autorizaţi, desemnaţi în cauză, privind înscrisurile ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, la locuinţa inculpatei A. ; declaraţie martor B., din data de 12.12.2022 ; declaraţie martor C., din data de 27.01.2023 ; declaraţie martor D., din data de 30.01.2023 ; declaraţie martor E., din data de 31.01.2023 ; declaraţie martor F., din data de 01.02.2023 ; declaraţie martor G., din data de 02.02.2023 ; procesul-verbal de instituire a măsurii sechestrului asigurător, încheiat la data de 23.03.2023, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D.

C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; dovada seria x nr. x/24.03.2023, privind depunerea la Camere de corpuri delicte a I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O., a telefonului mobil marca x, indisponibilizat în cauză; procesul-verbal de restituire bunuri către inculpata A., încheiat la data de 23.03.2023, de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ..O. - Serviciul de Investigare a Infracţiunilor de Terorism ; raport de expertiză medico-legală psihiatrică, întocmit, la data de 29.11.2022, de către S.M.L.

Mehedinţi ; un hard disk extern marca x, model x, ce conţine datele informatice rezultate în urma efectuării percheziţiilor informatice autorizate în cauză.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, sub numărul x/2023.

Prin încheierea nr. 6 din 22 mai 2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, în dosarul nr. x/2023, s-a constatat competenţa Curţii de Apel Craiova privind soluţionarea cauzei, legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2022 din data de 04.04.2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Infracţiunilor de Terorism şi a Criminalităţii Informatice, privind pe inculpata A., legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei.

Prin sentinţa penală nr. 159 din 18 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., a fost condamnată inculpata A., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de promovare a unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., i-a fost interzisă inculpatei exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de părăsi teritoriul României pe o durată de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) şi art. 66 lit. a), b), h) şi j) C. pen., i-a fost interzisă inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de părăsi teritoriul României de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de accesare în mod repetat de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau a altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea unor astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare, prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1), art. 39 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele principale, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv sporul de 3 luni închisoare, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 9 luni închisoare.

S-a constatat că faptele deduse judecăţii au fost săvârşite în termenul de încercare de 3 ani stabilit ca urmare a aplicării pedepsei rezultante de 2 ani şi 2 luni închisoare, prin sentinţa penală nr. 120 din data de 23.03.2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2021, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 54 din data de 20 iunie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie, în dosarul x/2022

În temeiul art. 96 alin. (4) şi art. 43 alin. (2) C. pen. a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatei prin sentinţa penală nr. 120 din data de 23.03.2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2021, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 54 din data de 20 iunie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie, în dosarul x/2022, şi a fost adăugată pedeapsa revocată la pedeapsa rezultantă la care inculpata a fost condamnată în prezenta cauză, urmând ca în final inculpata A. să execute pedeapsa de 4 ani şi 11 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., i-a fost interzisă inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de părăsi teritoriul României pe o durată de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) şi art. 66 lit. a), b), h) şi j) C. pen., i-a fost interzisă inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de părăsi teritoriul României de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 45 alin. (4) C. pen., a fost scăzută din durata pedepselor complementare, perioada executată de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 120 din data de 23.03.2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 54 din data de 20 iunie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie, în dosarul x/2022, până la data de 23.11.2022 (data reţinerii inculpatei în prezenta cauză).

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii de la 23.02.2021 la 24.02.2021 (ordonanţa de reţinere nr. 2978/D/P/2020 din 23.02.2021 emisă de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) şi durata reţinerii, arestului la domiciliu şi arestării preventive de la data de 23.11.2022 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen.. a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatei A., ca fiind legală şi temeinică.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen.., a fost menţinută măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. 2758D/P/2022 din data de 21.03.2023, a D.I.I.C.O.T., asupra următoarelor sisteme informatice şi suporţi de stocare a datelor informatice, indisponibilizate în cursul urmăririi penale de la inculpata A.: telefonul mobil marca x, cu seria x, având incorporată o cartelă SIM H. cu seria fizică x, aferentă postului telefonic cu nr. x, depus la camera de corpuri delicte din cadrul IGPR - D.C.J.S.E.O., conform dovezii seria x, nr. x, din data de 24.03.2023.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat la art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen.., s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri, folosite de către inculpata A. la săvârşirea infracţiunilor, cu privire la care s-a dispus instituirea sechestrului asigurator prin ordonanţa nr. 2758D/P/2022 din data de 21.03.2023, a D.I.I.C.O.T., şi anume: telefonul mobil marca x, cu seria x, având incorporată o cartelă SIM H. cu seria fizică x, aferentă postului telefonic cu nr. x, depus la camera de corpuri delicte din cadrul IGPR - D.C.J.S.E.O., conform dovezii seria x, nr. x, din data de 24.03.2023.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen.., a fost obligată inculpata A. la plata sumei de 5.500 RON, cu titlu cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 4.500 RON cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 942 RON, a rămas în sarcina statului şi s-a dispus să fie avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă, în urma analizării ansamblului probator administrat în cauză, a reţinut că, situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu este corect stabilită şi a constatat că inculpata este autoarea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, iar vinovăţia acesteia a fost dovedită în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Astfel, prima instanţă a arătat că, prin distribuirea, în mod repetat şi pe diferite platforme sociale a materialelor video, accesarea şi stocarea pe sisteme informatice a unor materiale de propagandă teroristă, în favoarea organizaţiei teroriste ISIL/DAESH, precum şi prin deţinerea pe respectivele sisteme informatice de fotografii cu luptători înarmaţi ai organizaţiei teroriste DAESH, videoclipuri de propagandă pentru organizaţia teroristă DAESH realizate de departamente media ale grupării teroriste, prezentând inclusiv soldaţi înarmaţi, cu cagule, pregătiţi sau angrenaţi în luptă şi alte materiale de propagandă extremist islamică de genul simbolurilor şi însemnelor organizaţiei, intenţia inculaptei A. de a promova mesaje de propagandă teroristă şi de a instiga la comiterea unui act de terorism este evidentă.

