Untimely constitutional exception appeal dismissed as forfeited; litigation costs awarded.

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2023

Deliberând asupra recursului constată următoarele:

1. Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a fost înregistrată sub nr. x/2023 cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 79 din 19 ianuarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Autorul căii de atac a invocat, la 21.05.2023, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţia României, susţinând că perceperea taxei judiciare de timbru este abuzivă, nelegală şi neconstituţională în cererile de recuzare formulate în cadrul conflictelor de muncă.

Prin încheierea din 25 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.

2. Împotriva acestei soluţii, la 25 mai 2023, a declarat recurs revizuentul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2023/a2*.

La 3 septembrie 2023, în cadrul recursului declarat împotriva încheierii din 25 mai 2023, recurentul A. a formulat o nouă cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 58 din O.U.G. nr. 80/2013, coroborat cu art. 270 din Legea 53/2003, raportat la art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 16 alin. (2) şi art. 124 alin. (1)-(3) din Constituţia României.

Prin încheierea din 26 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 58 din O.U.G. nr. 80/2013.

3. La 10 octombrie 2023 recurentul A. a transmis la dosar recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă din 26 septembrie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023, invocând, în esenţă, necitarea sa pentru termenul de judecată din 26.09.2023, solicitând totodată suspendarea recursului până la soluţionarea contestaţiei în anulare formulate împotriva aceleiaşi încheieri de şedinţă, prin care a fost respinsă cererea sa de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de necostituţionalitate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 12 octombrie 2023 sub numărul de dosar x/2023

Prin întâmpinarea transmisă la dosar în data de 13 noiembrie 2023 intimata B. S.R.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată; a mai solicitat intimata respingerea cererii de suspendare a judecăţii recursului, invocându-se şi motive de nulitate a recursului, respectiv netimbrarea, nemotivarea şi depăşirea termenului legal de promovare a căii de atac.

Prin rezoluţia din 18 octombrie 2023 a fost stabilit, pentru soluţionarea recursului, termen de judecată la 5 decembrie 2023 cu citarea părţilor în şedinţă publică.

Analizând memoriul de recurs în conformitate cu dispoziţiile art. 499 Cod procedură civilă, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 482 şi la art. 248 alin. (1) şi (2) din acelaşi cod, excepţia tardivităţii recursului invocată prin întâmpinare.

Recursul are ca obiect încheierea de şedinţă din 26 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de petentul A. privind sesizarea Curţii Constituţionale.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care a fost respinsă motivat cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este supusă recursului în termen de 48 de ore de la pronunţare.

De asemenea, art. 181 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevede că, în ipoteza în care termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare.

Astfel, termenul de 48 de ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru declararea recursului se calculează de la data pronunţării încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale şi nu de la data comunicării, iar art. 181 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă statuează că termenul stabilit pe ore începe să curgă de la ora zero a zilei următoare, rezultă că acest termen a început să curgă la 27 septembrie 2023 şi s-a împlinit la 29 septembrie 2023.

Cu privire la data declarării recursului, instanţa supremă constată că recurentul A. a transmis cererea de recurs prin poşta eletronică la 10 octombrie 2023, aşa cum rezultă de la dosarul de recurs.

Având în vedere că recursul a fost declarat cu depăşirea termenului legal de 48 de ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, devin incidente dispoziţiile art. 185 alin. (1) teza I din C. proc. civ., conform cărora, "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel". Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate potrivit art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

De asemenea, potrivit art. 10 alin. (1) din C. proc. civ., "părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător."

Ca urmare a declarării recursului cu depăşirea termenului stabilit de lege, instanţa supremă constată că a intervenit decăderea din dreptul de a exercita această cale extraordinară de atac, cu consecinţa pierderii dreptului de a-i fi examinate recurentului pe fond motivele invocate prin cererea de recurs, excepţia tardivităţii fiind absolută şi peremptorie.

Faţă de cele anterior expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 26 septembrie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023.

Referitor la cererea intimatei B. S.R.L., privind obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine că în conformitate cu dispoziţiile art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei", iar potrivit art. 453 din acelaşi cod, "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată".

Înalta Curte constată că intimata a depus la dosarul cauzei dovezi care atestă efectuarea cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul de avocat, respectiv factura fiscală nr. x din 13.11.2023 şi extras de cont emis de C. aflate la dosar.

Constatând culpa procesuală a recurentului A. în promovarea recursului, urmează să fie admisă cererea intimatei B. S.R.L. în sensul obligării acestuia la plata sumei de 1626,17 RON, cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 26 septembrie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurentul A. să plătească intimatei B. S.R.L. suma de 1626,17 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 decembrie 2023.