Contractual liability appeal annulled for lacking valid cassation grounds: failure to distinguish between merits review and illegality
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Justice invalidated the appellant’s appeal as null and void, thereby upholding the appellate decision that had dismissed the plaintiff’s claim, with no substantive review of the merits. The dispute involved a contractual liability action brought by a thermal power plant company against a hydrocarbons company for breach of a delegation contract, seeking damages for non-performance during 2010–2020; after the lower and appellate courts rejected the claim, the plaintiff filed an appeal to the supreme court. The higher court ruled that the appeal was procedurally deficient because the appellant’s arguments—alleging insufficient motivation, violations of contract interpretation rules under the Civil Code, and failure to analyze actual intent—constituted mere dissatisfaction with the outcome and requests for a re-evaluation of evidence rather than valid grounds for cassation under the Code of Civil Procedure. The decisive legal basis was the nullity of appeals that fail to articulate specific illegality grounds under Article 486 and 488 of the Code of Civil Procedure, which prohibits the supreme court from reviewing issues of merit or reassessing the probative value of evidence in a non-devolutive appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 1270 C. civ, art. 487 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ; Contractual liability appeal annulled for lacking valid cassation grounds: failure to distinguish between merits review and illegality: Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 6 decembrie 2023
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea reconvenţională disjunsă prin sentinţa civilă nr. 202 din 17.03.2022 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2018 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2021, reclamanta Centrala Electrică de Termoficare Arad S.A., în contradictoriu cu pârâta CET Hidrocarburi S.A., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 779.403,18 RON, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a neexecutării culpabile de către pârâtă a clauzelor contractuale pentru perioada 12.11.2010-15.11.2020, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 714 din 13.10.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Arad a respins acţiunea reconvenţională disjunsă în răspundere civilă contractuală formulată de reclamanta C.E.T. Arad S.A., în contradictoriu cu pârâta C.E.T. Hidrocarburi S.A., fără a acorda cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinţei primei instanţe a declarat apel Centrala Electrică de Termoficare Arad S.A., prin administrator judiciar A..
Prin decizia civilă nr. 185/A din 05.04.2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de insolvenţă, societăţi, concurenţă neloială şi litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, a fost respins apelul declarat de Centrala Electrică de Termoficare Arad S.A. prin administrator judiciar A..
Împotriva acestei decizii recurenta-reclamantă Centrala Electrică de Termoficare Arad S.A., prin administrator special a declarat recurs însuşit de administratorul judiciar A..
Motivele de recurs sunt, în esenţă, următoarele:
Prin memoriul de recurs, recurenta-reclamantă susţine că hotărârea instanţei de apel este nelegală întrucât motivele cuprinse în considerarea hotărârii atacate nu sunt de natură să lămurească soluţia din dispozitiv.
O altă critică vizează încălcarea de către instanţa de apel a normelor de drept material. În acest sens, recurenta arată că normele de drept încălcate sunt cele care privesc normele de interpretare a contractului, prevăzute de dispoziţiile art. 1266-1269 C. civ. şi a normelor privind efectele contractului reglementate de art. 1270 C. civ.. Potrivit recurentei, instanţa de apel nu a avut în vedere voinţa reală care rezultă din clauzele contractului de delegare şi în luarea deciziei, analizând doar trei dintre subpuncte a două articole din contractul încheiat între părţi.
Totodată, recurenta susţine că instanţa de apel nu a făcut o analiză a clauzelor contractuale în conformitate cu regulile de interpretare, nu a verificat nici voinţa reală a părţilor, nici scopul contractului, nu a avut în vedere practicile statornicite şi nici nu a interpretat clauzele contractuale unele prin altele, dând fiecăreia înţelesul care rezultă din ansamblul contractului.
În opinia recurentei, se impune casarea hotărârii atacate deoarece Curtea de Apel, apreciind în mod eronat că nu ar exista vreo culpă a intimatei, nu a mai analizat şi aspectele subsidiare ale întinderii prejudiciului.
