Jurisdictional conflict over administrative challenge to executive pension decree and associated damages claim

Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal la 06.03.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 şi să dispună plata drepturilor băneşti de care a fost privat, în sensul actualizării pensiei, să dispună desfiinţarea O.U.G. nr. 59/2017 şi să oblige pârâtul Guvernul României să asigure fondurile necesare pentru restituirea sumelor privind indexarea şi actualizarea pensiei de care ar fi beneficiat, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 prevederilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017 la data deschiderii drepturilor de pensie, 12.09.2017 şi a H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad; a mai solicitat obligarea pârâţilor să-i restituie sumele reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 prevederilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, conform gradului de agent şef principal de poliţie deţinut, actualizate cu indicele de inflaţie şi să îi plătească dobânda legală penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011; a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 99/08.06.2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, curtea de apel a reţinut că faţă de petitul cererii, sunt incidente dispoziţiile art. 101-103 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, conform cărora litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensie se soluţionează în primă instanţă de către secţiile civile ale tribunalelor. A mai arătat că invocarea, de către reclamant, a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu atrage automat competenţa instanţei de contencios administrativ, deoarece litigiul derivă dintr-un raport juridic de asigurări sociale.

Astfel învestit, Tribunalul Brăila, secţia I civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 691/04.10.2023, prin care a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, faţă de obiectul acţiunii şi temeiul de drept invocat, litigiul dintre părţi nu priveşte materia asigurărilor sociale, iar capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat restituirea sumelor reţinute din pensie ca efect al ordonanţei de urgenţă criticate pentru neconstituţionalitate este un capăt accesoriu, care va fi soluţionat de instanţa competentă să judece capetele principale ale acţiunii, potrivit art. 123 C. proc. civ. A evocat dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (4) şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 şi a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, în temeiul art. 135 C. proc. civ. şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, pentru următoarele considerente:

În speţă, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, a cărei neconstituţionalitate a invocat-o, iar pentru repararea prejudiciului suferit, a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Aşadar, acţiunea reclamantului cuprinde un capăt principal, constând în anularea O.U.G. nr. 59/2017 şi capete de cerere accesorii, privind despăgubirile, formulate sub condiţia admiterii cererii principale.

Potrivit art. 1 alin. (7) din Legea nr. 554/2004, "Persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului neconstituţionale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile prezentei legi".

Articolul 9 alin. (1) din aceeaşi lege prevede că "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă", iar conform alin. (5) al aceluiaşi articol, " Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative".

Examinând obiectul şi motivele cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că principalul capăt de cerere se circumscrie ipotezelor reglementate de dispoziţiile legale anterior evocate, întrucât autorul acţiunii vizează desfiinţarea actului normativ ce a cauzat vătămarea drepturilor sale, astfel că prezentul litigiu intră sub jurisdicţia instanţelor de contencios administrativ.

Cu privire la stabilirea instanţei competente material, Înalta Curte constată incidenţa art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, (...) se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, (...) se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

În speţă, emitentul actului normativ ce face obiectul litigiului este Guvernul României, autoritate publică centrală, astfel că instanţa competentă material să soluţioneze cauza este curtea de apel.

Stabilirea instanţei competente teritorial se va face pe temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. (...)".

Din actele dosarului, a rezultat că reclamantul are domiciliul în localitatea Brăila, astfel că instanţa competentă teritorial este Curtea de Apel Galaţi, în favoarea căreia, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 noiembrie 2023.