Jurisdiction for co-plaintiff labor claims against High Court clerks under active co-participation and territorial competence rules

Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 15.02.2023 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, 105 reclamanţi, printre care şi A., au chemat în judecată pe pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâta să le plătească drepturile salariale, incluzând sporurile şi indemnizaţiile aferente, prin plata unei sume compensatorii conform art. 38 alin. (61) din Legea nr. 153/2017, reprezentând diferenţa dintre venitul lunar la care sunt îndreptăţiţi în urma recalculării indemnizaţiei de încadrare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 RON şi venitul lunar plătit efectiv, pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată şi pentru viitor, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, până la o nouă modificare legislativă, actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii efective, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentă drepturilor salariale restante, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la plata ei efectivă.

Prin încheierea din 19.05.2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus disjungerea cauzei cu privire la reclamanţii care nu aveau domiciliile în Bucureşti şi formarea unui dosar nou pentru fiecare dintre aceştia, iar prin sentinţa civilă nr. 3108/19.05.2023, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut că litigiul are natura juridică a unui conflict individual de muncă, fiind incidente dispoziţiile art. 269 din Codul muncii, care prevăd competenţa de soluţionare a acestui gen de pricini instanţei în circumscripţia căreia reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Notând că domiciliul reclamantului este în judeţul Vrancea şi că acesta nu a probat că ar avea vreo reşedinţă în circumscripţia Tribunalului Bucureşti, a apreciat că Tribunalului Vrancea îi revine competenţa de soluţionare a cauzei.

Astfel învestit, Tribunalul Vrancea, secţia I civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 423/26.09.2023, prin care a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, a evocat dispoziţiile art. 59 C. proc. civ. şi art. 269 alin. (3) din Codul muncii, privind ipoteza coparticipării procesuale active, în care cererea poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi, şi a considerat că ar fi util ca un conflict de muncă privind drepturi comune tuturor angajaţilor să fie dedus judecăţii printr-o singură acţiune, nu prin cereri distincte. A apreciat că, faţă de faptul că ceilalţi reclamanţi au domiciliul în Bucureşti, iar reclamantul A. locuieşte, în fapt, tot în Bucureşti, acţiunea a fost legal înregistrată la Tribunalul Bucureşti.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, în temeiul art. 135 C. proc. civ. şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, pentru următoarele considerente:

Între părţi s-a declanşat un conflict de muncă, iar reclamanţii au calitatea de grefier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 59 C. proc. civ., "Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept sau ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură", iar potrivit art. 269 alin. (3) din Codul muncii, "Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de C. proc. civ. pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi".

Incidenţa dispoziţiilor art. 59 C. proc. civ. reclamă existenţa unui drept ori a unei obligaţii comune sau situaţia ca acestea să izvorască din aceeaşi cauză ori ca între ele să existe o strânsă legătură.

În cauză, sunt îndeplinite condiţiile coparticipării procesuale active, cât timp litigiul are ca obiect acordarea unor drepturi salariale pentru desfăşurarea unei munci identice ori similare, justificate împreună de toţi reclamanţii, aşadar dobândirea unor drepturi care au aceeaşi cauză şi între care există o strânsă legătură.

În consecinţă, fiind întrunite condiţiile coparticipării procesuale active, cererea poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi, potrivit art. 269 alin. (3) din Codul muncii.

Mai mult, disjungerea este o măsură procesuală ce poate fi luată pentru buna administrare a justiţiei, a cărei adoptare nu atrage însă necompetenţa instanţei; astfel, cauza disjunsă rămâne în competenţa instanţei legal învestite material şi teritorial.

În acest sens, în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 110 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, potrivit cărora "În caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiaşi complet pentru respectarea principiului continuităţii".

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin. (3) din Codul muncii, raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 noiembrie 2023.