Extraordinary revision inadmissible for accessory interveners lacking independent procedural standing under Art. 67(4) CPC

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată în dosarul nr. x/2019

Prin acţiunea formulată reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală de fond funciar Letcani şi Comisia judeţeană Iaşi de fond funciar, a solicitat ca, prin hotărârea care se va da (i) să se constate că amplasamentul terenului de 1800 mp, înscris în titlul de proprietate nr. x/1995, cu titular B., tatăl său, decedat, ce figurează în tarla x parcela x, intravilan Leţcani, nu corespunde cu amplasamentul real, conform planului parcelar al comunei Leţcani; să se modifice în Tarla 15/1 Parcela x, intravilan Leţcani şi să oblige Comisia locală de fond funciar Leţcani să întocmească şi să înainteze documentaţia pentru rectificarea titlului de proprietate; (ii) să se modifice contractul de vânzare-cumpărare nr. x/20.05.1996, cu nr. de înregistrare x, încheiat de Biroul Notarului Public C., în sensul de a se corecta parcela x în parcela x, tarla tot 15/1, precum şi în schiţa aferentă contractului; (iii) să se modifice cartea funciară nr. x, cu număr cadastral x intravilan Leţcani, comuna Leţcani, jud. Iaşi, pentru acelaşi teren de 1800 mp, în sensul de a se corecta numărul parcelei x în parcela x, tarla x, intravilan Leţcani, com. Leţcani, jud. Iaşi; (iv) să se corecteze autorizaţia de construire nr. x/1996 şi certificatul de urbanism nr. x/1996, ale căror titular este, emise de Primăria Comunei Leţcani, serviciul urbanism, în sensul de a se corecta amplasamentul terenului de 1800 mp din parcela x în parcela x, intravilan loc. Leţcani, comuna Leţcani, jud. Iaşi, cum este corect şi real.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 59 din Legea 18/1991.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 552 din 25 ianuarie 2021, Judecătoria Iaşi a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală de fond funciar Leţcani şi Comisia judeţeană Iaşi de fond funciar.

3. Hotărârea pronunţată în apel

Prin decizia civilă nr. 21 din 6 ianuarie 2023, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 552/25.01.2021 a Judecătoriei Iaşi, a admis cererea de intervenţie accesorie în interesul intimatei pârâte Comisia judeţeană de fond funciar Iaşi, formulată de D. şi E. şi, în baza art. 406 alin. (5) C. proc. civ., a anulat în parte sentinţa, respectiv în privinţa soluţiei de respingere dată capetelor de cerere nr. x referitoare la modificarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 20 mai 1996, modificarea cărţii funciare şi corectarea autorizaţiei de construcţie nr. x/1996 şi a certificatului de urbanism nr. x/1996; a constatat că excepţiile invocate prin încheierea din 22.12.2021 au rămas fără obiect; a schimbat sentinţa în parte; a admis excepţia lipsei de obiect a capătului de cerere nr. x în privinţa pârâtei Comisia judeţeană de fond funciar Iaşi; a anulat capătul de cerere nr. x în privinţa pârâtei Comisia judeţeană de fond funciar Iaşi pentru lipsă de obiect şi a obligat pârâta Comisia Locală de fond funciar Leţcani să întocmească şi să înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Iaşi documentaţia pentru rectificarea titlului de proprietate nr. x/19.07.1995 emis pe numele B. în privinţa indicatorilor topocadastrali ai suprafeţei de 1800 mp intravilan în sensul că se va menţiona în mod corect T 15/1 parcela x în loc de T 15/1 parcela x.

4. Cererea de revizuire

Prin cererea depusă în data de 26 ianuarie 2023, intervenienţii D. şi E. au formulat cerere de revizuire, în contradictoriu cu intimata A., solicitând anularea deciziei civile nr. 21/06.01.2023 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, având în vedere incidenţa dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., în raport cu autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 505/27.04.2015 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2011.