S-a mai notat că, inculpata a recunoscut în declaraţiile sale că este o susţinătoare a oraganizaţiei Isil/Daesh, însă nu le consideră pe acestea ca fiind de natură teroristă, ci organizaţii de susţinere a religie islamice. A mai arătat inculpata ca nu este o susţinătoare a violenţei, ci a păcii şi adevărului.

Curtea a apreciat că prin conţinutul lor, mesajele postate de inculpata A. pe platformele sociale şi descoperite cu ocazia efectuării percheziţiilor informatice asupra telefoanelor mobile aparţinând acesteia sunt edificatoare pentru a se putea concluziona că acestea au caracterul unor acte de încurajare a unor acte de terorism.

S-a arătat că, elocvent pentru demonstrarea stării de toleranţă, exprimată de inculpată în declaraţiile şi memoriile adresate organelor judiciare, sunt mesajele postate de aceasta pe reţelele de socializare în care sunt elogiate şi încurajate actele de terorism comise în numele religiei musulmane.

Cu titlu de exemplu a fost menţionat mesajul de pe reţeaua socială Instagram postat de inculpata A. denumit x, la data de 11.07.2022 în care se pot observa mai mulţi luptători în ţinută de camuflaj, specifică organizaţiei teroriste DAESH, executând mai multe exerciţii şi mişcări specifice de luptă cu arme de asalt, iar pe fundalul sonor un nasheed, ce conţine următoarele versuri : "Oriunde sunt evreii primii care au luat sclavi

Ne vom răzbuna iar mulţimile se micşorează

Evreilor răi răbdarea din voi este adevărul ameninţării

Să vă ucidem reprezintă o glorie nouă, moartea voastră este o sărbătoare fericită

Moartea voastră este cu adevărat o mândrie şi un progres".

Prima instanţă a considerat că, apărarea inculpatei, în sensul că nu era o cunoscătoare a limbii arabe, pe care ar folosi-o numai în timpul rugăciunilor, nu este aptă să înlăture vinovăţia sa pentru faptele deduse judecăţii şi nici să împiedice în vreun fel tragerea la răspunderea penală, acţiunile sale de susţinere a organizaţiilor teroriste, prin promovarea de diferite materiale video cu caracter religios-islamist şi care prezintă indicatori ai radicalizării islamice sau elemente ce ar indica apartenenţa sau simpatia pentru organizaţia teroristă ISIL/DAESH, nefiind condiţionate de cunoaşterea limbii în care mesajele respective au fost transmise. Totodată, s-a apreciat că inculpata, prin postările unor texte al căror conţinut nu îl cunoştea, şi-a asumat posibilitatea transmiterii unor mesaje de propagandă teroristă, iar faptul că printre postările efectuate nu sunt şi unele care chiar ar putea promova iubirea şi toleranţa între semeni, face ca apărarea inculpatei să nu fie plauzibilă.

Curtea a constatat, prin urmare, că probele administrate în cauză dovedesc, în mod cert, că după convertirea la islam şi aderarea la ideologia radical-islamistă şi la cauza jihadistă, inculpata A. s-a implicat în promovarea, în mod sistematic, în public, a doctrinei radical islamiste prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor reţele de socializare, a unor opinii, imagini, înregistrări audio/video reprezentând activităţi/acţiuni armate/violente şi de propagandă ale grupării teroriste Daesh/Statul Islamic cu intenţia de a le face cunoscute şi a determina câştigarea de noi şi noi adepţi capabili, în final, să recurgă la săvârşirea aceluiaşi gen de fapte ca cele a căror promovare prin propagandă a realizat-o.

În acelaşi timp, percheziţiile informatice efectuate în cauză au dovedit că, în perioada 26.06.2022-23.11.2022, inculpata A. a accesat, prin intermediul sistemelor informatice şi a deţinut materiale constând în imagini, înregistrări audio/video reprezentând activităţi/acţiuni armate/violente şi de propagandă ale grupării teroriste Daesh/Statul Islamic, numărul mare al acestor accesări şi stocări de astfel de material, imediat după condamnarea sa definitivă pentru acelaşi gen de infracţiuni, dovedind pe lângă perseverenţa infracţională a inculpatei şi o implicare activă în activităţi de expunere a ideologiei extremist-islamică de natura a atrage adepţi ai curentului jihadist.

