Reparations for expropriated property: appeal dismissed for lack of passive procedural standing of the State
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, thereby upholding the lower courts' rulings that rejected the claim for lack of passive procedural standing. The dispute concerned a claim for equivalent reparations under Law No. 10/2001 for a mill expropriated in 1960 and subsequently demolished; the plaintiff had sued the State Romanian through the Ministry of Public Finance instead of the local municipality. The court held that under Article 26(3) of Law No. 10/2001, the State is only a proper defendant when the holding unit cannot be identified, whereas here the local municipality bore the legal obligation under Articles 38(1)-(2) to determine reparatory measures, and the plaintiff failed to challenge the local administration's refusal via the specific procedure in Article 24, thus proving the State lacked passive procedural capacity.
Legislator headnote
AI generatedart. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, art. 304 pct. 9 C. proc. civ; Reparations for expropriated property: appeal dismissed for lack of passive procedural standing of the State: - instanțele în mod greșit au reținut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, în sensul că Statul Român nu are calitate procesuală pasivă, de vreme ce imobilul (moara) a fost demolată deci, nu se cunoaște „unitatea deținătoare” împotriva căreia să mă îndrept pentru măsuri reparatorii. Legea nr.10/2001 nu dă posibilitatea primăriei să dispună de mijloace de acordare de despăgubiri pentru imobilul demolat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 306 din 10.06.2002 pronunțată de Tribunalul Galați a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta V.C. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale a pârâtului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta trebuia să formuleze acțiune pentru despăgubiri în echivalent împotriva Primarului comunei Vlădești care avea obligația legală să stabilească prin dispoziție motivată măsurile reparatorii în echivalent solicitate de reclamantă, și nu împotriva Statului Român, care are legitimare procesuală pasivă decât în situațiile limitativ prevăzute de art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001 – caz în care unitatea deținătoare nu a fost identificată.
Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 3/14.01.2003, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta V.C.împotriva sentinței civile nr. 306 din 10.06.2002 a Tribunalului Galați.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, Statul Român nu poate avea calitatea procesuală pasivă, de vreme ce Primăria Vlădești avea obligația să soluționeze cererea reclamantei în sensul stabilirii de măsuri reparatorii prin echivalent, conform Legii nr.10/2001.
Împotriva deciziei civile mai sus menționată a declarat recurs reclamanta criticând-o ca fiind nelegală – invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ. – deoarece:
- instanțele în mod greșit au reținut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, în sensul că Statul Român nu are calitate procesuală pasivă, de vreme ce imobilul (moara) a fost demolată deci, nu se cunoaște „unitatea deținătoare” împotriva căreia să mă îndrept pentru măsuri reparatorii. Legea nr.10/2001 nu dă posibilitatea primăriei să dispună de mijloace de acordare de despăgubiri pentru imobilul demolat.
Recursul nu este fondat.
Cadrul în care se desfășoară procesul este fixat de reclamant care, prin cererea de chemare în judecată indică – între altele – și persoana împotriva căreia se îndreaptă pretențiile sale, respectiv pârâtul.
Pentru a fi parte în procesul civil, pârâtul – ca de altfel și reclamantul – trebuia să îndeplinească mai multe condiții între care și aceea de a avea capacitate procesuală.
În speță, reclamanta a înțeles să cheme în judecată în calitate de pârât Statul Român – prin Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi obligat la plata sumei de 1.000.000.000 lei reprezentând despăgubiri prin echivalent pentru imobilul (moară) preluat în mod abuziv în anul 1960, care în prezent este demolat.
Potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice poate fi chemat în judecată numai în cazul în care unitatea deținătoare a imobilului preluat abuziv nu a fost identificată.
Statul Român nu poate avea calitatea procesuală pasivă, atâta vreme cât Primăria Vlădești avea în condițiile art. 38 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001 obligația să soluționeze cererea reclamantei în sensul stabilirii de măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva refuzului nejustificat al Primarului comunei Vlădești – pe raza căreia s-a aflat imobilul (moara) în litigiu – de a soluționa cererea, reclamanta avea posibilitatea să formuleze acțiune în justiție, în condițiile art. 24 alin. ultim din Legea nr. 10/2001.
Prin urmare, instanțele în mod judicios au stabilit că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reține că motivul de recurs invocat de reclamantă nu se circumscrie temeiurilor prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în consecință, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta V.C. împotriva deciziei civile nr. 3/14.01.2003 a Curții de Apel Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta V.C. împotriva deciziei nr. 3/A din 14 ianuarie 2003 a Curții de Apel Galați, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie 2004.