5. Hotărârea pronunţată de instanţa de revizuire

Prin decizia civilă nr. 107/2023 din 23 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a fost respinsă, ca neavenită, cererea de revizuire formulată de revizuenţii D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 21/06.01.2023 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

6. Cererea de recurs

Împotriva deciziei civile nr. 107/2023 din 23 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, au declarat recurs revizuenţii D. şi E., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în data de 24 aprilie 2023, şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului nr. 10.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 7 şi 8 din C. proc. civ., recurenţii-revizuenţi au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu consecinţa admiterii cererii de revizuire, astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea căii de atac, recurenţii au susţinut că prin decizia civilă nr. 21 din 6 ianuarie 2023, Tribunalul Iaşi a admis cererea de intervenţie accesorie pe care au formulat-o în favoarea Comisiei judeţene de fond funciar Iaşi, iar instanţa de revizuire a depăşit limitele cu care a fost învestită, statuând în contradictoriu cu o hotărâre definitivă că nu au calitatea de a formula cerere de revizuire, raportat la art. 64 alin. (3) din C. proc. civ.

Astfel, instanţa nu avea posibilitatea de a analiza legalitatea cererii de intervenţie accesorie, odată ce dezlegarea asupra acesteia a intrat în puterea lucrului judecat.

În acest sens, instanţa de revizuire a încălcat autoritatea de lucru judecat şi normele de drept material cuprinse în art. 22, art. 515 alin. (3) din C. proc. civ., fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 din C. proc. civ.

Au mai susţinut recurenţii că soluţia de respingere, ca neavenită, a cererii de revizuire este contrară art. 515 din C. proc. civ., care obligă instanţa să se pronunţe cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire. Mai mult, la momentul pronunţării asupra cererii de revizuire hotărârea nu era redactată.

În aceste condiţii, soluţia este lipsită de temeinicie în raport cu motivele revizuirii cu care a fost învestită instanţa, aspect care conturează incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., hotărârea cuprinzând motive străine de natura cauzei.

În continuare, recurenţii au prezentat aspecte de fapt ale litigiului.

7. Apărările formulate în cauză

În 6 iunie 2023, intimata Comisia locală de fond funciar Leţcani a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil, întrucât în cauză, nu este incident art. 509 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., nefiind vorba despre hotărâri potrivnice.

În 19 iunie 2023, intimata A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.

În 23 iunie 2023, recurenţii au depus răspuns la întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Analizând recursul declarat de revizuenţi, din perspectiva criticilor formulate şi temeiurilor de drept incidente, ţinând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte îl va respinge pentru următoarele considerente:

Prin cererea de recurs, întemeiată pe motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 5, 6, 7 şi 8 din C. proc. civ., recurenţii-revizuenţi critică, în esenţă, soluţia de respingere, ca neavenită, a cererii de revizuire, considerând că a fost dată cu încălcarea art. 64 alin. (3), art. 22 şi art. 515 alin. (3) din C. proc. civ.

Întrucât se pune în discuţie încălcarea unor norme procedurale, această critică se subsumează motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5) din C. proc. civ., din perspectiva căruia va fi analizată.

Critica este nefondată.

Înalta Curte reţine, cu titlu prealabil, că în calea de atac a apelului, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 63 din C. proc. civ., revizuenţii din prezenta cauză au formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtei Comisia Judeţeană de fond funciar Iaşi şi, ulterior, prin decizia revizuită, a fost admisă cererea de intervenţie accesorie în interesul intimatei pârâte Comisia judeţeană de fond funciar Iaşi, formulată de D. şi E. şi în baza art. 406 alin. (5) din C. proc. civ. a fost anulată în parte sentinţa, soluţia fiind indicată la punctul 3 din prezenta hotărâre.

Această decizie a fost atacată cu revizuire de către intervenienţi, iar instanţa de revizuire a respins, ca neavenită, cererea, cu motivarea că partea în favoarea căreia au intervenit revizuenţii, respectiv intimata-pârâtă Comisia judeţeană de fond funciar Iaşi, nu a exercitat calea de atac a a revizuirii împotriva deciziei civile nr. 21/06.01.2023 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, astfel încât sunt incidente dispoziţiile art. 67 alin. (4) din C. proc. civ.

Totodată, instanţa de revizuire a subliniat că titularul unei cereri de intervenţie accesorie poate uza de calea de atac deschisă împotriva unei hotărâri, numai în condiţiile declarării aceleiaşi căi de atac de către partea în interesul căreia s-a formulat intervenţia de către terţ, iar, în data de 16 septembrie 2022, Tribunalul Iaşi, în dosarul nr. x/2019, a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie, însă aceştia au dobândit calitatea de intervenienţi accesorii, iar nu calitatea de reclamant/pârât/apelant/intimat.

