Civil liability claim against POSDRU project expenses fails; appeal annulled for exceeding exhaustive cassation grounds.

Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2023

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub dosarul nr. x/2021, disjunsă din dosarul nr. x/2017, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj a chemat în judecată pe pârâta A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 371.888 RON, aferentă scrisorii standard de informare emise de OIRPOSDRU Sud Vest Oltenia -dosar nr. x/2015.

2. Sentinţa pronunţată în primă instanţă

Prin sentinţa nr. 568 din 18 octombrie 2022, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a respins cererea formulată de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj, în contradictoriu cu pârâta A., ca neîntemeiată.

3. Decizia pronunţată în apel

Prin decizia civilă nr. 105 din 16 martie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj împotriva sentinţei civile nr. 568 din 18 octombrie 2022, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia I civilă.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 105 din 16 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a declarat recurs reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj, formulând următoarele critici:

Instanţa de apel a reţinut că reclamantul nu a indicat în concret atribuţiile cuprinse în fişa postului, a căror îndeplinire defectuoasă a dus la crearea unui prejudiciu instituţiei.

În acest sens, plecând de la atribuţiile generale pe care le avea pârâta, aşa cum rezultă din fişa postului, coroborat cu scrisoarea standard de informare nr. x din 18 august 2014 emisă de OIR POSDRU SV Oltenia a rezultat că pârâta, în calitate de manager de proiect şi Director al CRFPA Dolj la acea dată, a săvârşit o faptă ilicită prin angajarea unor cheltuieli suplimentare nejustificate.

Atât din acţiune, cât şi din precizarea acesteia, dar şi din actele şi lucrările dosarului care a fost ataşat, rezultă că pârâta a încheiat contracte civile nelegale în derularea proiectului POSDRU şi a plătit remuneraţii aferente acestor contracte şi astfel prin aceste fapte instituţiei i s-a creat prejudiciul pe care l-a solicitat.

În calitate de manager de proiect, pârâta avea obligaţia să nu angajeze cheltuieli suplimentare nejustificate, în baza unor contracte încheiate nelegal şi cu privire la care a fost avertizată.

În consecinţă, din dosarul ce a fost ataşat cauzei rezultă fără echivoc că sunt îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii civile patrimoniale a pârâtei pe perioada în care s-a derulat contractul POSDRU.

Instanţele nu au intrat în cercetarea fondului, ci au analizat la modul general şi teoretic condiţiile răspunderii civile patrimoniale în persoana pârâtei.

În drept, au fost invocate motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Se reţine că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3), iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca susţinerile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate. Aşadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Recursul este calea de atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate. Prin urmare, motivarea recursului conform exigenţelor prevăzute de lege presupune o argumentare juridică a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidenţiate, astfel cum au fost formulate, nu reprezintă critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Indicând motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile recurentului referitoare la împrejurarea că intimata-pârâtă a încheiat contracte civile nelegale în derularea proiectului POSDRU, în baza cărora a efectuat cheltuieli suplimentare nejustificate, reprezintă critici de netemeinicie, ce nu pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, astfel că nu pot fi cenzurate de către instanţa de recurs.

Invocarea motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. presupune enunţarea principiilor sau a regulilor de drept aplicabile speţei, interpretarea pe care recurentul o consideră corectă şi discordanţa acestei interpretări cu cea dată de instanţa a cărei hotărâre se atacă. Aşadar, descrierea încălcării unei norme de drept material trebuie să fie argumentată în concret, prin raportare la datele speţei şi nu se poate face prin enunţuri generice, lipsite de acoperire argumentativă.

Însă, criticile recurentului nu relevă dispoziţiile legale greşit interpretate şi aplicate de instanţa de apel în soluţionarea acţiunii, ci, în realitate, exprimă nemulţumirea acestuia faţă de concluzia reţinută de instanţele de fond, anume că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor pentru atragerea răspunderii pârâtei.

Înalta Curte reţine că nemulţumirile recurentului referitoare la modul în care instanţa de apel a stabilit situaţia de fapt şi a interpretat probatoriul administrat în cauză nu se pot constitui în critici de nelegalitate, care să poată fi deduse judecăţii pe calea recursului.

Este de reamintit că atributul stabilirii situaţiei de fapt şi al aprecierii probelor utile spre această finalitate, anume a rejudecării fondului, aparţine în mod exclusiv instanţelor de fond, obiectul şi scopului recursului fiind reglementate, în mod imperativ, prin dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

De asemenea, recurentul a afirmat că instanţele de fond nu au intrat în cercetarea fondului, ci au analizat doar teoretic condiţiile răspunderii civile patrimoniale în persoana pârâtei.

Această susţinere nu poate fi încadrată în motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit cu care hotărârea poate fi casată dacă nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai străine de natura cauzei.

Motivul de casare sancţionează neîndeplinirea obligaţiei legale şi convenţionale de motivare a hotărârii judecătoreşti. Examinarea legalităţii substanţiale a hotărârii nu este în concret posibilă decât dacă hotărârea are o bază legală suficientă, ceea ce presupune enunţarea cu precizie a modului de aplicare a legii la o situaţie de fapt conturată satisfăcător.

Astfel, dacă motivarea prin enunţuri prea generale şi analiza sumară sau superficială a chestiunilor de fapt sau lipsa motivării în drept pot determina casarea, dimpotrivă, în măsura în care instanţa de fond a analizat probatoriul, iar aprecierea sa corespunde exigenţelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., situaţia de fapt reţinută este sustrasă controlului instanţei de recurs. Nu se poate, aşadar, invoca cu succes nemotivarea atunci când se critică, de fapt, rezultatul la care a ajuns instanţa în ceea ce priveşte chestiunile de fapt şi de drept deduse judecăţii.

Simpla afirmaţie în sensul că instanţele nu au intrat în cercetarea fondului, ci au analizat la modul general şi teoretic condiţiile răspunderii civile patrimoniale în persoana pârâtei nu poate fi calificată drept o critică de nelegalitate a deciziei recurate, în condiţiile în care se constată că partea şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia dată cererii sale de apel, precum şi faţă de considerentele care o susţin.

Deşi recurentul pretinde că hotărârea cuprinde motive contradictorii, în realitate pune în discuţie temeinicia acţiunii, susţinând că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile, fără a dezvolta în mod pertinent, raportat la considerentele deciziei atacate, viciile procedurale care ar determina nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recurentul trebuia să dezvolte acest motiv de recurs, adică să indice în mod concret circumstanţele din care rezultă incidenţa sa şi toate argumentele în drept pe care înţelege să se întemeieze, deoarece dezvoltarea motivelor de recurs într-o manieră suficient de precisă este necesară pentru a permite înţelegerea şi verificarea acestora. Această exigenţă este conformă cu art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană statuând că "pentru a-şi îndeplini misiunea, instanţele judecătoreşti trebuie să beneficieze de concursul părţilor, care sunt ţinute ca, în măsura posibilului, să-şi expună pretenţiile într-o manieră clară, lipsită de ambiguitate şi structurate într-o manieră rezonabilă."

Faţă de considerentele expuse, reţinând că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj împotriva deciziei nr. 105 din 16 martie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2023.