Positive res judicata effect in revision: distinct factual elements preclude identity of litigious issue between disciplinary sanction and medical fitness assessment

Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2023

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la 31.01.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE MEDICO-MILITARĂ CANTACUZINO, contestaţie împotriva Avizului nr. x/2022, precum şi împotriva Raportului Anexă nr. x/31.12.2021, solicitând admiterea excepţiei nulităţii absolute a Avizului nr. x/2022 şi a Raportului Anexă nr. x/31.12.2021, iar pe fondul cauzei, anularea acestora.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Codului muncii, în special, art. 39, ale Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, ale Statutului profesiei de consilier juridic, ale Constituţiei României, revizuită şi republicată în anul 2003, ale Noului C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 3714 din 27 mai 2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE MEDICO MILITARĂ CANTACUZINO, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 2640 din 03 mai 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta A..

Împotriva deciziei instanţei de apel, reclamanta A. a formulat cerere de revizuire prin care a solicitat admiterea acesteia, anularea deciziei civile nr. 2640 din 03 mai 2023 şi, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat al sentinţei civile nr. 1098/17.02.2022, devenită definitivă ca urmare a deciziei nr. 7042/2022 din 14.12.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2022, la 24.07.2023, şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului nr. 5.

În motivarea cererii de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., după prezentarea raportului juridic de muncă şi redarea parcursului litigios, revizuenta a susţinut, în esenţă, că, prin respingerea apelului formulat de aceasta împotriva sentinţei civile nr. 3714/27.05.2022, în dosarul nr. x/2022, a fost încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al sentinţei civile nr. 1098/17.02.2022, ca urmare a respingerii apelului intimatului ca nefondat, prin decizia nr. 7042/14.12.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021.

În susţinerea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat al sentinţei civile nr. 1098/17.02.2022, urmare a pronunţării deciziei nr. 7042/14.12.2022, ca apărare de fond, a arătat că apelul formulat de intimat în dosarul nr. x/2021, a fost unul intenţionat şi prezintă o veritabilă legătură de cauzalitate cu amânările de pronunţare din dosarul nr. x/2022, care s-a soluţionat prin respingerea acţiunii acesteia ca neîntemeiată, deşi fapta materială invocată de pârât nu există.

Cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire, a învederat că sunt întrunite, cumulativ, condiţiile, întrucât: atât hotărârea nr. 1098/17.02.2022 cât şi hotărârea nr. 3714/27.05.2022 sunt definitive; nu este necesară tripla identitate: părţi, obiect şi cauză; hotărârile definitive au fost pronunţate în dosare diferite (nr. x/2021 şi nr. y/2022); nu a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat în dosarul nr. x/2022; solicită anularea hotărârii nr. 3714/27.05.2022 pentru încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat al hotărârii nr. 1098/17.02.2022.

A mai precizat revizuenta că între cele două dosare există identitate de părţi, iar ceea ce s-a constatat şi statuat prin sentinţa civilă nr. 1098/17.02.2022, respectiv că "fapta materială invocată de către pârât nu există", nu trebuie contrazis prin sentinţa civilă nr. 3714/27.05.2022.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE MEDICO-MILITARĂ CANTACUZINO a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, solicitând admiterea excepţiei şi respingerea cererii, ca inadmisibilă.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 şi art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri definitive, care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ., "Dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre şi, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.".

Raţiunea reglementării motivului de revizuire prevăzut de textul legal redat, ce se constituie în temeiul juridic al căii extraordinare de atac promovată, o reprezintă necesitatea de a se înlătura acele situaţii în care se înfrânge autoritatea de lucru judecat, respectiv atunci când, printr-o hotărâre ulterioară, prin care nu sa analizat o eventuală autoritate de lucru judecat generată de o hotărâre anterioară pronunţată între aceleaşi părţi, se statuează în sens contrar faţă de ceea ce s-a tranşat deja în procesul anterior derulat între aceleaşi părţi.

În alte cuvinte, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul şi nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre (res iudicata pro veritate habetur).

În conformitate cu prevederile art. 431 C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Dacă primul alineat al articolului sus-menţionat dă expresie funcţiei negative a lucrului judecat potrivit căreia o acţiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, fiind interzisă reluarea aceleiaşi judecăţi, în condiţiile identităţii de părţi, obiect şi cauză, alin. (2) al aceluiaşi articol reglementează prezumţia legală absolută de adevăr a lucrului judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat, în acest caz nefiind necesar să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, fiind suficient ca în judecata ulterioară între aceleaşi părţi să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, aşa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent dacă rezolvarea a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente (date fiind dispoziţiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă).

