Territorial competence for pension review claims: determination by effective residence under Law 263/2010
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Tribunal of the county where the claimant physically resided, ordering the case returned to that court for adjudication. The dispute involved a pension rights review action filed by a claimant against a county pension house, where the two tribunals involved both declared themselves territorially incompetent: the first based on the claimant's registered legal domicile in another county, and the second based on the claimant's actual physical residence in the former's jurisdiction. Relying on the principle that territorial competence is determined by the effective residence rather than the registered domicile to ensure procedural access, the court applied the relevant pension law provision establishing that actions against pension authorities fall under the jurisdiction of the court where the claimant has their domicile, interpreted to mean the primary place of actual living.
Legislator headnote
AI generatedart. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 107 alin. (21) din Legea nr. 263/2010, art. 154 din Legea nr. 263/2010, art. 132 alin. (3) din C. proc. civ, art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 87 din C. civ; Territorial competence for pension review claims: determination by effective residence under Law 263/2010: Având natura unui conflict de asigurări sociale, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei trebuie stabilită prin raportare la dispoziţiile art. 154 din Legea nr. 263/2010.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 9 noiembrie 2022 pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Ialomiţa, revizuirea drepturilor de pensie în raport de prevederile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010; emiterea unei noi decizii de pensie privind revizuirea drepturilor de pensie; obligarea pârâtei la plata diferenţelor dintre pensia încasată şi pensia cuvenită în raport de prevederile art. 107 alin. (21) din Legea nr. 263/2010; obligarea pârâtei la actualizarea sumei anterior menţionate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective a drepturilor restante.
Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 1749 din 31 mai 2023, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Ialomiţa.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Constanţa a reţinut că reclamanta a învestit instanţa cu soluţionarea unui litigiu căruia i se aplica jurisdicţia asigurărilor sociale, având ca obiect recalculare pensie.
Având natura unui conflict de asigurări sociale, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei trebuie stabilită prin raportare la dispoziţiile art. 154 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora "cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul".
Domiciliul unei persoane fizice, conform art. 87 şi următoarele din C. civ. este acolo unde ea îşi are locuinţa statornică sau principală.
În speţă, reclamanta A. are domiciliul în municipiul Feteşti, judeţul Ialomiţa, aşa cum rezultă din actul de identitate al acesteia, astfel că Tribunalul Constanţa a trimis cauza, spre competentă soluţionare, Tribunalului Ialomiţa.
Prin sentinţa civilă nr. 845 F din 2 octombrie 2023, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Ialomiţa, invocată de reclamantă; s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta A., împotriva pârâtei CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII IALOMIŢA, în favoarea Tribunalului Constanţa; s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a suspendat judecata cauzei şi s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
În argumentarea acestei soluţii, Tribunalul Ialomiţa a reţinut că reclamanta a învestit instanţa cu soluţionarea unui litigiu căruia i se aplică jurisdicţia asigurărilor sociale, având ca obiect recalculare pensie.
Având natura unui conflict de asigurări sociale, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei trebuie stabilită prin raportare la dispoziţiile art. 154 din Legea nr. 263/2010.
Deşi reclamanta are domiciliul în municipiul Feteşti, judeţul Ialomiţa, din înscrisul aflat la dosarul cauzei rezultă că începând cu data de 17 octombrie 2023, aceasta şi-a stabilit reşedinţa în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa.
Aşadar, la data formulării cererii de chemare în judecată, reclamanta locuia în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa, motiv pentru care, s-a adresat Tribunalului Constanţa în vederea soluţionării cererii sale pentru revizuirea drepturilor de pensie. În prezent, reclamanta locuieşte în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa.
Întrucât reclamanta locuieşte în fapt în judeţul Constanţa, fiind făcute aceste menţiuni şi în cartea sa de identitate, în temeiul art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (3) din C. proc. civ., Tribunalul Ialomiţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Constanţa.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 16 octombrie 2023, sub nr. x/2022.
Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. (2) din C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 alin. (1) din acelaşi cod, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:
Reclamanta A. a învestit Tribunalul Constanţa, secţia I civilă cu soluţionarea unui litigiu asimilat conflictelor în materia asigurărilor sociale.
Potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, "cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul".
Totodată, potrivit art. 87 din C. civ., "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală", iar conform art. 88 din acelaşi cod, "reşedinţa persoanei fizice este în locul unde îşi are locuinţa secundară".
Înalta Curte reţine că noţiunea de domiciliu, care interesează regulile procedurii civile, în general, şi competenţa de soluţionare a unei cereri având ca obiect drepturile de pensie, în concret, se identifică cu noţiunea de locuinţă de fapt, deoarece obiectivul normelor care guvernează procesul civil este acela ca partea să aibă cunoştinţă despre litigiu şi actele de procedură îndeplinite în cursul acestuia. Or, scopul normei de drept în materia competenţei teritoriale nu ar fi atins dacă domiciliul nu ar fi asociat cu locuinţa efectivă a reclamantului, deoarece, în caz contrar, se creează premisele ca acesta să fie lipsit de exerciţiul drepturilor sale procedurale.
În speţă, din copia actului de identitate aflat la dosarul Tribunalului Constanţa, rezultă că la data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 9 noiembrie 2022, reclamanta A. avea domiciliul legal în municipiul Feteşti, judeţul Ialomiţa, iar reşedinţa a fost înregistrată, pentru perioada 17.10.2022 - 16.10.2023, în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa. Astfel, reclamanta locuia în fapt, la data depunerii cererii îndreptate împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Ialomiţa, în circumscripţia Tribunalului Constanţa, care devine instanţa competentă în soluţionarea cauzei.
Faţă de cele arătate, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 noiembrie 2023.