Swiss-franc loan claimants' appeal annulled for unsubstantiated procedural ground; peremption and dismissal upheld

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la 3 noiembrie 2015 sub nr. x/2015, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A. au solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei cuprinse la pct. 3 din convenţia de credit nr. x din 2 octombrie 2007, eliminarea clauzelor abuzive din contract, îngheţarea cursului francului elveţian la valoarea din luna octombrie 2007, respectiv 2,0153 RON/CHF, convertirea creditului utilizând cursul de schimb RON/CHF din momentul acordării împrumutului şi restituirea diferenţei de curs valutar de la valoarea primei rate din luna octombrie 2007 (2,0153 RON/CHF) faţă de valoarea de 4,23 RON/CHF, rezultate din diferenţa de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăţi şi cursul valutar valabil la data semnării contractului, precum şi a dobânzii legale aferente, calculate de la data încasării fiecărei sume nedatorate şi până la achitarea integrală a acestora de către bancă.

De asemenea, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii şi a penalităţilor aferente sumei de 7.173,95 CHF, ce reprezintă valoarea comisioanelor abuzive scăzute din valoarea totală a creditului, bani pe care banca i-a încasat abuziv şi nejustificat, conform noului grafic de rambursare.

Prin sentinţa civilă nr. 3654 din 23 septembrie 2016, Judecătoria Piatra Neamţ a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. şi S.C. D. S.A..

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel reclamanţii A. şi B..

Prin decizia civilă nr. 31/AC din 22 ianuarie 2018 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţii B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 3654 din 23 septembrie 2016, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii A. şi B..

Prin decizia nr. 4945 din 16 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a trimis cauza spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Bacău.

La data de 22 ianuarie 2019, pe rolul Curţii de Apel Bacău se înregistrează recursul declinat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2015.

Prin încheierea de şedinţă din 11 martie 2020, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a dispus suspendarea soluţionării recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, reclamanţii B. şi A. au formulat recurs la 14 septembrie 2020, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi la 16 septembrie 2020.

La termenul din 16 noiembrie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 31 octombrie 2022, întocmită ca urmare a referatului emis, potrivit dispoziţiilor art. 84 pct. 29 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015, s-a acordat termen de judecată la 6 decembrie 2022 pentru discutarea perimării recursului.

Prin decizia nr. 2557 din 6 decembrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2015 s-a constatat perimat recursul declarat de reclamanţii B. şi A. împotriva încheierii din 11 martie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2015.

Prin încheierea din 17 martie 2021, Curtea de Apel Bacău a dispus suspendarea judecării sesizării de perimare a recursului civil promovat de reclamanţii B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 31 din 22 ianuarie 2018 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015, până la soluţionarea dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

La data de 7 februarie 2023, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă s-a sesizat din oficiu pentru constatarea perimării recursului civil, având în vedere faptul că dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a fost soluţionat prin decizia nr. 2557 din 6 decembrie 2022.

Prin decizia nr. 135/2023 din 5 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă s-a constatat perimat recursul formulat de reclamanţii B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 31 din 22 ianuarie 2018 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2015.

Împotriva acestei decizii, reclamanţii A. şi B. au declarat recurs, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, respingerea sesizării perimării recursului, casarea deciziei recurate, repunerea cauzei pe rol şi trimiterea dosarului pentru rejudecare aceleiaşi instanţe.

Prin memoriul de recurs recurenţii au redat istoricul litigiului făcând aprecieri asupra soluţiilor de suspendare pronunţate în cauză şi a motivărilor reţinute.

Memoriul nu cuprinde însă critici concrete privind nelegalitatea deciziei atacate prin care s-a constatat perimarea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 31 din 22 ianuarie pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2015.

În cauză, se constată că nu a fost depusă întâmpinare de către intimata-pârâtă D. S.A..

Prin încheierea din Camera de consiliu din 5 octombrie 2023 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu şi s-a menţionat posibilitatea acestora de a depune în scris un punct de vedere în termen de 10 zile de la data comunicării acestuia.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat la 18 octombrie 2023, părţile nedepunând punct de vedere.

La termenul din decembrie 2023, completul de filtru, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepţia nulităţii recursului şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac, în considerarea următoarelor:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

In conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.. sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Astfel, din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurentă se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţa nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

Aşadar, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unui dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenta aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Din analiza memoriului de recurs, se constată că motivele invocate prin memoriul de recurs - art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. - nu pot fi analizate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ., conform cărora, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, întrucât criticile vizează de fapt aspecte de netemeinicie privind situaţia de fapt şi probatoriul administrat.

Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularităţi de ordin procedural ce sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziţii ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură şi care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.

În cauza de faţă, în mod corect, se constată că prin decizia nr. 135/2023 din 5 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă s-a constatat perimat recursul formulat de reclamanţii B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 31/AC din 22 ianuarie 2018 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2015, având în vedere constatările instanţei, respectiv faptul că dosarul nr. x/2015 al ÎCCJ a fost soluţionat prin decizia nr. 2557 din 6 decembrie 2022.

Astfel, din perspectiva cerinţelor impuse de dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ., se constată că recurenţii nu au invocat nicio neregularitate de ordin procedural ce ar putea conduce la nulitatea actului, motivele dezvoltate în cererea de recurs fiind doar o reiterare a motivelor expuse în faţa Curţii de Apel Bacău.

Prin urmare, toate argumentele recurenţilor-reclamanţi reprezintă o relatare a situaţiei de fapt şi a greşitei interpretări a acestei situaţii de către instanţele anterioare, pe baza probatoriilor administrate în cauză, astfel că, din analiza recursului declarat, se constată că aceştia critică soluţia atacată, doar în ce priveşte temeinicia acesteia raportat la administrarea probatoriului administrat în cauză, solicitând, în esenţă, reaprecierea probelor de către instanţa de recurs.

Dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ. stabilesc că în recurs nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate a hotărârii atacate, astfel că criticile recurentei referitoare la interpretarea probatoriilor administrate nu pot face obiectul analizei în această fază procesuală, întrucât vizează temeinicia soluţiei pronunţate şi nu nelegalitatea acesteia.

Astfel, simpla nemulţumire a părţii cu privire la modul în care instanţa a răspuns referitor la anumite aspecte de fapt în ciclul procesual precedent nu reprezintă un veritabil motiv de nelegalitate care să poată fi încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Aşadar, în calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o rejudecare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunţate în apel.

În alţi termeni, faţă de considerentele precedente se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

In consecinţă, se constată că recurenţii-reclamanţi nu indică în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi ce dispoziţii legale au fost încălcate de către instanţa de apel în raport cu soluţia pronunţată.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B. şi A. împotriva deciziei nr. 135/2023 din 5 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B. şi A. împotriva deciziei nr. 135/2023 din 5 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. S.A..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 decembrie 2023.