Jurisdiction over immovable property restitution claim assigned to Bucharest Court of Appeal under special rule; negative conflict resolved.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict, establishing that the Bucharest Court of Appeal, 9th Administrative and Fiscal Litigation Section, has jurisdiction to hear the case, and thus the claimant prevails on the forum issue, with the case to proceed there. The underlying dispute involves a claimant seeking annulment of a decision by the Special Commission for the restitution of immovable property that belonged to national minority communities, claiming entitlement to restitution or compensation for an abusively expropriated property in Bucharest under O.U.G. No. 83/1999. The Court held that the special rule of jurisdiction in Article 2(2) of O.U.G. No. 83/1999, which assigns jurisdiction to the administrative litigation court in whose territorial area the property is located, remains in force because it was not expressly abrogated by the general provisions of Article 35(11) of Law No. 165/2013, as implicit repeal of special norms requires express legislative intent per Article 67(3) of Law No. 24/2000; consequently, since the property lies in Bucharest, the competent court is the Court of Appeal's administrative litigation section.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 83/1999, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 83/1999, art. 35 alin. (11) din Legea nr. 165/2013, art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000; Jurisdiction over immovable property restitution claim assigned to Bucharest Court of Appeal under special rule; negative conflict resolved: 2.1 Prin sentinţa civilă nr. 615 din 3 aprilie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, una dintre secţiile civile, reţinând că, în raport cu art. 3 pct. 1 şi pct. 4 lit. e) din Legea nr. 163/2013, cererea de retrocedare formulată de reclamantă şi depusă la entitatea competentă, potrivit O.U.G. nr. 83/1999 este de competenţa tribunalului (secţiile civile) în a cărui circumscripţie se află imobilul, indiferent de calitatea titularului acţiunii, în temeiul art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2023
Deliberând asupra conflictului de competenţă, reţine următoarele:
I. Obiectul litigiului:
Prin cererea înregistrată la 26 septembrie 2022 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub dosarul nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Comisia specială de retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, solicitând anularea deciziei nr. 1469 din 30 iunie 2022 şi constatarea calităţii reclamantei de persoană îndreptăţită să beneficieze de prevederile O.U.G. nr. 83/1999 pentru imobilul teren din Bucureşti, str. x, fosta proprietate evreiască preluată abuziv de către Statul Român şi acordarea de despăgubiri pentru acest imobil.
II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1 Prin sentinţa civilă nr. 615 din 3 aprilie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, una dintre secţiile civile, reţinând că, în raport cu art. 3 pct. 1 şi pct. 4 lit. e) din Legea nr. 163/2013, cererea de retrocedare formulată de reclamantă şi depusă la entitatea competentă, potrivit O.U.G. nr. 83/1999 este de competenţa tribunalului (secţiile civile) în a cărui circumscripţie se află imobilul, indiferent de calitatea titularului acţiunii, în temeiul art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013.
2.2 Învestit cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, prin sentinţa civilă nr. 967 din 25 septembrie 2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a declinat competenţa de soluţionare a cererii la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, constatând că sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 83/1999, potrivit cărora este competentă să soluţioneze contestaţia ce face obiectul cauzei instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prezentul conflict negativ de competenţă a fost generat de aprecierea diferită a celor două instanţe cu privire la normele legale care reglementează competenţa de soluţionare a pricinii, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal dând eficienţă dispoziţiilor art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013, în timp ce Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a făcut aplicarea art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.
Trebuie observat că prin decizia a cărei anulare se solicită prin cererea de chemare în judecată (decizia nr. 1469 din 30 iunie 2022, emisă de Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor din cadrul minorităţilor naţionale din România) a fost respinsă cererea de retrocedare nr. x din 27 septembrie 2004 privind restituirea imobilului situat în str. x, Bucureşti.
Potrivit art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, "Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare, va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, restituirea imobilelor solicitate, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specială".
Alin. (2) al acestui articol stabileşte că "Deciziile Comisiei speciale de retrocedare pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004".
Este adevărat că art. 35 alin. (11) din Legea nr. 165/2013 prevede că:
"Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competenţa secţiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acţiuni.", însă nu se poate ignora că norma specială de competenţă reprezentată de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 83/1999 nu a fost abrogată, în condiţiile stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
"Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziţii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres." În consecinţă, este posibilă abrogarea implicită a unei norme speciale sau cuprinse într-un act normativ special printr-o lege generală ulterioară dacă există o dispoziţie legală expresă în acest sens, fiind aplicabil principiul lex posterior derogat priori.
Or, este indubitabil că O.U.G. nr. 83/1999 îşi găseşte incidenţa în materia imobilelor care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de Statul Român, în timp ce dispoziţiile Legii nr. 165/2013 cu modificările ulterioare, reprezintă un act normativ cu aplicabilitate generală în materia imobilelor preluate abuziv de către stat.
Ca urmare, O.U.G. nr. 83/1999 reprezintă o lex specialis, astfel că, pentru a opera abrogarea implicită a prevederilor art. 2 alin. (2) din acest act normativ era necesară o manifestare de voinţă expresă a legiuitorului care să vizeze efectele normei speciale.
Pe de altă parte, în cauza de faţă, reclamanta contestă o decizie emisă de comisia de retrocedare specială la care face trimitere art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 83/1999, aflată chiar în sfera acţiunilor care atrag competenţa de soluţionare a instanţei prevăzute de art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ.
Prin urmare, în cazul contestaţiei împotriva deciziilor Comisiei speciale de retrocedare, competenţa de soluţionare revine instanţei de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat prin cererea de retrocedare.
Întrucât imobilul solicitat prin cererea de retrocedare este situat din punct de vedere administrativ în municipiul Bucureşti, str. x, arondat Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, aceasta este instanţa competentă să judece prezentul litigiu, sens în care Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2023.