Aşa fiind, în raport de situaţia de fapt reţinută, conform probatoriilor administrate în cauză, Curtea a constatat că, fapta inculpatei A. de a promova, în perioada cuprinsă între data de 26.06.2022 (data de 26.06.2022 fiind prima distribuire publică identificată a unor mesaje de propagandă teroristă islamică, mesaje găsite cu ocazia investigaţiilor online) - 19.09.2022 (data de 19.09.2022 fiind ultima distribuire publică identificată a unor mesaje de propagandă teroristă islamică, mesaje găsite cu ocazia investigaţiilor online), mesaje de susţinere a organizaţiei teroriste DAESH/Statul Islamic, prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public (şi anume, utilizând sisteme informatice de tipul telefoanelor mobile, conectându-se prin intermediul conturilor publice deţinute pe reţelele sociale Facebook, Telegram, Instagram, Tik-Tok şi platformei online You Tube), cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, prin mesaje care susţineau în mod direct terorismul, indiferent dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

De asemenea, s-a considerat că fapta inculpatei A. de a accesa în mod repetat, în perioada 26.06.2022 (26.06.2022, prima accesare şi deţinere identificată) - 23.11.2022 (23.11.2022, ultima accesare şi deţinere identificată), prin intermediul sistemelor informatice, precum şi deţinerea de astfel de materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiei teroriste ISIL/DAESH, în scopul însuşirii ideologiei teroriste de factură islamică, ca parte a unui proces de radicalizare pe care îl parcurge, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Reţinând, aşadar, că inculpata A. este autoarea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, iar vinovăţia acesteia este dovedită în cauză, dincolo de orice îndoială rezonabilă, cu probatoriile administrate în faza de urmărire penală, inclusiv declaraţia inculpatei dată în faţa instanţei de judecată prin care aceasta a recunoscut că este o susţinătoare a organizaţiilor Isil/Daesh şi a postat pe reţelele de socializare mesajele indicate în actul de sesizare, arătând că îşi menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală, Curtea a reţinut că, în cauză, sunt respectate condiţiile de vinovăţie prevăzute de lege, existând suficiente date cu privire la persoana inculpatei pentru a se permite stabilirea unor pedepse.

La stabilirea pedepselor prima instanţă a avut în vedere dispoziţiile art. 74 C. pen., respectiv gradul de pericol social deosebit de ridicat al infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, evaluate în raport cu împrejurările şi modul concret de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii faptelor şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita inculpatei după săvârşirea infracţiunilor şi pe parcursul procesului penal.

În acest sens, Curtea s-a raportat la nivelul mediu de educaţie al inculpatei, vârsta acesteia, precum şi împrejurarea că din fişa de cazier judiciar rezultă că nu se află la primul conflict cu legea penală, aceasta reluând activitatea infracţională la numai 6 zile de la data condamnării sale definitive pentru acelaşi gen de infracţiuni.

În raport la cele sus-menţionate, văzând şi dispoziţiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, conform cărora actele de terorism prezintă un pericol deosebit de ridicat şi afectează securitatea naţională, fiind săvârşite premeditat şi vizând factori umani sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora, producând stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite, prima instanţă a considerat că este necesar să se acţioneze pentru înlăturarea ameninţărilor generate de astfel de situaţii, în vederea stopării unor asemenea fapte ce tind să ia o amploare deosebită.

Curtea a apreciat că, prin prisma perseverenţei infracţionale de care inculpata A. a dat dovadă, întrucât a beneficiat anterior de o oarecare clemenţă a organelor judiciare prin aplicarea anterior a unei pedepse rezultante cu suspendarea sub supraveghere a executării, cu posibilitatea de a-şi corija conduita, inculpata a dovedit că este incapabilă de a se conforma exigenţelor pe care le impune convieţuirea în cadrul unei societăţi, fiind necesară aplicarea unor pedepse cu închisoare al căror cuantum să fie suficient pentru a o determina pe inculpată să conştientizeze importanţa respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală.

Împotriva sentinţei penale nr. 159 din 18 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, care a formulat critici de nelegalitate şi netemeinice ale hotărârii primei instanţe.

Astfel, prin motivele scrise de apel, Ministerul Public a susţinut că prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile art. 45 alin. (4) C. pen., privind pedepsele complementare şi accesorii în caz de pluralitate de infracţiuni, arătând că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 45 alin. (3) lit. b) C. pen., întrucât inculpata A. a săvârşit faptele din prezenta cauză în stare de recidivă postcondamnatorie, conform art. 41 alin. (1) C. pen.

De asemenea, acuzarea a considerat că pedepsele principale aplicate inculpatei A. nu au fost corect individualizate în raport de prevederile art. 74 C. pen.