În oricare dintre cele două manifestări ale sale (funcţia negativă, care opreşte un al doilea proces, sau cea pozitivă, care presupune existenţa unui proces în desfăşurare, în cadrul căruia se impun dezlegările anterioare ale instanţei), cu privire la admisibilitatea unei cereri de revizuire întemeiată pe acest motiv, incidenţa autorităţii de lucru judecat se apreciază, pe de o parte, din perspectiva relativităţii efectelor sale (ce se produce între părţile ce au stat în judecată în ambele procese), iar pe de altă parte, a necesităţii ca aceasta să nu fi fost invocată, analizată şi tranşată în cel de-al doilea litigiu.

Cu alte cuvinte, pentru a deveni incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în ceea ce priveşte efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, este necesară îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor condiţii: hotărârea supusă revizuirii (cea din urmă) să fie pronunţată într-un litigiu început după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018, considerentele apreciate a fi contrare să susţină şi să conducă, sub aspectul raţionamentului logico-juridic, spre soluţia pronunţată şi, de asemenea, aceste considerente să tranşeze asupra unei chestiuni litigioase identice cu problema dedusă judecăţii.

În cauză, cea din urmă cerinţă nu este îndeplinită.

Astfel, hotărârea judecătorească invocată de revizuentă (nr. 1098/17.02.2022) nu conţine considerente decisive care să fi avut legătură cu litigiul finalizat cu hotărârea supusă revizuirii (nr. 3714/27.05.2022), şi nici considerente prin care s-a dezlegat o chestiune litigioasă incidentală, care să fi fost pusă în discuţie, din nou, în litigiul intervenit între părţile din prezenta cauză.

Înalta Curte reţine că, în cauză, revizuenta a solicitat instanţei să constate că hotărârea a cărei revizuire se solicită, respectiv sentinţa civilă nr. 3714 din 27 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2640 din 03 mai 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ar nesocoti autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare, respectiv sentinţa civilă nr. 1098 din 17 februarie 2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, rămasă definitivă prin decizia nr. 7042/2022 din 14 decembrie 2022, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Înalta Curte constată că în cele două cauze se contestă aspecte diferite, în baza cărora se conturează elemente de fapt distincte în etapele succesiv avute în vedere de instanţele de judecată.

Or, în condiţiile în care elementele de fapt din cadrul celor două acţiuni sunt diferite, nu poate exista o legătură între acestea, nefiind vorba despre hotărâri potrivnice prin care să fi fost analizată de către instanţe diferite aceeaşi chestiune litigioasă, aplicarea efectelor puterii de lucru judecat fiind exclusă.

Astfel, în cauza finalizată cu decizia nr. 7042/2022 din 14 decembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, A. a formulat contestaţie împotriva Deciziei de sancţionare cu avertisment nr. 4848/11.10.2021, contestatoarea solicitând instanţei anularea acesteia, motivat de faptul că nu au fost prezentate împrejurările în care presupusa faptă a fost săvârşită, nu exista elementul descriptiv al faptei în conţinutul deciziei de sancţionare, nu a fost identificat gradul de vinovăţie al reclamantei, precum şi faptul că decizia de sancţionare a fost aplicată incorect, părtinitor şi în scop de răzbunare.

În această cauză, instanţa de apel a respins apelul formulat de pârât, reţinând că, în decizia contestată, angajatorul, pârâtul din cauză, nu a realizat o descriere adecvată a faptei, suficientă pentru a permite identificarea elementelor apte pentru a conduce la concluzia că fapta respectivă reprezintă o abatere disciplinară, respectiv o încălcare a obligaţiilor de serviciu ale salariatei. A mai constatat că, deşi în decizie se vorbeşte despre o misiune în garnizoană, aceasta nu este descrisă astfel încât instanţa să poată verifica dacă era necesară procedura de dublă aprobare, atât din partea şefului nemijlocit, cât şi a comandantului unităţii militare, menţiune esenţială pentru corecta calificare juridică a faptei, fiind reţinute în mod corect, de către prima instanţă, neîndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 252 alin. (2) lit. a) din Codul muncii. Prin urmare, anularea deciziei de sancţionare sa dispus pentru nesocotirea unor dispoziţii legale ce vizează unor aspecte formale ale procedurii de sancţionare, cu referire la conţinutul concret pe care trebuie să îl aibă în mod obligatoriu decizia emisă de unitatea angajatoare, sub sancţiunea nulităţii ei absolute.

