Insolvent plaintiff's appeal over debt-assignment annulment quashed for lack of authorized counsel

Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Cluj la 19 ianuarie 2021, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.) a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C. S.A. şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu, constatarea nulităţii contractului de cesiune de creanţă încheiat între pârâte, autentificat sub nr. x din 16 septembrie 2020 şi a contractului de cesiune a garanţiei reprezentate de ipotecă, iar în subsidiar, anularea contractului de cesiune de creanţă încheiat între pârâte, autentificat sub nr. x din 16 septembrie 2020, şi a contractului de cesiune a garanţiei reprezentate de ipotecă, cu cheltuieli de judecată.

Reclamanta şi-a modificat acţiunea în sensul formulării unui al treilea capăt de cerere prin care a solicitat obligarea pârâtei C. S.A. la plata sumei de 3.250.000 euro, reprezentând prejudiciu material suferit ca urmare a încheierii contractului de cesiune de creanţă autentificat sub nr. x din 16 septembrie 2020 şi a contractului de cesiune a garanţiei reprezentate de ipotecă.

Pârâta C. S.A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării, excepţia necompetenţei teritoriale şi excepţia lipsei de interes şi a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.

Pârâta Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu a invocat, pe cale de întâmpinare, excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la calitatea sa de creditor.

Prin încheierea de şedinţă din 5 noiembrie 2021, Tribunalul Specializat Cluj a respins excepţia necompetenţei teritoriale şi a netimbrării, iar la termenul de la

3 decembrie 2021, instanţa a luat act de schimbarea denumirii reclamantei din B. S.R.L. în A. S.R.L.

Prin încheierea de şedinţă din 14 ianuarie 2022, tribunalul a calificat excepţia inadmisibilităţii drept apărare de fond, a unit cu fondul excepţia lipsei de interes, inclusiv sub aspectul calificării acesteia drept excepţia a lipsei calităţii procesuale active şi a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active cu privire la motivele de nulitate relativă. A respins excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu.

Prin sentinţa civilă nr. 232 din 4 februarie 2022, Tribunalul Specializat Cluj a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârâta C. S.A., respectiv din oficiu, a respins ca introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), având ca administrator judiciar pe C.I.I. D., în contradictoriu cu pârâtele C. S.A. şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu, în ceea ce priveşte capetele de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute şi anularea contractului de cesiune de creanţă încheiat între pârâte, autentificat sub nr. x din 16 septembrie 2020 şi a respins cererea în rest.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A. S.R.L. prin avocat.

Prin decizia civilă nr. 544/2022 din 18 octombrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a respins apelul şi a păstrat în întregime sentinţa atacată.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A. S.R.L.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autoarea căii de atac susţine că a solicitat curţii de apel să constate că pârâta C. S.A. nu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentei în apel, ci excepţia lipsei de interes şi arată că se confundă calitatea procesuală cu interesul procesual. Mai susţine că instanţa de apel nu a încuviinţat proba cu înscrisuri şi nici proba testimonială, solicitate de parte. Invocă nulitatea absolută a contractului de cesiune de creanţă încheiat între pârâte întrucât creanţa nu era certă, lichidă şi exigibilă, s-a încălcat principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice, iar părţile nu au fost legal reprezentate la încheierea contractului.

Recurenta-reclamantă a indicat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., potrivit precizărilor depuse la 20 octombrie 2023.

Prin întâmpinare, pârâta C. S.A. a solicitat anularea recursului pentru lipsa motivelor şi pentru neindicarea corectă a hotărârii atacate cu recurs şi a invocat excepţia netimbrării şi a lipsei calităţii de reprezentant.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei calităţii de reprezentant, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Prin încheierea din 6 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), în temeiul art. 71 alin. (1) teza întâi raportat la art. 66 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenirea insolvenţei şi de insolvenţă.

La 4 mai 2021, Adunarea Generală a Asociaţilor a desemnat în calitate de administrator special pe domnul E..

Potrivit dispoziţiilor art. 5 pct. 4 din Legea nr. 85/2014, "administratorul special este persoana fizică sau juridică desemnată de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor/membrilor debitorului, împuternicită să le reprezinte interesele în procedură şi, atunci când debitorului i se permite să îşi administreze activitatea, să efectueze, în numele şi pe contul acestuia, actele de administrare necesare."

Prin sentinţa nr. 403 din 19 octombrie 2022, Tribunalul Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus începerea procedurii generale a falimentului debitoarei A. S.R.L. (fostă B. S.R.L.), în temeiul art. 145 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 146 din Legea nr. 85/2014 şi a ridicat dreptul de administrare al debitoarei. Această sentinţă a rămas definitivă ca urmare a respingerii, prin decizia nr. 267 din 21 septembrie 2023, a apelului declarat de debitoare.

Conform prevederilor art. 85 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, "dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune deschiderea falimentului.", iar art. 56 alin. (2) din aceeaşi lege, "după ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, care îi conduce şi activitatea de afaceri, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor/membrilor."

În domeniul Legii nr. 85/2014, calitatea de reprezentant al societăţii aflate în insolvenţă este reglementată diferit, în funcţie de stadiul procedurii concursuale, iar puterea de a acţiona în numele societăţii implică mai mulţi participanţi, respectiv administratorul special şi administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar. Indiferent de faza procedurală, regulile de reprezentare a societăţii debitoare sunt conturate diferit de normele de drept comun, astfel că reprezentantul convenţional trebuie să fac dovada că mandatul i-a fost încredintţat cu respectarea normelor speciale edictate de legislaţia insolvenţei.

De altfel, calitatea de reprezentant convenţional al autoarei demersului judiciar este o condiţie de formă a cărei îndeplinire trebuie să poată fi verificată atât la momentul învestirii instanţei de judecată, cât şi pe tot parcursul procesului, inclusiv în cadrul căilor de atac.

Conform prevederilor art. 174 şi art. 176 pct. 2 C. proc. civ., nulitatea este sancţiunea care lipseşte de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor de formă şi nu este condiţionată de existenţa unei vătămării în cazul încălcării dispoziţiilor legale referitoare la reprezentarea procesuală.

Instanţa supremă constată că cererea de recurs a fost formulată şi semnată prin avocat, fără însă a fi menţionat faptul că societatea recurentă este în insolvenţă, fără a se menţiona numele administratorului special şi fără a rezulta din actele de la dosar că administratorul special ar fi acordat mandat avocatului în sensul formulării recursului.

Deşi la data formulării recursului, dreptul de administrare al societăţii recurente nu fusese încă ridicat, pe parcursul soluţionării dosarului de recurs, această măsură a fost dispusă de Tribunalul Sibiu, printr-o hotărâre rămasă definitivă înainte de data soluţionării căii extraordinare de atac. Se mai reţine că prin notele de şedinţă aflate la dosar, lichidatorul judiciar al recurentei, F.., a menţionat că nu a avizat şi nu îşi însuşeşte acţiunea ce face obiectul prezentului dosar.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a III-a raportat la art. 176 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia şi va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. prin lichidator judiciar F.. împotriva deciziei civile nr. 544/2022 din 18 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant.

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR F.. împotriva deciziei civile nr. 544/2022 din 18 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2023.