În dezvoltarea primului motiv de apel, ce vizează legalitatea hotărârii primei instanţe, sub aspectul aplicării pedepselor complementare în caz de pluralitate de infracţiuni, parchetul a arătat că, din fişa de cazier judiciar a inculpatei A., rezultă că prin sentinţa penală nr. 120 din 23 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia nr. 54 din 20 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2022, a fost condamnată, în baza art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. (respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a părăsi teritoriul României).

Totodată, în baza art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, inculpata A. a fost condamnată la pedeapsa de 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. (respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a părăsi teritoriul României).

S-a mai învederat că prin sentinţa penală pronunţată în prezenta cauză, printre altele, Curtea de Apel Craiova, în baza art. 45 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., a interzis inculpatei exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de părăsi teritoriul României pe o durata de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) şi art. 66 lit. a), b), h) şi j) C. pen., s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de părăsi teritoriul României de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

S-a mai arătat că, în baza art. 45 alin. (4) C. pen., prima instanţă a scăzut din durata pedepselor complementare, perioada executată de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 120 din data de 23.03.2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 54 din data de 20 iunie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie, în dosarul x/2022, până la data de 23.11.2022 (data reţinerii inculpatei în prezenta cauză).

Invocând prevederile art. 45 din C. pen., parchetul a susţinut că, prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile art. 45 alin. (4) C. pen., privind pedepsele complementare în caz de pluralitate de infracţiuni, în cauză fiind aplicabile dispoziţiile art. 45 alin. (3) lit. b) C. pen., întrucât inculpata A. a săvârşit faptele în prezenta cauză în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 41 alin. (1) C. pen.

Prin motivele de apel, s-a mai susţinut că, spre deosebire de C. pen. anterior, care reglementa regimul pedepselor complementare şi a măsurilor de siguranţă numai în cazul concursului de infracţiuni, actualul C. pen. le reglementează în raport cu toate formele pluralităţii de infracţiuni. În plus, C. pen. reglementează şi regimul pedepselor accesorii în cazul pluralităţii de infracţiuni. În cazul pedepselor complementare de natură diferită sau chiar de aceeaşi natură, dar cu conţinut diferit, se aplică principiul totalizării pedepselor complementare. În cazul în care s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut: a) dacă există concurs de infracţiuni sau pluralitate intermediară, se aplică principiul absorbţiei pedepselor complementare; b) dacă există recidivă, partea neexecutată din pedeapsa complementară anterioară se adaugă la pedeapsa stabilită pentru noua infracţiune.

A fost menţionat că, în cazul în care nu a fost executată nicio parte din pedeapsa complementară anterioară se aplică principiul totalizării pedepselor (I.). În caz de recidivă, indiferent că este postcondamnatorie sau postexecutorie, dacă pe lângă pedeapsa care constituie primul termen al recidivei a fost aplicată şi o pedeapsă complementară de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut cu pedeapsa complementară aplicată pentru noua infracţiune se va aplica sistemul cumulului pedepselor, în sensul că partea neexecutată din pedeapsa complementară anterioară se adaugă la pedeapsa stabilită pentru noua infracţiune (J.). Deopotrivă, s-a mai menţionat că, în caz de recidivă, pedeapsa accesorie va avea tratamentul pedepsei principale, ca urmare, toate modificările pe care le suferă pedeapsa principală, în caz de recidivă, se răsfrâng şi asupra pedepselor accesorii.

Astfel, procurorul a susţinut că instanţa de fond constatând că inculpata A. a săvârşit faptele din prezenta cauză în stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 41 alin (1) C. pen., trebuia sa facă aplicarea art. 45 alin. (3) lit. b) C. pen., dispunând ca pedepsele complementare şi accesorii aplicate prin hotărârea din prezenta cauză să se alăture restului neexecutat din pedepsele complementare şi accesorii de aceeaşi natura şi acelaşi conţinut aplicate inculpatei prin hotărârea anterioară, ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii, respectiv art. 66 alin. (1) lit. a), b), j) C. pen., prin alăturarea pedepselor complementare neputând fi depăşit maximul general de 5 ani al pedepsei complementare prev. la art. 66 alin. (1) C. pen.

În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzută la art. 66 lit. h) C. pen., aplicată doar prin hotărârea apelată, parchetul a susţinut că era necesară aplicarea art. 45 alin. (1) C. pen., privind pedepsele complementare în caz de pluralitate de infracţiuni.

Cu privire la al doilea motiv de apel, ce vizează temeinica hotărârii apelate, parchetul a susţinut că pedepsele principale aplicate inculpatei A. nu sunt corect individualizare în raport cu prevederile art. 74 C. pen.

Astfel, s-a considerat că prima instanţă, în mod neoportun, a stabilit inculpatei A., o pedeapsă orientată spre minimul special. În acest sens, s-a arătat că, evaluând toate circumstanţele reale şi personale din prezenta cauză, instanţa de fond a manifestat o clemenţă exagerată şi nejustificată, dând o eficienţă maximă circumstanţelor personale ale inculpatei, în detrimentul celor reale şi al altora personale.

