Cassation appeal annulled for failure to substantiate grounds of illegality against order suspending appeal proceedings

Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la 10.11.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele B. S.A şi PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDEĂTORIA TÂRGU JIU, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie respectate prevederile H.G. nr. 1041/2003, cu consecinţa menţinerii cotei gratuite anuale de 1200 kwh şi după 12.10.2022, să fie obligate pârâtele la plata daunelor morale în cuantum de 100.000 RON pentru lezarea demnităţii, experienţei, onoarei şi inteligenţei sale şi încheiere executorie privind punctul 1 până la soluţionarea speţei penale.

Prin sentinţa nr. 111/2023 din 27 ianuarie 2023, Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de reclamant.

A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B. S.A.., invocată de aceasta.

A respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. şi PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA TÂRGU JIU.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel reclamantul A. şi pârâta B. S.A.

Prin încheierea din 16 mai 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Craiova, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a respins cererea de amânare formulată de apelantul-reclamant ca nefiind întemeiată şi, întrucât niciuna dintre părţi nu a solicitat judecata în lipsă, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, a formulat recurs declarativ reclamantul A..

Prin memoriul de recurs, a susţinut, în esenţă, că paguba adusă pensiei sale contributive nu trebuie ignorată de instanţa de judecată, urmare a respingerii ordonanţei preşedinţiale de către Tribunalul Gorj şi Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2022, solicitând menţinerea cotei gratuite la consum de 1200 kwh/an, astfel cum s-a stabilit prin H.G. nr. 1041/2004 şi după 01.10.2022, plata sumei de 4.255 RON încasaţi în plus, daune psihice şi morale de 1.000.000 euro pentru sfidarea şi umilirea deminităţii şi onoarei, conform curriculum vitae.

În cuprinsul cererii, autorul căii de atac a menţionat dispoziţiile art. 271 pct. 1 şi 2 şi art. 272 din Codul muncii şi art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., fără însă a indicat motivele de casare pe care se întemeiază recursul.

Intimata-pârâtă B. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic şi nelegal.

Intimatul-pârât PARCHETUL DE PE LANGĂ JUDECĂTORIA TÂRGU-JIU nu au uzat de dreptul procesual de a formula întâmpinare.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepţia nulităţii prezentei căi extraordinare de atac, urmând a anula recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Motivarea recursului presupune, pe de o parte, indicarea unuia sau unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanţa care a pronunţat hotărârea atacată şi-a fundamentat soluţia pronunţată.

Astfel, potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din acelaşi act normativ, "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.".

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.".

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate, rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiează şi dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de legea procesual civilă, precum şi formularea acestora cu depăşirea termenului legal este sancţionată cu anularea recursului.

Soluţia impusă de legiuitor se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, conform art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Aşadar, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii extraordinare de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar criticile de nelegalitate dezvoltate să fie susceptibile de a fi încadrate în cel puţin unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Totodată, se cuvine a fi subliniat faptul că recursul, nefiind o cale de atac devolutivă, autorul acestuia trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege, iar controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă sunt aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi se arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speţă, chiar dacă nu a fost indicat un anume motiv de nelegalitate din cele limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., având în vedere că, prin încheierea recurată, s-a dispus suspendarea judecăţii unei alte căi de atac în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., autorul recursului trebuia să dezvolte critici de nelegalitate în raport de considerentele încheierii recurate, conform cerinţei impuse de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Acestea presupun formularea unei argumentaţii juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă, cât şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu dispoziţiile legale menţionate, instanţa de recurs neputându-se substitui părţii, în sensul de a completa deductiv argumentaţia căii de atac.

Or, aşa cum se poate observa, deşi a atacat încheierea de suspendare a judecăţii pricinii în apel, recurentul nu a formulat nicio critică concretă cu privire la argumentele de fapt şi de drept care au determinat instanţa de apel să dispună suspendarea judecăţii, ci motive şi argumente care au, cel mult, legătură cu fondul litigiului dintre părţi dar care nu privesc legalitatea încheierii atacate.

În lipsa expunerii, în concret, a motivelor de nelegalitate a încheierii recurate, prin raportare la soluţia de suspendare a cauzei dispusă de instanţa de apel şi la argumentele folosite în fundamentarea acesteia, simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu permite controlul de legalitate a încheierii recurate, în temeiul motivelor prevăzute limitativ prin art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţa are obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

Prin urmare, Înalta Curte reţine că recurentul-reclamant nu a formulat veritabile critici de nelegalitate care să permită, astfel, exercitarea controlului de legalitate în această fază procesuală din perspectiva motivelor de casare reglementate de art. 488 C. proc. civ.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică care să impună aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în temeiul art. 489 alin. (2) şi art. 496 alin. (1) din acelaşi act normativ, va anula recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 16 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 16 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 noiembrie 2023.