În drept, recurenta a indicat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Intimata a formulat întâmpinare prin a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La termenul din 06 decembrie 2023, Înalte Curte, din oficiu, a invocat excepţia nulităţii cererii de recurs.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".
Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
De asemenea, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede expres sancţiunea nulităţii pentru recursul care cuprinde motive ce nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Înalta Curte constată că, deşi recurenta-reclamantă susţine că decizia curţii de apel nu este motivată, din memoriul de recurs nu se desprind critici de nelegalitate care să poată fi analizate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., acest text de lege fiind invocat formal. Susţinerile recurentei prin care arată că motivele cuprinse în decizia instanţei de apel nu sunt de natură să lămurească soluţia din dispozitiv nu pot fi analizate din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., indicat în memoriul de recurs, întrucât autoarea căii de atac nu argumentează de ce considerentele deciziei atacate nu îndeplinesc exigenţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., ci îşi exprimă nemulţumirea faţă de soluţia pronunţată de curtea de apel.
Nemulţumirile recurentei şi susţinerile legate de soluţia pronunţată cu privirea la cererea de apel, nu constituie veritabile critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.
În ceea ce priveşte criticile privind încălcarea dispoziţiilor art. 1266-1269 C. civ., referitoare la interpretarea contractelor şi a prevederilor art. 1270 C. civ., cu privire la forţa obligatorie a contractului, Înalta Curte reţine că acestea nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., indicat în memoriul de recurs, nefiind veritabile critici de nelegalitate deoarece recurenta urmăreşte o nouă evaluare a situaţiei de fapt în raport de probele administrate în cauză. Afirmaţiile prin care se invocă greşita interpretare a prevederilor contractului încheiat între părţi aduc în discuţie aspecte de netemeinicie care nu pot fi analizate în stadiul procesual al recursului. În această cale extraordinară de atac se analizează exclusiv aspectele de nelegalitate, fără a se proceda la o devoluare a fondului cauzei.
Instanţa supremă reţine că nu se poate proceda la o devoluare a fondului cauzei şi la o reevaluare a probatoriului administrat de instanţa devolutivă pentru a se stabili o altă situaţie de fapt cu privire la cauzele şi împrejurările în care a intervenit încălcarea obligaţiei contractuale.
Având în vedere rigorile legale ce se impun în judecata recursului, Înalta Curte constată că în această etapă procesuală, criticile recurentei prin care susţine că instanţa de apel nu a făcut o analiză a clauzelor contractuale în conformitate cu regulile de interpretare, nu a verificat voinţa reală a părţilor şi nici scopul contractului, nu pot forma suportul unei analize, deoarece aspectele pe care le invocă recurenta reprezintă chestiuni de netemeinicie asupra cărora instanţa de recurs nu se poate pronunţa.
Este de amintit că instanţa de apel, ca instanţă devolutivă, are plenitudine de apreciere în ceea ce priveşte probele administrate în cauză, este suverană în a aprecia asupra oportunităţii administrării probelor în proces din perspectiva utilităţii, concludenţei şi pertinenţei acestora, iar instanţa de recurs nu poate să procedeze la reinterpretarea probelor administrate, prin reevaluarea situaţiei de fapt. Se reţine că recursul este o cale nedevolutivă de atac în cadrul căreia nu pot fi analizate critici privind temeinicia hotărârii pronunţate în apel, indiferent de gradul de nemulţumire al recurentei cu privire la modalitatea de analiză a probatoriului.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă CET Arad S.A. prin A.., împotriva deciziei civile nr. 185/A din 5 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de Insolvenţă, Societăţi, Concurenţă Neloială şi Litigii decurgând din Exploatarea unei Întreprinderi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă CET Arad S.A. prin A.., împotriva deciziei civile nr. 185/A din 5 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de Insolvenţă, Societăţi, Concurenţă Neloială şi Litigii decurgând din Exploatarea unei Întreprinderi.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 decembrie 2023.