Territorial competence in multi-jurisdictional offenses: priority of first-seized court under equal competence rules

Şedinţa publică din data de 20 martie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ce formează obiectul prezentei cauze, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti nr. 11437/P/2022 din data de 20.11.2023, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., cercetat în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: agresiune sexuală, prev. de art. 219 alin. (1) şi (2) lit. c) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen..(două acte materiale); act sexual cu un minor, prev. de art. 220 alin. (3) lit. b) C. pen. (un act material); viol, prev. de art. 218 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale); şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

În cuprinsul rechizitoriului s-au reţinut următoarele:

- în vara anului 2022, inculpatul A., unchiul mare al persoanei vătămate, în vârstă de 63 de ani la acel moment, profitând de diferenţa majoră de vârstă dintre acesta şi minora B., în vârstă de 17 ani la momentul respectiv, a încercat să o ia în braţe şi să o sărute pe gură, aceasta din urmă opunându-se, în timp ce se aflau în jud. Cluj;

- în aceeaşi perioadă de timp, inculpatul A., unchiul mare al persoanei vătămate, a luat în braţe persoana vătămată, B., i-a băgat mâna sub tricou, a atins-o pe fund, încercând totodată să o şi sărute, aceasta evitând, însă, la un moment dat, sus-numitul a reuşit să o sărute de două ori, în timp ce se aflau la adresa lui de domiciliu din sat Mereşeşti (Com. Amărăşti), jud. Vâlcea;

- în data de 24.09.2022, persoana vătămată B. în vârstă de 17 ani la momentul faptei, în timp ce se afla în jud. Vâlcea a întreţinut relaţii sexuale consimţite cu numitul A., unchiul mare al persoanei vătămate, în vârstă de 63 de ani, care a profitat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorei, în timp ce se aflau în sat Mereşeşti (Com. Amărăşti), jud. Vâlcea;

- în perioada octombrie - noiembrie 2022, inculpatul A., unchiul mare al persoanei vătămate, în vârstă de 63 de ani la momentul respectiv, profitând de diferenţa majoră de vârstă dintre acesta şi persoana vătămată, B., în vârstă de 18 ani la acel moment, şi prin constrângere morală a acesteia din urmă, ameninţând-o cu răspândirea către familia victimei a unor fotografii şi videoclipuri pe care cei doi le-au făcut în timp ce întreţineau relaţii sexuale, a determinat-o pe aceasta din urmă să întreţină trei raporturi sexuale cu acesta, în zile diferite, în timp ce se aflau la adresa de domiciliu a sus-numitului din sat Mereşeşti (Com. Amărăşti), jud. Vâlcea, respectiv în Oraş. Titu, jud. Dâmboviţa;

- în perioada octombrie- noiembrie 2022, suspectul A., unchiul mare al persoanei vătămate, prin ameninţarea persoanei vătămate, B., cu faptul că va trimite fotografii şi videoclipuri în ipostaze intime cu aceştia întregii familii a persoanei vătămate, a constrâns-o moral pe aceasta din urmă să continue astfel relaţia amoroasă pe care aceştia o aveau la acel moment.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 22.11.2023, sub numărul x/2023/a1, în procedură de cameră preliminară.

Prin încheierea din data de 25.01.2024 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, invocată de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 50 C. proc. pen.. rap. la art. 41 alin. (1) şi (5) şi art. 346 alin. (6) C. proc. pen.., a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- agresiune sexuală, faptă prev. de art. 219, alin. (1) şi alin. (2) lit. c).) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.,

- act sexual cu un minor faptă prev. de art. 220 alin. (3) lit. b) din C. pen. (un act material),

- viol, faptă prev. de art. 218, alin. (1) din C. pen. (trei acte materiale) cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.,

- şantaj, faptă prev. de art. 207 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplic. 38 alin. (1) din C. pen.., în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Drăgăşani.

Pentru a pronunţa o astfel de hotărâre, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut, în esenţă, că urmărirea penală s-a efectuat în cauză cu nerespectarea ordinii stabilite de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.., fiind realizată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, parchetul de pe lângă instanţa în circumscripţia căreia se află locuinţa persoanei vătămate, astfel că se impunea sesizarea unei dintre instanţele în circumscripţia căreia au fost comise faptele, astfel cum stabileşte art. 41 alin. (5) C. proc. pen.

Ca urmare a acestei soluţii, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drăgăşani la data de 06.02.2024 sub acelaşi număr, x/2023/a1.

Prin încheierea nr. 63 din data de 22 februarie 2024 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 47 alin. (3) raportat la alin. (2) C. proc. pen.., a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Drăgăşani, invocată de persoana vătămată, prin apărător şi, pe cale de consecinţă,

În baza art. 346 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 50 C. proc. pen..şi art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), (3) şi (4) C. proc. pen.., a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A., trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti prin Rechizitoriul nr. x din data de 20.11.2023, în favoarea în favoarea Judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.

În baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., s-a dispus sesizarea instanţei superioare comune - respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Drăgăşani şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a pronunţa o astfel de hotărâre, Judecătoria Drăgăşani a reţinut, în esenţă, că, plecând de la starea de fapt reţinută în actul de sesizare al instanţei, pe baza analizei coroborate a probelor administrate în cursul urmăririi penale, reiese că locul unde s-a săvârşit infracţiunea de şantaj reţinută în sarcina inculpatului, este dat de locul unde s-a produs urmarea acesteia, respectiv domiciliul persoanei vătămate - care se află în Bucureşti, str. x, respectiv în raza de competenţă a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Chiar acceptând opinia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti în sensul că Judecătoria Drăgăşani ar fi competentă teritorial conform art. 41 alin. (1) lit. a) C. pen. întrucât celelalte fapte ar fi fost săvârşite pe raza judeţului Vâlcea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că ipoteza ar fi cea a unei competenţe egale, caz în care competenţa rămâne în favoarea primei instanţe sesizate, în cazul de faţă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Prin urmare, Judecătoria Drăgăşani a fost sesizată în mod nelegal prin declinarea competenţei de către Sectorului 1 Bucureşti, iar invocarea excepţiei de necompetenţă de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul celei de-a doua instanţe se impune ca remediu al nelegalei sesizări.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 11.03.2024, sub nr. x/2023/a1, fiind repartizată aleatoriu cu termen de judecată la data de 20.03.2024.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 1, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Potrivit art. 51 alin. (1) C. proc. pen.: Când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară comună.

În ceea ce priveşte competenţa pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. (3) C. pen.: Prin infracţiune săvârşită pe teritoriul României se înţelege orice infracţiune comisă pe teritoriul arătat în alin. (2) sau pe o navă sub pavilion românesc ori pe o aeronavă înmatriculată în România.

Raportându-se la această sintagmă infracţiune săvârşită pe teritoriul României, legiuitorul a reglementat în C. proc. pen., la art. 41, competenţa după teritoriu pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României, aceasta fiind determinată, în ordine, de:

- locul săvârşirii infracţiuni (forum delicticomissi);

- locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul (forum deprehensionis);

- locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta (locus domicilii);

- locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate (forum domicilii victimae).

În aceeaşi ordine de idei, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. proc. pen.: Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, iar prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol statuează că: În cazul în care, potrivit alin. (2), o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

Norma de procedură evocată instituie, prin urmare, competenţa egală a tuturor instanţelor judecătoreşti în circumscripţia cărora s-a desfăşurat activitatea infracţională, fără a avea relevanţă juridică, sub acest aspect, dacă în raza instanţei sesizate s-a desfăşurat întreaga activitate obiectivă circumscrisă verbum regens al infracţiunilor deduse judecăţii sau, dimpotrivă, s-a produs numai rezultatul acestora.

Aceasta înseamnă că, în cazul infracţiunilor săvârşite în raza unor instanţe diferite (astfel cum este cazul în speţa de faţă, infracţiunile fiind săvârşite pe raza mun. Bucureşti şi a judeţelor Vâlcea şi Dâmboviţa), dar şi în ipoteza unor infracţiuni multiple, între care există legături de conexitate sau de tip corelativ, fapte comise în raza unor instanţe diferite, legiuitorul a optat pentru a nu institui un subcriteriu de preferinţă pentru stabilirea competenţei teritoriale, recunoscând, în schimb, competenţa egală a instanţelor, indiferent de natura sau amploarea activităţii infracţionale concret desfăşurate în raza uneia sau alteia dintre acestea.

Or, ca efect al opţiunii legislative relevate de dispoziţiile art. 41 alin. (1) sau art. 41 alin. (3) C. proc. pen., sesizarea uneia dintre instanţele deopotrivă competente teritorial potrivit alin. (2) al textului are ca efect încetarea vocaţiei celorlalte la judecarea cauzei, competenţa recunoscută organului judiciar prim sesizat devenind efectivă prin faptul învestirii sale, în condiţiile legii.

Raportând aceste consideraţiuni de natură teoretică la datele concrete ale cauzei, reţinând că activitatea infracţională concurentă reţinută în sarcina inculpatului A. se presupune a fi comisă pe raza mai multor judeţe (Vâlcea şi Dâmboviţa), dar şi pe raza municipiului Bucureşti - Sector 1, Înalta Curte constată că, în virtutea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., oricare dintre judecătoriile pe raza cărora s-a desfăşurat activitatea infracţională, în tot sau în parte, este competentă teritorial să judece cauza pendinte.

Or, în condiţiile în care infracţiunea de şantaj se presupune a fi comisă şi pe raza municipiului Bucureşti, acesta fiind locul unde s-a produs urmarea acesteia, respectiv starea de pericol la adresa libertăţii psihice a victimei B., această infracţiune conferă Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti competenţa teritorială de judecare a cauzei, ca instanţă în circumscripţia căreia s-a săvârşit una dintre activităţile infracţionale subsumate obiectului sesizării.

În aceeaşi ordine de idei, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a fost prima instanţă sesizată cu rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, devenind, astfel, incidente şi dispoziţiile art. 41 alin. (4) teza finală C. proc. pen., conform cărora: Când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele prevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate.

Concluzionând, ca efect al sesizării Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti cu rechizitoriul întocmit în speţă, competenţa teritorială a acestei instanţe, atrasă de infracţiunea de şantaj, a devenit efectivă, această împrejurare având ca urmare încetarea vocaţiei la judecarea cauzei a celorlalte instanţe, deopotrivă competente teritorial în virtutea dispoziţiilor legale anterior menţionate (Judecătoria Drăgăşani şi Judecătoria Cluj).

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2024.