Inadmissibility of cassation in insurance litigation under Article 483(2) of the Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 14 aprilie 2022 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. şi cu intervenientul forţat C., a solicitat instanţei obligarea pârâtei B. S.A. la plata sumei de 652.304,76 RON din care 170.000 RON cu titlu de daune morale pentru reclamantul A. şi 482.304,76 RON cu titlu de daune materiale; penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată până la plata efectivă a despăgubirilor, conform art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132 din 31 mai 2017; cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 60 din 12 ianuarie 2022 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2021, s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. şi cu intervenientul forţat C., şi, în consecinţă, a fost obligată pârâta B. S.A. să achite în favoarea reclamantului daune morale în cuantum de 100000 de RON; penalităţi de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, calculate asupra sumei de 100000 RON, de la data introducerii cererii - 12.04.2021 şi până la achitarea integrală a sumei şi daune materiale în cuantum de 1044,16 1ei.

A fost obligată pârâta să achite reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 100 de RON,

A fost respinsă cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta B. S.A. a declarat apel, solicitând schimbarea în parte a sentinţei apelate în sensul diminuării daunelor morale în concordanţă cu practica judiciară în materie până la concurenţa unei sume ofertate - 29.240 RON şi respingerea ca neîntemeiat a petitului privind obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere calculate de la data promovării acţiunii (12.04.2021) până la plata efectivă a despăgubirilor.

A. a formulat întâmpinare la apel şi apel incident, solicitând respingerea cererii de apel formulată de apelantă ca nefondată, admiterea apelului incident şi obligarea apelantei pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 31/2023 din 26 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a fost admis apelul declarat de B. S.A., împotriva sentinţei civile nr. 60 din 12 ianuarie 2022 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2021, care a fost schimbată în parte în sensul că au fost respinse pretenţiile privind acordarea penalităţilor de întârziere de 0,2% pe zi calculate asupra daunelor morale de 100.000 RON acordate reclamantului A., de la data de 12.04.2021 şi până la achitarea integrală.

S-a păstrat restul dispoziţiilor.

A fost respins apelul incident declarat de reclamantul A. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 31/2023 din 26 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

În argumentarea recursului, s-a susţinut, în esenţă, că instanţa de apel a făcut o aplicare greşită a prevederilor art. 21 din Legea nr. 132/2017 în ceea ce priveşte obligaţia pârâtei B. S.A la plata a penalităţilor de întârziere.

A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Cluj pentru rejudecarea petitului/cererii privind obligarea intimatei-pârâte B. S.A. la plata penalităţilor de 0,2% pe zi de întârziere începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată şi până la plata efectivă.

Intimaţii nu au formulat întâmpinări.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, având în vedere prioritatea analizării acesteia, în respectarea principiului legalităţii căilor de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este întemeiată şi, pe cale de consecinţă, va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie şi nu încalcă drepturile reglementate ale justiţiabililor.

Se constată că, în speţă, hotărârea atacată, respectiv decizia civilă nr. 31/2023 din 26 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, a fost pronunţată în cadrul judecăţii în apel, fiind definitivă de la pronunţarea sa, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018:

"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Legea nr. 310/2018 a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, prevederile sale fiind aplicabile acţiunii iniţiate de reclamant la 14 aprilie 2022, astfel cum prevede art. 24 C. proc. civ.

Se reţine că, prin acţiunea promovată, reclamantul A. a solicitat obligarea societăţii de asigurare B. S.A. la plata despăgubirilor produse în urma evenimentului rutier din 21.07.2019.

Astfel, raportând datele speţei la dispoziţiile legale evocate, se constată că obiectul acţiunii - despăgubiri în materie de asigurări - se încadrează în una dintre ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., întrucât vizează un litigiu în materia asigurărilor.

Cum textul de lege evocat exclude dreptul la recurs în litigiile în materia asigurărilor, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Este de necontestat că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Prin urmare, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 496 cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 31/2023 din 26 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 31/2023 din 26 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2023.