S-a criticat prin motivele de apel faptul că, deşi a avut în vedere nivelul mediu de educaţie al inculpatei, vârsta acesteia, precum şi împrejurarea că din fişa de cazier judiciar rezultă că nu se află la primul conflict cu legea penală, aceasta reluând activitatea infracţională la numai 6 zile de la data condamnării sale definitive pentru acelaşi gen de infracţiuni, dar şi dispoziţiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, conform cărora actele de terorism prezintă un pericol deosebit de ridicat şi afectează securitatea naţională, fiind săvârşite premeditat şi vizând factori umani sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora, producând stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite, este necesar a se acţiona pentru înlăturarea ameninţărilor generate de astfel de situaţii, în vederea stopării unor asemenea fapte ce tind să ia o amploare deosebită, prima instanţă a minimalizat gradul de pericol social al acestor fapte penale, conferit în special de natura infracţiunilor, cu consecinţa pericolului pentru siguranţă populaţiei.

În acest sens, s-a arătat că este de notorietate faptul că, în prezent, internetul este utilizat intens de către organizaţiile jihadiste (în principal, ISIL/DAESH, dar şi Al-Qaeda sau "Frăţia Musulmană") pentru a mobiliza susţinătorii de pretutindeni ai acestora. În acest context, în ultimii ani, mii de musulmani europeni au fost influenţaţi de propaganda DAESH şi au devenit jihadişti, generând fenomene precum "foreign terrorist fighthers" (luptători terorişti străini) sau "returnees" (persoane returnate din zonele de conflict în care activează DAESH).

Raportat la circumstanţele reale şi personale, parchetul a susţinut că faptele inculpatei denotă un grad mult mai ridicat de pericol social pentru ordinea publică, decât cel evaluat de prima instanţă.

În concret, s-a învederat că, după data de 20 iunie 2022, data rămânerii definitive a sentinţei pronunţate de Înalta Curte, la un interval de şase zile, inculpata A. a continuat acelaşi gen de activitate infracţională, accesând în mod repetat materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice pe care le deţinea, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a procesului de radicalizare pe care îl parcurge, dar şi promovând materiale de propagandă pentru organizaţii teroriste.

Totodată, s-a menţionat că inculpata A. a epuizat activitatea infracţională, reţinută în sarcina sa, doar ca urmare a intervenţiei organelor de urmărire penală şi a măsurilor luate la data de 23 noiembrie 2022, când faţă de aceasta s-a dispus măsura preventivă a reţinerii. Toate acestea, pe fondul amplorii fenomenului infracţional internaţional al actelor de terorism, cu consecinţele pe care îl are săvârşirea unor astfel de fapte pentru sănătatea şi viaţa populaţiei.

S-a mai precizat că, în ultimii ani, în România a fost observat fenomenul atragerii unor cetăţeni români spre mesaje şi ideologii radicale, aceştia fiind influenţaţi, în special, de propaganda organizaţiilor teroriste. Terorismul reprezintă o ameninţare la adresa tuturor statelor şi a tuturor oamenilor, şi este un risc extrem la adresa securităţii şi a vieţii cetăţenilor, împrejurări în care organismele Uniunii Europene au adoptat măsuri legislative împotriva sa, sub toate formele, cât şi împotriva radicalizării şi a recrutării persoanelor în scopuri teroriste. Astfel, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată, printre altele, o Strategie revizuită pentru combaterea radicalizării şi a recrutării în scopuri teroriste (nr. 9956/19.05.2014), având în vedere caracterul schimbător, expansiv, al acestei ameninţări. Această Strategie face parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene privind combaterea terorismului, sub toate formele.

Concret, s-a menţionat că strategia urmăreşte să prevină şi să combată radicalizarea care generează acte de terorism, cât şi recrutarea persoanelor în scopuri teroriste.

În aceeaşi ordine de idei, s-a notat că, în vederea prevenirii şi combaterii radicalizării şi a recrutării persoanelor în scopuri teroriste, trebuie avut în vedere faptul că mijloacele şi modelele radicalizării, ca şi cele ale terorismului, evoluează în permanenţă. Potenţialul de "mobilizare" şi comunicare oferit de internet, cât şi al mijloacelor de comunicare socială prezintă posibile canale prin care ar putea apărea radicalizarea şi a recrutarea în scopuri teroriste. Internetul şi mijloacele de comunicare socială pot fi utilizate şi pentru difuzarea materialelor de propagandă, strângerea de fonduri, recrutarea indivizilor cu viziuni similare şi comunicarea cu aceştia, dar şi ca "tabără" virtuală de antrenament, precum şi ca mijloc de efectuare a schimbului de competenţe şi de know-how.

În acest context, al utilizării instrumentelor puse la dispoziţie de tehnologia modernă şi vehiculării cu maximă rapiditate a informaţiei în mediul online, viziunile extremiste asupra lumii pot determina anumite persoane să accepte şi să justifice violenţa. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât propaganda extremistă dispune de o retorică simplistă, denaturând realitatea conflictelor din lume şi utilizându-le ca o dovadă a antagonismului între diferite valori şi alegeri de nivel social.

