Federation's seat sets territorial jurisdiction in forestry staff working conditions suit
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Bucharest Tribunal has territorial jurisdiction to hear the case, favoring the claimant federation. The action, filed by a forestry trade union federation on behalf of its members against the national forestry authority and its local branch, sought reclassification of forestry staff from normal to special working conditions, retroactive to 16.12.2019, alongside payment of an 8% supplementary social insurance contribution. Applying Article 28(2) of Law No. 62/2011 and Article 1(u) thereof, which define union organizations generically to include federations, and the binding decision No. 1/2013 of the High Court (rendered in an appeal in the interest of the law), territorial jurisdiction is determined by the claimant union organization's seat. Since the federation is headquartered in Bucharest, jurisdiction lies with the Bucharest Tribunal, making its prior declination to the Constanța Tribunal final and binding.
Legislator headnote
AI generatedart. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015, art. 28 din Legea nr. 62/2011, art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, Articolul 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Federation's seat sets territorial jurisdiction in forestry staff working conditions suit: Pentru a pronunţa astfel, a reţinut că acţiunea a fost introdusă de o organizaţie de tip federaţie, aceasta având calitatea de reclamantă, astfel că în aplicarea art. 28 din Legea nr. 62/2011 şi a deciziei nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru pronunţarea recursului în interesul legii, competenţa de soluţionare aparţine instanţei în circumscripţia căreia îşi are sediul Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "A.", care se află în Bucureşti.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 03.11.2022, reclamanta Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "A.", în numele şi pentru membrii de sindicat în numele membrilor de sindicat B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., a chemat în judecată pe pârâtele Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi R.N.P. Romsilva - Direcţia Silvică Constanţa, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâtele la încadrarea salariaţilor, având calitatea de personal silvic, ce ocupă locuri de muncă care potrivit atribuţiilor din fişa postului presupun desfăşurarea a cel puţin uneia dintre următoarele activităţi: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate, control silvic şi cinegetic, exploatări forestiere, construcţii forestiere, lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri, în condiţii speciale de muncă, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior acestei date, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv, şi în consecinţă, obligarea pârâtei R.N.P. Romsilva - Direcţia Silvică Constanţa la încheierea actelor adiţionale la contractele individuale de muncă ale salariaţilor, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, în sensul modificării condiţiilor de muncă, din condiţii normale de muncă în condiţii speciale de muncă, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei menţionate, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv; a mai solicitat obligarea pârâtelor la plata contribuţiei suplimentare de asigurări sociale în cuantum de 8% pentru condiţii speciale de muncă pentru salariaţii având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, conform prevederilor art. 20 alin. (2)-(4) din O.U.G. nr. 59/2000, coroborat cu art. 138 lit.
c) din Legea nr. 227/2015, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei menţionate începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv şi în continuare, pe toată durata existenţei contractelor individuale de muncă în condiţii speciale de muncă.
Prin sentinţa civilă nr. 461/02.02.2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins excepţia necompetenţei generale, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa.
Pentru a pronunţa astfel, în privinţa excepţiei necompetenţei sale teritoriale, a reţinut că acţiunea a fost promovată de către o organizaţie sindicală, respectiv de Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "A." România, în numele membrilor Sindicatului A. Constanţa, afiliat la Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "A.", precum şi aplicabilitatea deciziei nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care a fost stabilită calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale şi a instanţei competente de la sediul sindicatului, şi nu de la sediul organizaţiei sindicale.
În aceste condiţii, raportându-se la sediul Sindicatului A. Constanţa care se află în judeţul Constanţa, a apreciat că Tribunalului Constanţa îi revine competenţa de a soluţiona cauza, subliniind că se asigură o protecţie mai eficientă a drepturilor şi intereselor membrilor de sindicat, având în vedere că de cele mai multe ori locul de muncă al acestora este în acelaşi judeţ în care se află sediul sindicatului din care fac parte, cum este şi cazul şi în speţa de faţă.
Prin sentinţa civilă nr. 2607/22.09.2023, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale; a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa astfel, a reţinut că acţiunea a fost introdusă de o organizaţie de tip federaţie, aceasta având calitatea de reclamantă, astfel că în aplicarea art. 28 din Legea nr. 62/2011 şi a deciziei nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru pronunţarea recursului în interesul legii, competenţa de soluţionare aparţine instanţei în circumscripţia căreia îşi are sediul Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "A.", care se află în Bucureşti.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:
Litigiul de faţă a început la 03.11.2022, astfel încât îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 62/2011 şi art. 269 din Codul muncii.
Cât priveşte calitatea procesuală activă a federaţiilor, confederaţiilor sau uniunilor sindicale, ca forme de asociere a sindicatelor/organizaţiilor sindicale, Înalta Curte constată că aceasta a fost reţinută de instanţele aflate în conflict şi nu poate fi cenzurată pe calea regulatorului de competenţă.
Acţiunea de faţă se circumscrie cererilor formulate de organizaţiile sindicale, reglementate de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, potrivit căruia "În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres".
Articolul 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011 prevede că organizaţia sindicală este o "denumire generică pentru sindicat, federaţie sau confederaţie sindicală".
În aceste condiţii, stabilirea instanţei competente impune aplicarea deciziei nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 118/01.03.2013, prin care s-a statuat că, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în determinarea competenţei teritoriale se va ţine seama de sediul sindicatului - reclamant.
În cauză, cum reclamanta - Federaţia Sindicatelor din Silvilcultură "A." - are sediul în Bucureşti, competenţa teritorială revine Tribunalului Bucureşti, raţiunea fiind aceeaşi ca în cazul analizat expres prin decizia anterior menţionată.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2023.