Competence conflict in claims for judicial allowances against a court body and the plaintiff's option to sue in a neighboring district under Art. 127(2) and (21) CPP

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă, la data de 14 decembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtul Tribunalul Gorj, solicitând obligarea acestuia la calcularea şi plata indemnizaţiei prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi la plata dobânzilor legale cuvenite pentru suma respectivă, de la data naşterii dreptului până la data plătii efective, cu cheltuieli de judecată.

Cererea de chemare în judecată nu a fost întemeiată în drept.

2. Prin sentinţa civilă nr. 733 din 8 iunie 2023, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

În considerentele acestei sentinţe, prima instanţă a reţinut că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., întrucât reclamanta este pensionară, astfel că nu a formulat o cerere de chemare în judecată "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia".

Astfel, având în vedere că, la momentul formulării acţiunii, reclamanta avea domiciliul în circumscripţia Tribunalului Gorj, văzând şi natura litigiului asimilat conflictelor de muncă, faţă de dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii coroborat cu art. 210 din Legea 62/2011 - în vigoare la data promovării acţiunii - 14.12.2022, Tribunalul Timiş a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Gorj.

3. Prin sentinţa civilă nr. 943/2023 din 05 octombrie 2023, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenta în favoarea Tribunalului Timiş, fiind trimisă cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă, sens în care s-a dispus suspendarea judecării dosarului.

În pronunţarea acestei sentinţe, s-au evocat dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., reţinându-se că în ipoteza în care cererea se introduce împotriva instanţei căreia i-ar reveni, în mod obişnuit, competenţa soluţionării în fond a cererii, devin incidente prevederile anterior expuse, cu modificările şi completările ulterioare, situaţie în care reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în care se află instanţa ce ar fi competentă.

Tribunalul Gorj a făcut trimitere şi la paragraful 47 al Deciziei CCR nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 23 iulie 2018, cu menţiunea că legiuitorul a reglementat un drept de opţiune al părţii reclamante, care are posibilitatea să introducă cererea de chemare în judecată împotriva unei instanţe de judecată, fie chiar la instanţa respectivă, aplicând regula generală în materie de competenţă, fie la o altă instanţă de acelaşi grad din raza unei curţi de apel învecinate.

Cum reclamanta din prezenta cauză şi-a exercitat dreptul de opţiune prin introducerea acţiunii la o instanţa de acelaşi grad cu instanţa căreia i-ar reveni în mod obişnuit competenţa de soluţionare a cauzei, sesizând Tribunalul Timiş, în temeiul dispoziţiilor art. 127 alin. (21) raportat la art. 127 alin. (2) C. proc. civ., această instanţă este competentă să soluţioneze pricina.

4. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 23 octombrie 2023.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:

Reclamanta, care a avut calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Gorj, fiind pensionată la data introducerii acţiunii, a învestit Tribunalul Timiş cu o acţiune având ca obiect calcularea şi plata indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a dobânzilor legale cuvenite, de la data naşterii dreptului până la data plăţii efective, litigiu asimilat materiei asigurărilor sociale.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018:

"dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi text legal:

"în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii".

Totodată, conform art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ.:

"dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

În raport cu aceste dispoziţii legale, instanţa supremă reţine că reclamanta, cu domiciliul în judeţul Gorj, a avut calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Gorj, fiind eliberată din funcţie prin pensionare la data de 6 iunie 2022.

Din acest punct de vedere, competenţa nu poate fi evaluată în raport cu art. 127 alin. (1) C. proc. civ., deoarece acţiunea nu este în competenţa instanţei unde reclamanta şi-a desfăşurat activitatea ori în competenţa unei instanţe inferioare acesteia.

În cauză, Tribunalul Gorj are calitatea de pârât, împrejurare ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., care reglementează norme de competenţă facultativă.

Caracterul facultativ al acestor dispoziţii legale permite, aşadar, reclamantului să recurgă sau nu la acest beneficiu oferit de lege, fără ca acestuia să-i fie afectată valabilitatea opţiunii.

Prin urmare, norma evocată reglementează un drept de opţiune al părţii reclamante care are posibilitatea să introducă cererea de chemare în judecată împotriva unei instanţe de judecată, fie chiar la instanţa respectivă, aplicând regula generală în materie de competenţă, fie la o altă instanţă din raza unei curţi de apel învecinate.

Prin alegerea exprimată de reclamantă la data promovării acţiunii, în condiţiile art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., dispoziţii legale de ordine privată, Tribunalul Timiş, iniţial învestit, a devenit competent să judece litigiul, deoarece dreptul de opţiune aparţine în mod exclusiv reclamantului, astfel încât această instanţă a devenit competentă teritorial să soluţioneze cauza, fiind exclusă posibilitatea de a cenzura procedural, din oficiu, acest drept de opţiune.

În consecinţă, în raport cu considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu aplicarea prevederilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., văzând şi prevederile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 decembrie 2023.