Raportat la aceste circumstanţe, s-a apreciat de către procuror că pedeapsa aplicată de Curtea de Apel Craiova este vădit disproporţionată faţă de gradul de pericol social al unor astfel de fapte şi, ca atare, pentru reuşita reformării sociale, se impunea condamnarea inculpatei A. la pedepse principale într-un cuantum mult mai consistent decât cel aplicat în speţă.

*

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 13 noiembrie 2023, sub numărul x/2023, fiind fixat prim termen de judecată la data de 17 ianuarie 2024, cu citarea intimatei inculpate A. şi cu asigurarea apărării obligatorii a acesteia.

Instanţa de apel a fixat în cauză un termen intermediar la data de 29 noiembrie 2023 când, în urma verificărilor prevăzute de art. 362 coroborat cu art. 208 C. proc. pen.., a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpata A., măsură pe care a menţinut-o.

La termenul din 17 ianuarie 2024, instanţa a procedat la o nouă verificare a legalităţii şi temeinicei măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpata A., măsură pe care menţinut-o.

În ceea ce priveşte procedura de judecare căii de atac, intimata inculpată A. a precizat, la acelaşi termen de judecată, că nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de apel.

Examinând sentinţa penală apelată, atât prin prisma criticilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen.., Înalta Curte reţine următoarele:

Prioritar evaluării criticilor parchetului referitoare la legalitatea şi individualizarea pedepselor aplicate intimatei inculpate A., astfel cum au fost susţinute de procuror, Înalta Curte constată că ansamblul circumstanţelor faptice în care au fost comise faptele deduse judecăţii a fost corect reţinut de către prima instanţă, în urma unei analize judicioase a probatoriului administrat în cauză.

Astfel, în virtutea efectului integral devolutiv al apelului declarat, efectuând propria analiză a probelor administrate, Înalta Curte consideră dovedite statuările primei instanţe referitoare la acţiunile ilicite deduse judecăţii, circumstanţele obiective în care au fost comise, conduita adoptată de inculpata A. şi efectele acestei conduite în planul relaţiilor sociale protejate de legea penală.

Pe baza probatoriul administrat pe parcursul procesului penal, instanţa de apel reţine că, inculpata A. a promovat, în perioada cuprinsă între data de 26.06.2022 (data de 26.06.2022 fiind prima distribuire publică identificată a unor mesaje de propagandă teroristă islamică, mesaje găsite cu ocazia investigaţiilor online) - 19.09.2022 (data de 19.09.2022 fiind ultima distribuire publică identificată a unor mesaje de propagandă teroristă islamică, mesaje găsite cu ocazia investigaţiilor online), mesaje de susţinere a organizaţiei teroriste DAESH/Statul Islamic, prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public (şi anume, utilizând sisteme informatice de tipul telefoanelor mobile, conectându-se prin intermediul conturilor publice deţinute pe reţelele sociale Facebook, Telegram, Instagram, Tik-Tok şi platformei online You Tube), cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, prin mesaje care susţineau în mod direct terorismul, indiferent dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Totodată, probatoriul administrat în cauză dovedeşte că, inculpata A. a accesat în mod repetat, în perioada cuprinsă între 26.06.2022 (26.06.2022, prima accesare şi deţinere identificată) şi 23.11.2022 (23.11.2022, ultima accesare şi deţinere identificată), prin intermediul sistemelor informatice, precum şi a deţinut astfel de materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiei teroriste ISIL/DAESH, în scopul însuşirii ideologiei teroriste de factură islamică, ca parte a unui proces de radicalizare pe care îl parcurge, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Din perspectiva laturii subiective se reţine că inculpata a acţionat cu vinovăţia prevăzută de lege, demersurile sale evidenţiate anterior, coordonarea activităţilor şi urmărirea scopului cu perseverenţă conducând la această concluzie.

Cât priveşte tratamentul sancţionator aplicat inculpatei A., instanţa de apel reţine că durata pedepselor principale (individualizarea judiciară), precum şi aplicarea pedepselor complementare şi accesorii în cazul pluralităţii de infracţiuni au făcut obiectul criticilor în apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova.

Potrivit art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, infracţiunea de promovare a unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Conform art. 381 alin. (1) din aceeaşi lege specială, infracţiunea de accesare în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a aplicat inculpatei A., pentru cele două infracţiuni menţionate, pedepse cu închisoarea într-un cuantum uşor superior minimului special legal prevăzut pentru fiecare dintre cele două infracţiuni în parte, şi anume pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, respectiv 9 luni închisoare.

Înalta Curte apreciază că orientarea primei instanţe în stabilirea cuantumurilor pedepselor este judicioasă, aceasta raportându-se, în mod corect, la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege ce dau expresie gravităţii faptei, împrejurările, modul şi mijlocele folosite la comiterea infracţiunilor, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul şi scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor, natura şi frecvenţa infracţiunilor ce constituie antecedenţa penală a inculpatei, conduita acesteia în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta şi situaţia familială/socială.