Având în vedere situaţia premisă conturată, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de apel a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 67 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cu care "calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond."

Aceasta întrucât intervenientul accesoriu nu are o poziţie procesuală independentă, ci una subordonată părţii în favoarea căreia a intervenit, limitată la interesul acesteia, astfel că cererea de exercitare a căii de atac nu poate fi concepută ca o continuare a activităţii procesuale a acestuia, fără ca partea principală să-şi fi manifestat, în mod expres, voinţa în acest sens, prin exercitarea căii de atac prevăzute de lege.

De asemenea, se reţine că respingerea cererii de revizuire, ca neavenită, este impusă de caracterul accesoriu al intervenţiei, care permite altei persoane să participe în proces, într-o poziţie procesuală de susţinere a părţii în favoarea căreia a fost făcută cererea de intervenţie.

Prin urmare, în situaţia în care, în ceea ce priveşte acţiunea iniţială, părţile din proces (reclamanta şi pârâta) nu au înţeles să continue judecata cererii prin promovarea căilor extraordinare de atac prevăzute de lege, judecata nu ar putea continua doar la iniţiativa intervenienţilor accesorii, care vin doar să sprijine apărarea uneia dintre părţi.

Contrar susţinerilor recurenţilor în sensul că instanţa nu avea posibilitatea de a analiza legalitatea cererii de intervenţie accesorie, odată ce dezlegarea asupra acesteia a intrat în puterea lucrului judecat, se observă că instanţa de revizuire nu a prezentat argumente cu privire la legalitatea intervenţiei, ci a dezvoltat considerente în susţinerea soluţiei că intervenienţii accesorii nu pot declara o cale de atac, fără ca şi părţile de proces să fi declarat.

Prin urmare, nu se poate reţine că instanţa de apel a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al dezlegării date cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie accesorie, cum, de altfel, nu au fost încălcate nici normele de procedură indicate de recurenţii-revizuenţi.

Referitor la critica că hotărârea atacată este contrară art. 515 din C. proc. civ., care obligă instanţa să se pronunţe cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte constată că instanţa de revizuire a analizat, prioritar, dacă revizuenţii au deschisă calea de atac exercitată, şi doar ulterior acestei verificări s-ar fi putut pronunţa asupra admisibilităţii revizuirii.

Or, cum în speţă, s-a constatat că părţile nu au declarat calea extraordinară de atac, în mod corect, s-a apreciat că revizuirea exercitată doar de către intervenienţii accesorii este neavenită.

Luând în examinare, în continuare, critica cu privire la incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6) din C. proc. civ., în sensul că hotărârea recurată cuprinde motive străine de natura pricinii, se reţine că instanţa de revizuire a prezentat coerent, detaliat şi justificat argumentele avute în vedere la adoptarea soluţiei de respingere, ca neavenită, a cererii de revizuire.

Aşadar, nu se poate reţine nici incidenţa acestui motiv de casare invocat de recurenţi, întrucât instanţa de revizuire era obligată să se pronunţe, prioritar, raportat la dispoziţiile art. 67 alin. (4) din C. proc. civ., a căror incidenţă judicios a reţinut-o.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) din C. proc. civ., se constată că a fost invocat formal de către recurenţii-revizuenţi, deoarece aceştia nu au indicat care sunt normele de drept material încălcate de către instanţa de revizuire.

Pentru aceste considerente, constatând că motivele de recurs sunt nefondate în ansamblul lor, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenţii D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 107/2023 din 23 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

În ceea ce priveşte solicitarea intimatei A. de obligare a revizuenţilor la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat în cuantum de 1000 RON, potrivit chitanţelor nr. 04/07.06.2023 şi 05/14.06.2023, Înalta Curte, având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., va obliga pe revizuenţii D. şi E. la plata sumei solicitate, pe care o apreciază ca având un caracter rezonabil, în raport cu activitatea desfăşurată de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenţii D. şi E. împotriva deciziei civile nr. 107/2023 din 23 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

Obligă recurenţii-revizuenţi la plata către intimata A. a sumei de 1000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.