Pension recalculation dispute; annulment of appeal for failure to meet mandatory cassation grounds under Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea de ordonanţă preşedinţială, înregistrată sub nr. x/2023 pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la 10.04.2023, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună pe calea ordonanţei preşedinţiale, obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Gorj să emită o nouă decizie de pensie pentru un punctaj de 4,5 puncte, începând cu luna mai 2023.

Cererea de ordonanţă preşedinţială nu a fost motivată în fapt şi în drept.

Prin sentinţa civilă nr. 542 din 04 mai 2023, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul A..

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel reclamantul, care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.

Prin decizia civilă nr. 1462/2023 din 16 iunie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a respins apelul declarat în cauză, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat contestaţie în anulare, care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, sub dosar nr. x/2023.

Prin încheierea de şedinţă din 25 iulie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, instanţa a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La 02 august 2023, reclamantul A. a declarat recurs împotriva acestei încheieri, fără a-şi întemeia susţinerile pe vreunul din motivele de casare prevăzute în mod limitativ de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În dezvoltarea memoriului de recurs, acesta învederează, în esenţă, că, încă din anul 2004, autorităţile şi instituţiile penale din România îi încalcă acestuia o serie de drepturi prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în Constituţia României, precum şi drepturile prevăzute de art. 289 pct. 6 din C. proc. pen., privind plângerea formulată oral.

Totodată, recurentul susţine că au fost distruse în mod deliberat acte depuse la dosarele nr. x/2022, nr. y/2022, nr. z/2022, nr. w/2023, aflate pe rolul Curţii de Apel Craiova.

Mai susţine recurentul că suspendarea cauzei reprezintă o acţiune de hărţuire, terorizare şi şantaj la adresa recurentului, întrucât acesta a depus la dosar un înscris "primit de voi prin fax la ora 10:13", ce poartă semnătura olografă a acestuia, precum şi "concluzii scrise primite la ora 11:57", prin care şi-a dat acordul pentru judecata în lipsă.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 8 din D.E.D.O, art. 16, art. 21 şi ar. 124 din Constituţia României, art. 161, art. 271 şi art. 271 din Codul muncii, Legii nr. 113/2021.

Recursul a fost comunicat intimatei Casa Judeţeană de Pensii Gorj la 18.09.2023, care nu a depus întâmpinare.

Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului formulat de recurentul A., invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din acelaşi act normativ, "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e, precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Aşadar, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de legea procesual civilă, precum şi formularea acestora cu depăşirea termenului legal sunt sancţionate cu anularea recursului.

Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul din motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe şi o rejudecare a fondului în apel.

Prin raportare la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că, prin cererea de recurs formulată de recurentul A. nu au fost dezvoltate critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, instanţa supremă constată că, pe de o parte, recurentul nu şi-a întemeiat cererea pe vreunul dintre motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, în expunerea motivelor de recurs, susţinerile acestuia nu conţin critici împotriva încheierii atacate, ci doar nemulţumirile recurentului în legătură cu relaţia sa cu autorităţile statului.

Nu se poate considera, însă, că afirmaţiile recurentului din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care impun formularea unei argumentaţii juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu dispoziţiile legale menţionate, instanţa de recurs neputându-se substitui părţii, în sensul de a completa deductiv argumentaţia căii de atac.

În ce priveşte dispoziţiile legale pe care recurentul şi-a întemeiat recursul, instanţa supremă reţine că acestea nu au legătură cu soluţia dispusă prin încheierea atacată, respectiv suspendarea cauzei pentru lipsa părţilor legal citate, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ci privesc fondul pretenţiilor recurentului, respectiv emiterea unei noi decizii de pensionare, precum şi nemulţumirile acestuia legate de soluţionarea unor alte cauze aflate atât pe rolul Curţii de Apel Craiova, cât şi pe rolul diverselor parchete din judeţ.

Totodată, succintele referiri privind existenţa la dosar a unui înscris "primit de voi prin fax la ora 10:13", ce poartă semnătura olografă a recurentului şi a unor "concluzii scrise primite la ora 11:57", nu pot constitui veritabile critici de nelegalitate, întrucât indicarea generică a acestora de către recurent nu face posibilă coroborarea cu actele de la dosarul cauzei.

De altfel, instanţa supremă reţine că, prin încheierea ce face obiectul prezentei căi de atac, s-a dispus suspendarea cauzei pentru lipsa părţilor legal citate, or, argumentul privind depunerea la dosar a unui înscris ce poartă semnătura părţii nici nu prezintă relevanţă, din acest punct de vedere.

Faţă de considerentele expuse, întrucât accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, dând eficienţă prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), coroborate cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 25 iulie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 25 iulie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 decembrie 2023.