În schimb, în cauza în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 3714 din 27 mai 2022 a Tribunalul Bucureşi, secţia a VIII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2640 din 03 mai 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, A. a formulat contestaţie împotriva Avizului nr. x/2022 şi Raportului Anexă nr. x/31.12.2021, solicitând anularea acestora, motivat de faptul că au fost obţinute împotriva sa la ordinul expres şi personal al organului de conducere.

În această cauză, instanţa a respins contestaţia formulată, ca neîntemeiată, soluţie menţinută de instanţa de apel în mod definitiv, reţinându-se, în esenţă, că fişa de aptitudine nr. 78/2022 (ce poartă antetul Ministerului Apărării Naţionale - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" şi menţiunea "control medical periodic") a fost încheiată la 11.01.2022, când a fost semnată de către medicul de medicina muncii, cu înscrierea avizului medical apt condiţionat, cu consiliere psihologică, conform Raportului de psihodiagnostic şi evaluare clinică din 20.12.2021 Anexa nr. 111 din 21.12.2021. A mai reţinut că apelanta, prin motivele de apel, a recunoscut că nu a urmat procedura prevăzută de art. 30 şi 31 din H.G. nr. 355/2007, respectiv că nu a contestat rezultatul dat de medicul specialist de medicina muncii privind aptitudinea în muncă. De asemenea, a precizat că existenţa unei solicitări a comandantului structurii militare angajatoare nu îndreptăţeşte concluzia că nu ar fi existat indicaţia medicului de medicina muncii, cu atât mai mult cu cât examenul medical periodic se face la solicitarea comandantului/şefului structurii militare angajatoare, planificările medicului de medicina muncii fiind făcute cu acordul angajatorului, respectiv faptul că recomandările/indicaţiile medicul de medicina muncii îşi au suportul în datele rezultate din dosarul medical păstrat de angajator, care îi sunt transmise.

Prin urmare, se constată că soluţia de admitere a cererii în primul dosar, astfel cum s-a dispus prin decizia nr. 7042/2022 din 14 decembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost fundamentată pe o situaţie de fapt diferită de cea dedusă judecăţii în cauza finalizată cu decizia civilă nr. 2640 din 03 mai 2023 a aceleiaşi curţi de apel, cele două litigii având fundament diferit, respectiv documente diferite, Decizia de sancţionare cu avertisment nr. 4848/11.10.2021, pe de o parte şi Avizul nr. x/2022 şi Raportul Anexă nr. x/31.12.2021, pe de altă parte, în baza cărora se conturează elemente de fapt distincte în etapele succesiv avute în vedere de instanţele de judecată.

Singurele motive de apel analizate de instanţa de control au vizau anularea Avizului nr. x/2022 şi a Raportului Anexă nr. x/31.12.2021, nu şi motivele pentru care s-a dispus anularea Deciziei de sancţionare cu avertisment nr. 4848/11.10.2021, nefiind în prezenţa niciunui aspect tranşat prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. x/2021 care să fi fost contrazis prin cea de-a doua hotărâre, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Noţiunea de identitate de chestiune litigioasă presupune ca problema tranşată şi cea repusă în discuţie să se refere la unul şi acelaşi raport juridic şi între aceleaşi părţi or, în cauză, deşi există identitate de părţi, chestiunea litigioasă tranşată prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. x/2021 nu este repusă în discuţie în dosarul nr. x/2022, neputând fi invocat, aşadar, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat pentru soluţionarea unui raport juridic distinct de cel dedus judecăţii iniţiale.

Se impune a se reaminti faptul că, pe calea revizuirii, ca mijloc procedural pus la dispoziţia părţii, nu se produce o reformare a hotărârilor pretins contradictorii în urma exercitării controlului judiciar asupra legalităţii acestora, ci se verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat şi, în caz afirmativ, se procedează la anularea ultimei hotărâri.

Înalta Curte arată că, în condiţiile în care elementele de fapt din cadrul celor două acţiuni sunt diferite, nu poate exista o legătură între acestea, nefiind vorba despre hotărâri potrivnice prin care să fi fost analizată de către instanţe diferite aceeaşi chestiune litigioasă, aplicarea efectelor puterii de lucru judecat fiind exclusă.

Aşşa fiind, în condiţiile în care, în cauză, nu este întrunită condiţia cumulativă a identităţii chestiunilor litigioase rezolvate în hotărârea indicată de revizuentă cu acelea din cauza dedusă judecăţii, elementele de fapt din cadrul celor două acţiuni civile fiind diferite, între cele două cauze, Înalta Curte reţine că nu există o legătură care să justifice constatarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2640 din 3 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2640 din 3 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibilă.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 noiembrie 2023.