Subcontracting payment dispute; cassation appeal annulled as untimely for non-payment of judicial stamp fee

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2023

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 15.04.2021 pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. lider al asocierii formate dintre A. S.R.L. şi B. S.R.L., a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta C., să dispună: obligarea pârâtei la plata sumei de 203.373,63 Euro, la care se adaugă TVA, calculat la cursul de schimb valutar B.N.R. euro-leu din ziua plăţii, reprezentând diferenţa dintre preţul contractului de subantrepriză nr. x/12.08.2013 şi suma efectiv achitată până în prezent; obligarea pârâtei la achitarea sumei de 195.758,59 Euro, la care se adaugă TVA calculat la cursul de schimb valutar B.N.R. euro-leu din ziua plăţii, reprezentând contravaloarea lucrărilor realizate la solicitarea expresă a pârâtei în condiţiile contractului de subantrepriză; a penalităţilor de întârziere calculate cu privire la sumele solicitate la petitul nr. 1, respectiv petitul nr. 2, cuantumul penalităţilor de întârziere urmând a fi stabilit conform art. 4.7 din contract, aplicând rata dobânzii de referinţă BNR+8%/an la creanţa datorată, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la achitarea integrală a creanţelor datorate precum şi obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1350 şi urm. C. civ., art. 1469 şi urm. C. civ., art. 1516 şi urm. C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 296/2022 din 10.02.2022, Tribunalul Specializat Cluj a respins ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâta, în ce priveşte cererea reclamantei vizând obligarea pârâtei la plata sumei de 203.737,63 eur + TVA.

A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., fiind obligată pârâta C. la plata în favoarea reclamantei a sumei de 195.758,59 eur + TVA, calculat la cursul de schimb valutar B.N.R. eur-leu din data plăţii, precum şi la plata penalităţilor de întârziere potrivit art. 4.7 din contract aplicând rata dobânzii de referinţă B.N.R.+8%/an, de la data de 29.10.2018 şi până la data plăţii efective.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 203.373,63 eur cu TVA şi a penalităţilor de întârziere aferente.

A fost obligată pârâta la plata achitării în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată constând suma de 20.370,05 RON reprezentând taxă judiciară de timbru parţială şi suma de 14.640,84 RON onorariu avocaţial.

2. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât reclamanta A. S.R.L., cât şi pârâta C. S.R.L., reclamanta declarând apel şi împotriva încheierii civile din data de 03.02.2022.

Pârâta C. a formulat şi apel incident împotriva sentinţei civile nr. 296 din 10 februarie 2022, prin care a solicitat, în eventualitatea admiterii, în tot sau în parte, a căii de atac formulate de partea adversă în ceea ce priveşte plata sumei de 203.373,63 EUR la care se adaugă TVA şi a penalităţilor de întârziere aferente, schimbarea în parte a sentinţei atacate, în sensul admiterii excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune invocată prin întâmpinarea depusă în faţa primei instanţe.

Prin decizia civilă nr. 140/2023, pronunţată la 14 martie 2023, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a respins apelul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva încheierii civile din 3.02.2022 şi a sentinţei civile nr. 296/10.02.2022 pronunţate de către Tribunalul Specializat Cluj.

A admis apelul declarat de către pârâtă C., a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă.

A respins apelul incident declarat de către apelanta C. împotriva aceleiaşi sentinţe.

A obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 46.900,28 RON cu titlul de cheltuieli de judecată în primă instanţă şi a sumei de 34.065,62 RON cu titlul de cheltuieli de judecată în apel.

3. Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A. S.R.L. întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea deciziei recurate, iar în urma rejudecării, admiterea apelului propriu, în sensul schimbării în parte a sentinţei civile nr. 296/2022 cu consecinţa admiterii în totalitate a cererii de chemare în judecată, precum şi obligarea pârâtei la achitarea în integralitate a cheltuielilor de judecată solicitate în prima instanţă şi în apel, respingerea apelurilor declarate de pârâtă şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată aferente recursului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 6 iunie 2023.

La 7 august 2023 a fost transmisă la dosar întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă pârâta C., prin care a solicitat, pe cale de excepţie, anularea recursului în temeiul art. 489 alin. (2) Cod procedură civilă, iar în subsidiar respingerea acestuia ca nefondat şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin rezoluţia din 7 septembrie 2023 a fost stabilit, pentru soluţionarea recursului, termen de judecată la 5 decembrie 2023 cu citarea părţilor în şedinţă publică.

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 Cod procedură civilă, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte va examina, cu prioritate, excepţia netimbrării recursului, soluţionarea acesteia făcând de prisos verificarea altor cereri sau excepţii, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) prin raportare la art. 486 alin. (2) şi (3) Cod procedură civilă, reţinând următoarele:

Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentei-reclamante A. S.R.L. o taxă judiciară de timbru aferentă soluţionării recursului pendinte, în cuantum de 11.632,33 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013, iar aceasta a fost înştiinţată cu privire la obligaţia achitării taxei de timbru, potrivit dovezii aflate la dosarul de recurs. Totodată, s-a pus în vedere recurentei-reclamante să precizeze cuantumul penalităţilor de întârziere, calculate până la data formulării recursului, să depună modalitatea de calcul a acestora, precum şi dovada achitării taxei de timbru aferente, calculată potrivit art. 24 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013, însă recurenta nu s-a conformat celor solicitate prin adresa comunicată la data de 4 iulie 2023.

De asemenea, prin citaţia transmisă pentru termenul din 5 decembrie 2023, instanţa supremă a readus la cunoştinţa recurentei-reclamante obligaţia privind achitarea taxei judiciare de timbru, sub sancţiunea nulităţii, astfel cum rezultă din dovada de înmânare aflată la fila x, însă aceasta nu s-a conformat obligaţiei stabilite în sarcina sa.

Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, iar potrivit alin. (2), în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, recurenta-reclamantă neconformându-se până la termenul de judecată obligaţiei de timbrare potrivit comunicărilor aflate la dosar, precum şi faptul că, în cauză, nu operează scutirea legală de la obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamanta A. S.R.L.

Referitor la cererea intimatei-pârâte D., privind obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine că în conformitate cu dispoziţiile art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei", iar potrivit art. 453 din acelaşi cod, "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată".

Înalta Curte constată că intimata-pârâtă a depus la dosarul cauzei dovezi care atestă efectuarea cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul de avocat şi cheltuieli de deplasare, aflate la dosar.

Constatând culpa procesuală a recurentei-reclamante în promovarea recursului, urmează să fie admisă cererea intimatei-pârâte D., în sensul obligării recurentei-reclamante A. S.R.L. la plata sumei de 13.013,84 RON, cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 140/2023 din 14 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Obligă recurenta-reclamanta A. S.R.L. să plătească intimatei-pârâte C. suma de 13.013,84 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 decembrie 2023.