Inculpata A. nu se află la primul contact cu legea penală, aceasta suferind o condamnare pentru fapte similare, la o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 2 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, aplicată prin sentinţa penală nr. 120 din data de 23.03.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 54 din data de 20.06.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul x/2022 Având în vedere că faptele din prezenta cauză au fost săvârşite în stare de recidivă postcondamnatorie, prima instanţă, în mod corect, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 96 alin. (4) C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi a stabilit, în conformitate cu art. 43 alin. (2) C. pen., ca inculpata A. să execute, în final, o pedeapsă de 4 ani şi 11 luni închisoare, în regim de detenţie.

Drept urmare, notând acest cuantum, precum şi modalitatea de executare a pedepsei închisorii, reevaluând circumstanţele de ordin personal ale inculpatei, cu precădere vârsta, nivelul de educaţie, comportamentul procesual corespunzător avut în intervalul de timp scurs în cadrul acestui proces până la data soluţionării definitive a prezentei cauze, Înalta Curte apreciază că nu se impune reformarea sentinţei pronunţate de prima instanţă în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor principale, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei A. fiind suficientă atingerii scopului sancţiunii, respectiv conştientizării de către inculpată a consecinţelor faptelor comise şi determinării unei conduite viitoare pozitive.

Referitor la pedepsele complementare şi accesorii aplicate în caz de recidivă, instanţa de apel reţine că, potrivit art. 45 alin. (3) lit. b) C. pen. în caz de recidivă, partea neexecutată din pedeapsa complementară anterioară se adaugă la pedeapsa stabilită pentru noua infracţiune, iar conform art. 45 alin. (5) C. pen., dacă pe lângă pedepsele principale au fost stabilite una sau mai multe pedepse accesorii, se aplică dispoziţiile alin. (1)-(3), pedeapsa accesorie rezultantă executându-se până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Potrivit art. 68 alin. (1) C. pen., executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi începe:

a) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii;

b) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;

c) după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

Astfel, în cazul pedepsei cu închisoarea, regula în materia executării pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi este că aceasta începe să se execute după executarea pedepsei închisorii sau considerarea ca executată a acesteia. Acestă soluţie legislativă este justificată, în contextul în care pe durata executării pedepsei închisorii se execută pedeapsa accesorie (a interzicerii exercitării drepturilor a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară).

În acest context legislativ, s-a prevăzut explicit că, în ipoteza suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi începe de la momentul rămânerii definitive a hotărârii.

În ceea ce o priveşte pe intimata inculpată A., instanţa de apel reţine că, anterior, prin sentinţa penală nr. 120 din data de 23.03.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2021 (definitivă prin decizia penală nr. 54 din data de 20 iunie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul x/2022) s-au aplicat, printre altele:

- pedeapsa de 2 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. (respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a părăsi teritoriul României), pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului,

- pedeapsa de 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. (respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a părăsi teritoriul României), pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., au fost aplicate inculpatei A., alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În acest context, se reţine că executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată anterior inculpatei prin hotărâre definitivă, a început la data de 20 iunie 2022 (data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 120/2022 a ÎCCJ, secţia Penală) şi a continuat până la această dată (28.02.2024), respectiv până la momentul revocării, cu titlu definitiv, a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatei prin sentinţa penală nr. 120 din 23.03.2022 pronunţată de Înalta Curte, secţia penală, conform dispoziţiilor art. 96 alin. (4) şi art. 43 alin. (2) din C. pen.

Se constată, astfel, că inculpata A. a executat din pedeapsa complementară de 3 ani, a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen., aplicată definitiv anterior, o perioadă de 1 an 8 luni şi 9 zile, rămânând un rest neexecutat de 1 an 3 luni şi 21 zile.

Prima instanţă a aplicat pentru infracţiunile ce au format obiectul judecăţii în prezenta cauză, pe lângă pedeapsa cu închisoarea şi o pedeapsă complementară de aceeaşi natură, dar cu un conţinut diferit, faţă de pedeapsa complementară aplicată anterior cu titlu definitiv inculpatei A., respectiv, a interzis acesteia exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) din C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

Având în vedere starea de recidivă postcondamnatorie, prima instanţă trebuia să facă aplicarea prevederilor art. 45 alin. (3) lit. b) din C. pen., în ceea ce priveşte stabilirea pedepsei complementare finale, respectiv să adauge partea neexecutată, de 1 an 3 luni şi 21 de zile, din pedeapsa complementară anterioară (corespunzătoare primului termen al recidivei) la pedeapsa complementară cu conţinut identic, de 3 ani, aplicată în prezenta cauză, rezultând un cuantum total al pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. de 4 ani 3 luni şi 21 de zile, de executat după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante a închisorii de 4 ani şi 11 luni, stabilite în prezenta cauză.

