Negative jurisdictional conflict between specialized civil sections resolved by preserving first-instance specialization in appeal proceedings.

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş la 19.07.2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. S.A., prin administrator de creanţe C. S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate că a intervenit prescripţia dreptului de a mai cere executarea silită şi, în consecinţă, să constate stins prin prescripţie dreptul de creanţă în cuantum de 20.900,04 euro actualizat la data de 02.07.2021, pretins în dosarul nr. x, constituit în baza contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. x/14.02.2008.

Prin sentinţa civilă nr. 3/06.01.2022, Judecătoria Curtea de Argeş a admis acţiunea şi a constatat prescris dreptul de a cere executarea silită cu privire la suma de 20.900,04 euro, rezultată din contractul de credit nr. x/14.02.2008; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 6.164 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe civile, pârâta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 2756/12.09.2022, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a stabilit în sarcina pârâtei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat redus, în sumă de 2.000 RON, în loc de 3.000 RON.

Împotriva acestei decizii civile, pârâta a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate.

Prin decizia civilă nr. 146/03.04.2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul aceleiaşi instanţe.

Pentru a pronunţa astfel, a reţinut că acţiunea a fost formulată împotriva unui profesionist, având ca obiect pretenţii izvorâte dintr-un contract încheiat cu profesionişti, astfel că soluţionarea recursului este în competenţa materială procesuală a secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti, potrivit hotărârii nr. 5/2016 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti.

La rândul său, prin încheierea din 25.09.2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia propriei necompetenţe materiale procesuale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea secţiei I Civile, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, a reţinut că litigiul a fost soluţionat atât în primă instanţă, cât şi în apel, fără ca aceste instanţe să considere necesară declinarea competenţei în favoarea unei instanţe specializate; a mai reţinut că Tribunalul Argeş, secţia Civilă a soluţionat cauza în apel, astfel că în considerarea acestor argumente şi a dispoziţiilor din decizia nr. 4/2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, a apreciat că soluţionarea recursului este în competenţa materială a secţiei I Civile.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 08.11.2023.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces, iar potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. civ. "Dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere".

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege, Înalta Curte constată că două secţii ale aceleiaşi curţi de apel s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză şi declinările de competenţă sunt reciproce. În consecinţă, instanţa supremă va proceda la soluţionarea incidentului procedural şi la emiterea regulatorului de competenţă.

În primă instanţă, litigiul în care s-a ivit prezentul conflict de competenţă a fost dedus spre soluţionare Judecătoriei Curtea de Argeş, care prin încheierea din 25.11.2021 a constatat că este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza, iar în apel Tribunalului Argeş, secţia Civilă.

În etapa procesuală a recursului, prima instanţă sesizată a fost secţia I Civilă a Curţii de Apel Piteşti, care a declinat cauza către secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a aceleiaşi instanţe, apreciind că soluţionarea recursului revine acesteia din urmă, având în vedere natura şi obiectul litigiului, în temeiul hotărârii nr. 5/2016 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti, prin care s-a stabilit drept criteriu de repartizare a dosarelor între cele două secţii civile ale instanţei.

La rândul său, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a apreciat că secţia I Civilă ar fi competentă în soluţionarea recursului, din perspectiva deciziei nr. 4/2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, decizie obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ.

Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, astfel cum aceasta este reglementată de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi art. 94-97 C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se realizeze din treaptă în treaptă, competenţa în căile de atac păstrându-se în mod corespunzător.

Asupra corespondenţei dintre competenţa specializată a instanţei de fond şi a celei din calea de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat, prin decizia nr. 18/2016, că, potrivit principiului învestirii instanţelor de control judiciar din treaptă în treaptă, competenţa materială procesuală a instanţei care a judecat litigiul în fond se păstrează în mod corespunzător şi în căile de atac.

Aceeaşi concluzie derivă şi din decizia nr. 40/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că:

"organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare; (…) astfel, în condiţiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competenţa trebuie atribuită instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)".

Totodată, prin decizia nr. 4/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina: (...) cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac; în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri)".

Aşadar, din deciziile prezentate rezultă că în ipoteza în care litigiul a fost soluţionat în fond de o instanţă/secţie/complet specializată/specializat, în cadrul verificărilor privind competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanţe, care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac, fiind depăşit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competenţa materială procesuală, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) C. proc. civ.

În aceste condiţii, văzând şi dispoziţiile art. 483 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată şi că obiectul recursului îl reprezintă decizia civilă nr. 2756/12.09.2022, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă, Înalta Curte, în aplicarea art. 135 alin. (1) şi (4) şi art. 136 alin. (2) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 noiembrie 2023.