Întrucât pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. h) din C. pen., a fost aplicată inculpatei numai în prezenta cauză, devin incidente dispoziţiile art. 45 alin. (1) din C. pen., în sensul că durata acestei pedepse complementare este de 3 ani şi urmează a fi executată după executarea pedepsei închisorii sau considerarea ca executată a acesteia.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi, se constată că prima instanţă a făcut aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 45 alin. (5) C. pen., interzicând inculpatei A. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) din C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare din prezenta cauză şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În argumentarea acestei concluzii, se precizează la nivel teoretic că, din interpretarea logico-teleologică a dispoziţiilor ce reglementează pedeapsa accesorie şi pedeapsa complementară rezultă că, în procesul sancţionator, instanţa face mai întâi o individualizare judiciară a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, care coincide cu individualizarea judiciară a pedepsei accesorii, din moment ce drepturile interzise ca pedeapsă complementară se interzic ca pedeapsă accesorie.

Prin urmare, se asigură o continuitate firească a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi pe durata executării pedepsei principale a închisorii şi, ulterior, după executarea acestei pedepse principale, pe o perioadă de timp cuprinsă între unu şi cinci ani, stabilită de instanţă ca durată a pedepsei complementare [art. 66 alin. (1) din C. pen..].

Executarea pedepsei accesorii începe din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare (chiar dacă persoana nu a fost încarcerată) şi durează până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

Astfel, durata pedepsei accesorii coincide cu cea a pedepsei principale rezultante privative de libertate, aşa cum stabilesc prevederile art. 54 şi art. 65 alin. (3) din C. pen., dispoziţii preluate de art. 45 alin. (5) din C. pen. prin care legiuitorul a reglementat distinct modul de executare a pedepsei accesorii în cazul concursului de infracţiuni. Severitatea pedepsei accesorii nu se poate raporta la durata acesteia deoarece durata sa este influenţată de cea a pedepsei principale.

Aşadar, pedeapsa accesorie se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată, şi anume, concomitent cu executarea pedepsei privative de libertate, ceea ce a şi condus la reglementarea pedepselor în ordinea în care se execută, astfel că dispoziţiile privind pedeapsa accesorie le succedă pe cele ce reglementează pedeapsa principală şi le precedă pe cele ce privesc pedeapsa complementară (art. 53-55 din C. pen.).

Se subliniază că pedeapsa accesorie nu poate fiinţa independent de pedeapsa principală privativă de libertate, neavând importanţă sub aspectul caracterului de accesorialitate faptul că pedeapsa prevăzută de art. 54 din C. pen. este atrasă, de cele mai multe ori, de aplicarea pedepsei complementare cu care va avea acelaşi conţinut (decizia nr. 18/2021 a ÎCCJ - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în M. Of., Partea I, nr. 1108 din 22.11.2021).

Pentru considerentele ce preced, în cauză, independent de antecedentele penale ale inculpatei, nu se poate considera că există o parte executată şi un rest neexecutat din pedeapsa accesorie, aplicată anterior cu caracter definitiv, ca în situaţia pedepsei complementare. De altfel, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 54 şi art. 68 C. pen., rezultă fără echivoc că, în cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe durata termenului de supraveghere se execută numai pedeapsa complementară, iar nu şi pedeapsa accesorie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen.., Înalta Curte va admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova împotriva sentinţei penale nr. 159 din 18 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimata inculpată A..

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată numai sub aspectul aplicării pedepselor complementare în caz de recidivă şi, rejudecând în aceste limite:

În baza art. 45 alin. (3) lit. b) din C. pen., va aplica inculpatei A. pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, pe o durată de 4 ani 3 luni şi 21 de zile, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 45 alin. (1) din C. pen., va aplica inculpatei A. pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. h) din C. pen., a interzicerii exercitării dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o durată de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În conformitate cu dispoziţiile art. 72 C. pen., va deduce din pedeapsa închisorii aplicate, durata reţinerii de la 23.02.2021 la 24.02.2021 (dispusă în dosarul nr. x/2020 al DIICOT, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice) şi durata reţinerii, arestului la domiciliu şi arestării preventive de la data de 23.11.2022 la zi.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, în cuantum de 942 de RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova împotriva sentinţei penale nr. 159 din 18 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimata inculpată A..

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată numai sub aspectul aplicării pedepselor complementare în caz de recidivă şi, rejudecând în aceste limite:

În baza art. 45 alin. (3) lit. b) din C. pen., aplică inculpatei A. pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, pe o durată de 4 ani 3 luni şi 21 de zile, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 45 alin. (1) din C. pen., aplică inculpatei A. pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. h) din C. pen., a interzicerii exercitării dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o durată de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

Deduce din pedeapsa închisorii aplicate, durata reţinerii de la 23.02.2021 la 24.02.2021 (dispusă în dosarul nr. x/2020 al DIICOT, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice) şi durata reţinerii, arestului la domiciliu şi arestării preventive de la data de 23.11.2022 la zi.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, în cuantum de 942 de RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţii şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, data de 28 februarie 2024.